i:.

i11
.,'tr i
xxiv sA INIELEGEM uNtuNEA EURoPEANA

CAPTTOLUL I

Mulgumiri Ce este Uniunea Europeani?

Sistemul internal ional

Ag.dori sH-i mulfumesc editorului Steven Kennedy pentru Logica integrdrii
obig-
nurta sa judecatd excelentE gi pentru indemnur gi imbomut lntegrarea regionald in lume
ae a
treia edifie a cirfii. A9 dori s6-i mulgumesc de asemenea
f?lj?, 1
lui Neill Nugent gi lui. Willie paterson pentru munca depusd
Concluzii
in calitate de editori ai seriei, precum gi celor trei revizuitori
anonimi
[lult* sugestiile lor, ca gi intregului personal de pro_
duclie de la Palgrave Macmilran. fn final, ii transmit multu;iri
Ca sd infelegi Europa trebuie sd fii un geniu sau sd fii francez.
gi dragostea mea lui Leanne, pentru sprijinul ei pentru
Ei faptul Madeleine Albright,
cH gi-a asumat mai mult decat i se cuvenea diningrijirea
fiilor Secretar de Stat al Statelor Unite, 1998
nogtri Ian gi Stuart in vara anului 2004.
CAnd studiem economia gi politica mondiali gi incercEm sI in-
John McCormick
felegem care este pozi[ia noastr6 in sistemul global, majoritatea
dintre noi gindim in termeni de state gi, in ceea ce ne privegte,
ca cetdfeni ai unuia dintre aceste state. Hdrfile lumii arattr conti-
nente gi regiuni despdrfite de frontierele dintre state, zone de de-
limitare care se afli sub autoritatea diferitelor guverne, precum
gi sub sisteme legislative distincte. Atunci cAnd cdlHtorim intre
doui state, in mod normal trebuie si prezentdm pa$apoarte san
alte documente gi suntem congtienfi ci ne afldm in tranzit p6ni
in momentul in care revenim in statul de care 'hparfinem".
GAndim in termeni de state deoarece acestea au reprezentat
actorii principali ai sistemului global pentru mai mult de 200 de
ani, gi pentru cA studiul relafiilor internafionale a reprezentat
pentru o lungd perioadd studiul alianfelor, al caracteristicilor
schimbdtoare ale cooperdrii gi conflictelor, precum gi al fluctuafii-
lor balanfei puterilor intre gi in cadrul statelor. Statul nu este insi
singura institufie administrativd, gi nici neap6rat cea mai bun5.
De fapt sunt mulfi cei care susfin faptul cH sistemul de stat se
afl5 in declin, credibilitatea sa fiind subminatd datoritd asocierii
sale, in prima jumitate a secolului XX, cu ideile nafionaliste care
2 SAINTELEGEM UNIUNEAEUROPEANA
au condus la izbucnirea celor doui rdzboaie mondiale, precum
gi datorit5 incapacitflfii sale inc6 din 1945 de a satisface cerinlele
unei societ{fi moderne mondiale.
Cei care au dorit pacea dupi cel de al doilea r&zboimondial
au pus un nou accent pe cooperare in locul competifiei, dar pla-
nuriie de a stabili o noui ordine mondialh dominati de Europa
CIccidentalH qi America de Nord au fost subminate de rXzboiul
rece. Rfizboiul rece a demonstrat inci o dati criticilor sistemului
de siat faptul c& statele nu sunt capabile de a garanta siguranfa
eetfifenilor decAt prin stabilirea unui echilibru de teroare gi
violenli cu alte state. Tensiunile care au rezultat au determinat
din nou sprijinirea ideii de pace prin cooperarea internafionalI,
care a dus in schimb la o cregtere dramatic$ a numdrului de
organizafii internafionale dupi cel de al doilea rfizboi mondial,
in frunte cu Nafiunile Unite, exercitAnd o gami larg5 de funcfii
gi acoperind numeroase sfere politice.
Dorinfa de pace a determinat de asemenea acliuni privind
integrarea regional&, proces prin care fdrile renun{& ia bariere
in calea unui liber schimb gi unei circulalii libere a persoanelor
de-a lungul granilelor na{ionale, igi integreazd pielele gi stabi-
lesc seturi comune de politici. Dezvoltarea Uniunii Europene
este una din aceste acfiuni, insd o acfiune care a evoluat cel mai
mult gi care a adus cele mai mari schimb6ri pentru cet&fenii s6i.
$-a mai fncercat integrarea regionald gi in America de Nord,
America Latinf,, Caraibe, Acia de Sud gi Sud-Est, precum 6i in
anumite pdrli ale Afrieii, dar pflnH acum la o scarH mai mic6. Se
consider6 cf, Uniunea EuropeanA ar putea reprezenta un model
care sd determine in final disparifia sistemului de stat pi substi-
tuirea sa de cdtre o comunitate nouH cu centre 6i refele politice
qi cconomice mai puterniee"
Uniunea EuropeanX a devenit un nou actor important pe
scena mondiali, a schimbat viefile a mai mult de 450 de mili-
oane de europeni, precum pi a tuturor celor care au de-a face
cu Europa" UE este totugi incd un "prlzzle" qi un mister pentru
majoritatea oamenilor, aflfindu-ne incfi departe de a fi de acord
asupra a ceea ce este cu adev&rat, Uniunea este mai mult decAt o
simpl6 organizalie internafional{ obiqnuiti, deoarece define mult
CE ESTI UNTUNEA EUflOPEANA? 3
mai multe puteri asupra membrilor sXi, dar nu este inci un stat
sau un suprastat. Atunci ce este? IncercAnd sk furnizeze cAteva
rdspunsuri, acest capitol analizeazil natura cooperdrii interna-
fionale qi prezint6 idei indriznete cu privire la modalitatea in
care UE a evoluat, precum qi la ceea ce a devenit. Analizeazd de
asemenea alte experimente privind integrarea regional&, pentru
a incadra UE intr-o perspectivfr mai amplH.
Sistemul internalional
Uitali-v5 la o harti a lumii pi vefi descoperi cX aceasta esfe
imp{rfitd in aproape 200 de state, Ca unitate administrativfi,
statul a dominat timp de generafii modalitatea in care gAndirn
despre relafiile politice intre oarneni - unii susfin cE incd de la
Renagterg allii tncd de la Pacea din Westphalia care a incheiat
R5zboiul de Treizeci de Ani in i64& iar al1ii de la inceputul se-
colului nouisprezece. gtatui este o entitate juridicA gi fizicX care
deline patru calitifi de bazH:
. Opereazd intr-un teritoriu fix delimitat de granife 9i
controleazi circulalia de persoane, bani gi bunuri peste
frontierele sale,
o Detine suveranitate asupra acestui teritoriu gi asupra
oamenilor gi resurselor din cadrul granilelor sale, qi de-
fine unicul drept de a impune legi gi impozite in limita
. granifek:r sale.
r Este independentf, din punct de vedere legal 9i politic,
gi elaboreaz& gi conduce sistemul de guvernare al cet[-
fenilor s&i.
I Detine legitimitate, cu alte cuvinte este recunoscutfr in
mod normal at&t de poporul siu cAt 6i de celelalte state
ca avAnd jurisdicfie gi autoritate in teritoriul s5u'
Nici una din aceste calitdli nu este incontestabil{, deoarece exis-
tfi limite reale pentru toate patru: pot exista conflicte privind
grani[ele care sd impiedice definirea unui teritoriu; pot exista
dificultdfi legale, economice sau politice care sf, compromitd
E

4 SA INIELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

cE ESTE UNIUNEA EURoPEANA? 5

notiunca de suveranilate;
nici un stat nu este cu
pendent deoarece €ste adev,rat inde- r
supus grad Incapacitatea statelor de a satisface toate nevoile consu-
economici sau ooliticd. ";i;;;*it .,ir,"trrile
di. ;;;;J,ir. de presiune
matorilor privind bunurile gi serviciile se combind cu
de legiti_
d" Ii*;;;-i" care cetasenii aparifia corporafiilor multina[ionale in cHutare de noi
il'1ffi"".il,XTr,1:YTti"
;tate) respecti puterile unui stat profituri, interesate sI schimbe natura producliei
pie,te gi
respectiv. qi autoritatea statului
gi si facl mai compacte granifele dintre state.
Un alt factor care complici
situafia este faptul cI . Revolutiile din tehnologie, gtiin{5 qi comunica}ii * pre-
statele pot
di;";,r". ;;;i'1,i,,,, este cum gi nevoia de a aborda probleme colective precum
;ffiffi,';,":-"Ti,:", o entitate jriri-
terorismul, poluarea transfrontalierd, gestionarea imi-
#i ;i ; ;-#; :H',Xffffi i:J :X
*:ffi :*fjx;**:
,t
:U grafiei ilegale gi rdspAndirea bolilor - au necesitat noi
tau exemplu, Japonra este preponder
lit
estepreponaJ.uniuruuetc.),dar"iE";;,-"-,"":,#H,H1i.[%.#]
sisteme de reglementiri.

in timp ce capacitatea statelor de a satisface nevoile reziden[ilor

jx,
$P
tr!,-J,'5#;ffi fi?jT
d ferite, inctu z6n;
i
r;;;i,;":
*n*_x
:: I::",' "
:irr,il#;
nume roa se popoa re
lor s-a diminuat, a avut loc o cooperare internalionald sporitd
in aspectele de interes comun. Aceastd cooperare a luat multe
:1.,.""pi;,1;#,',"r:','*?*i,l;,,1Xf
acestui tip de multinalionaiism.il;
i#it:,:::lj:*l;#tjm fnrme, de la cele cu un fel restrins la cele mai degrabd idealiste
gi a avut drept rezultat dezvoltarea multor metode gi sisteme de
adesea impdrfiti, asa t"oiu,,rrru, fa[x de stat
cu.m sunt gi esre prornovare a cooperirii. Aspectul cel mai comun a fost crearea
Puterea sraterors-a
identititile statelor.
diminua;ilffi;iilni, din murte motive:
organizafiilor internafionale (Of vezi Caseta 1.1), in cadrul c5rora
coopereazd diferitele guverne, grupuri de interes, corporafii 6i
. Lumea a devel! mai complexd, alte institufii. O astfel de cooperare implici de obicei participarea
turi politice gi economic" creAndu-se multe IeEd_
i"tru rtrL datoritd necesitd-tii ca p6rfi egale, cu aceeagi putere de vot gi intAlnindu-se pentru

li,i,lilll,iflTllk a" u'tuuiii uffi;t ;;;ffi,''"" JT: a lua decizii impreund.

Atunci cAnd guvernele particip5 la cooperarea internalionald,
' 3ffi::l"t$:::::l,T':::!,1,,
complexe
qgavurtdrr(ltr-se
dezvorrandu-se
caracteristjpr:yild emigrarea noi gi
si
procesul decizional este descris ca interguvernamental. OI sunt
adunlriin cadrul chrora guvernele seintdlnesc, impirtdqesc opi-
turismrt in moox
turismul gi crescAnd
-^]f, a elimi
masi care rminat barierele psihologice nii, negociazl gi ajung la infelegeri. Calitatea de membru intr-o
dintre state. OI este voluntarH, acestea neavAnd autoritatea de a impune im-
.
l*.,?,0"*,y:l::Tl
; ffi;i'lxlffi
oa_meniror s-a schimbat

l*l5.lll:l*i :'::::rr*.'-3;1?
odatd ce
#iiff ;
j
iilixi'li:,"T;
minor!
pozite, care de obicei depind de venitul provenit din contribufiile
membrilor s5i. Organizafiile nu au autoritatea de a-gi implementa
deciziile gi, in mod normal, nu pot impune penaliziri membrilor
il: ;i*ffi r:T:;: ::? x. ulvrsr rrrurffil','Jft'l,t%T[T:;
'

lor qi nici altesancliuni in afara celor asupra cirora au convenit

:l;mf ,:*:f t*l$1'-,
al kurzilor in Tr.cia ,_,* rrl rytarea Britanie,
,;i al Iocuitorilor provinciei to[i membrii. In cele mai multe cazuri, singura presiune pe care
in Canart,\
Canada). euebec Ol-urile o pot exercita asupra membrilor lor este de naturi morald
Statele nu au fost intotdeauna sau se refer{ la amenin{area cu expulzarea din organizafie,
capabile si satisfac5 cerin_
fele cetdfenilor lor in Din multe puncte de vedere, Uniunea European5 se asea-
prosperitate, d."pr::;;*:#Xlflt" securitateo justifia
,

$i mEni cu o Organizalie Interguvernamentald standard. UE este

o asociafie voluntarI de state, in care multe decizii sunt luate
 CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 7
6 SA1NTELECEMUNIUNEAEUROPEANA

omului) gi Friends of the

Amnesty lnternational (drepturile
Caseta 1.1 Organizaliile interna[ionale Earth (Probleme legate de mediu)'
guverne' 9i
Majoritatea definifiilor unei organizafii internafionale (OI) Existtr cazuri mult mai rare de OI
lribride' care au ca membrii 9i
at txemplu este World Conser-
descriu institufii care promoveaztr cooperarea gi coordonarea orqanizatii nongru"'nu*"t'iit' iio "trtr de conservarea
voluntar5 intre sau in cadrul membrilor sHi, dar care nu de{in ;ffiil;;ill"n tl'e1ia, care se ocup& de probleme legate
naturii 9i ile protectia medrului'
nici puteri autonome, Ei nici autoritatea de a le impune regula-
mentele sale membrilor stri. Aparifia OI este un fenomen relativ
recent, determinat de dorin{a de a stimula cooperarea ca o mo-
dalitate de evitare a conflictului interna[ional. in 1900 in lume
existau doar 220 OI; pAni in 1969 numHrul acestora a crescut
carezultatalnegocierilorctintrelideriistatelor'Competenlele
la aproximativ 2.000; pintr in 1981 aiunsese la 15.000 iar astizi sale.sunt mici' UE define
sale fiscale sunt limitate, iar veniturile-
existi mai mult de 50.000 de organizafii internafionale (v. situl
putine puted ilt iitiit"1iu" sale detin u".gt19 :"5-
de internet al Uniunii Asociafiilor Interna{ionale, 2004). "*u..rr*ii in principal tlgtplt-"1::1
Existi tipuri diferite de OI, care s-au dezvoltat din motive zut de independenla, su"l''' lor fiind
unrrl dintre oficialii executrvl
diferite structuri, metode obiective diferite. in linii mari, obiectivelor statelor menrbre' Nici
qi cu qi fiind fie numi(i' fie
majoritatea se incadreazl in doui categorii principale: nu este ales direct l" i;;;tt; sa' maioritatea Consiliului de
cielin functii din oficiu tat *5*p1u: I*.*btiic[ sunt miniltrii
o Organizatiile interguvernamentale (OIG), care au ca membri Miniqtri delin astfel aI]""eii d"t&it[
faptutui
Buverne nafionale gi care incearctr promovarea coopertrrii de origine)'
in t*;;:i;;;;;li;t;ailxactd'
voluntare intre aceste guverne in chestiuni de interes co- "' suvertrele ldrilor este clar ci uniuuea Europea-
mun. OIG au pufinX atrtonomie decizionali sau nu au deloc, obig-
ni este mai mult a*tat o O'gunizafie Interguvernamenta16
deoarece membrii lor sunt cei care igi iau toate deciziile de de a ilabora legi 9i P"J'it'itl
nuitd. Instituliile ,ufu u" u'ltoritatea
bazb, gi adesea au putini capacitate si implementeze deciziile
membre' iar in aria politicl
respective * sau nu au deloc. Printre exemple se numdrl care sunt obligatc'rii-Pli"'-ti'i"rt
autoritatea Uniunii Europene'
Na{iunile Unite, Commonwealth, Organizafia Mondial[ a .*J" ti"Ae ilumU'i au cedatu'uptu legii na(ionale' Membrii
Comerfului, Organiza{ia pentru Cooperare gi Dezvoltare legea europ"u,',e u,u-piil'iot"
Economicl (OCDE) gi Organiza[ia Tratatului Nord-Atlantic sdl nu sunt egali, d"J;;;;;'lt"
di"t'" d'eciziile sale sunt luate
d'e mdrimea
(NArO). printr-un sistem d";;;t; este evaluat in funcfie r'
o Organizafiile intemafionale nonguvernamentale (OIN), care
sunt fie institufii care activeaz[ pe plan internafional in afa-
ililffi ;;;;il-;b*
Uniunii Europene t s-a acordat
u'"
in' n*1" domen i i' c "'
autoritatea de a negocra ln nlr-
::::'*:'
ra guvernelor, fie sunt alcXtuite din grupuri de organizalii
mele celor ZS ae statJm-*Ui"'
i"t celelalte t6ri colaboreaza mai
nalionale nonguvernamentale, Acestea includ corporafii
clegrabl cu institufite Uf aecat
tu gt"u"lll" statelor membre'
multinafionale cum ar fi Royal Dutch/Shell, Sony sau General
in mutte domenii, .;;; ii ugri..,ii.,.a, mediul gi competitia,
Motors, insd majoritatea sunt grupuri de interes nonprofit, luarea de decizii la nivelul
care coopereaz[ in vederea indeplinirii obiectivelor comune ooliticile sunt elaborli"'^'i*fit Prin
ale membrilor lor sau pentru a exercita presiuni asupra gu- i;g aecat la cel al statelor membre' .-,--,-r.--..r ,rnr
la transferul unei'
vernelor pentru modific{ri ale politicii. Printre,exemple se in cazurile i" t'* toopt'u*tu conduce
numdrh Crucea Roqie Interna{ionald (activitil}i de ajutorare), astfel de autoritili, trecem de la
interguvernamentalism la suPra-
na[ionalism. e."u'iu utt" o formd
dI cooperare in cadrul cireia
 EUROPEANA? 9
i-iir
CE ESTE UNIUNEA i r';
I sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
i..
i t.i
este elaborat un alt nivel de autoritate, care este autonom5, mai gI$$,TUt CONTEDERAL
!
{fn
presus de stat gi define puteri de constrAngere independente de IS
!Z
stat. In loc sd reprezinte un loc de intAlnire pentru guverne gi sA Guvcrnul control Irn
lV)
ia decizii pebaza intereselor concurente ale acestor guverne/ o A !.,
organizafie supranational6 se detageazi de interesele individuale indopandonlo' . i '*:
I Pulcrco crlo dcfinutd do sloto i-
l-- 't'
i9i dorivr ouioritotoo de lo
sloic
ale statelor gi ia decizii pe baza intereselor colective. Stoiclc irr"t"ri """i.lr
I
lin
ai'*'tu osupro cetalcnilor'
Au existat multe dezbateri cu privire la mdsura in care UE A fi;il;;rtt* l--::-

este interguvernamentalI sau suprana]ionali, ori o combinafie I

intre cele doui. Unele din institufiile sale in special Consiliul
- Cot6[onii
European gi Consiliul Minigtrilor * sunt mai evident intergu-
vernamentale, deoarece reprezint[ locul de intAlnire pentru
SETEMUL TEDEBAL
reprezentanfii statelor membrg iar deciziile sunt luate ca rezultat
al compromisurilor care implici pozifii nalionale diferite, Unele
Guvcrnul cenkol
dintre celelalte institulii - in special Comisia EuropeanH gi
Curtea Europeanl de |ustifie * sunt mai clar supranafionale, t Puiarco rc imporlo inlro guvcrnul
-oblin
conkol ;i
do lo
deoarece eviti disculiile legate de interesele nationale $i se lt"';:mi;ifi ;oturi t1 dircct"'toriroroo
Cct6fanii orupro lor'
concentreazfr in schimb pe interesele generale ale Uniunii Eu- li1ffi ii"-"t;rtd outo'iroic

ropene. Interesele Europei, totugi, sunt definite in cele din urmi

de interesele nalionale ale statelor membre ale UE, ceea ce face
t
Stotcle
dificil de stabilitin ce mdsur6 este UE interguvernamentalA sau
supranalionali.
federatism
Nu existi insE nici un dubiu cu privire la faptul cd instituliile Flgura 1.1 Comparalie lntre confederalism
9i

UE reprezintl, ca grup, un nivel suplimentar de autoritate tn Eu-

ropa, luAnd decizii care au impact atAt asupra guvernelor, cAt gi exercitAnd numai
asupra rezidenlilor statelor membre. De aceea, este fundamental slab5, funclion6nd la discrefia.membrilorrsi forma o confederafig
nigte state ar
ceea ce aceqtia ii pu'^i'"buti proprii gi doar
ca fiecare si inleleagi natura relaliei dintre institufiile UE, dintre a'5,gr" q'Yemele
atunci cetileniirot *-u'ifrlti'
guvernele statelor membre gi dintre cetdfenii acestor state. Cele superioarl (Figura 1'1)'
ir',air".t la autoritatea Unite in
doul concepte cel mai frecvent dezb6tute in discufiile legate de
Un exemplu pt"oit-i" t"ttfuautllit au fost Statele
respectivele relatii sunt confederalismul pi federalismul,
per ioad a 1781-88. D;; iltil;';; ;aztoiutu i de in dependenld'
cu-
toop"'ut conform unui acord liber'
[d;;;;""i.iii'r" i" *;ffi;r"-corrrtattlligi"
Confederalismul noscut sub numele il 'sa1-'Itl:
monezl
putea declara rdzboi' adopta
O confederalie este un sistem relaxat de administrare, in care ,.",""W' C"t."tt'ti"ttt'ul
putea percepe impozite sau controla co-
ii incheia tratate, dar nu
doui sau mai multe unitifi de organizare igi pistreazi fiecare tttr;;;i' iulio"ura t rabazatpe o refea
de
identitatea, dar acordfi puteri specifice unei autoritHfi centrale din mergul, iar sistemul dt icate iirb a cordu I
;i modif
a rm ate de stat. "e pulin
motive de convenienf$, securitate comunl sau eficienf6. Membrii "il;liuX'ilP;;;consimlimAntul
celor 13 state, iar tratatele
a cel
sunt suverani gi independenli, iar autoritatea centrali este relativ 'teceiita'
1O SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
noua state. Nu exista putere executivi sau judiciard, iar puterile
uniunea Europeant prezinld mai multe caraeteristici ale
confederafiei erau in mainile congresului ales, in care fiecare
unui sistem confederal:
stat avea dreptul la c6te un vot. Congresul se reunea totugi rar,
neavAnd un sediu permanent, de aceea puterile sale erau exer*
citate de comitete cu configura{ie variabili. Se presupunea cd
statele vor coopera sufieient pAnH la a forma un-sistem comun
de guvernare, dar acest lucru nu a avut loc. Abia in anul t7B7
a fost iniliatfi dezvoltarea unui sistem federal de guvernare pe
care tl glsim astizi in Statele Unite.
Confederalismul a existat gi in Germania in lBlS-71, c6nd a
fost creatfi o c*nf'ederafie format& din 39 de membri sub domi
nafia Austriei gi Prusiei, in urma Congresului de la Viena din
1815. Bazat pe SfAntul Imperiu Roman de demult, acesta era mai
mult un imperiu decAt un stat. Erau impuse pufine restricfii
asupra puterilor regatelor, ducatelor gi oraqelor membre, ale
cXror reprezenianfi se intAlneau rar in Frankfurt (numai de 16
ori in istoria confederagiei). Pentru a fi efectuate arnendamente
ale constitufiei era necesarA aproape o unanimitate, iar majo,
ritatea cclorlalte m6suri necesitau o majoritate de doui treimi.
Activitatea obipnuitd era condusd de un comitet intern in care
cele mai mari lL state defineau cAte un vot fiecare, iar cele mai
mici delineau $ase voturiimpreund, Nu existau politici comune
privind comerful sau comunicatiile, iar dezvoltarea unei armate
comune a fost impiedicatfi de refuzul de a coopera al statelar mai
mici (Carr, 1987, p.4-5).
Elvefia a fost de asemenea de tip confederal pAnd in lZgB gi,
de6i se considerd o federafie qi in prezent, a acordat mai pu]ine
puteri guvernelor na[ionale fa{i de alie federatii, cum ar fi Cer-
mania, $tatele unite sau Rusia. Constitufia sa din 1874 distribuie
puteri speeifice guvernului federal, restul fiind rezervat celor Z0
de eantoane gi celor gase semi-cantoane. Elvelienii favorizeazfi
democrafia directS prin organizarea de referendumuri nafiona-
le, beneficiazfi de o Adunare Federalfi aleasd prin reprezentare
proporfionali gi sunt guvernati de un Consiliu Federal alcfituit
din papte membri, eare este ales de cltre Adunare. Sisteme cu
adev$rat confederale in Europa se afl5 acum in Bosnia gi Herfe-
govina, la fel a fost in Serbia gi Muntenegru.
CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 11
Cet[fenii stateior membre nu se raporteazd direct la nici
o institufie UE, cu excep[ia Parlamentului (pe care il
aleg), ci acestea se raporteaz6la cet6feni in principal prin
guiirnele nalionale" ln ciuda puterii dea propune 9i im-
plementa politicile, institu{iile debazd aleUE * Comisia
kurop*attl, Consiliul de Minigiri, Consiliul Huropean gi
Curtea European& de ]ustifie - oblin autoritatea nu de
la cet6feni, ci de la liderii 9i guvernele etatelor membre"
Acestea sunt formate fie din liderii guvernelor naNionale
(Consiliul de Minigtri 9i Consiliul European), fie sunt
desemnate de citre acegti lideri (Comisia 5i Curtea de
]ustifie).
Statele membre tnc6 defin identithfi diferite, defin pro-
priile sisteme de legi, pot semna tratate bilaterale cu alte
itate, pot acfiona unilateralin maioritatea domeniilor de
politiifr externfi gi pot susfine c6 institu[iile UE funcfio-
neazd la tliscrefia [or. Nu exist6 un guvern european, in
sensul unor lideri UE bine determinali * cum ar fi un
preqedinte, un rninictru de externe sau"un cabinet * cu
unica putere de a elabora politici pentrY statele membre'
Cei mii importantri lideri politici UE alegi sunt capii de
guvern ai fiecdrui stat membru in parte"
filu existf, un sistem fiscal european generalizat" UE
colecteaeH fonduri par$ial din contribufii 6i taxe vamale,
care reprezint5 un fel de impozite, dar majoritatea impo-
*
zitelor pe venit, pe profif pe proprietate, pe vAnz&ri,
pe profiturile realiiate din capital etc, *sunt colectate
de Lnitfitrile nafionale locale
qi ale Suvernelor, care de
asemenea elaboreaz6 politici fiscaie.
Nu exist& un sistem european militar sau de apXrare'
Armatele, flotele gi forlele aeriene ale statelor membre
sunt in continuare r6spunzfltoare faffi de guvernele sta-
telor mernbrg degi acestea s-au unit pentru a formabaza
unei forfe de secwitate europeant (v. capitolul 9)' In acest
 ; }i Egfff rr $iEi$rE€€E}8E8F- r$EFEE#fEEs
E ii tEE#iFI ftasiF*Effifi fi gE
tffi gEigE ;r
gg
il =i$tgifgggrcgi*igggiggigggg$ffiiig
r;E EfE P'9il:fiElr 5 s*5 I,g sE€EIi?E :; :E+
' $f 5

