Universitatea Maritimă din Constanța

Proiect
Tema: ,,Studiu privind navigația în zonele
polare. Manevra navei in zonele cu gheata.”

Student: Canțer Danu

Grupa: TM 36

Profesor: Mina Simona

2018-2019

Studiu privind navigația în zonele polare.

Manevra navei in zonele cu gheata.

 Gheața este apă aflată în stare solidă, obținută în urma inghetării. Apa îngheață la temperatura
de zero grade Celsius. Gheața există în diferite regiuni ale globului pamântesc.

Pe lângă aceasta, formațiunile de gheță sunt clasificate în patru grupe:

- calote glaciare (care acoperă Groelanda, Antarctida);

- ghețari continentali (aflați la mari înălțimi, cum ar fi munții);
- ghețuti de pe apele interioare (se formează pe râuri, lacuri și fluvii);
- gheața marină (care includ banchizele, câmpurile de gheță și aisbergurile);

Câmpurile de gheaţă sunt formate prin îngheţarea directă a apei de la suprafaţa mării, se prezintă
sub forma unor fragmente de gheaţă care plutesc pe mare în derivă, sau sunt întinderi compacte
pe suprafeţe mariale mării numite banchize.
Principalele zone de formare a câmpurilor de gheaţă sunt regiunile maritime de la latitudini
înalte unde temperatura aerului de deasupra apei înregistrează valori foarte scăzute pentru
perioade îndelungate de timp.În anumite perioade ale anului, câmpurile de gheaţă se pot forma şi
la latitudini mai joase, în special iarna.
Gheţarii plutitori sau aisbergurile, sunt blocuri uriaşe de gheaţă, desprinse din gheţarii
continentali sau de şelf continental, ce plutesc în derivă pe mare, purtaţi de curent şi de vânt.
Partea vizibilă a unui aisberg estemult mai mică în raport cu partea imersă fapt ce face ca
deplasarea acestuia în ocean, să fie influenţată maimult de curent decât de vânt.
Navigația în zone cu sloiuri în derivă, cu ghețuri compacte și cu ghețari, prezintă un pericol mare
pentru siguranța navigației.
Desprinderea gheţurilor plutitoare se produce ca urmare a acţiunii unor factori de ordin fizic:
alunecarea gheţarilor pe pante, producerea unor presiuni interne, cutremure, variaţii mari de
temperatură, eroziunea provocată de valuri şi curenţi, vânturi, etc.
Navele care navigă în mod regulat in zonele cu gheață, trebuie sa aibă o construcție specială, de
exemplu: prova trebuie să fie mai robustă, iar elementele de osatură și bordajul supra-
dimensionate.

Ca prima masură pentru evitarea pericolelor determinate de ghețuri, se impune o informare

profundă prin studiul unor documente ce conțin informații privind regimul ghețurilor, și anume :

 Carțile Pilot ale zonei;

 Harțile lunare cu regimul ghețurilor;

 Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);

 Rapoartele privind ghețurile , transmise de serviciile de cercetare a gheții în diferite zone,

transmise prin radio (programul de lucru al stațiilor respective fiind înscris în volumul numarul 3
din Radio Signals);  Navele dotate cu radio-faximil pot înregistra hărțile cu poziția ghețurilor ,
grosimea, dimensiunile si traiectoria acestora.

Drumul de urmat se va alege astfel încat nava să se afle în afara câmpului de gheață , chiar dacă
distanța de parcurs este mai mare.
De regula se utilizeaza serviciile spărgatoarelor de gheață , în cazul în care gheața blochează
rutele de navigație uzuale.

Astfel, navigația în siguranță prin ghețuri poate fi executată:

- numai cu navele prevăzute din construcție cu întărituri pentru gheață;

- au certificatul de clasă comform categoriei de întărituri în funcție de condițiile naturale
previzibile în care este exploatată nava;
- cu respectarea strictă a zonei indicată de categoria întăriturilor pentru gheață.

Atunci când o navă navigă și manevreză prin ghețuri, riscă să-și producă avarii în diverse situații.
Prevenirea acestor avarii ca și evitarea lor depinde de pregătirea navei pentru manevra și
navigație prin ghețuri.

Din punctul meu de vedere, gheața poate produce navei următoarele:

- ruperea palelor elicei;

- îndoierea axului cârmei, ruperea cârmei și chiar pierderea cârmei;
- gaură de apă;
- mărirea deplasamentului și micșorarea bordului liber;
- schimbarea asietei și înclinării;
- micșorarea manevrabilității;
- pierderea stabilității navei.

