Evaluarea echilibrului

Exista multe teste pentru aprecierea tulburarilor de echilibru

explicabile de altfel datorita proceselor complexe care concura la
mentinerea stabilitatii. In general, testul se repeta de 3 ori luandu-se
cea mai buna performanta.
Ortostatism static
a)     Testul Romberg  clasic, cu inchiderea ochilor 20-30 sec,
picioarele lipite. Se apreciaza gradul de leganare. Variante: cu asezarea
picioarelor unul inaintea altuia;

b)           Testul "branciului'  se executa in doua moduri:

-     din ortostatism ca la Romberg aplicam scurte impingeri

neanuntate pacientului la nivelul sternului, in spate, pe bazin, din
lateral si apreciem stabilitatea;

-     la fel, dar cerem pacientului sa se opuna, sa nu se lase

impins.

c)     Testul unipodal,    intr-un picior cu bratele incrucisate pe

piept,  se cronometreaza cat isi poate tine echilibrul (30-150 sec). Se
poate creste gradul de complexitate flectand genunchiul.

d)     Testul  stressului  postural  -  o chinga legata de talie si

avand in spate un inel de care este prinsa o coarda care trece peste
un scripete. La capatul coardei se atarna niste greutati care
reprezinta 1,5%; 3%; 4,25% din greutatea corpului. La nivelul
calcaielor este trasa o linie. Se cronometreaza cat rezista si nu
balanseaza inainte bratele, nu apleaca trunchiul, nu face pasul  sau
pasi inapoi sau daca este gata sa cada.

           

            Ortostatism activ

            Testul intinderii membrului  superior  foarte utilizat mai ales la

varstnici, in ortostatism lipit cu umarul de un zid, picioarele
paralele. Bratul anteflectat la 90° (cot intins) lipit de zid. Se incepe
aplecarea inainte cu avansarea membrului superior maxim posibil,
fara pierdere de echilibru. Se noteaza pe zid nivelul atins de varful
degetelor. Se masoara distanta de la nivelul initial al varfului degetelor
pana la cel final.

            Bilanturi functionale

            Sunt frecvent utilizate in serviciile de specialitate aducand

informatii complexe caci pacientul este pus sa indeplineasca o serie de
actiuni care cer oarecare abilitati. Dupa modul de executie, se pot aprecia
deficitele functionale:

a)    Scala echilibrului Berg  reprezinta o lista de 14 actiuni pe

care pacientul trebuie sa le execute .Dupa modul cum sunt execu tate
fiecare se codifica cu 0-1-2-3-4 (0 = incapabil sa execute, iar 4 = exe -
cuta fara nici o dificultate). Aceste actiuni sunt: sezand nesprijinit,
stand cu ochii inchisi, stand cu picioarele lipite, , stand cu un picior
in fata celuilalt, stand in unipodal, rotatia trunchiului din stand,
culege un obiect de pe sol, intoarcere la 360 o , picior pe scaunel,
intinderea inainte din stand.

b)    Scala abilitatilor de  miscare  are  10 teste de mobilizare:

sezxand nesprijinit, ridicare din sezand, transferuri, stand in
ortostatism nesprijinit, culege un obiect de pe sol, intinderea
inainte din stand, mers, mers si apoi intoarcere, pas peste
obstacole, urcat scari. Utilizeaza ca scor cuantificarile 0-1-2 (0 =
incapabil; 1 = performeaza cu dificultate; 2 = performeaza fara
dificultate).

c)    Testul "ridica-te  si  mergi'  este foarte frecvent utilizat la

batrani, hemiplegiei etc. Si acest test se poate cuantifica pe scala 0- -
1-2-3. Practic, el se desfasoara astfel: pacientul sta pe scaun, i se
comanda sa se ridice in picioare (fara sprijin), sa mearga 6-10 m; sa
se intoarca si sa se reaseze pe scaun. Durata acestor actiuni se poate
cronometra.

d)       Testul de echilibru Tinetti  cu 2 sau 3 grade de apreciere

(0-1 sau 0-1-2) . Apreciaza urmatoarele actiuni: sezand nesprijinit,
ridicare din sezut, asezat din ortostatism, stand in ortostatism
nesprijinit, stand cu ochi inchisi, intoarcere la 360 o, imbrancire
strenala.
 e)   Testul de mers Tinetti  este o analiza a catorva componente ale
mersului care se poate face la viteza obisnuita a pacientului sau/si
viteza crescuta.  Si la acest test, gradele de apreciere pot fi 0-1   sau 0-
1-2. Se analizeaza: initierea mersului, lungimea pasului, continuitatea
pasului, devierea traseului mersului, miscarea trunchiului, distanta
dintre calcaie in mers.

                              Deseori ambele teste Tinetti sunt asociate dand o mai

buna apreciere.

f)     Scala evaluarii mersului  este ceva mai complexa decat

testul de mers Tinetti, caci se introduc o serie de miscari automate
din mers ale articulatiilor membrelor inferioare si ale membrelor
superioare.  Scala de grade de apreciere este 0-1-2-3 in care insa
0 este normalitatea si 3 aspectul cel mai grav.
Evaluarea se realizeaza la varstnici mai  ales pentru aprecierea
pericolului de caderi.