5igEi'${
; x*u=;$ ;#Fatg
*EEF* 5E: E€ $EiE EffiffrE: 3fEfE
rE If t;g8giE IHEE*li{# i€gE
g f
$ ; $E PigE flE 3EE $ iig FfEf $Ff$ f ii FEig flf i

t{
o tbai
I
k
Jq) .q, ,uu'n 6G
,i.ri -U :v '15rH O- f;g
(g (!
I
c)
(U i(/)
l-t'u
)!u U4{4>
ho, oJ Fxo
> i-i N .i3ulo $*r
cH OJ
Ir
fl.1 OJ !'ao, cE xg
lr '(E
L.*
ti
(,
dJ
6.E'
.,E (n*
;r
(E' $o )-fi
bo # !0rq,
:-.
QJr
.11 ;E
ol:,
o) LOJ0Jrr0J:: AJ oi c, f<
{,r- I O..
>F FfE <!,
^Y(El.i I {l)
}U (J E vtJ :.J # axgi:2
fi<L :]50 HL, fE.;
[r+
L c.l OJ xg tJ
)10 tJ(E(E sD s5- i{, h(,
u7-
(!
{(, ':{,){ ogb*
t" g.E L I ri, th (rwJJ (J=Uu Hcr
o_
xcu'6
1i
dtr
l-{ DW i13
iE TU E.u 0
.) .F.i
o.r
(Jk
,uu J X.X'rL^ =(,,) vL. l, 3r
tuu "o -If<U
fr J '(! )(E
{6 -(E 1' o.,'.9 e(6 oP
{,)
(uJ(J '(,
q.)
r>
$ rr x.: D.N6u) ts
,,i1
rn
r{tl lJ (l)
=+ :.j
tr.d3E
<(!
>v vQr Hgv^
uv U YU lA, a -o
(!d! r.S '1 :U
(6
i5 f
lfi
,l !! l.-
UN
0J
iF-'!r:1)(t- :'H
j(u
j-i U o A. !n Ei
fi
U *{
rd :.1u=
D-(,,i
,
J
EOJ
o. ul<r 3G)
n0J
u.-
ti
-. q.J
{c)Dt< X)<Xu)il.9
oJ

G)o]1] {U
:x
^rO
o'
5 'f0
tr. Xia+a /)\,}: { 5(g1
5X<
sj:
l\ F'
u
-k

i(E :U l(g {,) qJ

':< 7
g3 :9 (g.
:OJ
J(6 6Q/] ,5. t;'6[
u-I (r').
(r].
{,1 loi
tr ; irl .U; ?t
l Ll
0. (n- iv) i'd ;E
ln
:<- ,x uo" Urr.O ='d
idi J >.:
d ts< N
-.. IJ ((6 r te'l
: d .:I
!!. r5{
i.{rls = (/). iIu -tU Jql ot
lai.r'rjfLr )u r0Jl
'!
i i=
!i C,
i0r1d .H (6 !L xs
]S9 .ut+tE- < U, 4.X
Na.0.,!6 ,, a5
X<>ls
'*<)
:t
lIJOJ,rtrt ' {.} vo ut^
ir3 ;(']
tl) xu
2.8 ,9 i(El )u1q)' g
(., t x15 i=(A.
J CL'
!o)+.o loro
CJ
kCJr!..
.oIEI)rq .U rg "tria ul:
(, ul! .(! u!Ltn- )u {u'i!u0l '(-l 9a
rEi
s!0
,i(J
'r '(E
.i 0J oJtu(
o^srI o-. OJ
i) 1 'u3 :rq
(tr vbl
Ui'An(
)9 {trrsl o.. (s JE i0J I"
L.,' ;bt iL r.r '!6
) ifh'
'oox 10,
u
z
U
r&-t
'g; ql l.{ '
Oiri
i+. .(ar {nU
i()
iul
oJ(J '(a.r
r O:
L{
{6.
si )i ; Lil,I,'U
tlJ
ir' ,.s;,}5rI ro,)(-
lJ"
l! -rI jcJr,IB IJitJ
JftrE.i
xr, (o'a
)

f&-l
!o.r,(Ji is)icr tq OJJ(E
tv
rDi
9>
Qt tr iil JH ,,lE

:-..c"=iu.
o*
o ro(O+L'
# L (E' a6 {I} 6 .(s( o
(rl
U. i,cIi hE(ool# -9o '5( iul tut
rr: !gq( iOtrrqJiIJ
rol (U
c-; En ,l|T
CJ{L)a pE
ca a: g, e F1< 1Ji )xu-l U
u
.9t
iUt 11l
5,?'13 C {
f (o .,,i +
# CJI
vx)Q: l+(
IfJ GOer! )t! - t=*)6 ;s. iritGJ., lal I lrr {J5
t!,
z
l-' r
att
Pt,& U-
(/l -:
Ld
UI trl {r4u). ti ori r(,)i ttt
tr0, Q'i
G.)
qJl
qJ
LllrOl tri
U k'-
rQ.)r tr ,6
.{rE
di-
I.. 'l l t; !0F
al- -o
qii E-t
f
L<r{d:
o; t{
L 6cO{ I ){s
HL
qJ
(,
(Ul
*L at
'.L
i
fi* L$
.b(I t66 A(
OJ, '- 0J
CJ

z.
:) L rts!vc 'E 'aCr, t;- \o
(a1qr o,
LrrFr
(8 iio
.J
(J l.r
u> ll.l "i-r €
t.-J &E
(l,
qr-
r-
r.I .-+
-S -L
LUI el >c
qro 9 "c .ao a
t Xri!OtL f{{)6i(.,)
'ril'tA4a
E 0., ,9
-i,
Jr-9
x{€ riur(E .o
OE ei 1
+l k
Ir (! ;t
9?(
C &:* g1 F,T I,^ Q.;
lr (d<gr{
:- "xE
)fi
rir :bo €&{ 5F
rv bD; rJm nu9
u #L '<
16
#(a 0rc oJ 'UF
-L pPfu&
(,
u a^ qrt
0J( 0J -r
9= c
h^
u* 6y
OJ
(E'fqJ I.GJ t.-
tiL HA (t)r f{
(d- aO
u! !JL 0) !5 ct Li: r( UA ,a -
qJ GJ

(6g I! ,ru
16 ;r x8
(fr'* G- ;!

J
U L{ (dE
qJ( ti Irl
l- ar
16
0r
&
-0,1
OJ:!r (g- E yd@F 4g ,r
LJ xl ^:.U:g
U=
aiX JOJ 6.,
F-
z roLLJF'r0Jts-H 3.
{(d
au
ln ais a,
rE 1r'
F,
rr) EU .iA $s ((!i oi '=;
(tr
hoet!r.L 9Eqr;mLtE..E
#.=
(rm +u)#(l tn? *tt 9i Tl
Or{L({ (6

r/t a + (6; U::

j.H
(E <H ql
k {]Oq,
.! !c =ru qJ
0Jr (at La +:-
5{,{,)) eC -i J-
LU 0JH
){EU
SU'!J ULJUL.s'fr
L
,{E
.\.
orC )> 6R
de
U! c, t)
lf
Eh
.JZ U(s
U
(a'5
(Ea XLo ilu q(O
.GJ
0ir CU) at o"
qJ ti r<
o.,
ok .sik O"
0l rr:J +j ,Eq FJ qj xg
tLI ti 5(iq.,'
XE
bo ulo o*tr
-a ca5 -b/ L {u LE .rg cl
OJr EL
,'t tl. 3 JN y(s C.; !
JL
(\J(,J .rS r-i
U(d orC
!tJ '13 iE 60 rd5 EUaC
U(g
cfi U iri.
14 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 15

Caseta 1.2 Guvernare sau guvernanle? care cetAienii o aleg pentru a le rePrezenta interesele. Acest lucru
inseamnd ci critica uzualS adusi de eurosceptici cu privire la
Cind studiem politica ne gAndim inevitabil la guverne faptul cd integrarea va deterrnina pierderea de suveranitate nu
sau la
institu(iile
gi oficialii (alegi iau desem.rafi) care
arc6tuiesc struc- este total corectA. Suveranitatea nu a fost pierduti in Uniunea
tura de guvernare oficiall a unui stat gi care defin Europeantr, ci a fost redistribuiti. In timp ce puterea de suve*
puterea de
a elabora legi gi de a stabili agenda
politice oficiald. Examinim ranitate era odatl monopolizattr de guvernele na{ionale ale sta-
modalitatea irr care aceste institutii obtin puterea, telor membre, acea$ta este in prezent impirfiti intre guvernele
ce leglttrr&
exist5 intre_ele, precum gi intrc ele qi cetilenii
din;urisdicfia ior. nafionale gi institufiile Uniunii Europene,
Dar degi UE de{ine un grup de institulii'care ,luverne
azd,, nu
exist6 un guvern uE, ca alare, in schimb, este utirizat
adesea
teryely]_?uvernan{i" in relafie cu sistemul <ie autoritate
din
cadrul UE. Acesta descrie un sistem in care lcgile gi
potitlcile gi de schimbare a structurii UE. Totugi, degi UE este departe
sunt elaborate pi implementate fdri existenfa unui
set de insti_ de a fi o federafie pe deplin dezvoltat5, prezinti totuqi anumite
tufii de guvernare recunoscut oficial, ci in cursul interacliunilor
dintre 6;rupuri variate gi complexe de actr:ri, care includ caracteristici ale unui sistem federal:
guver-
nele statelor membrc, instituliile UE, grupurile
de interes!l alte o Detine un sistem complex de tratate qi legi care sunt
surse de influenli.
In miezul orictrrei discufii se afld controversata intrebare uniform aplicabile in intreaga Unir-rne Europeand, la
legatA de suveranitate * care sunt supuse toate statele membre qi tofi cetltenii
ce inseamnd, cine o deline
6i ce impact acestora gi care sunt inierpretate 5i Proteiate de Curtea
are integrarea asupra puterilor exercitate de statele
memb.u. S,.,_
veranitatea se clefinegte in m9d normal prin dreptul Furopeanl de Justitie.
gi de a exercita autoritate. Astfel un
de a de{ine
stat uit* r.luu.rn, de exemplu,
o In domeniile dc politici asupra cirora statele membre au
asupra teritoriului siu, ceea ce inseamnd cA clefine puterea
de a
convenit si cedeze autoritatea chtre UE - incluzffnd co-
decide ce se intAmpli in cadrul respectivului teritoriu,
precum gi merful intraeuropean, mediul, agricultura gi politica so-
de a elabora legi care sh conducd vief ile oamenilor ciali legea UE are ?ntAietate fa[d de legea r-rafionaif,.
cari locuiesc
in acel teritoriu. Mai exact, se considerI ci suveranitatea r -
este Deline o putere legislativi reprezentativ5 aleasl direct,
sau institufia care exercitE control asupra sub forma Parlamentului Etrropean, care are puteri din
9"1i,r".,r,0:
teritoriului. Bers:ana
ln sisternele democraticc,, aceasta reprezintd le[is, ce in ce mai mari in procesul de elaborare a legilor euro-
latura na[ionali. Teoretic nu existl rcstricfii legaie asupra
u"nci pene, Fe mdsurd ce aceste puteri cresc, Puterile legislative
suveranit6[i, ci doar restric[ii moralc pi practice _ suveranitatea
nu este rispurnzitoare fafd de nici o autoritate superioarl. nafionale scad,
igi poate excrcita puterea in limita competenfei sale pi
dar . Bugetul UE, degi incfr redus in comparafie cu bugetele
in misura
irr care rell$cgte s5-gi implementeze cleciziile. na[ionale ceie mai mari (doar 100 miliarde Euro sau 120
Jntr-o clcmocrafie, autoritatea suverarri poate sI nu r5spundi miliarde USD in 2004), acordi instituliilor UE un element
^ fa{a niciunei autorit5li
in superioare, daridspunde in fala ce- de independentd financiard.
tifenilor, deoarece ace$tia clecid cine define puterea suverand. r Comisia Europeanfr are autoritatea de a controla negoci-
Astfel, suveranitatea este definuti dc cet5leni, chiar dacH puterea erile cu terfe pdrfi in numele tuturor statelor membre, iu
de suveranitate este exercitat5 in mod normal de institu;ia
pc cAmpurile tn care i-a fost acordatd autoritate din partea
statelor membre^
 ? 6 SA INIFIEGEA4 UNII]NEA
EIIfiOPfiANA
CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 17
r Soisprezece din state le membre
UE au propria moned5,
ntonectra Euro. Frin iansarea sa
in 2002, f"f iii.**onntu* Adepqii cei mai entuziagti ai integririi europene ar dori cre-
a fost transre:r,?_d-: ia propriile irrca Statelor Unite ale Europei federale, in care guverr"rele nafio-
fa,rci'&"ir_j.
la Banca Centrall Lluropea'nd
djn Frarrkftrrt" "rti""rf" nale de astdzi sd devintr guvl,rne lacale, de{in6nd acelea6i tipuri
puteri ca gi guvernele landurilor din Germania sau guvernele
r"le
o rnrdalitate ana,zd a practicii federarismurui eurapean
c1e staiale dirr Staiele Unite. inainte ca acest lucru si fie posibil, ar
esre
de a consiriera uE cirept o re{e"
t;;;;;;;"care srar mernbru este trebui s* existe * cel pufin - un guvern european ales direct, o
ir.i: -l l",*lugi* parrenerii shi din UE, constitufie, un sistem fiscal comun, o monedd unich gi o armat5
rn care se prefera lii"r1
.1-|i1111 11
interac[iunea "" ei
cu cereialte state *"*rrou eJ.at comunH, iar institufiile UE ar trebui sE fie capabile sX acfioneze
cu trartLl p&r:!i, deoarece acesfe interactiuni ?n numele tuturor statelor membre in relafiile externe. Dar cAt
creeaed stlrnule:rte
pentru co,Jp€rarea in jnteresu.llpnrl de departe ar trebui s6 ajungH procesul de integrare inainte de
{Keohane gi I l*ffinann,
199tr, p. 13-14)" Se cansiderl
cX UU I ae'enit ,tooptivd,,, cu crearea unei Europe federale este un fapt discutabil. Nu existi
cuvi,re participanfii sdi a, mai rrrult alte
e{e ceptig;[,"rrii"a f" nici un motiv pentrn care federalismul europeaR ar trebui si
cadrul sistemurui crecit fficfina aoai parte arate Ja fel ca nnodelul american, indian sau chiar german: acesta
din acesta (I{c,isrer
gi {iv1vik, l9Z3). Oclatd implirate, jui*r,r*t* statelor ar putea fi mult mai ingiduitor.
trehuie s6*9i asurne rternbre
:,lilrd din reiptmsabilitatea penrru a{i-
ynlle tlfleprinse de Ub in ansambll, nernaipr.rtffnd
institutiile incrimjna
eu r()pone.
Fe'deralisu.rul
i-ogica integrSrii
nu::lu,,yn coneept absolut sau static gi
fornre diferitein situalii diferite a luat
qiii*r*urte c{iferite, in funcfie Care sunt motivele din spatele integrdrii regionale gi cum ne
de intensitntea gi,a tr rra p.esiu ni ror poritice, econorn ajuti acestea sd infelegem Uniunea Europeand? De obicei, ce-
ice, sociare,
istorjce qi crrlturale locaje. n" **"nip.,lr, tlfenii sau statele coopereaztr sau stabilesc alianfe pentru unul
modelul arnerican de
fcdernlism sc instarass cu mult tirnp din urrnitoarele patru motive:
fnainte ca lara sd demareze
txpansiunea in pr;111616 de vest, .,, ,lt*
clude un sistem in care puterile ceror
cuvinte acest mrrdeiln_ r Pot fi fdcute si se alieze cu forfa.
gr-rvernamentale nationale sunt
mai irnporianfe institutli o Se pot aldtura din motive de securitate irr fafa unei ame-
se.parate, controfra" gi*irif iU.rb
fii*rr adoprar mai *,,rr pu"t", ninfdri externe cornune.
tiranie decit pentru a compensa diviziunile
;ifi;tcorur
tegar de hao-* 9i r Fot impdrtigi valori gi obiective comune gi pot ajunge la o
siiciiie. Mai mult, tnlelegere cu privire la cum s6 se gttr.,erneze tn ansamblu.
a('e$ta s-a schi.mb'at in timp ca
rezultat ar unei dr:ehateri cantinue
a$Lrpril pruterilor;.u'ernu.hri ,ational
r Fot decide faptul c& pot promova pacea gi pot imbundt$fi
9i Jocal. i. ,.r.,i."u, i;;i;i;, calitatea viefii lor rnai rapid gi eficient impreund dec6t
fecleralismrrl a fcist clrnsiderat
o *ot,igi*pur'rtru tJificultatea de separat.
gur'rernare a unuj stat care.exista
rreja gi care prezenta profunde
diviziuni etnice gi culturare. cu""ri'r"i Pentru rnult timp relaliile interstatale tn Europa au fost influ-
-.--.uriv5 qi tegislarivi! conforrn "utionar definea o vasti enfate qi determinate de primele douA motive, clar din 1945 s-a
f1:,1: moc{elului ["gt_ U_ii
m1]1clte, repubricf, federard ra fel ca gi stat*re trecut la cel de-al meilea qi la al patrulea motiv. Dar inirebarea
t-tnite,,'ieati'attia
politicd a fficur ca puterile si fie cenrrarir"i* legati de motivul gi modalitatea in care a evoluat procesul de
guv'*rnului na{lonal.
**i rnurt fn mainile
integrare rdmAne un punct discutabiL existAnd explicatii teore-
tice interesante.
r
18 SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA CEISTEUNIUNEAEUBOPEANA? 19

integrdrii. Pe scurt, func{ionaligtii sus{in cl integrarea

Studiul relafiiior internafionale dupA eel de al doilea r6zboi euro-
;r
mr:ndial a fost dorninat de teoria realismuluir eare susfine cX statele membre cu Sreu s-ar
rrcand are o logicl proprie,la care
statele sunt actorii cei mai importanfi pe scena rnondial5 (de- membru impiic6 contracte care
l',t,i""i*""tririi. Depi siatutul de aProape
oarece nu existl o putere superioari) gi cE fac tot posibilul sd-6i l,r reziliate, acestea au in realitate o autoritate
protejeze propriile interese. Adeplii teoriei realismului vorbesc ""*rii
ir.l[liuiia, ; - in cazul UE -- integrarea a devenitin prezent
despre importanfa supraviefuirii intr-un mediu global ostil gi europene' incAt
() oarte atit de importantd a structurii societhlii
susfin c6 statele se servesc atAt de dispute, cAt qi de cooperare ;#;;;;iu. pitati UE, costurile ar depiei rrofitulill, ^r:r.
crea o Punte soIIGa
pentru a-gi asigura securitatea prin echilibru de putere cu alte Funclionalismul se bazeazd pe idee3 de a
state. Pentru ei, UE ar fi o adunare de state suverane/ care defin oeste ciiferentele dintre state, prin fondarea
unor or6anizalii cu
autoritatea a$upra chestiunilor interne, acord5 putere noilor tn iocul tentativei de a coordona pro-
organiza{ii de cooperare doar dac6 este in avantajul k:r gi igi
$;;tr";;ffittut. Astfel, economici sau de apf,rare'
blemele importante cum ar fi politica
rezervd dreptul de a retrage aceasti putere in orice moment. pacea"
;;;;;pil, funclionaligtii cred 5)9.5prin P9t "sB stabileasc&
integrilrii
Pe scurt, teoria realismului susline cd UE existfi cloar pentru cd
statele membre au decis c[ acest lucru este cel mai in avantajul
il;Jb;.; qi s.t*i,r[old',1971', p' t"* utPromovarea fi serviciul poqtil sau
in ariile relativ nor,J<rotro'ersate'
1or. Teoria realismului este o modalitate pesimist5 de a privi problemelor
,r, ,*.rot special at industriei, sau prinatmonizarea
lumea gi a reprezentat un rf,spuns la tensiunile care au apdrutin tehnice, .r* ut fi greutHlile gi m[surile'
a fost specialistul
epoca ameninfdrii nucleare. Aceast& teorie nu a reugit sf, explice Ganditorul asociat *"f**id** cu aceste idei
de origine
in qtiinte sociale n*i* tvtitru"y
valul din ce in ce mai tnare de co*perare care a urmat celui de (1888-1975)' un errglez
al doilea rSzboi mnndial qi a ldsat multe intreb6ri fSrH rtrspuns funcfionalS drept o tentativd
,ri.ra"i ."re a definit abordarea separarea de
in legtturh cu motivele din spatele relafiilor internafionale. Din {e a uni "autoritatea c" o aetivitate specificd' PtiL
aceste motive s-a renunlat treptat la aceasti teorie (deqi principiile gi un teritoriu definit"
uniunea tradifionaid <lintre autoritate
sale au fost reluate de ueoconservatori in tirnpul administraliei cX organiza[iile transnalionale
tnfr"r"y, fg AO, p.Zil.ntsusfinea maI eficient dec6t guvernele
Bush din Statele Unite), iar multe dintre dezbaterile teoretiee nu vor asigura n"*'fU""5starea
de stat a loialitfilii
despre integrarea european5 s-au axat de atunci pe douI seturi nafionale, ci vor *p,lji"i trans'ferarea dincolo
a stf el cl iminuarea
gan selor- de $pa ri! ie
diferite de explicafii: funcfionalismul qi neofuncfionalismul. ;il; ; t"; a*tur*ir',d,'td 2000' p' 33)' in.mod
-

a conflictului internalicnal (Rosamond'

fi oblinuti
Func!ionalismul pr*ao*uf, lvfitrrny ci:nuia*" cA fa11a nu poate ar determina
nrin unificor*u ,ufiiuttald, deoarei" ucett lucru
Dacd realiptii vorbesc clespre compertilie, conflict^gi interes 5-iil;;;il.our*"i"ro' sisiernului El nu de stat $i ar]1,1,o-c.:r
prc"rpriu, func{ionaliqtii pun accentul pe cooPerare. In timp ce cu tensiunile regionale' spriiinea :1::t:1"-
nict
interstatale 1:eea
realigtii varbesc despre legfiturile dintre guverne, func]iona- cle guvernare mondial5, deslre care
considera ci ar anrentn[a
liqtii sr"rsfin cd persoanele cele mai potrivite pentru stabilirea ""
Iibertatea individului'
cooperHrii sunt experlii tehnici, qi nu reprezentanlii guvernelor" sustinea crearea unor or-
i; lucrarea sa clin 1g43, Mitrany autoritate
Ei vorbesc despre dinamica internH a cooperirii, argumentAnd a$upra domeni-
ganizalii internalionale separate cu
transportul 6i
cfr dac& statele ar lucra impreunfi in anumite arii restrAn*e 9i ar ilor funcfio.t"f* up*.itit* lun"t ar fi securitatea' cu
crea noi organizalii care sfi supravegheze aceastfl cooperare, ar fie organisme"executive
.o*rrrri.*trii1e. Acestea ar trebui s5
arindeplini funclii
lucra impreunff gi in alte arii, printr-un fel de "mAna invizibil5" sarcini qi puteri ri"""**, suslineMitrany' 9i
?o 5A INTELEGEM UNtUI,IEA EUROPEANA CE ESTE UI,IIIJNEA EUROPEANA? 21

sirnilare cu cele ale guvernelor nafionale, dar la un nivel diierit,

Aceasti concentrare asupra unor funcfii specifice ar incuraja bernetlcii
Caseta 1.3 lntegrare regional6: costuri 9i
cooperarea internafionald intr-un mod rraai rapid qi eficient decAt
regionalX
actele grandioase. Dimensiunile qi structurile acestor organizalii pe care europenii le au cu privire la integrarea
Opiniile
isttpto vicfii lor gi srrnt att*sea
internalionale nu vor trebui sH fie predet*rminate, ci arrtodeter- uJur"ria ra*r*u p*i*p'ctul UH
pro- 5i anr:'':u-
nrinate (Mitrany, 1966, p. 27-31,72), inrf""lr1",* de retorica pupulistd a- mass mediei
in ''ler'baierile
Mitrany susfinea cd dupl crearea organizaliilcr func{iona- rollene, a part idelor pufiill* li ;r liderilor politicr'
mai ttgor s'i 1ie evidenliate
le, acestea vor trebui sd lucreze una cu ceaialt[. De exemplu, i;J;;;.f ;;n..iur. integririi, a fost
pllnc
co"sturilc decat subliniate bencficiile' Costurile pe cal'c se
agen(iile feroviare, rutiere 6i de transporturi aeriene vor trebui
cel mai rnult accentui includ ttrm6toarele:
sd colaboreze in privinfa problemelor tehnicg cum ar fi coor-
na}itrnale'
cionarea orarelor gi acordul privind modalitatea de abordare a
1
Pierclerea suveranitilii 6i independen{ei
pe m5surf, ce legile' normele
vclumurik:r mari de trafic de pasageri gi de m$rfuri. Prin colabo- 2. fi"reor", identitdfii nalionale
gi standardele sunt armonizate'
rarea dintre grupurile diferite de agenfii funcfionale, ar exista o
3. i'uteri re,ltl se perntru guvernele nafion ale'
planificare internafionalii coordonatI. Acest lucru ar cietermina impersnnal atlat
nu at6t crearea unui nou sistem, c6t rafionalizarea sistemelor
4. L;;;;; """i iou nivet, de "guvern mare'' dr: iegi gi n<rrnre.
r,.g.',-"11*u, care r,leterminS un trou nivel
siulbe <lin cauza elimitr6rii
"

curente prirrtr-un proces de selecfie naturalE gi evolufie. Statele Inn*tunte ,porit6 9i pierdcre cle
pot adera $au se pot retrage, pot renunfa la anumite func{ii qi orotcctiei Pietei.
adopta altele, sau pot incerca propriile experimente politlce gi irriit io"ir* de clroguri, crirni gi irnigrare ileiialil elin cattza
sociale. Acest lucru ar determina in cele din urmi "un $istern etimi nirii controalelor vanra le'
ar fi Polilica
politic complet ,., mdsurile funcfionale vor putea fi intr-adevfir iroUl*"r- f-gate de chestiuni controversate' cum
consiclerate elernente organice ale federali smulu i, instalate trep- Agricoli Cornuni.
tat" (Mitrany, 1966, p. n-8$. Pentru proeuropeni, avantaieie integrtrrii
includ urmhtoarcle:
De6i a fost caracterizatd ca fiind '1nai degrabd o atrordare gi conflictr:lrrr'
Cooperarea reduce posibilitatea rfi zboaielor
decAt rr teorie riguroasX" (Taylor gi Croom, 1975, p.1), funclior"ra- o arie firai extinsii de
iismul a dominat dezbaterile teoretice incfi din 1950 cu privire la ilil;iJ;iu* rd.""rnor europene
consumatEiri.
modalitatea de evolufie a UE. Cei doi oameni consiclerafi adesea ;;;;;i1; prelulrile creeaz;1 corporafii europene de
cle pe
fondattrrii Uniunii Europene, gi anume omul cle afaceri francez i*p"tl""tx"*Lrrclial5. care spriiin5 UE in ccmpetilia
"si

|ean Monnet qi n'linistrul de externe francez ltobert Schumalt, oiata mondiali.