Cunoscând toate riscurile și greutățile navigației și manevrei navei prin gheațuri și pe apele
mărilor supuse înghețului, pregătirea navei de navigație și manevră prin ghețuri trebuie să fie
corespunzătoare pentru diminuarea și eliminarea tuturor acestor riscuri.
Când o navă se deplasează prin apă cu gheață spartă și fragmentată, corpul ei va fi lovit și frecat
de aceste bucăți de gheață producându-i avarii.
Prevenirea și remedierea acestor avarii depinde de felul în care a fost pregătit fiecare voiaj
corespunzător zonelor cu gheață prin care urmează să se deplaseze nava.

Astfel, nava care urmează a naviga și manevra prin ghețuri trebuie:

- să aibă elice din oțel cu pale care sa poată fi scoase ușor și schimbate în caz de avarie;
- corpul navei să aibă bordajul adecvat acestei zone de manevră;
- să aibă cârma asigurată cu ajutorul parmelor metalice rezistente;
- tancurile de ballast să fie golite;
- să fie echipată cu ancore pentru gheață;
- sa aibă motopompe suplimentare;
- tancurile de combustibil să aibă purjate tubulaturile de aburi;
- îmbrăcăminte de protecție călduroasă, ochelari frumurii de soare pentru carturi și pentru
cei care lucrează pe punte, etc.

Este de importanță mare pregătirea mașinii de a fi gata în orice moment de a trece de la mars
înainte la mars înapoi și invers, când nava este în mars prin ghețuri. Când se navigă prin ghețuri
manevrabilitatea navei scade.

Câteva reguli care trebuie de respectat la manevra navei prin gheațuri sunt:

- instalația de propulsie va fi pregătită pentru schimbarea rapidă a regimului de marș;

- nava se va deplasa cu viteza de siguranță;
- marșul înapoi se va face cu viteza mică pentru evitarea detiriorării zonei pupa a navei;
- va fi întărită veghea: radar, vizuală și auditivă în apropierea zonei cu gheață;
- este indicat să fie stopată mașina pe vizibilitate proastă;
- la manevra navei în zona unui aisberg se va ține seama ca sloiurile de gheață desprinse
din acesta se găsesc sub vântul lui, iar nava trebuie să treacă la mare distanță;
- nava nu va acosta la o banchiză pe vreme rea deoarece există pericolul punerii pe uscat a
navei odată cu acestă enormă structură de gheață;
- nava trebuie întotdeauna să navige în vântul acumulărilor de gheață pentru o relativă
sigurantă.

Gheața este în general un obstacol în manevra și navigația navelor, dar devine un pericol pentru
navele care nu sunt destinate navigației în zonele în care indiferent de perioada calendaristică,
gheața este prezentă.
Pentru micșorarea pericolului ce o așteaptă în astfel de zone nava trebuie să aibă întăriturile
speciale realizate după normele unei societăți de clasificare.
Cel mai mare pericol este prinderea navei în gheață și strivirea corpului ei sub presiunea foarte
mare exercitată de gheață sau tăierea operei vii de către gheața veche a cărei duritate crește cu
vechimea.
Navigația și manevra navelor comerciale pe o mare a cărei suprafață este acoperită șase zecimi
cu gheață este foarte dificilă și periculoasă.
Pericolul devine și mai mare când nava se află într-o zonă acoperită cu gheața mai mult de șapte
zecimi din suprafață.
În plus, în afara acestui pericol, o navă prinsă în gheață este obligată să deriveze odată cu gheața
și de multe ori deriva o poate duce spre noi pericole de navigație.
Dacă imobilizarea în gheață se întâmplă în lunile de toamnă, nava riscă să rămână blocată și pe
timpul iernii în gheață.
Când se navigă prin gheață și se întâlnesc bucăți detașate de gheață veche, trebuie ocolite
deoarece parte imersă a acestora având o duritate mare, dacă viteza navei este mare, deasemenea
pot produce gaură de apă la opera vie a navei și avarierea cârmei și a elicei. Nu trebuie de uitat
că apropierea de câmpul de gheață se simte printr-o scădere de temperatură
Veghea vizuală, auditivă și radar trebuie să fie cum am menționat mai sus foarte bine organizată
în apropierea zonei în care se așteaptă să se întâlnească gheață, mai ales dacă vizibilitatea este
redusă.
Pe vizibilitate redusă viteza de deplasare trebuie să fie adaptată condițiilor existente, adică viteza
de siguranță.
Astfel, cel mai bun instrument care ne transmite instantaneu totalitatea informațiilor asupra celor
ce ne înconjoară selectând informațiile ce ne interesează în mod special este ochiul!
Și radarul ne indică ecoul unui obiect apropiat de navă dar nu trebuie să fim mulțumiți de această
simplă infomație.
Radarul completează imperfecțiunile ochiului, informându-ne despre existența obiectelor
îndepărtate din jurul nostru și de a le ,,vedea” pe timp de noapte, pe ploaie torențială și pe ceață
oricât de densă nu ar fi. Oricum două măsuri de siguranță sunt mai bune! Deci de folosirea lor
continuă depinde siguranța navei.