au fost funcfionaliqti, deoarece au optat pentru integrarea unei ilfi i';lih;;iutn n1o i mare de circul a! ie trari sf rofi taiierii in
zone specifice (industria c"lrbunelui ;i nfelului) in speran{a cd cadrul UE.
acest lucru va deterrnina integrarea gi in alte zone. Aqra cum. S. Uiif*a resursele econonrice 9i sociale ale multor state
a declarat Schuman, "Europa nu se va forma deo,latd sau pe membre.
se bucurtr de noi
baza unui singur plan. Se va forma prirr realiz5ri concrete, care 6" Statele membre care lucreazi irnpreunA
vor crea mai intffi o snlidaritate de facto" (Declarafia Schuman, uuteri si irrIlucn[e mondiale'
rcprodusH in Weigall $i Stirk, 1992, p, 58-9)"
z. 5"*f- ,**nt* *ui sSrace "se rirlicH" Ia standardele la care
se men[in statele mai avansate'
ry,i s,rui i,z:'t.F*EIIi= .i';[=;S='i*:,1 E ?;I": ilE
;
Z i*
.= is
il*t f ?iL"I"r':e;::H
h.= :.-
'F.;'*E,:li
a "q'- =i* q?* s iE"0 p !,: o i p+ f,i;{*=.3 gs
t
;: - f.. E i'; A; E:# ii+'*€
=e= J.
* o
h'=.'-
it
f E;: *:*iEei 5 n,

fr I-H+E:IrF;;;U:H +:::iE.;E,[Ea? :bi; i:i

'=
j; *
C
r
b{r;i'{.-ru;o',.U ".'^.= ti-<U.I 2.;l.g{ -
ir, '=c.),f ._.':t=Y'pq-s-ru, = xr.- t.-';-d=F*:, =iqo ?.4.>
ta ;,EE:iH?EitX;tg
I;i:ghnsE,;r+EE E:'e,:EF:iFf lE- ig;iH ;Ii
g:E:*;iliS E{E,:E *s*
*l Ui''.nnqiUS!::,=E Ef
h l,::;H{,eEFa.dE€n EL:i;u,jEfd#a zHtE: ;bs t::6s "*!:
-
* v (:/"\ ru n

E;Hr=E*ri,Ei-f EE
,H3*!ii:GLtF'"'
r
.=6UFF**"a"sEi*'E;
ETql,rr
*dp;
Ec'E'*:J-EE '''=o'it
a;:f';*=bIF
:E €ft5;,;*EEj+; +;X:E
=*+
tr,:
; r H* 5 E"E r. d,:,fr.! E.g E H3'[.il3*r!.I=Li
c, r,,.".= + E.:1 r':"i
4i!EHF
:
'.59 fu :f
;.;t
: P= =.I
I:; b 3,:,;A fr,,
e,6 ti *r*'Fr= " x .EF:* E = E k i; *it
*+ Ei "r
i-su
! Eo;i L p EE Eg *E ",=,rE€?;5E€ EI i?:n
:.,;
E
Ei$s;E
tS.: rH FgIAg'F"r;Ii;Ei#
- pfi gil
'-i; :-E i 6 :*i+ s:: k5'= Fn:"'EE
g;
r i. e-Ei c';{
i,"3 EE: i;'u E Eg+FEE
=
;;
"q fr 5
i i; i
! :c n'r e'i'1-1r ili€!€Sz;i u,s aE"H
3 x.S*
E bo= f;Es
3:E=,!.E
Eu F PEE= -giIF
d,'3;';*
t'r g5'I s r: ;E iE,gHEEi;E€'trE L
rI--e e-: pc x-* i :r'F P Etr E**;g s: E g 3'
E =H : qr.:'-
y H -'A-= E 5 Q .,,;.*E 5,:,"=-=-: .-) a 6'F i
r,
€
z il !'r
-r*#
rn EE :
3'.:-;+ Ii;:E E Lt ; ar !
ECYE rJ, a
= - o

= = ?= 't r r
: i5 I\:i7 r" ii-Li 5i ie+ !',z3-L?' E
=

E;HBHE*: !ig$ie'F e=ig

i H € ;$sgr€E i fE,1 iEpEE :Ereg; E;ir
ii*i3filtri
i E E l;:I;"t€i
.E iE:;5r*
i
i
I
:'5s$gFE*tiEft
*E*;s.Eg.,u '8.!IAEIFf,1€f
i=lPE6iPt Iif;qxr _EagF
:;F.i
lE
iagirfr;;r
iIti i ;es-+i5?
i
i ri !5HiE€;P€iritiliE
:=E€Eil.*[ s';atEi *Ei$
4 i ; ; ilFq,H"E"r- i
= ii:*s.E.[E
|i
e,e.EiE:gf EgF'ri: HEAfr
::,p:;:E'!i +;ruE?fr,*;{3
f *;;ii ixq:i*d"
q i;ifl E t€$jg;sI =iF:ErHE
E 5qx'":F'*'F ii
fi= i {g'E- i-}5EEa=v q a:E;.=:$H
t'.:;Xt'r="a".,i ;,F-{i;g*;gg.X
iiI
#s:f ,q:i€ ii E
*; ii '8':r g;+iT6;g
FEF,sE!;.ii;*
f r;!E*,E E-;E?EIfFiE:E
E:i-gi*.#g=E!:;;EilE*;E
q;;t;!i3 i! ;n *sEEt;{,f;€:Et:r;:f;iee
H il;,8[*
H P:E: F{-c.!'iE' ac'-6P!
q
f iI eE*E lyi iisgi
: i:€*;;ii i i;!g;;i;t;r:arEtr:*-r'=i
i: t-:-_= l- ""]' *--r
I isq.EEEse.i,iF,.E:IE;Eite;gE
*il)= c EEH iE g.$,i ?-IjE ry
 A4 5A INTELEGTM UNIL';\iIA
EUROPTAN,{
CT ESTE UNIiJNEA EUftOPLANA? 25

adrrarea ia UE a statelor curoper-re

rnai sfirace din est pr*prie, precuffi qi legitimitatea politie6 ce deriv& din statutuL
6i a cercr medireraneene" fn acJta'l-tffi
popula{ie sau avufie are statetror
,i,r*-rti- a- rlc a fi ales (Hoffrnann, 1964). Q variafie a acestl,.ei subiect este
rr.r"*ur!'*, p"t*'ir *ri lnt*rguvernarnentalisrnul literal, o teorie care a apfirut in anii
pufin sernnificative decSt exietenfa
unei fori* uA fu 'tt) 6i'90 qi e*re a unit visiunea ne*func{ionaiist$ iegatfi de im-
ajute sfi se uneascs, curn nr fi
terneriie stdrnite "*ru
de
tivele Fran,tei ryi il*rmaniei <le tenta- Purtanla politicii interne eu roh:l guvernelcr etatelcr membre ale
a domina UE.
o fuI$eura in eye grupurile cie
eXit6 care contrsl*azd poii-
[JIi!n luarea deciziiicrpr:litice majore" $e consider& cS integrarea
tica economicfi in sratetre rnembre cu l opean& a progresat ca rezultat al co:mbinHrii anurnitor fact*ri,
acetreagi qralori" - #;;;;;'1_ f_i.rii,_tr.l
l:urn ar fi interesele correrciale ale produc5torilor eccrromici gi
* Intensjtatea aefiuniS*r grupurilor puterea de neg*eiere relativB a guvern*lor irrrportante {pe"ntru
de interes. ?n cazul in r*ctalii, ver"i Moravcsik, X998).
care cernsiderE c6 integrare*
*"";q;il;r, '
este fn
gmpuri.,;*ar:fi un r*l fundar::entaiin
* Capacitatea statelor mernhre *e a er;;;.r*;. "_**.
se adapta ryi de a r&s_
pur"rde cerin{elor capacit*te eare, }a rAndul ei,
Bntegrareffi resi#malH fm lun:ry
tubl1.:l
clepinde de,nivelul stabilitalii ior interne gi **-Aoiirrtu
,
sau vain{a deciden{ilor de a tndiferent de presiuni gi motiva$ii, erlroperrii au construittntre ei,
$ reactiona.
r
?ncep&nel car arml 1.95S, a refea c*rrmplexd de leg6turi econon.ricq
in privinfa tratrir*r aeestar ctrestiuni, uE de{ine un politice 6i scciaie" $uceesele qi egecurile 1*r au determinat nur:re-
pcten}ia} inte-
I
\t gratr:r reiativ ffi*re, spre de*selrire
rte un *it experi*;r;ffi;_;"
roase aite ae{iuni de integrare regiona}&, in aite p6rfi aie }untii.
H
cooperarea regionail: Acr:rclul
lrJorci-American <te fiU*, S.fri*U Motivele au f*st similar* sau aceleagi * pacea prin eooperare,
r
E
,ryllTo).!r..mai
rrnportanti gi sunt
jos). StateteU"id;;; , f*rls c{e conducere
securitatea fa{fi de inami*ii vecini sau lflai ?ndepXrtaf,i, crearea
unor oportunitHli econcrnice mai enari, valori tmp&rt$qite, ob-
mai prospere clecAt h{e.xic. :"rA gr*["rik;_
H

E elit* e{in Mexic sunt rnii nu*rtt ir, truro*reu {inerea de avantaje, crepterea *fieacit6{ii qi interesele proprii ale
q

I irrtervenliei statuiui
t pe pia!fi d*est cere din $tatere elitelor" Dar nil'elurile potentialului de integrare variaz&.
unite gi ianac{a. sincricatere di*
Stateie unire au criricat foarre
Ii
Ii
*"1t riarba i-,.p*i- p"uil"a
din Mexic este rnurt rnai str*ns controlaifi
i gi rnanipulat, decat tn An'lerEclBe
sraiere Unite gi Canada" Exist,
* *ril.i rffindite dar dezinfor-
-
I
I
I rnate cu privir* ia NAF rA pi irr fliiminarea barierelor cornerciale a c$p&tat o nou$ semnificalie
cadrrll siarercr unite.
E
!
t O repli** la aqiresa eritiril*r o**f**.giorrultu*rri,rif pentru $tatele Unite, Canada gi lt{exig {hri care forrrteaz5 tn
II sub "forrna tnterguvernarnentalismului, ap#rut prezent * son& de liber schirnb mai prosper& dar r.a'rai n:ic6 dec&t
o teorie cdr_e se inspiri
din teoria rea I ismui u i gi care .riU.J UE {cu un FhIE total de 11,8 trilioane USD pi cu o populafie de
ncfion a I ismul pentru
faptui c5 se concentueazttp.*u *"it "u"fi, 420 miiioane). Alian{a a fost creath Be baza unui aeord bilaierai
ur,rp* Am**icii interne a privind liherui schirnb Incheiat pe elata de l. ianuarie 1989 intre
integrdrii, fir' s6 acorde destur' atentil contexturui
mondiai.
InterguvernamentaLismui sus{ine;*, Statele Ur:lite qi Canada, devenind ulterior NAFTA' prin aderarea
d;;*e
statului an un rr:r irnportarrt rr'r integr***,-.*ru*i
ce actnrii din afara Mexicului. in 1992.
gi natura iirte-
grfirii sunt cieterminate p&n& ia urxrr*
Ju gu"*r*ure rra$i*nare,
i*eompara{ie cr-r LlH, obieetivele NAFTA erau m*deste:
care urmfiresc interesele nafionare; sd reducH tarifele varnatre tra textitre, confec[ii, irnbrEc&mirtc,
acesteaau su'eranitate regard
automobile, carnioane, piese de schimb ai"lto gi echiparnente de
i{

iF *
B :€ H F
,e ttF 8* sa E
s d e
H A J i fEE . {, E"T tr-" E ^, .i H i 5
'E xs A: : EE{
I'J
(.L
o
= 'n i* ;"E
.E € I E E
L Er EeEsT x6 *hS iE 3 s
#i E{'i
E E.?'.!?- < ;tr nC 'pE.cH iY q .d
nl .-? F tr {. 56\ Y
u.l
z I -= :h3I
3
2 C IEEET;3 EgxrP:*lr;H :g = i Ia
g-: I*'H'Et
:3
H E HE H,=^,I; .rs
tX F H^€# EE
Et r1?titgs ;$EE *EE g ri
F :€

t_fi EE
LU (g
ui
tEe .9

tE E? gr 5s * B5 s E tf Hi :*s :si ge 3 Ee EE EB
5!
C.,

(U
ru

ifi cf !; F8 sEB$gf;5 HB Ee EfiE$i$B €3 EF (trr

EJ

"t
": i=
Frrua -1
IJ
cl (,A H< o
Erl&
diq{JuS
*3H€'iE
ilegs-8.$# 5
{&
.o
dt

* * fl 5EE'g k j g'e S'6 E fi'fi'n.ft)6'ils n,.i'l+'F-q

gk.rH.*ij+E E"'*'"5
b.=: q"'-'
E.;,H k.3 *g
*d.E *,T5(; n-*fi
HH H* *"fi.E l* *EE *
E fr s# h.! Es E,;EFT
,,iHE*"trEf F ;i e;19 *; ;r * ! EH FE.EE fr E i
or X E".
tE:'=1$aeE€fE
'lY ^1 El:1 ,;s+HE:S55 fipE*:**e#ET flC
ux-kf;
sH*f;ei #*€fig+frHi frftqgr,; H;t ;,g
;ft * r;sEi#ErtfF
fr r= i,td*+ H* *tisxxE,$.a
.il,*;.;; H,q;f EHtrtFfrE$= 3E
*,Hlt#ukks;_
...rr.r": LE.;f.!#*t **
H Eri
!1 rq '.r-. * q ;
EiE,[H-,e.Y; r nE.n Ef;"HT.*
r r*.E€E i *: ;CS [g*$ *$$E; *$, E$ E,E
' E
:'H s u ";H'i$
B Y i 2 F: l-;iE
H :'6H-til
*..i
F f
3f s x.#: i:-_u H {;fr
'E g n-;. I;*jiq ,?i'lf,
E * Fi f 'f; I FI $ **+
(R $ [i1 * {"ja +,il
",[,f fl;qE'*: }* ,q.t,
# *
o#'E E a.* *,:-f ;; f,{ *-:, jv* r F r r.:','.38 H,*
';rY.
; r*i;*;;E:rllfE
s'n r{
E
f;f.=*I+a;iFji st#;sf,E $s st
E '' i,.F fi : nHttri3 :iTH:ri"E;,i i* *u iI5'*I$;;.;*-f
HF 5 ,:- [.;
;.,ii a ri,-"r * rXEE";" { r,
i *.'e€: f F'H E.H'g'S;.,,8 r,F"X fi -q f
il ,I"'r T s,?r e l#*:r4.{#;?; 5* }?i P,}f"= I E ;.i Y.d"lf 5,s 1": *,i
ii
:i # ft"",+
s;;e*{EjJ;;j
*, fr ft
ilr;f : '' j
,i ,;l:f cflfi:i,:srTft *iF i?'; iH$.8 {rT fi; ;gH
*; p +** Ef,:
-:*o$ *E t5 f i3 It 5 I E5;#*; H
3 3 c,s t E d fr $;di
E
s fl*"= : ,'.s E.- ii-,r SI €#
E
"i{# =-": t.L .;: f;.fi
Ee€ rf*TH".E B{ft5+i
I,r; _T ; fr :-*x fr
=3
 29
CE ESTE UNIUNEA EUROPEAFIA?
2S 5A ir\*if LEGfM UNil.JNeA f;URilPTAF{A

subminat de problemele eco-

Progresul sPre LAFTA a fost
*a-u*ericane astfel incit
Afrrce Uniunea Var.ralti gi Econnmic6 din nomice interne in *'l;it;;; F*ito' in 198o care inlocuia
s-a sennnat un alt T*;;;;il;;tevideo Cu
Africa Centrald {.7964,6 rnembri) I-atino-Americane (ALADI)'
LAFTA cu Asociafi" l*"gtatii
Comur:itat*a din Africa de Est (1967-
11 membri 1."i q"pt*^;iJti
inrte' impreuni cu Boliv-ia'
7$, reinrr*itE in 191)9, 3 membri) axa pe importan{a
Columbia, Ecuador tiV"*'"*fO.$ADIse
cregterea exporturilor'
Curaur'.is.atea Economiefi a Stalelor
prefednlelor regionlle tu'" "*A'eau
eiin Africa de Vest t1975,16 rnernbrii delalante comerci ale mai
reducerea irnpor,t"tt.,i e;;';;i';tea regronale' Di
Cr:munitatea Economici a Statelor favorabile, .u o *'"pi p"''"*utgitoare.integririi
din Africa Ceirtral& i1983, 10 memi:ri)
era de bun augur ruttli
ta re[imurile autoritariste incepusera
;lese <iemocratic' criza datoriilor
Comuaritatea Dezvr:itdrii in Africa sfr fie inlocuite de gl';;"lg0 guverne
u a"ttt*inat respectivele
de $ud {1992, tr4 n'rernbri) latino-american* ai'iu"ii
Liniunea din Afric;r (z*ryI, 53 rncmbri) ra i""""1" ia deschiderea 1>ielelor' .- --. aa c6nd Argentina
Centrul atenqieil)a mJJiiitut
in 1985-86' ^Anrl ar.opntina qi
asupra reduceriibarierelor
Brazilia auinceput sh se concentreze a
cooPerarea franco-gerrnanE
Tahelui
,E,'i
Assciatii de inteErcre regional* {c#ntinuare} din comer$ul bilateral' Aqa curn in Europa'
constituit punctul #;;;"1.tn::q:::ti economic care s-a ex-
resionale
un efect
luate la sur{ de l?.io Crancirincii din ar-lii'{i0, cu rczultate diferite. ;ffi;;il;in*rraiiua a avut i" fggf' acest efect s-a extinsazilia' prin
{J c:u:mbina{ie dc obiecriive mult prea amhifiorise/ protecfionism tins qi asuPra
p*rsistcrrt, p*liiici autoritariste gi aiegerea inoportun5 a momen- semna rea frutott't'i a""i' a*"tiO" intre Argenti na' Bt a co-
"u'uftiluli'l" Camuni
tului a subminat majr:ritatea ar;E:rdt:rilor incheiate pAni acum, Paraguay qi u"'s"lv';;;;;" ' |::].t]i"'Piala vedere reciucerea
tratat a avutin
{:ar[]nd state]e participanie s&-i9i roodifice periodic obiectivele gi nului Sudic,a" Merloit'r' Acest ri sectori ale' un tarif
metodele. ltezr-ritatu! a fr:st * refea coxnPi*x* gi ir"t perpetud trans- pro gresivl u tu'if"iJi"uf,
o[tu'*' de acordu cu
de liber schimb fSrile
fcrrn*re de acard.uri bilaterale gi muitilaterale de triber sci*im.b. extern comun, crearea
FrirrLui pas s-;r reatrizat prin semnarea 'fratatului de la h{onte-
"t"';;i;;P;"zon1lo19i' in cele
vecine sau cu gt"P;ii;;;dtegionale
din urm&'
qi"cl'til" sunt membri asocia
i'
video in 1960, prin care a f*st creatE Asociafia l-atinc-ArnericanX unei piele.o*t'*uliloii"iu i-a fost adaugati
l1p l-ii:erschimbr (l-Ar*1A)" $apte f6ri * Argentina, Brazilia, Chile, t,lberuiui,ttti*t"ii" Liiti"""t"x american
h;ilrile SUA din ultiroii ani de a
hdexic, {'araguay, Feru gi 1-Iruguay * aii. fltlllvenit asupra crefirii o nouh aime"*iutill#; emisferh de
unei ronr qie litrer schim-h pfind ?r'r tQ7?-, ius6 pr*cesi:i a fost ime- crea o zonE de [b;-rl'hi*b,;;r;r;;pereintreaga
*,*,,. rJ" u u, iH 1'oe0J: i;:
;;il;
rJ rat ir:trerupt de difie uit5fii* inerentq r*xtiltate rlin negccierea

prir.'inii eilminarea ba::ierelor eamerciale, din p;rogramul prea

f
""
Bush, cat" vorbea de crearea uner zor ti iil:ffi
r"#; #';;i
t" at'=ta p6ni Ia Capul Horn'
arnbitios ;i din stilul au.tcritar al majorit5lii guvernelor implica- continentul u*t"tli' inti"JJ"
ie. ?n 196? Chile 3i P*ru - frustrate de lipsa de progres '* $-au ldeea a fout p'"l""tfl"
-"*'itt* de-oresedirrtele Bill Clinton'
al conti-
de statl la un "sumrnit
aLflturat lloliviei, Coluurbiei Ei Ecuador:uk:i ]a crearea Crupului care a fost gazdaiil;;34
Antlr:*ri, * te:rtativii muit rrai dinar:ricii de inteS;rare economicf,, nentu lui u*"'it")l!fi ;;1;illVllami in luna decembr ieCe1ee4'
ani'
americane dup| 77
care imptrich impozit* reclus*, terife externfl rrornune qi investilii prima intAlnire u-ila"iito' statelor cu condilia ca pAni
in roneie industriale rnai s&race. S-a convenit ii^ta' arml2005'
"";;;;iJut"
E@r

e6" rSTE l",ldi{-!NsA EUR0PEAiltA? 3!

s$ sA INTILEGEM LJN|UNSA TUROTTANA

?rr 20*S sd fie re*iirat n'uyl

ccncret'| iar ntinigtrii eorner-
prCISres s-a axat apoi pe ccloperarca ecotromich Pq nyTg$, T*TP*:i
t
{ului s& decid& agertda negocierilor in urma intfilnirilor. 1n iuna sdi corrvenind, in ,nll 1g92, sh creeze o ZonB de l-iber Schirnb
aprilie 199E a avut loc ai doilea summit al continentunui american, ASF,AI{ p6nH in 2S07.

la $antiag+ Chile, pentru a se demara oficial negocierile. Un al A$EANdispunedeunsistemirrstituticnatrmultmailax

treilea surns&it s-a finut ?n Quebec, Canada, in iuna apritrie 20CI1" d*c6t US. Corpul deeicional principal este tntSlnlrea $*fi1.,r de
Tcrturyi, eleqi corner$ul in cadrul subgrupr.rrilar r*:gi*nal*1 furn er Cuver.n ASEAlil sau Sarrnmit6 AS6AN {echivatrentutr C*nsiiiuiui
fi NAF?A, h4erc*sur gi Fia{a Comun6 C*ntrai*Am*rican$, s-a A*rcpeun;. Frin"rutr sumntit de acest gen & avl}t loc tn 1$76' ?ns:1
dezvoltat substan{iai in uitimii ani, FTAA trebuie sS e{ep6qeasc* rllt s-a stabilit nici un plan cu privire la tni&lniri periodice p&na
Gl"rstac$le <Ic rnai rnare anverguri. i* *ei de al patrulea sunirnit dio tgq?, cAnd s-a decis ca gefii de
tntre t;i.rnp, a avut 3*c o iitegrare ecotlonlic$ mai extinss in ;;";r; si ie tnt6lneasc6 in urod oiicial lafiecare.trei ani gi i-r-r
regi.unea numit& "Facific Rirn", sub egida Cooperf;rii Ec*ncnnice il*d rneoficial pu{in o dat5 intre aceste date. In tirnp e*sum-
cetr
Asia-Paci{ic {.&PEC}. Aceasta nrl este atfit de muli * institufie, c&t miturile stabileau d,irecgile generale aie activit6{i1*r ASEAI{,
rnai de6rabf, un forum pentru eiisculiite legate de probier:rele minigtrii de externe se tntAlneau anual {invitfincl si a$i miniry-
ecqrnourice care afecteazfi 21 de state din Asia, Facific qi Statele trli i"pa caz sau dac6 era nceesar) pentru a eXabora poiitieilea
Uniie. Delpi a f*st pronrovatfi ce} rrlai intens, incep&nd cu 19B% u
**rr*r*i*, iar ministrii economiei se SntAlneau aRt'ratr p'entru
-
iuera asupra liberutiLli schimb" tn tlltirnii ani, 5i ai{i rniniqtrii
s-
de $tateie Unite 6i Australia, candidagii eei mai de seam& pen-
de errergie,
tr* conducerea APHC sunt eonsiderate ast6zi Chirra pi lap*nia. auintalnit pericdic pentru a disruta prabtrerrre tregate
}cc
*bi*ctivul pe terrnen medlu este crearea unei rcne de liber agricutrturii, turisrn gi tranap*rt. Atunci e$r"ed est* nec*$&r au
schiml: !ntr* aceste {*ri p6n5 itr anul 2il?0. F&n* afum, pr*Sre* ir,ltem*l eonft1.ine de miniqtri, peritfil a promsve c$ovdcnarea
intrasectorials" Fe perioada tntre intAinirile rninigtrilor exlsta
un
sutr a fost lent, gi se pare c5 China vede in ]ap*nia rnai pulin
cornitet pernlarnent, condus de un secretar general, care se ocupfi
un part*ner e&t mai degrabf; un rivai ia cnnducerea ?n repgiune.
Pe de atrt& parte, rerlui japonesiior *ste suslinut de mulqi dintre ,le afaeerile curente, apel&nd la ufi volurn rnodest de birocra$ie
r,r'eh ASEAh{, 2004)"
ve*inii 1*r, deoareee aferd o contrap*ndere puterii econon"iice a
Statelcr llnit*,
" ldal de
ipagi:ra
spre vest, candictatul cetr rnai clar pentna a ccnduee o
grupare economicfi regionald este India, cu o poBr'llafie ce toc-
ilaia depa*it rniliardu"l. India a respins ideea de a se implica in
Asia aranjamemtele eeononeice regicnaleirnai aies clin cauza
reia{iilor
Fakistariul, eu
lni{iativele ce}e rnai in:portante in vederea integr6rii regionale tn t***i6ate cr.: majoritatea veci?,il*r s6i, in speeiai cu
eauzat gi
care din 1947 a purtat trei rszboaie" lxnensitatea trndiei
a
Asia au fosi r*alizate de Asociafia l.{a}iuniler din Asia eie $ted-Est
{ASEAhi}, {ondat& in august 1"957 pentru a inlacui o organizalie * JistriU*triu ir.rigals a puterii?n suef*lAsiei, iar guvellul ie"dian
a preferat se negicieze-acorduribilaterale cu
alte 15ri din reg_iune"
anterioar& fondat& ?n 1961. Avfind sedhrl tn Jakafi4 Indanezia,
Vlcinil mai nnili ai trndiei se tem, la r6ndul 1or, de faptul eS India
ASHAN are zece membri: statele fondatoare erau Ind*nezia, pe car.:-CI va utiliza
va d"ornina inevitabii o asociere regionais,
Matraezia, Filipine, Singapore qi Tailanda, Xa care s-au ad6ugat
pentru a-qi institu{ionaliza autr:ritatea suprems {I-Iardgrave 6i
in 1984 Erun*i, in tr995 Vietnam qi in 1997 Surma, Cambodia gi
La*s. De la intsresul in!$ial fe{A de problernele de securitate (prc* -
Kochanek, 20fifi, P. 431).
tejarea regiunii de rivatritatea cnarilor Buteri qi asigurarea unui i" elorda aeestcr ingrijorfiri, incepf;nd eu anii'90 * f*st dema'
forum pentru rezolvarea problemelor intraregionale), A$HAN rataocooperareregional&rnaiamplfi,careadeterrnirrat{Ieare&
 cr q q {'
,r! *HH'dY=
'|ri * rg='E:E *H' f;EEE *"EE u{tEt
e 3"itt{
ztxeJL,
S
E$tgEE *
[r.ciH'n $5H?5gt*It [A *t rrs xEE a.;** u}}
fr
EE
E

E
s r*;EE
H
-J:r * s tu ilE€E€;eEE.fi'$E
F n'rF:i* k'
ilHFix;l;sqtail#?fiE
x e#iH?
# *, (.t O.e?1

'd E q*'il* H"#:r#HEg,: Fta* $,[*6- f]]HfiE",HE Egl*;

z
j E'lH {!
qr "=
*., rr-s
,n HiEEy
q:a[H&E [i f;*f+ -*s+ifr u;tt6i* g.$t= r
tu"il'
h qEfEE
dB6 E f EgS;+xEtBii
x frg il :k"E E I E:€'ilE
r"J tsk*"5 H5
;ft.If HE*EE*sE{*$AEEEEi,
$ H'E E In'Eg$$Hs
Hu;sB#B;€*;'Ess:X $iE
E':

*E?E E EIgEH€i# E€E EI E#EiE$E$#frEE*EI;"E.A

FHF 3r e$E fi E'ges s5{ r,fr9"*.; fr$;.;
q'firiEcb K;ETo'eE Hs';H fi'l'ilE
ry E'!q
f# ?;<# T E ": d . u E tr 'E :: .E t fi +:
tr '* L HEc3f,
S & c 'a $ET
trn f; E'r":;
d 6 E u d '3 H ts u P E 3 6 E ia
E 3AF
il,[**-E.f E}# 5EE6E5 f H '65.; gE?€
,FESEU gg,E E
fi"fru.9.*t
E gE SEf*E [Efft? EEE X E fiE#;iEEit 5*Eqt#€ il f;
gEEi;t fi H€ rF Es fg$ fr f H.i HE; H;t H.it HEEE E nE
Enlt rrr
"€
= ; X ie {Ze-a'j
E E r€ E E; ! r:risg*frfEeHsf;E$
i=Lr*:'*< [g FFE? rH
's
=2-4 =;r

A di o o:5 3 C.F* )e'.-g s.E b.S E p * gs

iltt s* HEE#E ",HI*:i AS$ H,t fit$
d{#€s.:EEEn;FixHIxilgxt*
(Jtf"*-ft S;H"*,#s#,$ H & *"8
-*."::'t l* t,) (l<*.;.*<*;k
Hiq!*;luFB$€$gtdH*f
l+ L" ffi.-- rS
E*lr'E:r#a+s
fiE $ HBJ i 3;#*B
6s-me;€;H
ax':#aFg{$[.H
sE'rif [{$gra;$s H {EE H$f,Eil$g
eEx * E ?*r$8flri :tg$
E bOL'"H-="*
P E.g ?E f r$ ;sgs+sttg[t rg*
f;#*€afifEgffi F#rEEiger*€
f;

r#E$:EErrf,E
E frf S xs ;{ f r+.e i;r
rsB';!3.f g # r rH
nt rs#sFH86E $.t FHE:r$ ;
c $fiq$$n;Bf; [mH iHs$fif sHE H'g

E
,* i$g8sBH Ei+cE F ;F'E.SE;fr*r$
m Hs;g"*F H-s.E**u:'t;
* :rxqers*+ ises ;F# f E* p E#g;E[f $
.- {u ,--i l: (f- .-,i
F &sBHE E{ E r H:;#$FHgi#g
r* # *taEfE ftrfls
-

H ivspg$ $BEX"; ne:stf ftsE

E ;n e#E c E*H gFtf Ef fr*E r fi$;* E i $*E*$8$f $E
; ;*s trE*Eg.;$'"Ffi pilf ;E#.glf 6 s€€E$EEAE.fg
q, wr tm -Y : .I1 1l
H i:II*T:ti€'iE;ilI[;ET EE],;i*t, :rEni-q
q EEEAEY,xx,i S ;t;:E:lf. rrt;?lgiEil;E
fi ijEn;egsrt^EE*;la;*g ;e;t+gt+FE,i{g
; *jl+e*iiig$Et;LiEE; E'fi1;;EisHqE€A
lH ErE#*F{ilEiE+**riit
ll;r*teqE'aiE'r;.$i
€8fi
EE*i:E!tt€gq: :E?#-fi'*'=Ea;q'EB
u sE*Eg *at i*!* *f t+i;i+ i Iii*E F,=E=; E
;,1$ils*FtFf,E5I*5$i=: 3i"$eEI,gr$ais
r* pE E,pR€ s,E *-ig.E;;** *if f,*E,qftt: =i
i{"j,I*asu*Ht;*r
E

E[tFq#;s;t+t.tei:: :; rx:t[fEf :EtIt

rit:Q::::;;:;
,fi.c*[€;Eq#?qpi:: rv?n:
H+m,?r.ttr H'sB*:t E:r;iIi s ?t$!!E.r Etq ;t :
n*igil'+EaaE'
rrt€ : e:= 5 i +?i*tI rE*=EI

fi# E gt,9{FFf igFI+'EeB;'FE rt axge IT:.i3

i;;+s*Es*iE- il;;:ig F ift;g; it;ret =agg?+
[a# fifr+EE fE$ r*e fi€ ir ii* Ist *c+f I:t
EEi'*; 5 H p;;Eifie ;$ +tE ;r;+E 88,:I s += ifi E

fe;*r: E s#+:l E;ifrst rsa;fS ; ;:f fc Ii=*q

ii +p^$:,, ar.ie; 5::;* rii **
=
i ir i i, ti;;; gE€ E s
E f;;x** ;Eg :*s
;E-{FH $H*i HI:fi.;:
** i.i-;i =I*;r*;'; iE*;,8.;* F E;;r* i5EFEe
rffi;E;i€Ei;
xtfl*'+ xt [;.5# E *i Ei.d=; +€E EHEEEfiaHT.r[I:
*E ;5lrF*g*,if cEH$;f
Ii{.€;+;5fr t o rlu
E;Fi[$ [g Ei€ ifr;llE*g
gtE isE Ei;Es ei;; eE iI *l
7- ili*
'; tE# E ees#p e€*e;F*errq.stJEts F:Ef
; tr ce:c;rE;:Ji r.*zf,LE#;E33si *.E*$,Eigl
 CEESTLUNIUNEAIUROPTANA? 3?
36 SAINTELEGEMUN|UNEAEUROPEANA

pentru a crea ortanizalii gi institu{ii supranationaie bazate pe avantaiele dezavaniajele, cu toate cE surrtem inci departe
de a
Ei
a ceea ce determina acest proces si
legislafie comun6. ;;;i,;; ,;";d unanim ,,,'ptu
Drept rezultat, integrarea regionaH e-cte un concept care de- de a infelege ce am reuqit s5 constluim'
Cu at&t rnai confuz este
regionalesunt doar
vine ciin ce in ce mai familiar. Acest lucru este valabil in special faptul ci obiectivele gencralc ale iritegr'lrii
;";.fi;,i.;- cana "Jqtii Europa cH a ajuns suficient de departe
pentru Europa, deoarece legile qi deciziile cars guverneazH vie-
mai exact& a obiectivului
lile europenilor sunt luats mai pufin la nivel local sau nafionaf ;.";;;;*t *.,i Cu.r*ste c{eiinilia sii raspunclx 11
cAt mai ales prin negclcieri gi coinprornisilri intre stafele rnembre, rili;;a#r"t" doui capirole vor incerca
efectele Uniunii
A pti ce se petrece la nil,elul UE devine, pentru europ,eni, ia fel aceste intrebfiri, scrutAnd **'*lt'1iu' structura 9i
de imporiant ca a 6tii ce se petrece in propria {ar6. Nu demrilt Europene.
"un cetXfean infcrmat" era cineva care cunn;tea moclalitatea de
funclionare a sistemului nalional de guvernare gi a ecnnomiei
na(ionale, precum gi structura sncietSfii nafionale. Pentru a fi
"informat" in ziua de astizi, ai nevoie de mai multe informafii
gi de familiarizarea cu un set nou de institufii, procese gi forfe
politice, economice gi sociale. Este nevoie, de asemenea, de cu-
noagterea naturii UE gi a misurii in care aceasta este o asocia{ie
conferi*ratrd sau federald
T*tupi, pentru europeni, mai este ceroa cale pffn6 vor in{elege
curn qi de ce s-a dezvoltat cooperarea regicinalfi, sau chiar pAnI
si decidi daci integrarea a fost sau nu o idee buni. Europa a
parcurs un drum lung din anul 1945 gi a reupit sfi depf,geasci
crize politice qi econamice gi si ajungi o super-putere econr:micil,
care s-a bncurat de cea mai inrielungati perioadd de pace din
istoria sa. Se pune intrebarea: in ce mdsurX este acesta meritul
Uniunii Europene? Cum ar arIta continentul european astdzi
ff;rl Uniunea EuropeanI? Ar fi mai bogat sau mai sf,rag mai
pagnic sau mai pulin pagnic? Existfi ?n experienta european5
ceva ce ar trebui sd ?nve{e resful omenirii? Existd iucruri pe care
ar trebui europenii s[ le invefe din paqii efectua{i ?n Asia, Afriea
sau America pe calea integ;rdrii regionale?
Opiniile despre valoarea integrXrli regionale - $au despre
perspectivele acesteia pe termen lung - rXmAn impXrlite cAtd
vreme sunt rodul confuziei sau sunt complicate de intrebdri gi
dubii privind condiliile care arincuraja integrarea, Iogica pagilor
L
:
intrepringi spre integrarea qi rezultatul final al acesteia"
.i:.
i DacS se compard cazul Europei cr: alte exemple de integrare
I
I
regionali din alte pirli ale lumii, putem sd infelegem mai bine
t
tI
I
9"",

H,
 CAPITC}LIJL 2

ldeem dm ffiaxrepa

Identitntea schimh dtoare a Euroyei

Unde este Europu?
Europa astdzi
Concluzii

Europa este un conlinenl de hihrizi energici

F{.A.L. Fisher, istoric britanic

[-a nivel globai, fr6inr intr-n lu:'i"le europeanH, Este n lume multi-
culturalfi, fHrd indoiaiH, dar mare parte cii.n ea a fost cok':nizati,
la un anrrmit moment de o putere europeani sau alt4 qi astfei se
face cI majcritatea pnpoarelor trliesc in societiif i care sunt fie ?:a-
zate pe tradilia cultural& european&, fie sunt zi de iri influenlate
de normele gi valoritre acestei traclifii. "Cultura lumii", asa curn
o descrie analistul politic american Lucien I'ye (i960), este tie
fapt europeanf, la origine, chiar dacf, e in rnare parte pramovat6
intens gi exportattr de Statetre Unite (ele insele,'in prirn& instan{d,
un produs al culturii europene).
Este cu atAt rirai
"qtraniu
faptul cd ideea de }iuropa este atet de
greu de definit in m*d clar. $tim unde se afl& Europa pe hartd,
dar intAmpin5rr"r dificult&ii cAnd incerc&m s{ delimit5m granifeie
sale ficice si culturale gi eI clarificfun ce anurrre ii dH un caracter
distinct.Iiunt multe llrcruri careii unesc pe europeni, dar $i n:rai
:nulte care ii despari, Ei r'ru au o istorie comure[, vorbesc rnulte
limbi diferrte, au valcri sociale diferite, viziunea lor despre locul
pe car€ il r:cr-rpfi in lume adesea difcri, au pornit rffzboaie unii
?rnpotriva eelor:lalqi cu o f::ecvenfE tragic.l. gi-au redefii^tit ades;ea
loialitatea qi identitatea gi qi-au retrasat deseori frontierele cofi1u-
ne, ca urrnare a schimbdrilor survenite fur afiiierea lor politicX.
ffiflr-_.
Efiry

IBETA DE F.UROP,q 4"I

ee sA iF,s'rfi LI$fiM lJId]u[,i[8, ['rlRCIP[ANA

si "suro'#ear'", prczerat"4nfr r.*.n scurt isioric sl idsii

de Hurr:pa 9i
Cu t*et# sr#$lcil, incep&nr{ c* 1945 cli(*re:tte}* au {c*t treplat
gi unitfi$li pi *onturArul
inli:cuit* eu irtt*rese, t*luri :ii vale:ri {:tlrnuile, cleterrninat* in ai argu:nerrtelor q;r tflv.)are;i int*grbrii
1945
contextr.rl in *are 3u a\,tlt !l:c pr*gres* dup$
a;rutr {retratate
parte C* redq*fi*irea l*cu.lul flu::cpei fu"r Xumr*. Fresierni].e rxer- pr*fil politic'
cuat* ;lxup'ra *ur*penl}*r pe.sttna m imhunfit${i mrmniera in car*: in capit*Xuf ii" lo u'toua par*: i capitc'l*l'; este un
XX{' ara-
t6i e*lr.rXueemu prr*priile afac*ri.. pelltru a*qt asr:ma mai rnttltt o.",t lt ," g: s;rci,rl al Iruiope' la trrreputut.se':clului
care

ie -"*e- ri-tiv cl iferen{*i1e cl ixrtre c aiai teristi

cile state}-c}r nt*mbre
r**p*n*:efuilifi;:te umutr ra{S ei* c*ifrtale g.i p*mtru a facr faf& ienerr
inL:*rtitradini camp:*f:e ,Je selxi!&bdrile ?r ?-)niuitea $n-rvietic& gi ttp*i ale T*I*16,i cel'": a[* ?ecininor i*r"
trr Rns{a, i*au <Xeterrninai sii fie ?ntn-o prim$ *tapfr orlctrta$i spre
e! !::igi6i {i&'a}lace, 1992. p. ?ti). Odat$ crr aparifia n}ie{:ei Unic*, cu
sfsrgit'ad s&r"b*iutrui rea* qi derli*ri.t& di$erengelor din ee in ce mai ldent&tatea in schimbane fi Europ#fi
it*ri 6a!fr e** 5tatel*Unil*, *rar*penii au f*stnevni$i *6 reconsi{ier*
i*eui p* car"* ?1 *cup&'in trult*: gi s6 ace*pte tt*i resporusabilitfffi, $fi defimeqti {e iniiearnrlii "Europa' 6i "eutr:pea"" I lo'1,1t1::l:
privind-h.mll8+1i:
imE:rent* rie altf*l unei n-eii 6i in$lu*nte puteri Slohate. fei eflafi ri.eaun.a un lucru iificil, din earua dezacordarrllor
X*cuit*rixcr ei. trn
ir* afar.'a spaitui:-ii en,rr*pean "u: f*st nevoi$i s&-qi r*eCInsie!ete **t*r"* aie r*giunii gi earacteristiciie preprii ale
unor schirrbhri
c*neep{i* despre Htrrr:pa, ca:re este acun:l rrrai pr.{iar cl Sr{lpare zii*le n*astrll, ace$te Pop('are triiiesc experienga
nclitiqe 5r econonric".rt* ii tlctern'nind si' gin'imscd
Cerpre ei
ctc state suv*raner c&t xxai eurfrrrct o suprapuiere global$. Liderii c&t ntai
morti. arn*ricar"ti gi i*p*:neri dim lum*a a$acerilsr gi eei guverna- il;i;i ;Jt p,rti, eX ar fi spnnieii' belgieni sau polonezi'
$ tendin!* care
rnentali privesc Eur*pa ca Fe o fifiLt& surs& dr competi$i* pentrlr J,:uraUX cii sunt "eur*perui"", der ac*asta *st*
;tfr;;;-i illte intreblri.. ile este E'r;ropa' undetnc*pu!1-yTd*
*blinerea p*t*rii ee*nornice $i a ii'tfluenfei p*litice, in tirnp ce
ralaj*ritatea cet#fenilon statel*r c{irr Eur*pa de Hst sau din Rusia ;;;fat*di- *a qi ce in*e&rrn6, mai exact, sfr fii europ*art? flxisi5
v$r} ts"l *a o **re* f*r{& trtentrua schimi:area porltiv& ecolrosnic5 oidentitate*ur*pea*scoerent$.qidistinet&giurrsetdevalori
reg;iuni:?
gi p*litii#" ;,;;t;"* de baz&, cu dare se p*r ide:ttifica leicuitorii
curn s-a dex-
in eiueia acestci reelefiniri a Huropei, {deea unit&{ii etar*pe- l-.1*f- $ c&nd a ap6rut ideea ttnitHlii eurcpene 9i
ne c&re a prins r*d$cini Ei s-* extitrs rlift t.94$ ?nce>ace nu este r: _ ea?
v*ltat
noutate. Ile tapt este o idee vecl're, car* & fost readus$ tn prirn E*oop*,,,, a fostnl*ioclatf, ur.rit6, iar istr:ria sa este caraeteriaa-
ale gtani-
tir prin frag:-"rentare, cr:nflicte 9l schin'bdri per;r'anente
;:1an ryi care, rnai irrtp*rtant, pentnu priina datd a fost oluntar
T
mari din cadrr:l Europei au fust ur=tficate
adoptat$ de r:* num&r mrare d* eurcpeni. Monarhi, papi, E;e- 1*fu, pofitlr. !r*tinder; * *u r,*rrranii,gi
i* *""*.tt* *paci d.in diversc ralluni ?neep,6ncl
r"re::e$i gr dicteterri au ccJt"Eceput varia{iuni pe tema unii$qii lnc5
trecAn*. de ia fr-tnci lm hab*hurgi, N*pole*n 5i
Hitl*r * dar; tn
ctiri" Evul &,tediu tiurpuriu, iar inteleq:tualii au scrio gi au v*rbit
c*
,i*p ou mulqi ari visat ia unifi*Jre, ir"reep&nd al ctroileaarr&zbeii
d*spre unlt*te ea d**pre un rn*c{ ds apfirare a frur*pei irnp*:tiiva
*i gi a rei*t'd.in a{ara ei, e*l pn{in ine6 din seeolul XIY, Sifmenfa *oial*t u*rope*ii au irnbriifigai ideea c&:ta{ionaxismrul ptat*a
fi lilsat deoparte pentrr.r a $ace loc intenr*ei*r
cooperirii regicnaie'
evidents divrtre vrei:rurile in *are qi-arr scris lucrfirile e*cegti oa- irttreaga regiune.este
mt*ni gt epor;r eonternp$renH este cS existE tn prerent o presr*ne i;;;i;; priir* date trr istoria $ia, apr*aPe
pe loeuitorii
a:rtrenai& tn prcr:esml lntegr6rii, care ii stirnuqieaz6
politic$ muXt mai utare qi un sprijin publie enult inai larg pentru mai pufin ca
,ni ta ga"Aease& 6r *}i, se cilnrporte ca eur*penl' 5i
iele*a i:'rtegrSrii" mai miri
sau nalio;raie.
Acest capitml va inu*rea x& scltif*ze um portret al Eurapei' ,rigt* ,il*"tAri ai unor gru6:Sric-otlturale
&ll lincepe cu o discu{ie asupra tn{*Xesului terrnenilor "HutrQpa" r-i* *'1" tnt&mplare, tricu;esc in acecagi zon$ geografic&"

L
s H,[ s'E *H p E Fe H *T'l E I F E'T= EE I'E?$ = 'j*71 *;'E +

* Fa:;eH r*T EsF Es [6 ilg it fl* H+#** t:E; E itE

H
E

a ilr:e ElE3*t{* ;;ti;[ttiigHif{ti e;[$:Et*E

;= ;g ; esE* t,*;+ a E=-*€ fEf'E.H,E txHe# t x+t Et's i
ie+$eE*;;gt *€ i +*eqElr liel ii
.: sEE it
*f;'[-a] f f Fr,Fp €q rs, n ee* r;'!+H'ig"5 mn s; $;
;€
il
rE,ie;t g*= +; * sEEt+:qB.:c€:$* !* s ;EE.:t A€
Af€I ret ;€s
r* :5 :;*t+ t t pt.q t + E € $ i E E € E'F r t * E s I u [ ilE
LI stUfii ;H+ FI iqE: ecggE ii e i ii rEgEI'!E,E
n ; i Hs* ; tE I i nie: E& +ti E; H IgqrE",*t,! r{i rt x
gE fj * i E aEi :Et st.Xfrt.f*i.; #d g s e : E-i i r i ug g;r"
E{ i;;il iil
il; t+u pgt,i*E I [Ag$-lr!Ft *,E isi}tx
EEf t?$
3 Fgr5E5ru'a5ig. ltt*t,g$et€:]*c;';

*,r+ i*s i* i€g;E.Fe.* *; xj'fr I* f$srt r i r.i:

f'=
r; ; fir ; r,* g+i ii;'id -;E t ri I fE{ ; fii Ir:,e'* g s
'E"ula;E ;
s.u r;{ fiE Er }Eag x rx g'r5f E*+;}$eE ;x
Hii*q $f f ri:#r.; EEg ** *s;H E;t! a: EEFsE E r
siEF;=i y,r*; *#*#i *txqilEiifi p5 sg?x*-;E T ?s
# '+Ei
,;Efr€i E: ri*EE $I[EIiI5E.iI; E *g EE;S:i; fi$
r$ i;*,x;*
[T-*I'rE,lj;f ;E fi$tH* *54'5 ! Ei Ef er*+B
*fisEx ;; *a: E ,