După cum am văzut, numai navele prevăzute din construcție cu întărituri pentru gheață și au
certificatul de clasă comform categoriei de întarituri pot naviga și manevra prin gheață.
Succesel navigației prin gheață depinde de: viteza prin apă a navei; existența în câmpul de gheață
a ,,leads”, pasajelor de apă sau a zonelor de apă liberă; experiența în navigația prin ghețuri a
comandantului navei; pe lângă radarul care dă distanța și contului marginile ghețurilor,
informații despre aspectul gheții, formațiunile gheții, înălțimile gheții și caregoria de gheață
întălnită de navă, pot da foarte bine numai oamenii aflați pe puntea de comandă a navei într-o
permanentă și atentă veghe.
Din punctul cel mai înalt de observație este posibil să se vadă – ceea ce de pe puntea de comandă
nu se poate vedea atât de bine – pasaje de apă și deschiderile de apă liberă prin care trebuie să se
deplaseze nava.
Vreau sa spun, că atenția cea mai mare trebuie acordată direcției principale de deplasare a navei
prin pasajele și deschiderile de apă liberă aflate în perioada drumului trasat pe harta de navigație.

Pe lângă tot ce am menționat mai există și măsuri de prevenire a blocării navei în gheață.

- Nava comercială obițnuită nu trebuie să încerce spargerea gheții ( nu-i permite

construcția), ea trebuie ajutată de un spărgător de gheață;
- Nava nu va forța pătrunderea într-un pasaj de lățime comparabilă cu a navei, deoarece la
un moment dat, nu va putea pune mașina pe marș înapoi riscând să ramână blocată între
sloiurile de gheață;
- Soluția de trecere printr-un pasaj este sa se deplaseze remorcată cu remorcă scurtă de
către un remorcher spărgător de gheață.

Acumularea de gheață pe punțile și suprastructura navei este principalul pericol de scufundare a

navelor de transport și de pescuit ce efectuează misiuni în zonele climatice reci (navele își pierd
rezerva de flotabilitate și în condiții de vreme rea se pot scufunda). La toate navele în situația
arătată se vor lua măsuri ferme de îndepărtare a gheții acumulate pe toate detaliile constructive
situate deasupra liniei de plutire.
Și navigația pe fluvii la fel este periculoasă ca și navigația pe mări și oceane. Gheața pe fluvii se
formeaza începand de la maluri. La confluența afluenților sunt șanse să se formeze blocuri de
gheață, iar în locurile înguste și coturi poate să aibă loc îngrămădirea de sloiuri.
Înghețul dinspre margini spre centru reduce senalul navigabil ceea ce face ca navigația pe fluviu
să fie mai periculoasă. În cazuri de îngheț aproape total se utilizeaza spărgatoare de gheață sau
remorchere de construcție specială pentru a elibera calea de acces. De exemplu, pe Dunare se
navigă între 15 martie – 15 decembrie.

Toate aceste zone cu ghețuri și aisberguri sunt monotorizate de o organizație pe nume,

International Ice Patrol. Ea are scopul de a monotoriza Oceanului Atlantic și Arctic și de a
raporta mișcările ghețurilor și aisbergurilor în scopuri de siguranță. Este operată de Garda de
Coastă a Statelor Unite, dar este finanțată de cele 13 națiuni interesate de navigația transatlantică.
Guvernele care contribuie la International Ice Patrol sunt Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda,
Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Panama, Polonia. SUA a fost
desemnată să conducă activități: observarea ghețurilor plutitore, observarea câmpurilor de
gheață, servicii de patrulare în zonă.

Obiectivele serviciului Internationa Ice Patrol sunt:

- supravegherea ghețurilor și ghețarilor;

- determinarea traiectorilor pe care sunt derivate;

- avertizarea navelor din zonă;

- efectuarea cercetarilor privind formarea și degradarea gheții marine.

Supraveghere de această organizație este anuală Februarie – Iulie, în restul anului este în funcție
de necesitați.

Supravegherea se realizeaza cu ajutorul:

- aeronavelor;

- navelor ( spargatoare de gheață );

- sateliților.

Pe lângă aceasta sunt transmise de către navele și aeronavele de patrulare rapoarte la orele 00:00
și 12:00 GMT.

La final, în opinia mea vreau să spun că zonele cu gheață sunt foarte periculoase pentru orice tip
de navă, indiferent că ea este un spărgător de gheață și este specializată în acest domeniu sau este
o navă simplă comercială. În aceste zone cu ghețuri fiecare navă și echipaj trebuie să fie pregătit
bine, să sporească veghea vizuală și auditivă și să aibă o bună practică marinărească. Dacă toate
navele și echipajele lor vor respecta toate regulile de siguranță în zonele de gheață mai sus
menționate, nava se va afla în permanentă siguranță și voiajul in aceste zone va decurge fară
accidente grave și situații periculoase.