# , ; =E i, +"!r'r:a:g*+xHt
r** = J iis
kl}e=*e
Ai.trm;EE
g *n
5 i€ 6: r E'EE'p E f:'5 t,;
Z E"ISUF i F $*l; E Ef t;:E
t;E , fr f'H.el#E "[: &,F" ;;
i r Er I jF
+;
E a rEF;f rH,[rq*5 *fr#{{'s: sfiFt =tE{;tTFii
[ 3+'i*II&t i e+ri=.*s*F i t.t +tE H E 5:EH [;g aF r*
i
s frf,+*l;,af[s *ti; FIs+E$Ej s $rf;Es,F ai 5e es€
;# d"* ,?E f+ € Sf 3,i,S
=_I e a; ZZag f S6f;T.+; [*;^;

' .. ; i:i.l
. . ...,...",.-.-.,- ....-;.-,*:,' ...L1':!iic
 /r4 sA INTELIGTM UNIUNEA EURGPEANA
IDEEA DE EUROPA 45

Pra supugilor lor. incepurui Evulu: rnediu mi.llooiu,

Tyqi]:
pe la rnijtoc'ul eecorurui Xr, comerfur s-a revigorat, pro&ucqi*
reinsuflefirea trmperiulu.i Sf6nt Roman pi de preocupacea peft-
agricol& a crescut, p'pulalia a devenit rnai tru tripsa de securitate a Europei in fafa cuceridlor otomane din
nurnerouJa, or"f"iu, Asia Mich; majoritatea proptr.nerilor pentru unitate se baeau
s-au transformat in centre are viefii inteiect,ale
pi pe argurnentul cd ar trebui restabiliti suprema{ia papalitd}ii
a apXrut o noutr clas6 de negustori, monarhia "o*u.oi"rr*,
impus *n control rnai mare Jsupra ieritori*or
gl ,ri*t".ruiio ,* (Heaier, 1992, p"6). Un exemplu r*marcahil a fost sugestia fficutH
lor gi arnenintarea in 1305 de cfitre francezul Irierre Dubois, avocat gi diplomat de
invaziei din afara Ellnp*ia dispXrut t" *ro* p*i".
f" irpr,'prr,, proresie (n. 1255). Aviind in vedere c.l rfrzboaiele luaseri arnploare
intermediul cruciadeloi gi prin dezvortarea c'merfului
exterior, in Europa in ciuda inv6l5turilor cregtinismului, Dulrois a sugerat
Europa *. care mult timpa fost
tinta invadatcrinor externi _ cd principatele gi oragele Europei ar trebui sfi forrneze o "repu-
a inceput sr fie ea cea care ataca. pe
m'sur6 ce a.matele;.;;;"" blicl cre6tinff' confederald, condusf, de o adunare permanent[
se reuneau din intreage regiune pentru
a h.ra pilrte lu .rrr*irtu, a printilor, care sH vggheze la asigurarea p6cii prin aplicarea
Europa. incep_ea s[ igi c{ezvilte o identitate
mai bine eonturatii. prineipiilor cregtine. In eventualitatea unei dispute, un consiliu
Ferit, asffel de invazii,.o.cultur, europeand incepe,a
rddlcini in Evul mediu mijiociu gi, in se'colul al XV-iea,
pii"a* de noui iudecdtori s-ar fi putut reuni pentru a delibera, institu-
iuo**_ qia papatitt[ii acfionAnd ca o curte finalfi de apei. (Heater, 1"992,
nul "Europa" era utirizat din ce mai murt de cirturarii'.rremii,
tgrme.n care, pentru cei care se aflau ?sr afara p. 10; Urr,r,in, 1995, p,2).
Europei u A*"*"it Renagterea (aproxirnativ 135il-l-S50) a ?r"rregistrat o depla-
sinonirn cu,'tregtin6tatea,,. De fapt acest din urrnd
rrrai des utilizat decAt.prinrul-Ferrtru a descrie
i"r*"" _ for, sare a loialit&tii dinspre institufia Bisericii spre idei bazate pe
regiunea. i.ur, individualisur qi republicanisrn, ceea ce a determinat apari!ia-gi
lucru poate fi privif cu iionie dirc fiinA tulburdrile
fa.* ,rrr*, consolidarea sistemului statal, mai intAi in Anglia gi Fran{a. In
dupd foarnets ciumfl, r5zboiul de 100 de ani (13g7_14$3),",,
in cregtere a rnomarhilor gi provocirire la adresa
p"t;;;_ aceste irnprejurHri, ideea unit5fii regionale nu exista in mentali-
uuto.iiafii p*- tatea generalH, ci numai in convingeriie unei rnici rninoritfrli de
palititii, care au condus Ia Reformi gi la dezvotta*, ,lri.i""i",
de stat rnodern. Europa s-a divieat tntre rnurfimea idealigti. Frintre acegtia s-au numiirat regele George al Boemiei
ae biseric: gi ambasadorul acestuia, Antoine Marini, care & propus tnfiin-
protestante gi biserica romanr catoric6 gi a fosi
destabirizat{ de
Iuptele religioase in.rnare parte din secolul ul |area unei confederafii Ia nivelul Europei, care sf, rEspundi la
XVI_I*; i;;- ameninlarea otoman{ de la mijtrocul secolului al XV-Xea.I}lanul
putul secoluiui XVII. cu toate acestea, europenii giau $i
inceput lor care era simiiarin mod remarcabil eu structura instituiti
cdlitoriile pentru descoperirea Africii, americ*oi gi
Asiei,';_a
-
pentru Uniunea Europeanf, implica o adunare care sf, se
observat o expansiune;reducafiei bazate pe lucr5rile
clasice ar.e
-
autorilor greci gi romani pi a luai avAnt revolulia gtiingiiiA intdtrneascd regulai 6i sX igi schirnbe sediul la fieeare 5 ani, un
descoperirill t-ui ale lui Isaac Newion gi *4ii" til"r*
d; colegiu de membri perrnanenti, care sE utilizeze sistemul majori-
lopernic,
aceste dezvotrtf,ri le-au dat.europenilor o noud tar decizional, un consiliu al regile-rr gi prinfilor 6i o curte pentru
tnc*aer" qi"" judecarea disputelor (Rougemon t, 1966, p. 7 1).
nou sens privind locul lor tn lume.
Eiserica a devenit atAt de divizatf, la sfArpitul secoiului al
. lelalty (1999 p. 42) considerE ci diversiratea culrural5 din
rnte*orul Europei a fost cea care a deterrninat rimitarea XVI-lea, incAt ideea unei Europe cregtine unite a fost abandonatS.
ideii Cei care inci mai susfineau unitatea europeanfi nu o consideratl
de unitaie europeanX.la prcblemele legate de reac$ia
tu ***- atat CI id.ee intemeiatd pe o religie cornunH, cAt mai degrabX ca o
ningarea externi, Primii a&ep1i ai unit&fi erau
motivagi in parte modalitate de a trata cauzele religioase ale conflictului gi ame-
de convingerea cfr o Europd-cregtin{ urniti era
esenqiaitr pintru ninfarea cresc&ndt din partea puterii casei de Habsburg. Acestea

Bt:sr
k rE i '=i, i;; E;;;i Li;; i;E;li ra.:'*.,=ii.E,n**f;;€
U s'!l-.9

a i-E;l..[;g;t; icigfiir;yxx:,**!;g;itb$*li
;il= =;ricE;I *;;?
1E:
al;
r rc
u; [E l3s; Igig]Ifi.g-;.']i
a*
fi'e e
fi
**;H-s -*t
I l:[
Ci,iE i's=; i
[is l;':;
a.E;3pE
q E 6 +?'*"H''i
ri r-u,. > r,;_"r.:;
E s?'e.I--E-E x* *d i
=*eE- i- tu;-r i, ir',
$j Et?f;+,;*I j;".8"1;t$;
:r fr
g.;"EEE = *'=
r3
pti i n i ;,i fi tailittE::iI#I,: 5It*,"
ii *:E!i,if;Et u t; g E..itx€ F:€;t*;eEl*! tEt
= ' s":' -':i=rr'- * *i
FE
r *:it
e
*; U*;t:Ef r:g'rt f[f tS r]?irfiI;.r;
L.:EgF f;E#;
z u7,E qE
t
;;
to.= e ;E srs; *;; tE':fi€ [e ;;.l,ilxI.; * fi
vxg E l * c#H i ll EEs
t'--' g E'= I r 5 * E I:! ! F 5 I I [.;l - IS's b"*3-T u 6-.- [i E*
ia;i:qlE!ti
."* i"':
=
€,rilFEi r***: t*;+ag*i '*Bx;rr: q:*
; l,i l EE
-iil *: ii If yi+
?;;;TE r; ;E i LEiE;t.=:
E 2-'2,"2
rtEj#!'1;54y',t"-
gnfi EF :T E i'r! f*i. F.i
.alE E;*sif;i ; E +{HrEEt it;t! E iEi E;#; f*iF;
=
;iitf ii gpiiFst:iit rii?iE;* r'utt;!='E la

;li !E +$ I I ! i i{ :iIE EEksHHErlfi*';

riii iei ?; F,::= Ei iE*uie
i;i,lA ;r Es+:E- =+iu;fr
t;tiF fi iE t+;'lE'?t{f! l{ ; irf; r3.i fx :
qF E
: ; E gt
H{
! :i ii iii"ifii$ pr r:s ; e?g;=
* H Li sig:i:tE
YE'=f:n: Ei; igIgi EE;.E€c* is f;igtfr :;?8"* E

r FF rErg'i; frnfi fr'rt;-'i.Ei i rX* E rE i**? i Fnet

i ! *isS;;;s ** H il f;* x*: Fn f;*I*iii E L* rs'E s s 3j

5 ;i;T **iiai ;* ;i I IilEiE ritr?t igE EIEiq;

A *iE,g r* vgEarriF;; r*e:{=*;$: u i efi =;,r * OCps
i -E it;iE!r;iF;1i
if iif [;Etr *:r{I +a [r:i;
*i I*E I *[tt; ;=;-^iE!,,t.E:FI;i-iTI;sei;i.; ii* ;€!qE
r
, ;:.;: _I t E : =,: I._i i ti *: s E i * 3;;.f .t r *: g
s+ :[;; H[,:FEEEE$iAg+'br
= * rqE;:t= [$te=;fr:[it;
I+ JE E i${{;; Iic;.: il'I .: a 'f";.i3.{.=€'E ri u=i
E

E
 IDEEA DE EUROPA 49
4E 5A iNTE|-IGEM Lrt{IUNEA EUfiOpEANA

Ia izbucnirea, in anul 1914, a Marelui REzboi, in care au izt'ucnit giinl.g24alansatideeacreiriiunor"$tateUnitealeEuropei"'

pAnd la urrni toate tensiunile acum.ulate in interiorul Europei. lrr- te t"firipe din cooperarea postbelicd promovatE de Liga
""
LTnul dintre rezultatele razboiului a fost haosul din cea mai mare ' --'i;;
Nafiunilor.
unei confe-
parte a Europei centralg dar pacea oblinuti prin Tratatul de la il altd parte, Briand a susfinut ideea credrii
Ni1li-"1]":-t:
acqionind in inieriorui Ligii
care i:
Versailles, din 1919, a negliiat tot atii de nnuite problerne pe c$te orurutii
a reugit sE abordeze" *ui iggO, a distribuit guvernan{ii6r un memoranclum in memo-
""topdte i9:

tnainte, ?n tirnpul gi dupX rbzbai, au fost filozofi gi trideri ideiie (Salmon gi Nicoli, 1997' p' 9-14)" In acest
politir:i care alr continuat sH mediteze Ia ce ar putea s6-i indern- ;;ffi,;;i;r.ri, a*"p," necesitatea unei 'regim
"*purrea permaneni de
pentruorg}}zarea
ne pe europeni sI se ridice deasupra nafionalisrnului 1*r gi sX soliclaritate bazat pe acorduri irrterna{ionale
utilizat termeni precum "Piati C:*-
se considere parte a unei culturi mai mari, ajutdndu-i astfei sE rrii"""fa" B"rop"i". El a necesitatea
chiar a menfionat
congtientizeze gi si tnliture cauzeie conflictului qi sX permitH
"?; ;i "Uniunei Europeani" 9iprecum dezvoltarea refelelor de
astfei Europei si se apere impotriva amenin[drilor externe. Du- e1*rora.l unor politici ipecifice,
transport trans-eurr:p"t'*, qi a anticipat ceea ce
mai tAraiu avea
hois, Fen& Saint-Simon Si altii cercetaserfr gi inainte astfel de Deqi el este adesenri
concepte, dar ceea ce scriseserH ei se lovise de lipsa de interes a ra J-ir*e politica regionata qi social5 a.UE'
fondatori ai integrarii
publicului. Acum, ororile Primului R5zhoi Mondiai au creat o descris in Fran{a ca"unul dintre pdrinfii
siu a fost finut in urnbrfl din cauza
audien{5 mai receptivi la ideea cooperirii europene, iar discufiile europene, memorandurnul
mcrrdial'
i-au implicat in egal5 rn[surd nu numai pe intelectuali, ci gi pe i*r',uil"ifo, acumulate care au dus Ia aI doiiea rSzbr:i
asupra corect5rii
iiderii politici. StateXe rnai mici erauin general cele mai entuziaste Ascensiunea trazismului s*a concentrat
unui "spaliu
susfinfitoare, istovite de menghina rivalitdlii marilor puteri, iar "relelor" Tratatului de la Versaitrles 9i asupra creirii
europeanff"
cAteva state au tntreprins gi ac{iuni practice citre o cooperare v';;i;-;er;an. Adotrf liitler a vorbit despre o 'tasX
continentului
economicd. De exemplu,in1,922. Beigia gi Luxemburg au creat o dar nurnai tn termerrii domindrii Serrnane asupra
dinpartea comuniqtilor qi a "elemente-
unirrne ecanomicl restrAns5, iar in 1930 s-au aliturat unor Etate in i*1, u**rrinfhrii venite
din afara Europei' Numeroaseie
scandinave in cadrul unui acord de iimitare a tarifelor. lor in{erioare" din interiorul gi
secolului XIX
Unul dintre cei rnai cunoscu{i intelectua}i care au contriLruit tensiuni nafionaliste car*e s-au acumulat in Europa
qi .ur. n-au fost rezolvaie prin Ma.rele Rdzboi au izbucnit aqum
la dezbaterea despre unitatea europeani a fost conteie Richard
din nou. Hitlet a reugit s[-gi extindi Reichuf incluzind Austria'
Coudenhove-Kalergi, care a propus o Uniune Paneuropean5
Pcdonia' gi a octlpat
(v. Caseta 2.1). El nu a reugit s6-qi adune mul1i adepgi, dar ideile Boemia, Alsacia-Lortna gi o mare l"larte din
sale au atras interesul unui numir mare de personalitE{i din portiuni
t-^ rnari din restul Europei continentale'
brpa,f,rgitul r&zboiului iir anul 1945, scindarea ider:iogici
a
<lomeniutr artelor; precurn Richard Strauss gi Ortega y Gasset,
pre-existente'
gi rnai rnulfi aeiuali gi viitori lideri politici, incluzAndu-i aici pe erropJi *-u u.iatrgut divizlrii economice saciale
qi
aceastd regiune are
Georges Pompidou, Thcmas Masaryk, Konrad Adenauer, Win- astfel incAt s-a considerat, in mod firesg cH
centrul indus-
ston Churchill gi doi prim minipirii francezi, Edouard Herriot ,4"",tt"1i *"ttiple: vestul capitalist'. est ul socialis!
Cu toate acestea'
qi Aristide tsriand. Irnediat dupi rizboi, curentui predominant trial, sudui *"hit"ru.,"an ginordul scandinav'
pus capitdivizErilor ide-
in Franfa era cel care considera cX o cooperare europeanS era in fqgO-fgqf sfArqitul rizboiului rece a
reprezentate de Zidul Eerlinului 9i
un vis imposibil ,si cH speran{a pentru pace st5tea in fcrla fran- .f,rli." qi sociale care au fost
de Cortina de Fier 9u pe rn6suri ce diferenlele intre vest gi est se
cez& qi in slHbiciunea germani (Bugga 1998 p. 1.02). Herriot a
micgorau, Europa fr't"pu' sI fie priviti ca
un tntreg'
fost unul dintre cei care nu au fost de acord cu aceasti tendinfd
 50 sA INTELCGEM UNIT.JNEA EUTiopEANA
IDEIA DE EUROPA 51

Caseta 2.I Faneur*pa

a reprezentantiior din cele 26 state erlropene, acorciul a$upra
in perioadade pace d* dup5 primul rfizboi tratatelor Fentru rezolvarea disputelor europene, dezvoltarea
rnondiai s_au publicat
o mulfime de c5r]i gi artiinie car* r* uniunii varnale gi redactarea unei constitu[ii europene federale.
*opl*rrt diverse did;;i
pe tema unitdfii errropene. cele urai irrfluente El a sugerat, de asemenea, ctr lirnba englez& ar trebui sE devind
dintre aceste
articoL" flrau scrise r:ie cq:ntele tr(ichard a dr:ua lirnbtr comun6 pentru Europa, din mornentce era limba
Coudenhove"k;;il
{1894-1972}, fiuI unuidiplumaraustria*gi rt ropi rale gloi:altr ,lcminant6.
gi fondatorul in trg2t al Lrniunii iaponeze,
fr"o"*p*"".
Prr::Lrlemele clr care s,a corrfruntat
Eu'ropa dupfi rEzboi
l-au
convins pe contele CouCerrhove_Kalergi
Ja *irrg.rru garangie l:iuropenii rnai fac incd o mu[ime de distincfii intre ei. Europa
practic, a picii era uniunea poriiici
-"$i-u expus aceste idei
intr-o carte intitulati pangriropa, p"Hicaia de Est tnci se mai strdduie$te $A s(ape cle mogtenirea socialis-
in 1923. El susf lnea rnului de stat, iar germanii ine{ mai fac distincfie intre cei din
c& in timp<e suprema{ia global$ a frrropul
ttrr*e sfArgii, cleclinul
purea ii evitat aace Jtsremur ox" csi gi cei ciin vest. Diferenfele culturale 6i economice continud
lll?T.:13lc,pei
rosrmodernizat, punSndu-se ufl ncu accent i,*liti. rr?i de asemenea sH influenfeze percepliile despre Europa: statele
pe cooperarea Ia
scari largd" Schimbirile clin Europa nu puteau rnediteraneene din sud sunt diferite de statele maritime dirr
insl izolat fald rie restutr lumii, 1", Coua*ii,ove_Kalergl petreacd
sfr se
a intuit
r.est sau de stateie scandinave din nord. Totuqi, in comparafie
c5.cea mai i:un$ speran{fi pentru pu"*, cu dcar o generafie in urrn6, diterenfele care separfi eurCIpenii
lrrrnii in crearea
a 'tinci csntre de prutere giobale,i "onstd au devenit mai Futin distincte gi mai pu{in evidente. iliferen-
t Americile (excluzfind Canada); fele de limb& inc$ rnai reamintesc de deosebirile culturale, dar
u UITSS; mobilitatea crescuti a europenilor, revolufia comunicafiilor, care
* Asia de Est (China gi Japorria) a fdcut din Europa c regiune mai rnic5, gi creqterea inregistrat[
+ Faneuropa (incluafinci iici coionille Europei in dornenir.rl comerfului, care a fdcut ca produsele expuse pe
continentale in
A{rica gi Asia de Sud-Lst); ' rafturiXe magazinelor din intreaga regiune eI fie intr-o mare
, Britanie qi imperiul ei (incluzAnd Canada,
Y-*:ou Australia, varietate, icate acest*a au contribuit la crearea unui ctlrent de
Africa de suci, Orientul Mijlociu gi India), opinie printre europeni, gi anume cH existd mai pufine lucruri
El excludea LJRSS din Europa fiindcd
avea prea mult6 diversitate care si ii diferen{ieze decf,t ar fi crezut vreodatd.
gi nu poseda tradi{iile democratice.r*."ri*
p*ntru a dezvotrta
Pan*uropa. Excludea Marea Britaniq
,., ouiu.*r* dlficultafe,
clar proceda astfel r{eoarece intuia c6 aceasta
de puternicl incit sfi fie considerata ,rn
era indeajuns Unde e*te Europa?
conilr,eni eu rirepturi
depline.
in ciuda tuturoi schimb5rilor econorniee, sociale gi politice
a sus|inut ed o cursi a inarmdrilor
_. ,C:d".hove-Kalergi
srareie
intre eatre au avut loc in Europa din 1945 incoace, identitatea a{esteia
europene ar fi distructiv_d gi ar rnenfine
Europa intr_o r6an&ne ambigu6 din mai multe moti.ve" [n primul r6nd, pu[ine
permanentd stare de crizH" in schirnb,
el a propus un proces in
patru etape peniru realizarea unitrnii orr:opdr*, dintre statele mernbre alE UE sunt omogene din punct de veclere
o co'rferintd
cultural gl nu exist{ o rasi europeanfl. Rearaniarea cons{rant& a
liniilnr de demarcafie teritr:riald de-a lungul secolelor a creat o
situalie in care fiecare stat Buropean are minorittrii nalionale pi

t: .
 IDT,EA DE EUROPA $3
52 sA iNTELEGETVT UNiUNEA EUAOpIANA

illulte dintre aceste rnin*ritfi{i * un exe}:npli: notabil fiirrd bas- tn ultimul rind gi cel n-raiimportant' confuzia din jurul
cii gi irlandezti * suni despHr{ite cle frontiere nafionale. }viulte incertitudinii privind gra-
rh.liniiiei Europei up.ar" din cauza
Toate celelalte continente sunt
state au primit un mare aflux de imigranfi din anii'50 incoace, ;;i,:;;' ;i-;otiii.u qi ;"og'uri.:e'
dar in cazul Europei, in
incluzAnd aici algerieni tn Franla, turci in Cersrarria gi inriieni in rr*rir"rite cte liniile toiau"a**arca{ie,
norclice gi sudice sunt nrareate
Marea Britanie. irJu numai c5 nu existi o cultur5 clorninant&, dar vt'r'lt"!e ce grani{ele satu 'estice'
Arctic ai rcspectiv de {yea
rnajaritateo eurr:penilor se infioarii pe bund dreptate la gAndul rL.()ceanr-rl Atlantir, de Oceanutr
cS ictentitElile lor srparat* ar trrutea fi subordonate unui fel de Mcrliteran5, in est il;;tt$ ;
frontieri clar*' $t'ict vorb'ind'
eu roci.lltr: ri *rrrogen i zatfr " irir'i rnicar n o poate il;;;il cle
un continent (de obicei definjt
ci doar de o parte
Iir al doilea- rAnd, rezidenfii din IJE vorbesc mai rnult de 40 de ,:,i" t"p*fita he plmAntintinsl' compact[)' de pcste.2000 de
limbi, care sunt adesea apdrate ferm ca simboiuri ale identitilii Cu toate acestea'
,r rrrrttinenlului euro-asiatic'
ca fiind distinct* cie Asia' chiar
naliorrale 6i care reanrintesc permanent diferen{ele co ex:i.st& intre iuri, EuroPa u f.,ut t*'iul*erat5
europ*ni; unul dirtre faciorii care a ajutat la dezvatrtarea Statelor poate tp;;;;;evirat unde se termini Europa qi
rl.ci nu se
Uniie a fost e;xistenfa unei linrbi cornune. ]r,{ultilingvismul din ntle incePe Asia' ca
definiti in rnocl obignuit
rr

triurr:pa insear:rnX totodath c5 toate documentele UE srlnt tra- Frontiera de est a Europei este
Ural, peste Marea Caspicx 9i
duse in cele 21 lir:::bi oficiale ale statelor membre, de6i lrrcrfirile riituindu-se au-" rrrrigrr *lntiiot
acestea nu sLrnt decf,t catacie-
in institu{iile UE suni realizate din ce in ee mai rnult in iimbile il:;il;;i munlilat"Caucaz' dar netinfinciu-se seama de
englezI gi frar"icez$. Baz&ndu-se pe rfispAndirea sa rupidE ca ristici geogru{i.e, c*'e au {ost acceptate
.vlffi ;;;il; ;l-;plu'' au f ost menl ion eti ca
limbX a cornerfului global 6i a diplorna{iei, riornina}ia limbii n.a itiilile pol ltlce.
din secolul al XVilI-lea' Vasily
1

engieze crepte qi aceasta devine treptat-treptat limba Europei. 1,,rani{6 cle

cHtre
Acest lucru ii nemullurneqte pe francezi in particular qi pe dLl1i
"";;i#;"'s
'lltishchev, doar pentru ia Rusia sE poath pretindd
c5 este o Fu-
DacH am continua si acceptbm
europeni in general, dar este probrabil un lucru inevitabil gi va trre atAt asiati.a, tat ii *"'op"'"e"
inseamnH cI Ease foste republici
oferi cel putin europenilcr o modalitate de a vorbi unii. aliora qi rtl-rnlii Ural ca Sr#6;ttinci
Ucraina 5i celc.trti state baltice
poate ii va ajuta si reducE diferenlele cutriuraie care ii despart. sovietice '- R*t""','M;;iJ*"'
ln al treilea rAnei, istoriitre stateloreuropene s-au suprapus de _- su*t parte a U;il &e irei state Uiltlce (Estoni4 Letonia
Europa' iat acum sunt
pi Lituania) u,, fo'iiffie in
secole, pe m6suri ce acestea au inceput sE posede colonii, sE se ishrria fo1
!e
dar mai r[mAn initeh6ri legate
confrunte in rfizboaie sau si forrneze alianle. Dar aceast6 supra- membre aie Uniunli"E "opt*"'
punere a accentuat adeseori diferen{ele ciinti'e ele, mai t{egrabii .i. ori"",urua Belarusiei' a Motrdot'ei Qj.Ucrainei'
dee$t si le ofere sentirnentul unui trecut comiln, iar integrarea Cea rnai ,*ot* it"i-rui'a *t'
urilil este ci nu rnarcheazd
european# s-a dezvoitet in parte qi pentrrr a puile e*pAt cor-rflicte- frontiera ciintre A*iliti'tt' ti se *
alli adinc in inima Ilusiei' Ru-
qi s-au consi'derat ei inqigi
lor care au aprirut elin aceste diferenqe. DivizErile istorice au fost gii au iost definili Alept *"ip""i
Urit a fost nurnit5 mult timp
arnptri{icate de interesele coioniale ale unor state europene/ care .rstfel * iar ftusia ; "t:; a* r""ti;
irnpuse in regiune de europeni
le-au determinat si accrde o mai mare importanfi unor prioritdli Iiurasia, ,l;n cauza distincfiilo:
externg in locul dezvoltlrii unor iegitl.rri mai strAnse cu vecinii *darl{rrsiadeastdziiqivedeintereselept,litic*gieconorr.eice
de ale Eurc'nej' Cea rnai evidenta
ior. Chiar gi acum.lvXarea Britanie, Franla, Spania rti Fortugalia ca fiind sern$ifica"t'iil-f ii-'i*
este definiti ca europeani este
au ieg6turi strffnse cu fcrstele k:r cotronii, in tinnp ce Germania nroblemh.utu opu"t tanJnu*tu
de pfunAnt este la est de Urali
- din diverse rnotive * are interese in Europa de Est. !i".r"t'oori*r'i* "t*t'rzon6
 E'g#E'* e.l dE
H g -E'E'a,s 6s.E 3 e+3s
P el.!'E
n R
sEE EEilESETEfErH,EHIEiafrEE,l
gf r*; Efefi!Hs e:
RE€'
=:
f t;fg
A f$g
E?i[EgIEF#E$iiBaI?]$}gIgBEEBrEfI€
;:.eiHx;ti*?Et*:;E;e,$BirffrEEE
E *,9 H:
E EEig
;gA-
+= I J*;EC
9pE o..:
tE I 1?IEiEEBtiEFEi
*E"t:,".:i€; [1t AAEE ]E Eei,.! H: $"Eeu* U
H E*qi
.E,E:-s"

;EEEII}€ggigE+IgiIEEEIIftt[+ ?*??
r;: Er'EqEire
f'E,Fti [g H* ;r{Egi€grEEE?E:;EE**
lCEr: E x,, o= *E€ E E,;-E H [ tgir
;: E*
E g 6s.s"-oI5 gU 3 6 d.q * =
Y fq'='ag'E=Tt H.E';'p t #i;'G"
E e Z { EE 3 EtiE
jy.G,7it'{.! li3:6 2.i t E i =ro ;.[ttitrt
ri=Ea;:EisH?rrt+tE Ep Ei E6

;tE E=isiiiilx[€rt'f
r-.1

a*:;***,i ;*
o-; ;
E
;;i*
gtfi5 >

g,gtn ttrfr;gE i*I il?EfEif; Ee; sfE'fi ;,*rf#E

i ra:ire*;*g f $i{ifEElE,r*EEEgjEE i{-; gE
$; rafH EH iE;f r#j Ef€EHEEEf€ *$fi#frg#E*i
g$rE$i
s *ttf+g EEEiESgE *$EgI rEr6iE{$ilE

g
IBfi$IEf3iEIE EtIfigigg3igf i$I Eii#Iiig
; ;* i€ r*afrg*tEE rEt;iCsEfl;*nEEE;i
s ; E i ?;rtE.+i;;fFE rE e +E;$:;:+i;=;' I€f;Ei:
; i;=*!${+s:sEE- E:jg tE:iE=:i$EEi* EE* fE
 - +tuiE t;E;*;s E*Eri* r,a :€ 5 L#'**E
I6gfEg3
iB =i;Epilr
Hta EI$IIl$-rEua*;? i;**iEt+*E*Er'
itEgg:t;$€Efi[Ef ;r*E?*;
g ?BE fi ? g g{g;gi;g$eiBig
{gggi1igpft [sr
Ig$3g; E [} Eil?iAE $# EIg I; ? Hf; :E
;;; *a;g$!It{ill
; $n : s,*r r$r E$= * $EfiE H$B U I E ,; E HIIE"ri
IfgE I ggt.E iItES Tg[;.?E E $f #

itrtiisir r;E it i:taetE sg

i[i}g1i[iii}fi

'9H.,*'.E.r,VI .r..r,i,,8
i.il i5 I q.E *'ifi:s- + E_fis ,, i* H F"

r5:t*.';Ef i.rrlfxIrirt i;iaiig,€ tfr[nf

gaarr#:l o [EfiEi[]n#*E ;?€ryiii; +H;:g
gi€'E€i3"s rr,*E.H
;.**'fi.gE[E $s{g3FiEffsi.
E3,AE 3.S fi p I ; M,,
:S fr.p r-" g."f g'f E a : E 3t U
f $E"E $;,1
5 FF* ; *'I f
;
Et iE*
rE F?+ H:f
Ef Et i;E f E; EE rE$ *E
rE tE :+S q$ g Ig i tI **gg;
",qi

;:r*fi;sfi,3E fr:f* x+ E,Ii#i a i:?;€ r

* :€ *;i *; *
rEHE qr; *-E"tE"r EE** s i;
= E,$T:l
H +i #fr fi+$frfiT
? rl H3,I d, *S-fl
F
M EE.gEB.ir; H:E I} EEX
E E*i+E'S*8 .$e;i,te
5H#6;flTiiEfn 3E's'i'":prr
i.: I
+g+i r
sI*rI
lII
F"g
ltr
i rfi:ri;t
i"!iFs:x" x i ir E;Ic:t€* [ T*'aE€E;li+"g it:j
e Hiitl:It Bf is*i;;f cs;;;f;Xf ;iEtEiEsE
:=iE5;agrx;i'
E i3Eie:*q rrIir?EHtEt*&E-gi
*d l*'-i*a:al .j';"
L, :ailXFaI:.i:it.ir
xcE**Ef F &:*fiqH8,
:S ;:t3;f:'*t =* *ef;qIEEq;EP. '
II.g;a.i
Tabelul 2.1 Structuri politice gi administrative
UI
o
Executi'o Legislatio Guaern* Structura
administratiad Z
--l
Albania Pregedinte/PM Unicameral
m
rm
Majoritar Unitari
Austria PreEedinte/Cancelar Bicameral m
Coalife FederalS
Belarus Prezidenfial C
Bicameral Nepartizan Unitari z
Belgia cZ
Monarh/PM Bicameral Coalifie Federali m
Bosnia gi Herlegovina Pregedenlie unitl Bicameral*" m
Coaligie Confederald C
:,
Bulgaria Pregedinte/PM Unicarneral Coalilie Unitari 'g
m
Cehia Pre$edinte/PM Bicameral z
Coalifie Unitard
Cipru Prezidenlial Unicameral Coalifie Dirvizatl
Croafia Prepedinte/PM Unicameral Minoritar Unitarl
Danemarca Monarh/PM Unicameral Coalilie Unitard
Elvefia Prezidenfal Bicameral Coaliqie FederalS
Estonia Pregedinte/PM Unicameral Coalifie Unitard
Finlanda Pre$edinte/PM Unicameral Coaligie Uniiari
Franfa Executiv dublu Bicameral Coali{ie Unitari
Germania Pregedinte/Cancelar Bicameral Coalitie Federali

Executia Legislatio Guitern* Structura

administratiui
Grecia PreqedintelPM Unicameral Majoritar Unitari
Irlanda PregedintelPM Bicameral Coalifie Unitard
Islanda PregedintelPM Unicameral Coalilie Unitari
Italia Pre$edinte/?M Bicameral Caalilie Unitari
Letonia Pregedinte/PM Unicameral Coali{ie Unitard
Lituania Executiv dublu Unicameral Coalilie Unitari
Luxemburg Mare Duce/PM Unicameral Coalifie Unitard
Macedonia Pregedinte/PM Unicameral Coali{ie Unitari
Malta Pregedinte8M Unicameral Majoritar Unitari
Marea Britanie Monarh/PM Bicameral Majoritar Unitari
Moldova Executiv dublu Unicameral Majoritar Unitari
Norvegia Monarh/PM Unicameral Coalifie Unitari C)
m
m
Olanda Monarh/PM Bicameral Coali!ie Unitari (f
m
Polonia Executiv dublu Bicameral Coalilie Unitard m
C
T
Portugalia Executiv dublu Unicameral Coalifie UnitarE o
.E

IlomAnia Pregedinte/PM Bicameral Majoritar Unitari tt

1o
 or
o
Executia {.egislatiu Cuaern* Structura
admbristrntiad z
-{
rn
Serbia gi Muntenegru Pregedinte,{PM Bicameral Coaligie Confederali m
Slovacia PregedintelPM Unicameral Coalilie Unitari fl
m

Slovenia Pregedinte/?M Bicameral Coalifie UnitarE =

C
z
C
Spania MonarhlPM Bicameral Majoritar Unitari z
m
Suedia MonarhlPM Unicarneral Majoritar Unitari m
c
F
Ucraina Executiv dublu Unicameral Coalifie Unitard o
m
Ungaria PregedintelPM Unicameral CoaliEie Unitard 2

Statele membre ale UE sunt prezentate cu litere ingrogate. PM = Prim ministru

Situafia in decembrie 2004
o* Parlarnent unicameral in republica Srpska

Nofe: in Belarus gi Cipru p;egedintele are majoritatea puterii executive. tn Elvefia puterea este
in mare m6suri-delegati. In cazul executivului dual, puterea este impdrfiti intre pregedinte gi
prim rninistru. tn toite celelalte sistemg pregedingii gi rnonarhii sunfirl ioare parie conducitbri
simbolici.
Sursa: In rnare rnisuri bazat pe informafiile din 'Alegeri in intreaga lurne" la zuww.electionusarld.
org QAA$.

gggg}i
rggggggiiiilll-li [;lggigitr;i E
i E?Eii ElElEBiil ErIiBE ES??E!EiE ffiBglt
lat* l* sil at : iqglii
t ;gigll1i}g1sg[1}1i
iFE E u,
iE EE ?gtE Et Et EEBi

g1lgE gllaEata1i*i1
*'** I1p1?;

'
'I'g1I '
rgggigtigggEgpiraIgfgigggiig gg gggggg
i rti rH

EiiaIggiiilggg{
64 SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
IDEF-A DE EUROPA 65

mandatelor cAgtigate de partidele concurente este adeseori di- Structurile administrative

feriti de proporfia voturilor acordate: partidele care au blocuri
solide de sprijin intr-o fard oblin locuri in legislativ, pe c6nd
partidele al ciror spriiin e puternic dar mai distribuit adesea
ies pe locul al doilea gi cAgtigi mai pufine mandate. Acest lucru
a fost evident in particular la alegerile din Marea Britanie din
2001, cAnd partidul laburigtilor aflafi la guvernare a cAgtigat 41
la sutd din voturi, dar aproape 63la sutd din mandate in Camera
Comunelor, pe cAnd opozifia conservatoare a cAqtigat 32la sutH
(]uvernareainstateleeuroPenetindes6fiefoartedecentra]izati.
'ibate statele membre, cu excepgia a cinci' sunt sisteme unitare'
concentrat5 ia
insemnAnd cE intreaga putere sernnificativl este
nivel nafional. Adminiitralia unitarl inseamni cd
un stat are
.loud sau chiar trei niveluri de Suvernare, guvernul
nalional fiin'i
resnonsabil pentru politica eiterni 9i de apdrare' conducerea
.'".l!t"*l.r r"ti1i<:rut", pol itica de bun6s tare socia i' t ransportu l'
I

din voturi, dar numai 25 la sut{ din mandate. *r""g"*"*ulmediului,politicadedezvoltareindustrialS5i

RP este mai reprezentativi pentru preferinfele votanfilor, alte domenii despre s. co"*iideri cd pot fi adrninistrate mai
"u.* o re[ea.dt:
dar votanfii sunt reprezentanfi de un grup de legislatori, nu de bine dintr-o perspectivi nafionalX' Pe de altd parte
focate at* guvernului - care sunt variate ca denumire'
unul singur. Mai problematic, sistemul are drept rezultat mai
multe pariide care cAqtigi locuri in legislativ, fiind mai pulin "ii*t"ri
.r* ,i fi municipaiitatea, comuna,ludefuf parohia' distrktul'
probabil ca un partid sd c6qtige majoritatea. Rezultatul este de ,*i"f, p*tincia, departamentul, sau regiunea * sunt de obicei
cum ar fi plani
obicei o guvernare prin intermediul unei coalilii, ale cirei par- ,"tp."t"Uife de super,,izarea serviciilor publice
transportul local, gcolile, locuinlele
tide membre trebuie s5-gi compromitd lelurile politice pentru a f icirea utilizxrii teienurilor,
mentTerea drumurilor serviciile
qi
menfine coaliEia gi pot avea o mici majoritate. Majoritatea statelor er"Ufr*, ."f"ctarea degeurllor, rdspun'lin
europene sunt guvernate de coalilii, care de obicei funcfioneazi sociale. Totugi, acestea nu au Puteri independente 9i
bine. Dar coaliliile pot si creeze gi instabilitate, cazul cel mai ultimd instanlI in fa(a guvernului rTalional'
qi Elvefia' care sunt
extrem fiincl cel al Italiei, care a avut aproape 60 de guverne din Excepliile sunt Austiia, Belgia,-Germania
1945 incoace, unele dintre ele rezistAnd doar cAteva siptimAni fecleraliiin care guvernul naliJnal coexist6 cu structurile locale
independente responsal-rilitdlile
pAnH sd fie inllturate. in scopul de a promova stabilitatea, Italia de guvernare ce au puteri 9i
(Bosnia este o
gi-a schimbat sistemul elecioral in 1993, trecAnd de la un sistem lor oroprii, iar puteriie sunt mai descentralizate'
bazat exclusiv pe RP la unul care utilizeazi o combinalie de RP qi Replblill
.#;:.;tte inire Bosnia 9i Herlegovina bine in Srpska)'
cu cel in care cAqtigitorul ia tot. puJ"rutit*"l de obicei funllioneazl cel mai [6rile rnari'
doar pentru cX
Rezultatul acestei varietdli a structurilor politice este ci pu- una" ,r* sens sd fie guverne locale puternice
terea liderilor individuali din statele membre se bazeazl adesea .tiu *"i convenabil; Jau in fsrile care au diviziri sociale sem-
diferitelor grupuri
pe fundamente diferite, care pot sI afecteze capacitatea lor de a ,",ificati"e gi unde descentralizarea ,e acord,
propriilor lor interese' Statele Unite
negocia cu omologii gi echivalenfii lor. De exemplu, prim minig- *ui *"fia puterein privinfa
un aranjarnent
trii din Marea Britanie, Grecia, Spania, care conduc o majoritate sunt adesebri luate d'rept exemplu de federalism'
puternic[ in [6rile lor sunt capabili si adopte o pozi{ie relativ irtitirut.u mijloc de unire a celor 13 colonii inifiale in cadrul unni
siguri in negocierile din interiorul UE, pe cAnd pregedinfii fran- sistem comun de guvernare'
Federaiismul din Elvelia ipi are riddcinile in
cezi lipsifi de o majoritate legislativi sau prim miniqtrii olandezi diferenfele
diferitelor cantoane vor-
ori danezi care conduc guverne de coalilie cu echilibru delicat de limb[ pi religie; astfel, popula$ile
se pot gEsi in pozifii slabe de negociere gi pot fi mai inclinafi si besc franceza, fermanx sair itatiana qi sunt fie protestante-'-fie
1992' p' 137)-
accepte rezultatele unei negocieri decAt si o conducH. .uiotic" in marla lor majoritate' (Gallagher et al"
;r
66 TDEEA DE EUROPA 67
SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

au fost plantate, dar r6mine de v6zut dacd ele vor inflori

in contrast, federalismlrl din Germania a fostincurajat de puterile satr
inving6toare dupd cel de-al doilea Rizboi Mondiai, ca mijloc de riac6 organizarea confederali care existila acest moment
va fi
descentralizarc al statului germa& degi multe dintre landurile rnenfinutd.
create sub noul sistem nu aveau nici o tradifie istoric5. Federa-
lisn:rul este uneori propus ca un rispuns posibil la problemele
5tructurile economice
societ5filor divizate cultural gi istoriq cum este Marea Britanig
care deja experimenteazd tendin{e de federalizare pe m5surd ce '[nate statele europene sunt preponderent sisteme capitaliste de
Scofi4 Tara Galilor qi lrlanda de Nord incep sd se obiqnuiasci piali liber5, insemnAnd prin aceasta 1e *-utg. parte din utt.'o.i-
de ofert5
cu noile lor adundri regionale. 'tatea
ecernomici e guvernatH - gi pre{urile fixate -
piat6' Acest
Aqa cum am aritat in Capitolul L, federalismul la nivel euro- qi cerere, iar guvernele igi limiteazi intervenliile pe
'80' c&nd
pean a devenii controversat in ultimii ani, fiind utilizat in mod ir.r" t-i f"tfinplat in special in Occident incfr din anii
regulat de eurosceptici asemeni unui "steguief rogu,, cu care g""-*"f ThatJher a piivatizat mai multe companii industriale *Yf-:::t-
avertizeazd despre pierderea puterii de cf,tre statele membre .Il ao u*t"i.ii, aflate in proprietatea
statulul e.i mai
ale UE. Ei vorbesc adesea despre posibilitatea unei guverniri continentale i-au urmat exemplul' ln est a devenlt o
"rrop.rru a pus
federale europene, asociind termennl cu n_oJiuni de genul,,gu, realiiate din momentul in care colapsul Uniunii Sovietice
vernul cel mare" gi "pierderea suveranit5fii". in special guvernele .*patuo.iutismuluidestatinfostelestateclientale-puterii-sovie-
Thatcher gi Major din Marea Britanie au fost neincrezdtoare ?n tice. Mlrimea sectorului public in majoriiatea !&rilor 1 Laz1t
in
acest concept, pentru eel din urmd federalismul devenind o moO Auos.Uit de la incep;tul anilor'90 gi au crescut iniliativele
chestiune imporiant5in timpul dezbaterilor asupra tratatului de urltr*prunoriale qi concurenf a specif ice" pief ei. lib er*'..(D,,u-li g
t'
capitalist pur
la Maastricht. Proiectui tratatului includea obiectivul realizirii cX in practic[ nu exist6 ceva de genul sistemului
unei Europe federale, dar opozifia britanicl a dus la inldturarea * guirernele intervin intotdeauna intr-un mod sau altul pe pia-
prelurilor qi reguli
tuturor referinfelor"la aceasti idee, iar formular*a tratatului a 1d,ie exemplu prin reglementare, controlul
fost schimbat$ pAnE la urmS astfei: 'b uniune din ce in ce mai privind concurenfa)
post-
str6ns6 intre popoareie Europei". Statele europene sunt, de asemenea, preponderent
In ce m6surd inleleg majoritatea europenilor cu adev6rat cum industriale, adiii economiile lor au trecut printr-o perioadS
funcfioneazH federalismul reprezinti un semn de intrebare, din de tranzilie de la agricultur6 la industrie, cu o baz6
puternic5
care nu
moment ce pufini dintre ei l-au experimentat in mod direct. E de servicii. Acesteidin urma sunt activita{i economice
de asemenea indoielnic daci o Europ6 federal& * in caz cH ar produc produse comerciale tangibile, -eum ar fi' de exemplu'
fi vreodat6 creatfi * ar avea aceleaqi caracteristici ea Austria gi hi*trit,riir, serviciile de alimen[afie, domeniul bancar' al asi-
tn majerritatea statel:r
Germania federali, Nu existi o definilie exactf; a federalismului; dr6ril". gi al altor activit6li financiare. I jntern
in unele cazuri (cum ar fi India pi Rusia) guvernul nafional este il;;p;"* serviciile reprezintd- y !!! din produ su1-3%'
ca l"/"
In
relativ puternig in altele (precum Elvefia) acesta e relativ slab; brut, inclustria aproximativ 25-32%, iar agricultura
incd mai are un rol impor-
in aproape toate cazurile balanfa puterii intre guvernul nafional la.itu aitt estul Europei agricultura
gi local se schimbi in funcfie de realitifile economice pi politice. ir"i, t*pturentAnd glzX din produclia economicE (v" Capitolul
Acesta a fost cu siguran|& cazul $tatelor Unitg unde a existat tp#rl mai multe detalii). siatele eurof"l: *'l:T.1:]lid
mult timp o dezbatere despre care dintre niveluri at&rnd mai aib6 cele mai extinse sectoare agricole: in timp ce
numai.2-4% "
greu tn aceasta balanfd. Seminlele gurrerndrii europene federale dinbritanic i, danezi,germani gi iuedezi lucreazd in agriculturi'

;l
k
68 5A INTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA
IDEEA DE EUROPA 69

Caseta 2.2 Standardulde trai

Iiile industriale moderne - anume faptul cii in mijloculbogXfiei
Apreciafi dupd aproape oricare mdsuri obiectivi continui sX existe lipsuri mari, Siricia nu a fr:st ?nlHturatA gi
cu privire la in multe locuri ea s-a agravat, creAnd diferen{e importante in
europ.enii din Occident r* o,r*E.i pri.,ti"
Y:1,:l^*.t.li,
prtvlreglatl oameni *ul cadrul Europei. I)e exemplu, in timp ce nurndrui copiilor care
din lume. Ei au acces la un sistem avansat
"ui de
ed.uca{ie gi dc ingrijire a sXnitsfii, triiesc in sdr5cie se ridica la 4-10?* in Germania, Olanda gi
**tins 6i generos de
"o,irt**
asistenlI sociali, o societate de consum
dinamicE gi un sistem de
Suedia, el este de l6-18% in Marea Britanie gi ltalia. Este totupi
transport gi comunicafii complex. un copir rrrai bine decAt in Statele Unite, unde ci{ra este cle aproape 30%
african este cre 21 de
ori mai.predispus si moar6 li nagtere dicat (statistici citate din Bradford, 1998, p" 265), La tofi acegti indi-
un copil european,
iar media de viaf6 in Europa este cu 2a de caiori, cele t0 g6ri care s-au aiSturat UH in 2004 sunt muli in
ani mai mare dec6t
cea din Africagi cu 1g ani mai rnare clecAt.* urmd, dar avaniaiele apartenen(ei la UE le vor ajuta in acelagi
ain India. Euro-
penii bucurd de o alfabetizare aproape universalfr,
se mod in care all ajutat Grecia, Irlanda, Portugalia ;i Spania, s6-gi
europenii imbundt6leasc6 economiile, astfel incf;t cele mai mari corporalii
care au un loc de muncd beneficiizd de perioadd
o mai rnare
de conced.iu pletit fi mai mult timp liber europene $unt acum capabile sd concureze rnai eficient cu cele
J"iat ufli angajati, iar
oferta de loruin{e pi hran6 uut" *"i mult decfft din Statele Unite gi laponia.
adecvatr. unii
autor sunt de pErere c6 nivelul de trai al
europenilor il pune in
umbrfi pe cel al nord-arnericanilor, ace$tia Ain
urma fiind de
mult timp corsiderafi.ijllj"d in cea mai privilegiatd
garX <tin
irr acest domeniu sunt angajati 12-15% din greci 6i portughezi,
punct de vcdere social. (Rifkin, 200a). i8-20% din letoni,litr-ranieni 6i polonezi,40% din romini gi 52%
Multe dintre acestea pot fi atribuite filozofiei acloptate tl in moldoveni (Banca MondialA, 2004),
de
majoritatea guvernekrr oicidentale dupd Europa Occiderrtali a trecut prin experienla unei creqteri
al doilea rdeboi mou-
dial, conform clreia statul trebuie sX f.ir"ir** (tconomice substanliale din 1945 tncoace, iarin ultimii ani pros-
o gamd Iargd de
servicii sociale de bazd,_creAnd o refea de securiiate
priricare peritatea s-a extins gi in Europa de Est, dar nivelurile de cregtere
chiar qi cele mai sdrace 6i mai neprivilegiate
catego.li sociale sf, si prr:speritate au diferit intotdeauna de la o regiune la alta
nu se prfibugeasc6, Astfel, fiecaie dintie cele 25 state
membre (v. Caseta 2.2). In iinii mari, existfi o zonl economicfi de mare vita-
ll* UP a adoptat o formii oarecare cle invlg#Ant de stat 9i de
, litate in centrul Europei, care se intinde din nordul ltaliei, Elvef ia,
nivel nafionar, iu, fi"o.,rparea
l:f:ii:: :illrafii.ta
rngl'rrlrea copiilor gi a varstnicilor a crescut pe
pentru
pAnd la !6rile Beneluxului gi regiunile invecinate din Franfa gi
mlsurd ce s_a
mirit ryi numdrul familiilor morloparentale qi al pensionaritor. Cermania pi continufl dincolo de Canalul MAnecii, de la Londra
Majoriiatea statelor europene stau mai bine in pAnA la comitatele centrale ale Angliei (Midlands). Aceasta este
comparafie cu
Statele Unite, care ,iefin ierviciile de ingrijire zona unde sunt concentrate majoritatea industriilor qi productia
a sindtllii cele
mai.avansate tehnologic din lumg clar"cdrora le de energie, avAnd cea mai mare densitate a popula{iei, cele mai
lipsepte un
serviciu de shnitate nagional. Apoi, ciegi SUA au
una dintre cele rnari niveluri ale produsului intern brut (PIB) qi cea mai micd
mai bogate economii din iume, t5% jin populafia
lor tr5i;t; pondere a populaliei care lucreazi in agriculturH,
totugi in slricie.
Nu toate politicile de ocrotire social{ din Europa au La modul rnai general, Europa prezintd zone atAt de dina-
avut rnism economic, cAt 6i cle subdezvoltare. Cele mai ridicate nive-
sueces" Aceasta este una din marile ironii
ale viefii in democra-
luri de activitate se afl& in inima sa economicX, tn particular in
landurile din zona Rinului, in jurul oragelor italiene nordice 6i
in jr"rrul Farisului, Rotterdamului gi Londrei. Acestea au zonc
 IDEEA DE EUROPA 71
70 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

triei gi serviciilor qi in noile zonele rezidenliale 9i de agrernent'

invecinate cu o dezvoltare economici echilibrat5, cu o combinafie mijlocul secolului
lrpiirf*f" au inregistrat o creqtere incepAnd cu
de agriculturi prosperd, cregtere urband moderati, cu industrie din rolul lor de centre
ugoard gi servicii. In contrast cu aceste zone sunt regiunile in' al XIX-lea, atracfia pentru ele provenind-
dustriale aflate in sc6dere economici, cum este regiunea Ruhr, administrative, cutturule, de servicii 9i de prestigiu' P"iitii-t"l
lor exttnse qr
comitatele centrale ale Angliei gi sudul firii Galilor. In fine, ;;1;ri, hr te{elele cle trarrsport nafional' piefele gi Dawson' 1996'
periferia Europei are tendinla de a fi cea mai subdezvoltatfi, fie cererea de forfi de munci calificate'lMinshull
postbelici' cutn sunt
din cauzi cX au lipsit investifiile adecvate, ci are zone mai izolate ,. iOgl Regiunile tn refacere inclustriald de vest din Marea
sau mai pufin populate, fie - cum este gi cazul Europei de Est valea Rinului din Gerrnania 9i comitatell
* din cauzi cI este mai pulin industrializatf, gi tncfl suferd din Britanie, au inregistrat de asemenea o cre$tcJe.t"tli:::1," zonere
cauza planificirii centrale de tip sovietic. pop"futi"i, intre iimp, regiunile rurale 9i periferice $r Aceste
constanti'
Programul piefei unice a exacerbat diferenfele prin promo- i,',i.,rtrirt" in declin'au sriierit o depopulare
mai urbanizate
tendinte au ficut din Europa 'nu cti"tt" cele
i.,mui TB% ,Jin americani tr,iesc in
ffi, ;[ ffi;:il i*o *
varea competifiei transfrontaliere, permiff,nd industriei gi afa-
cerilor s{ se mute in zone de o maximi eficienfi gi cu cele mai pentru Danemarca'
mari profituri gi promovAnd libera circulafie a forfei de munc5. t, rg*, in Belgia pro.u,itulul 99t-e de 97o/o iar
este intre 83 qi 90%'
In acelagi timp totugi, politicile regionale ale UE au ajutat la Germania, Olanda, Suedia 9i Marea Britanie
bazate pe
asigurarea de investifii sporite pentru regiunile mai sdrace, iar f".,tru statele mai rar populutu gi in cele occidentale
agriculturf,..r* u.rrli-'qlsiria, Finlanda' Grecia 9i Irlanda - ca qi
politicile sociaie au ajutat la plasarea lucritorilor la standarde ale *' se incadreaza
viefii mai echilibrate (v, Capitolul S). Piala Unicd a ineurajat de nentru cele zece noi State Membre Procentaiul
asemenea fuziunile gi asocierile corporative transeuropene. in intervalul60:70%. cea mal
Diferenfele economice sunt reflectate in numdrul populafiei. Uniunea Europeani a devenit puterea comerciali
sale au crescut
Europa este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume: mare clin lume, iar exporturile qi importurile
,upia tn..pAnd cu u.tuf tg+t in mare parte
datoriti creqterii co-
densitatea globali a populafiei este de aproximativ ll5locuitori din UE constau
pe km2, comparativ cu 30 locuitori/km2 in Statele Unite gi 9 lo- merfului intraeuropean' Exporturile mondiale cu motor'
magini' vehicule
iuitori/km2in Rusia. in cadrul UE, densitatea populaliei variaz6 i" pi*.rprf din m#furi industriale produse aerospa-
de Ia aproape 470 loc./kmz in Olanda, la aproximativ 1L0-130 ol"itronica, echipamente de telecomunicafii' conslrm/
imbricdminte' hunuri de larg
locuitori/km2 in Republica Ceh6, Danemarca, Fran{a, Ungaria, i*[, *rUtrrnle chimice, importurilor includ
Polonia gi Slovacia qi la o densitate redusd, de 20 locuitorilkm2 produse agricole, i;-ii;P ce maioritatea
prime' Statele tnembre
in Finlanda qi Suedia; dispersia acestor valori reflectd factorii oetrolul, p.rd.,r"t.''g'it;f" qr materiile
ior in domenii diverse'
de mediu gi nivelurile diferite de industrializare. Cele mai dens Xilillii;,'i#" l":, fcti' suveranitatea s-a dovedit ci este
populate pirli ale Europei sunt printre cele mai prospere; nordul dar cAnrJ este vorba de chestiurri economice' *
realizarea piefei
Italiei, vestul Germaniei, lirile Beneluxului gi sudul Angliei. mai realist.u u.ur,lu ,alie abordate colectiv
u nice, inlesnirea sulstanliala
a circulaliei popula[ie'i !lilP,tt'-
Cele mai slab populate zone le includ pe cele mai slrace sau mai in numele UE ca
reci: mare parte din Europa de Est, centrul Spaniei, nord-vestul lului, puter"u Co*itili E'rope'''ede a "egoiia
la moneda unicl
Scofiei, Islanda qi Scandinavia. ," fr.r,l"g f " proUtu**f" comlrciale 9i trecereaEuropa aproape de o
Nu e surprinz6tor faptul ce cea mai mare cregtere a popu- tn 1^2 state ***U,*'* tout" tt**tta au dus
lafiei are loc in interiorul qi ?n jurul marilor centre ale indus- uniune econornici dePlin['

72 SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA
Concluzii
Ideea unitd{ii europene nu e un lucru nou. Conf}ictele care au
adus cu ele instabilitate, moarte gi schimbiri in balanla puterii
din Europa de-a lungul secolelor au determinat pe mul[i s5 pro-
pund unificarea * sau cel pufin dezvoltarea unui sistem comun
de guvernare - ca pe un mijloc de realizare a pdcii. Aparilia
sistemului statal a subminat aceste propuneri, dar conflictul
interstatal a atins in cele din urmd un nivel la care a devenit un
lucru clar cd numai cooperarea putea oferi o cale citre pace. Cele
doud rlzboaie mondiale din secolul XX
- care in multe privin{e
au debutat ca rdzboaie europene - au eviden[iat in mod ferm
pericolele nalionalismului gi ale promovirii continue a intere-
selor de stat in detrimentul intereselor regionale.
De-a lungul ultimelor dou5 generafii, noua concepfie a
schimbat in mod dramatic ideea despre Europa. Frontierele de
est gi de sud-est ale Europei s-ar putea sd-gi fi pistrat traditia lor
istorici de schimbare, darin vestul post-industrial gi democratic
natura rela[iei interne dintre statele care compun Europa s-a
schimbat radical. Pentru prima dat5, conceptul unitdfii europene
a gdsit o largi audienfi. Poate ci publicul si nu fi fostintotdeauna
entuziast, dar a existat o schimbare de generafie din anul L945
incoace, gi anume generatia celor care au fost martorii ororilor
celui de-al doilea rEzboi mondial a fost inlocuiti cu a celor care
nu au cunoscut altceva decAt o pace generall in regiune. Acolo
unde intelectualii gi filozofii pledau in izolare pentru ideea cf, cea
mai sigur5 cale citre pace in Europa este cooperarea sau chiar
integrarea, costurile nafionalismului sunt acum mai bine luate
in considerare, acordAndu-se o atentie mai mare gi profundtr
ideii unit{}ii regionale,
Europenii incd mai au multe lucruri care ii despart gi aceste
diferenfe sunt evidente pentru oricine cil5toregte prin acest
continent. Existi diferenfe de limb6, de tradifii culturalg de sis-
teme juridice, de educalie gi de ingrijire a sdndtdfii, de prioriti{i
sociale, de specialitifi gastronomice, de moduri de distrac{ie, de
modele de comportament, de stiluri vestimentare, de planifica-
re gi de construire a orapelor, de petrecere a timpului liber, de
s
E;
IDEEA DE EUROPA 73
atitudini fa!5 de provincie 9i chiar de partea drumultti Pe care
,e conduc vehiculele (britanicii, irlandezii, cipriolii 9i maltezii
conduc pe Partea stAng6, toli ceilalgi-pe partea dreaptd)'
Euro-
prenii sunt diferili prinmodalitdlile de Suvernare/ prin ceea ce
in economiile lor gi in sistemele de
lu fost capabili sA iealizeze
ocrotire social6.
Totugi, din ce in ce mai mult, europenii descoperi ci au
multe lucruri in comun. Integrarea economicfi 9i sociald care
a
ei
avut loc sub auspiciile Uniunii Europene 9i ale lxecursoriior
qi prioritdlile
,1" l" irr.*prtul anilor'50 a reuQit sI alinieze nevoile
(rurop"tiin.. A incurajat de asemenea restul lumii si cr:nsidere
europeniimaipufincafiindcetd|eniiunr:rstateseparate'qimai
aegrlUX ca cetileni ai aceluiaqi bloc economic' daci nu
inci ai
acJluiagi bloc politic. A fost realizati integrarea nu.num.ai intre
gi ,,teritoriilor de rniiloc" *
Medite;anx giCercul Arctic, dar a
care in timpul rdz-boiului lece au ficut parte din
blocul sovietic Qi
clin zona tarnpon creatI de Uniunea Sovieticl pentru
a-qi Proteja
frontiera de vest. $i acestea, Pentru prima dati in istoria lcrr' au
devenit acum parte a unei Europe mai mari' Rezultatul fost o
a
redefinire fundamentald a ideii de Europa. ln urmitorul capitol
vom vedea care au fost etapele Parcurse de guvernele Europei
p*r",,tl, a construi Uniunea Europeani, motivele fundamentale
lle integrarii gi dezbaterile implicate in procesul iniegrf,rii.
 CAT'ITOLUL 3

Evolulia Uniunii Europene

Contextul intern gi internalional
Primii pagi spre integrare (1945-1958)
Co munit at e a E c onamic d Europ e and (1,9 5 I -19 I 6)
Integrarea economicd gi sociald fi.979-1992)
De la Comunitate la Uniune (1992-)
Concluzii

Trebuie sd punem bazele unui fel de State Unite ale Europei.

Winston Churchill,
ex-prim ministru britanic, 1946

Ideea de "Europa" a existat de secole dar eforturile semnifica-

tive de promovare in mod deliberat a uniteli europene au fost
inifiate cu mai pufin de gaizeci de ani in urm6. Abia dupH cel
de al doilea rdzboi mondial au fost in sfArgit puse in practici
teoriile referitoare la posibilele avantaie ale integrSrii europene.
Au existat mai multe puncte de pornire fdrd urmiri, iar primul
pas decisiv a fost luat pe data de 9 mai L950, printr-o conferinfi
de pres6 care a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe din
Paris. Ministrul francez de externe, Robert Schuman, a prezentat
jurnaligtilor prezenii un plan pe care l-a elaborat impreund cu
omul de afaceri francez ]ean Monnet gi cu cancelarul vest-german
Konrad Adenauer, prin care industriile cf,rbunelui gi ofelului
ale Franfei qi Germaniei urmau sd fie administrate de o singuri
autoritate comunl.
$i alte firi au fost invitate sH se aliture, insi doar Italia qi
cele treildri Benelux gi-au exprimat interesul. Acest experiment
modest care implica $ase state vest-europene a fost primul pas
spre Uniunea Europeantr de astizi. Existau trei prioritifi inifiale:
i

E,
EK
 76 SA INTELECEM UNTUNEA IUBOPEANA
EVOLUT|A UN|Ut\il EUfiOPINE 77
reconstrucfia economici postbelici,
dorinla de a preveni nafi_
onalismul^european sH dlc{ din nou care au stat la baza acestora. Capitolul prezinti mai intAi Tratatul
ia conflicte.gi ,,*rroiri"
securitate in fafa aTeninfdr,or pe de la Pari+ apoi Tratatul de la Roma, continud cu instituirea pit-'!ei
care re prezenta rdzboiur rece.
Lu. acesto_r principi i exista.ingrfnru.., unice gi cu tentativele inifiale de a crea o unitate economic& qi
.?.lrl privind obi gnuita prolitici externc gi sociale comune, iar in final prezinti 'Iratatele
ostilitate intre Franfa gi Cermania qT
ulgu mentu I privind
faptul
cH dacd aceste
doudldri puteau.oop"ri"' u, fi eieia Maastricht, Amsterdam gi Nisa, adoptarea monedei Euro
integrare europeani extinsd. ' ilda;;;;;;il', polemica privind extinderea gi constitufia, Uniunea Euro-
qri
Cei pase membri,ai Comunitdfii Europene peanfi este o lucrare in curs de desfigurare, de aceea vor mai fi
a Cirbunelui gi
Ofelului, fondat, in 19f2, schimbdri in viitor,
Economice Europene, in 3l11o"ti ""uifiriri ;;_r;;;e;;";rlii,
195g, av6nd Jbiective mai ambitioase.
Acestea includeau dezvoltarea ,n"i
poiiti.i agricole comune,
acordul privind un tarif extern .o*,1r-, Contextul intern gi internalional
p*r-rtru t'ate bunurile
care pfi tru ndeau in Comu ni ta tg precu m gi
dezvoltare; ;il" Uniunea EuropeanX a luat nagtere pe ruinele celui de al doilea
rrnice, in cadrul cireia se.fie poiibild
Iibla deplasare;"""1
;;;; rizboi merndial. Inainte de rizboi, Europa dominase sistemele
lelo+ bunurilor,
capitaluhi $i serviciilor" Num5rul rie membri
CEE s-a extins in tgySprin aderare" globale ceimerciale, bancare gi financiare, imperiile sale se ex-
pi lrlandei, urmate in anii g0
M;;; Britanii, Danemarcei tinseserfi de-a iungul intregii lumi, iar superioritatea sa militar5
de Crecia, portugalia gi Spania.
Planurile privind o pia[I unicd erau ,*eni,ilate fusese de necontestat. Dar europenii au purtat adesea rf,zboaie
,
le economice gi de dezacorcJurile
aLpi.ofi**u- intre ei, iar aceste conflicte au subrninat prosperitatea pe care
privin,t aesfii.,larerLari;;;l;
interne pentru comer|, dar problemele cooperarea ar fi putut-o instaura. Pacifigtii au sperat ca primul
r" lort,"f"ti"""t. h1gg6 rlzboi mondial din 1914-1918 si demonstreze europenilor inur
prin aprobarea Actului Unic Europ*ur",,
.uru stabilea un termen
cinci ani pentru finalizarea oUiu.tiu.tu, tilitatea gi brutalitatea conflictului armat, dar a fost nevoie de
]:lg -O:
untca exlstd in prezent, I2 din statele membre r"
restante. piata incd o conflagrafie pentru a-i convinge, in cele din urmfi, cfi era
nedd comund, alte zece
uaoptui" *o_ necesar s5 ia serios in considerare relafia dintre ei, daci voiau
ldri s_au aldturat Uniunii
Europene in 2004, UE clprind" "rt-uuropur,"
f, .ir., *tuald 25 de fdri cu o sd oblini o pace trainicX.
populafie rnai mare de 450 de milioane, Al doilea rdzboi mondial a dus la moartea a mai mult de 40 de
aftst aprobat un proiect
unei noi constitulii europene gi au fost rnilioane de oameni gi a cauzat devastlri extinse. Oragele erau in
:,t-T:l_.1:i1ur:pT,
in regdturd cu dezvolrar*a rnbr poiiti"i.o*rnu
rea_ ruine, producfia agricol$ era in]um6tHliiH, alimentele erarr distri-
::::-tr:.t1ese
prrvrnd nlrmefoase aspecte.Itealiz&rile buite pe baz[ de ratii, iar comnnicafiile erau intrerupte din cauza
au fost rl*rr.uuitu, al,
mulfi europeni au incl p&reri i*parfiteauspre distrugerii podurilor, cflilor ferate gi a porturilor. Dacd daunele
Uniunea Euro_ materiale cauzate de primr"rl rHzboi mnndial fuseserd relativ
peanfi pi pun sub semnul tntrebErii
u"u"tu;uf" int*gr[rii. I* i;
timp ce num,rul membrilor u .r"r.rt, mici, fiecare lard implicati in al doilea conflict a suferit victime
**i*i! irr.e iolao*f, f"S;
de numeroasele eremente are probremel,ortnce gi daune materiale Ia o scari impresionanti. Rfizboiul a adus o
neterminate din
agenda europeand. lovitur& puternici forlei gi influenfei europene, fdcAnd posibil6
Acest capitol urezint6 un scurt istoric instaurarea, ca supraputeri, a Statelor Unite gi a Uninnii Sovietice
al integririi europene,
incepdLnd cu ar doilea rlzboi *""ai"[-""*erand
pagii decisivi 6i aduc6nd un nou echiiibru al influenfei politice tn lume.
care au fosi luafi pe parcursul evolu{iei In acest context complicat, un numir de lideri europeni au re-
UE, precum gi motivele
adus in prin plan argumentul legat de faptul cd statele europene
m
ffi
t':
i,n

78 SAINTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA
EVOLUTTA UNTUNil EUROPENE 79

ar trebui sd-gi lase lr

g nll"givergenfele gi sd stabileascd punti economice internq in special cele legate de gomaj gi de
de cooperare, care s6 iiu; ar"p
gi chiar promovarea uniunii
i;;;"';it*;;ffi;;"i; subdezvoltarea regiunilor ei din sud.
:i1:,:h, Argumentur
europene'
economice qi politice Marea Britanie era stabili din punct de vedere politic
avea o noui semnificafiq auno.ilra
turilor postbelice de reconstructie, gi mai prosperd decAt Franga gi Germania, dar rizboiul
impirfite cu privire la valoarea iui:
"i*-
dar europenii aveau plreri provocase importante daune materiale gi dezorganizare
economictr. Guvernul laburist al lui Clement Attlee (1945-
1951) a lansat un program popular privind nafionalizarea
' Franfa a fost destabilizatd de trauma cauzatd
de corabo- gi asigurarea bunistdrii gi a iniliat descompunerea impe-
rarea cu nazismul pe timpul rdzboiului
gi avea * , .""r"
riului britanic; cooperarea cu Europa nu era insi inclus5
lov i t u r i u I te r io a re

suferitd in Indochin a,lnl9S4,

i n orgot i, t i; i;ffi;a;#;J:
;r-t
"i qi prin printre obiectivele britanice.
Suez, din 1956. Franfa a fost
a;;j;;
criza din Irlanda rdmisese neutriin timpul rizboiului, dar depin-
trei ori in mai putin d9 un secol gi
in,irfol." G;;;;;;;; dea de Marea Britanie din punct de vedere economic; de
rit pierderi substanfiale. Era deci iimput a.iel ,"f*
Je fiecare
aceea, atitudinea ei cu privire la cooperarea regionali era
necesare ca sd elimine pentru
si ia misurile determinat6 de atitudinea Marii Britanii.
totdeauna ameningarea pe
care o prezenta Germania. Cele trei {iri Benelux - Belgia, Olanda qi Luxemburg
Cermania era umiliti,.scufundatd
in propriile probleme - fuseseri ocupate de Germania nazisti gi, in urma
gi ocupatd de patru pr.rteri aliate, .ur" rdzboiului, le ingrijora incapacitatea lor de a se autopro-
tru, un sector tn esf socialist, gi alte
i, i*pirfit-o in pa_ teja. Aceste fdri urmireau o cooperare economicl dup6
trei sectoarg in vest, rLzboi, creAnd o uniune vamalS in 1948 qi convenind
capitaliste. Guvernul cregtin-dlmo.ru,
.oiars de Konrad asupra Uniunii Economice Benelux in 1958. Tendinfele
Adenauer (1949-1969) a-inifiat uli;iur;
Germaniei de lor integrafioniste erau evidente pentru to!i.
Vest cu alianfa occidentali gi.urtrOiiiru*uspectabilitdlii
germane, obiective care se potriveau Cele cinci state nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda,
integrare economicd regionall. I -
perfect cu ideea de Norvegia gi Suedia) au demarat ini[iative postbelice de
Austria era gi ea diviza-itr in zone separate aliniere a sistemelor lor legislative nalionale qi de luare
insi nu suferise atAtde mult" airt."i"ri de ocupafie, a Llnor pozilii comune la conferintele internafionale.
in timpul riz_ Consiliul Nordig creat in 1952, a promovat eliminarea
era capabilisd revini f,
Pt,:, !, ei din 1920
"t"?titrtia ln
vr sa organneze raoid alegeri democratice. controalelor pagapoartelor, libera circulalie a lucrltorilor
1955 s-a gi dezvoltarea societ5{ilor mixte, aducAnd cele cinci firi
declarat neutri, dara fost p"uter;t.;;;;;pre
inregrarea pe calea cooperirii internafionale.
economici cu vecinii ei din vest (Schult
2,, 1992). Spania gi Portugalia erau excepfii de Ia regula domi-
Italia era devastatd si concentratE'pe
propriile probleme. nantd privind stabilitatea democraticd din Europa de
Spre deosebire de iermania a
ba.zele stabilitltii politice "ergil*Ji pufin si pund
9i u t."irt-fiir, nurr*erut"
Vest, fiind sdrace gi marginalizate din punct de vedere
schimbari de.guvem. nin plnctui;;;:il.. politic. Spania era condusd de Francesco Franco din 1939,
at adminis- iar Portugalia de Antonio Salazar din 1928; nici unul
trafiei primului ministru Alcide
ae Cas[eri (1945-1953),
integrarea europeand oferea dintre ei nu favoriza cooperarea cu fdrile vecine in urma
*ryi". i. instaurare a
pdcii 9i de sprijinire a Italiei i""","rJirr*a problemelor
rdzboiului, ambele state rimAnAnd in afara comunitifii
internafionale timp de mulfi ani.
 80 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
EVOLUTTA UNrUNlt EUROPENE 81
o Grecia se bucura de dezvoltare
economici postbelicl,
datoritd sprijinuluimilitar gi financiar i,i agricultura. Cu toate acestea, pentru ca Europa sii fie recon-
stateror unite; rdmanea insd sdraca
pri_1,ii" irrr"" ,,1 ruit5, s-a constatat rapid cd erau necesare invesiif ii substanfiele
p suterea din cauza
tensiunilor politice interne prelungite, ,lt'capital. Sursa imediatl a unui aserlenea capital erau Statele
care au dus la o
dictaturd miJftari in 1967_1974. I lr"rite, care considerau cd reconstrucfia europeand era esen{iali
. lyropa de Est, care se afla dtrpd rdzboi sub controlul lrt'rrtru propriile interese economice gi de securitate. De aceea
Uniunii Sovietice, a fostindreptuia .r ficut o investifie de propor{ii pentru viitorul Europei, prin
upr" centralizarea eco_
nomici gi guvernarea unui pirtid I'lanul lr4arshall (v. Caseta 3.1),
ilp ...""f
"i,i. fa"d*;
fdrile respective nu se ardtiu interesate "1 Fiind una dintre cele doui superputeri postbelice, Statele
semnificativ5 cu Occidentul. in ";;;;;;."
ciuda uc1i.r.rit,o, i"*o_
tJrrite s-au aflat in postura de a juca rolul "polilistului mondial",
cratice din unele dr:r:" ele, precum r;irrpul lor principal fiind de a apdra Europa occidentald (gi pe ele
Ul,Suriu, ,e;i;;",
se afla sub controrur riguros rnsele) de ameninlarea sovietici. Presupunerile SUA c5 ldrile e'"r-
al crictaturii stariniste cre ra
Moscova. r()pene ar avea incl destuld populafie, bani qi resurse pentru a-9i
rt:veni dupi rdzboi qi ci alialii vor continua sd colaboreze intre ei
Degiprioritdfile interne erau rerativ s-au dovedit a fi eronate (Urwin, 1995,p.13-'l'4). Mai mult, aliagii
diferite, guvernere europene
occidentale au rearizat cd schimbrril"
ei.no^ufi
l,
g,ndire' ln iulie tg44,rcpreii"i".r "i;&
*;ilr lr.ln.rl" r'uropeni ai SUA aveau opiniiimpirfite despre cAt ar trebr-ri si se
ai 44 de firi * incru- l.razeze pe Statele Unite pentru ap6rare, iar scepticii au inceput
siv statere unite si toate-fSriie si se gAndeasci la o cooperare europeanH sporitS.
*l.opun" uriate s-au int6rnit ra
Bretton woods in rvew rlr:ol}]irJ;;;;r" -
a ptanifica strategic Pe moment; aliafii occidentali erau indecigi cu privire ie cum
economia mondial, postbeliid. si procedeze in privinfa Cermaniei. in iur"rie 1948 qi-au u:iit cele
Toate au convenit asupra unei
propuneri anglo-americane de promovare trei zone de r:cupafie intr-un nou stat vest-german, cu c nrJui
a liberului schimb,
a non-discriminlrii nroned6. Sovieticii au ripostat printr-o blocad5 in jurul Berlinului
6i a unor raie de schimb fixe pi;
perspectiva reconstruirii econorniilor
statelor
;;;;;;;, Occidental determindnd crearea nnui masiv pod aerian occjden-
sarea lor pe o baz6 mai stabili. "dp*;;;l;- tal, pentru aprovizionarea oragului asediat. Congresul american
. , .Datoriti faptului ci, in timpul rdzboiului , opoziliaadoptase se opunea angajamentelor sau implicafiilor americane directc irr
idei potitice de sr6nga,,* prod*
aupar:ezictiJ,[l*" p#,,,1, Europa, dar era conqtient de necesitatea de a contracara Uniunea
spre stAnga. in rnurf it" Sovietic5 gi de a asigura cooperarea pagnicl a Germaniei de
1;rieuropen;;;;;r_" atr luar-o partidete
socialiste gi sociar-democrate. rvr"rtu'il"tre Vest. In 1949 s-a semnat Tratatul Nord-Atlantic, prin care Statcle
lansat programe de asistenfd
no,e guverne au
;d;;t,il nafionalizare, accen_
tuand planificarea economicf, centralizatd.
Unite conveneau sd sprijine aliafii europeni pentru "a restabili gi
Funcramentale acestei men{ine securitatea zonei nord-atlantice". Acest tratat a mai fcst
abordiri au fost teoriile semnat de Canada, 1irile Benelu& Marea Britaniq Danemarca,
Keynes, care pleda ""o"o*irt"l"i"i.itr.i. J"h" il;;;;;;
un.control guvernamental Franfa, Islanda, Italia, Norvegia gi Portugalia, Pactul a cdp5tat
anumitor aspecte aref:Ii"
economiei, in vedJrea contrordrii
asupra
mai multi importanfH prin crearea Organizafiei Tratatului
de cregteri gi crize economice. X"y.r*rirr.,ismul ciclurui
a devenit baza Nord-Atlantic (NATO) cu sediul la Paris, fiind mutat apoi, in
reconstruc{iei economice postberiie, 1966,la Bruxelles. Statele Unite se angajau astfel s5 se implice in
iar guvernele vest-etlroDe-
ne.au inceput str intervini din
ce in ce
nafionale, pentru a controla inflalia
;;i;il;;;#;ili; asigurarea securitdfii Europei de Vest.
Membrii NATO au convenit cd un atac asupra unuia dintre
gi purrtr,, a reface industria
ei si fie considerat atac asupra tuturor, dar fiecare a convenit
 EVOLUTIA UNluNll EUROPENIE 83
82 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

o institufie supranalionali.cu
puteri proprii (Wexler'
Caseta 3.1 Planul Marshall, 1948-1951 si devin6
isss,, 209; Milward, 1984, P' 209'10)'
Politica Statelor Unite dupd 1945 era de a-gi retragc forfele '"rJ;t t";;i"*i,"tla rtt;"t;Pt' efectelor Planului Marsira Il'
rnilitare cit mai rapid posibil din Europa. Totugi, era evident i*pJi^i"i sprilinului pe care l-a o(erit
nu se Pune problema
a Europei 9i irr-urrire;
cd Stalin pl5nuia expansiunea sferei de influenf6 sovieticd, iar in restructurr.uu *.uno-rirca gi poriiici qi Europei
Departamentul de Stat american incepea sli congtientizezc faptul intcrcselor economice ii p"iiiiti ale Statclor Unitepentru stateie
ci subestimase nivelul de destabilizare economici a Europei; occidentale. planul a fost'o investi!ie. profitabila
in ciuda unui boom de la sfArqitul anilor 40, nu se intrevedea o ili;;, ;rt* in termcni politici' cat 9i economici' dar-a-avuta
icleii de iltcgrare economtca
dezvoltare susfinuti. CAnd Marea Britanie a incetat si acorde i.;i;;;.1, i.setnnatr qi t'upt' in cooperarea economici' a
sprijin financiar Greciei gi Turciei, in7947, din lipsi de resurse fiind prima acliun" t"ili'"'"a
econonricg Fregedintele Truman a suslinut ideea ca Statele Unite
-
1".;;i;;;openii ta ruciei* impreund 9i a evidenliat
depen-
(Urwin' 1995' p' 20-?)' A
-t"""*iifJft'r
sI trmple golul l5sat de Marea Britanie, pentru a limita influenla denfa reciproch intre
come$lui tt"tu"t' tot''*u'.'
comunistd in zon5, ;ili ; il;enea ia liberalizarea cconomicr se va concentra
Politicienii americar-ri igi dideau searna ci era necesar ca ;i;;;;; certitudinea ci integrarea
piefele europene sd fie reconstruite gi integratc intr-un sistem pe EuroPa Occidentald'
uruitilateral de comerf mondial gi ci reconstruc[ia economici
gi politici va asignra controlul impotriva agresiunii sovietice gi
a nparifiei partidclor comuniste interne (Hogan, 1987, p.76-7),
sd riposteze "prin,astfel de
acliuni n1m.1i dacH se cotl$idera
Dc aceea, secretarul cle stat Ceorge Marshall susf inca cH Statele.
necesar". h,uropentt au incercat
sI mai faci un Pas spre ProPrla
Unite ar trebui sX acorde Europei sprijinul necesar pentru a lupta Comuniti[i cle Apa-
impotriva "feiametei, s{16ciei, disperirii 9i haosului", Propune- ,prt"t- t""rrta .a'la uu ProPus creal"1y":i de op.zifia Pllitica
impiedicatd
rea iniliali din aprilie 1947 aDepartarnentului de Stat privind rare Europeunu, .ur"Iffrti,-,re ace$tea' Marea
a Marii Britanii Ci ftu"ttl t"'
mai ios)'-Cu.toate
planul de ajrrtorare prevedea clar cd unul dintre obiectivele
lui de bazl este crcarea unei federafii vest-europene (citat in Britanie era dornicd J inttt*1"'e'un fel cle cooPerare militari'
de Vest' Italia si statele Benelux
sa
Gillingham, 1991, p, 118-19). invitAnd Franla, G";;;i;
europei occidentale (uEO)'
Programul de reconstruc[ie a Europei (cunoscut qi sub nume- devin, membrii ro.aototi ai Uniunii
acorde toi spriiinul militar 9i
de
Ie de Planul Marshall) a acordat Europei un ajutor in valoare de prin care membrii t";;;;;;; sr a uters
aproximativ 12,5 miliarde de dolari intrc 1948 qi 1951 (Milward, care era atacat' UEO
oricc alt5 naturd ortcirui membru
apXrare' acordul semnat de
rnai departe a* si*prli" i"i*"'*
1984, p. 94), a c5rui distribuire era coordonatl de Organizafia de
pentru Cooperarea Economicl Europeani (OEEC), o nnr.t& insti- ru Paris in octombrie 1954
incluzAncl
cei qapte membri rotlJ'io'i integrarea pro-
tuIic infiin{atE in aprilic 194& avAnd scdiul la Paris- Cr:ndtrsA de gi de a incuraja
obiectivul de "a Promova unitatea
un Consiliu de Miniqtri alctrtuit dintr-un reprezentant al fiecdrui a" caieva zile de la lansarca UEOin
crcsivd a Europei"' f" alt"tt
stat membru, obiectivele OEEC includeau reducerea tarifclor gi
Hi*; qt i"i" G;;aniei cle vest in cadrul NAro'
eliminarea altor barierc comerciale gi aveau in vedere posibi
litatea credrii unei zone de liber schimb sau o uniune vamali
'a*;;;;
blocul sovietic u t"ut
putt"l de la Varqovia' Erau acum definitc
sal" erau clar ilustrate de
intre membrii. Datoriti upozifiei anumitor guverne europene liniile rizboiului,.;;,';';;rit*iil"
(in special guvernul Marii Britanii, Fran{ei gi Norvegiei), OEEC *u..,i*"n,"le clin Ungaria din 1956' Nasv a anun[at sfireitul
a rimas un forum per tru conferin{e interguvernamentale, in loc in octombri", di;;;iilii;t" trlpelor ruseqti din Un-
guvernXrii partiduiui "ttit' e"ut'area
 G
w
'""",!'

li):r

84 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

EVOLUTIA UNTUNI EUROPENE 85
saria/ precum $i retragerea ungariei din pactul de la varqovia.
In timp ce Marea Britlnie F;";ili"""ar" cconomice gi a sistemului politic, in aga fel incAt si nu ameninle
recupera Canarul de suez in urmi
si rfipt,ri p;;;
nalionaliz'iii ,."Jt.riu-Jir," securitatea europeanf, .
iulie 1956 de citre Gamal Abdel Nrrr.., Intre timp, europenii erau ingrijorati de posibilitatea ca
,orieticii au ripostat la
decizia Ungariei prin trimiter", J";;;;;9i ostilitatea crescfindd dintre Statele Unite gi Uniunea Sr:vieticd
tancuri. Starele Unite
doreau s5 critice utirizarea forfei si nu-i faci 'bstatici" ai rlzboiului rece. Era evident cd Europa
de c,tre sovietici gi si procrame
superioritatea moralf, a vestdrui in
fafa forlei ,terei i"-1,."i, Occidentald trebuia sd se protejeze de ameninfarea sovietici, dar
Iumi" in formare, dar nu putea proct-Jma r:xista ingrijorarea privind misura in care erau in stare europenii
aga ceva cAti vrerne
se producea invazia unitrgilor
d. pu.rg.riiEti ite tviarii niitrr-ii gi ,si americani si coopereze gi in care se puteau baza europenii pe
Franfei in Canalul de Suez. M"r";B;il;ie protecfia Statelor Unite. Poate ci era timpul ca Europa si se ocupe
gi Franfa au fost con-
damnate in Consiliul de Securit"t" cle propria securitate. Acest lucru necesita totugi un sentiment
ui fVrEi"nilor Unite, primul
ministru britanic Anthony Eden a demisionat, de unitate qi trn fel comun, la un nivel mai mare decdt cel atins
iar tentativa de
a redobAndi Suezul a fost abandorrati. vreodatd de Europa.
consecinfele infrAngerii Franlei in Toate privirile s-au afintit asupra Marii Britanii, care a preluat
^
Suezutui gi r6sc.ata Un[ariei * i";;;;;;"nde:
Indochina in 19s4, criza
iniliativa in lupta impotriva nazismului qi care era inci puterea
Marea Britanie
gi Franla gi-au redus dimensiuneu dominantd a Europei.[n7942-1943, Winston Churchill a sugerat
ro.i"ro, ro. rr*ut",-.;;;;;;-
c6nd in cele din urmi c,.nu rlezvoltarea unor "State Unite ale Europei" care sd fie conduse de
-ri ".*'fr"rori mondiale capabile
de acf iu n i semn i f icative i ndepend"r",i"'ir-r' r"rn Consiliu al Europei qi care sd includS bariere comerciale reduse,
o.i"ntu r Mij lociu sau I

in orice-altd parte; amAndoui m j"*rrr, libera circulalie a pbrsoanelor, o armath comund gi o tnaltH Curte
un program comun
de decolonizare; Marea Britanie
, il;;;; a se baza foarte mult care si judece disputele (citat in Palmer, L96& p.111). Churchill a fi-
pe Europa pentru interesele sare econoilice cut aceeaqi sugestie intr-un discurs de la Universitatea din Ziirich,
gi de securitate gi a
devenit clar pentru europeni faptul in1946, dar era clar cX el considera ci entitatea respectivl ar trebui
nerul dominant in alianfa Nord-Atlanti.a,
.f itrt"f* Unite erau parte-
si se axeze pe Franfa 9i Cermania, fXri a include neap&rat Marea
in mod special pe francezi.
fupt."r" iii";;; Ilritanie (inainte de rhzboi Churchill declarase cd Marea Britanie
"era de partea Europei dar nu fdcea parte din aceasta. Suntem
interesali gi asociafi dar nu absorbili." (Zurcher, 195$ p. 6)).
Primii pa$i spre integrare (t 94S_t 9Sg) Grupurile nalionale pro-europene au decis sE organizeze
o conferinfi in care si faci publici ideea unit5lii regionale. La
Dtrpd al doilea rizboi mondiar prioritatea Congresul Europei, intrunit la Haga pe data de L mai 1948, au
rideriror eur.peni
s5 creeze condigiire care s,-i impiedrce participat delegafi din 16 state gi observatori din Statele Unite
Ia
pe europeni sr mai i.tre in rizboi
pentru t.tdeauna
:
unii cu uigii. n""tr, ;;ii;, Ei Canada. Au fost dezb5tute multe idei ambilioase, dar rezul-
amenin[,rile maiore privind pacea gi tatul principal a fost Consiliul Europei, fondat prin semnarea
j'
securitaiea uru, ,,rgionl'_
lismul gi statul-nafiune, ambeie discreditate la Londra pe data de 1 mai 1949 a unui statut de citre zece [5ri
.aa prin rdzboi. pentru
mulfi, problema esenfiald era Germaniu vest-europene. Statutul a punctat necesitatea "unei unitSfi mai
':.:
it era posibilS numai dacd Germania - considera ci pacea
s*
ar fi fost restricfionati, iar strAnse intre toate fSrile europene cu feluri comune" gi a pre-
lir .

i?i: puterea sa ar fi fost canalizatd spre zentat obiectivele Consiliului, care includeau "acliune comuni
nigte obiectiu* i,o"rt*.ti-
ve/ nu distructive. Trebuia s6 i in materie economic5, social6, cultural6, gtiin[ific[, lcgalH gi
3il
5 sL p"r-ite refacerea br;*;;;l;
#,
E administrativ6", dar nu gi apdrarea.
ffi,
m
&
 86 SA INTELEGEM UNiUNEA
EUROPEANA
EVOLUTTATJNTUNTTEUROPENE 87
Consitiul, *
:^"_1,:,r^lStra.s!o.urg, era condus de un Comitet
al Minigtrilor, in care derile qi duplicatele, ar fi desfiinfat cartelurilg ar fi fdcut
trecare siat detine
con su r ia tiva, ror*, ti
a i; i;fi ca producfia clrbunelui pi ofelului si fie mai eficientS pi
zentanfi desemnafi. de pu.lrmeni"i" ";Hil:.::: i:,:lH?::
il^ competitivd pi ar fi sporit dezvoltarea industrial5.
membrilor Consit iutu i "rt*""f" o"i,
r'.rd;;;;;; ffi ;ffi ,:::l :::d
"""ilr", . Deoarece industriile grele din Ruhr reprezentaseri baza
zaI i e i n te rg ;;;;;; *., i. * Jri ;irj ::::X_r#i:
A rr. i puterii Germaniei, iar Franfa qi Germania se luptaserh
drepturile omului,
ta r

p.ri;;_l;;;Irrr"
"
p
l:
u, chiar si .oo *rr..u
pentru rezervele de c5rbune din Alsacia qi Lorena, crea-

:::l iT L.,1 jT l:: :?, ffi ,lX ffi ::1:"i', rp " i a " ;il #,
i : P"
rea unei industrii supranafionale a cdrbunelui gi ofelului
ar fi putut controla puterea Germaniei,
rn trmp ce OEEC Consiliul
$i Europei ii irrcurajau pe
o lntegrarea cdrbunelui gi ofelului ar determina Germania
p"li rg gAndeascl ta iet qi .t i;;;;; euro- si se bazeze pe comerlul cu restul Europei, sprijinind
f ederarieiilo;;l;;4rr"rririirr*,b'*",iHjr",Xi1,r1lT,,lffiT; reconstruclia sa economicl gi determinAndu-i pe francezi
a fdcut jn aga fel incAt
,i.i
resionaldsemnif icat*.i;.r"i..il,'ili,l,?#[:Tl.r]ffi
sI nu se mai tearn6 de dominafia industrialS german5
""r'r1"1.," r.H; (Monnet 1978, p.292).
mai substanfiare se numirau
postberic francez lean
o*iJ-j"'urrceri gi pranificatorul
Monnet frias-irz2 gi Robert Monnet se temea c5, in cazul in care Franfa nu acfiona rapid,
(i,BB6 -le 6s), pri
m mi n isil ;;;;;;?"iri' schuman litltele Unite ar fi putut si devini centrul unei noi alianfe tran-
r.pe, isti,, e"t" riuiii
r*, ei I e52. A m6nd oi r,irtlantice antisovietice,lv{area Britanie ar fi fost atrasi de Statele
:11,1 ll li:"'"u
sa sc ra misuri pru:r].: "rru
.o.,'tien f i cr era ti m pul I )rrite, dezvoltarea economici pi militarl a Germaniei ar fi scipat
care sI alpa'"** i".i;;;r,,t;.*#"r1,.
ale organizafiiror de tipur
co"riil"irit.rrop"i gi au Jo'r,enit tlc sub control, iar Franfa ar fi fost astfel "eclipsati" (Monnet,
ca punctul logic de.poinire 1978, p,294). tn calitate de preEedinte al comisiei franceze de
,r t."uuira
Pro||:*::relafiei frun"o_germ;;; "' " fie rezorvarea eternei lrlanificare nalionald, era conptient cI o planificare economici
I',rin 1950 murti rearizaserd cficientd depdgea capacitatea statelor individuale. Cunogtea de
deja ci Germania cre vest
ISsatE si-pi refacd baza
inaustriaia,;*d urma si joace trebuia ;rsemenea din experienfH personall c[ organizaliile intergttver-
important in alianta vesticd. un rol rramentale erau in general restricfionate de guvernele statelor
O prriUiliilte prin care se putea
realiza acesr lucru i;.a rrtermbre Ei puse in inferioritate in int6lnirile ministeriale. Pentru
,;-i p"rdi;;';;r*rr.,iui sr devind
ameninfare pentru vecinii iar o ,r cvita aceste probleme a propus o noud institufie independenti
sub auspiciire unei organizafii
ui"r"., ru.-*rtru.liu sd fie efectuati
cle guvernele nafionalc; aceasta urma sE fie mai degrabl supra-
includd Germania intr-un
rr;*-c;rare. Aceasta urma sI rra{ionali decAt interguvernamentali.
pru."i *ri.*pf, de reconstructie
europeanr' incerc^ncr sa In urma discufiilor cu Monnet gi cu Cancelarul Germaniei
semnificativ, dar nu orea Iar[*"i ";ffi:l
de pornire care se iie
c'le Vest, Konrad Adenauer, Robert Schuman a dus mai departe
imbigior, lulJrr;; u-a axat
cdrbunelui gi olelului, care_ofereau pe inclustriile aceste idei in conferinfa de presi din mai 1950. Prin declarafia sa
un potenfial important pentru
organizarea europeanl (denumitE ulterior Declarafia Schuman), el a susf inut c6 Europa
comuni, din mai multe motjve:
nu va fi uniti dintr-o datd sau pe baza unui singur plan, ci treptat
o C5rbunere gi oferur erau funcramentare prin realizdri concrete. Pentru aceasta era insA necesar5 elimina-
iar industria ofelutui ,";;;;;* pentru ir-rclustrie,
rea ostilitdfii franco-germane, Schuman propr-rnAnd ca produc[ia
uniuni numite carteluri. C""p"rrr_" tenctinfa de a ciea
ar fi eliminat pier- clrbunelui gi ofelului sI fie plasati sub 'b Inalti Autoritate, in
cadrul unei organizafii deschise c6tre participarea altor liri ale
 88 SAINTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA
Europei", Acesta ar reprezenta "un prim pas spre o federatie a
Europei" gi ar face din rizboiul dintre Franfa gi Cermania ceva
"nu numai de neconceput, ci pi imposibil din punct de vedere
practic" (Schuman, citat in Weigall gi Stirk, 1992, p.58-9).
Propunerea lui a fost revolulionard, in sensul ci Franfa se
oferea sX sacrifice o m5sur5 din suveranitatea ei nafionali in
interesul fond5rii unei noi autoritf,fi supranafionale, care putea
pune capdt rivalitetii traditionale gi contribuia Ia instaurarea
unei noi pici europene (Gillingham,199L, p.231). De6i statutul
de membru al acestei noi organizalii era accesibil tuturor statelor
vestice europene, doar patru dintre ele au acceptat: Italia, care
dorea respectabilitate pi stabilitate economicl gi politic5 gi cele
trei f$ri Benelux, care erau mici gi vulnerabilg fuseser6 invadate
de doud ori de Cermania, se bazau foarte mult pe exporturi qi
erau congtiente cd singura modalitate prin care puteau avea un
cuvAnt de spus in afacerile mondiale gi prin care tgi asigurau
propria securitate era str facH parte dintr-o unitate regionalX
mai ampld.
Celelalte guverne vest-europene nu au luat parte din mo-
tive diferite: Portugalia gi $pania erau dictaturi gi erau pufin
interesate de o cooperare internafionald; pentru Danemarca gi
Norvegia erau prea crude inci amintirile ncupafiei germane;
Austria, Finlanda 6i Suedia doreau s5 rimAn[ neutre; Irlanda era
predominant agricold gi depindea din punct de vedere economic
de Marea Britanie; Marea Britanie incd avea interese ample in
afara Eurnpei, exporta o cantitate micl din olelul sHu cltre Eu-
ropa de Vest, iar noul guvern laburist nafionalizase de curAnd
industriiie cf,rbunelui gi afelului pi nu era de acord cu caracterul
suprana{ional al propunerii lui Schuman.
,,i In urma prezent&rii punctelor de vedere, guvernele 'telor
ii
ii
gase" au deschis negocierile, iar pe data de 18 aprilie 1951 au
t: semnat Tratatul de la Paris, pun6nd bazele Comunit$fii Euro-
ri,
*.r pene a Cirbunelui qi Ofelului (CECO). Noua organizalie qi-a
inceput activiiatea tn august 1952, dupi ratificarea condiliilor
ari:
al,
tratatului de cdtre fiecare stat membru, CECO era condusH de o
tnaltl Autoritate, format6 din noui membri {}ean Monnet fiind
primul prepedinte), iar deciziile erau luate de un Consiliu Spe-
EVOLUTIAUNiUNIIEUROPINE 8t
cial de Miniqtri, alcltuit din gase membri. 0 Adunare Camuni,
alcXtuit din 78 de membri, il ajuta pe Jean Monnet sE domoleascd
iemerile guvernelor na{ionale in legdtur5 cu cedarea Puterii,
iar disputele dintre state erau solufionate de o Curte de ]ustifie
formatH din gapte membri"
Crearea Comunit5fii Europene a Cirbunelui 6i C){elului a
reprezentat un pa$ mic, dar remarcabil, deoarece- pentru prima
oari guvernele europene cedaserd puteri semnificative catre o
organizalie supranafionala. Erau permise reducerea barierelor
tarifare, aboliiea subvenfiilor, fixarea prelurilor Ei colectarea
fondurilor prin impunerea unor impozite asuPra producfiei cir-
bunelui qi olelului. Asta a starnit opozifii na{ionale, dar sarcinile
CECO au fost facilitate prin faptul cd unele din fundafiile sale
fuseserl deja puse prin uniunea varnalE a |irilor Benelux (rea-
lizata in 1.948). Cu toate c6 CECO nu a reugit realizarea multora
ctin obiectivele sale (in special crearea unei pie{e unice pentru
cf,rbune gi o{el), ea a fost creati in fond pentru a demnnstra
fezabilitatea integrdrii, lucru pe care l-a reupit.
in timp ce CECO a reprezentat un succes limitat, doufi alte
experimente mult prea ample ambilioase pi posibil premature
privind integrarea au fost egecuri:
r Prin Comunitatea Europeani de Apdrare se intenliona
promovarea cooperfirii privind ap6rarea gi integrarea
bermaniei de Vest intr'un sistem european de ap&rare'
Un proiect de tratat a fost semnat de cei gase rrrembri
CECO in L952 dar nu a fost ratificat, in special datoriti
faptului c& francezii se temeau de ideea reinarmHrii ger-
mine intr-un timp at6t de scurt de Ia r&zboi qi nu doreau
s5 renunfe la controlul a$upra forfelor lor armate, De
asemenea Marea Britanie * incd cea rnai mare putere
militar6 europeani * nu era inclus6, gi nu putea exista
o forgd de ap[rare europeand care si funcfioneze firi o
politicd externE comunE (Urwin, P. 53).
. Comunitatea Politic6 Europeanl urma sd reprezinte un
prim pas spre o federa$ie european&' 0 schil& de proiect
i fost finalizat[ in 1953, dar prin equarea Comunitifii Eu-
 90 sA INTELEGEM UNTUNEA
EUROPEANA
EVOLUTIAUNIUNIIEUROPETIE 9l
topene de Apdrare toate
speranfele pentru o comunitate
politici dispirut, ."f plgii i"*porar.
au ( lili, CECO gi Euratom. in 1962 aceastl adunare a cipdtat numele
Nereugita acestor rroud inifiative
, L,l'arlamentul European.
a reprezentat o mare lovitur, Prin Tratatul CEE, Cei $ase se angajau sI creeze o piafd comunl
pentru inteqratittnigti gi a ia^sat
,,,"a1'a. Eoc in cadrul CECo. rr r tlecurs de 12 ani, prin eliminarea treptatd a tuturor restric{iilor
Monner a r#untat Ia p;"r;;il
il#"", Aurorird{i in 1955, fiind trrrnertului intern, stabilirea unor tarife externe comune pcntru
1-*:,3:i,]""t
de opoziiia pr,,1"e r#ii
activitatea lui si sdtul sl l,rruurile care p6trundeau in CEE, eliminarea barierelor din calea
co. t i n u a rea p'o'"" i, i
ffi Il !!5-ffi d i"t"g.;;; ii*",*",, I iberei circulafii a persoanelor, serviciilor gi capitalului iutre statele

" rncmbrg dezvoltarea politicilor agricole qi de transport comune 9i

( r'earea unui Fond Social European 9i a trnei Bdnci Europene cle

Comunitatea Economici Europeana lrrvestifii. Urmau sX fie luate misuri in sectoarele in care existau
(l 95g-S6) ,r(rorduri, iar dezacordurile puteau fi dezbdtute ulterior. Prin Tra-
Chiar daci cECo a avut rearizdri tatul Euratom se dorea crearea unei piefe comune pentru er"rergia
patru ani ai sii, capacit;file,uf* modeste dar soritre in primii ,rtomic5, dar Euratom a rdmas un actor neinsemnat in procesul de
srmfean cE trebuiau sI re.alizeze.oru
*.u,r li*;_; ;;;*p_li;il,, irrtegrare, axAndu-se in principal pe cercetarea gtiinlific5.
imputs cauzei integririi' *u, mult pentru a da un
aslrpra faptultri ce olelut
c"i;;;-;*u.i cpco au convenir P0nE in ianuarie 195& cei gase membri fondatori ai Comuniti-
Si .eiil""d" ou ,.,pr"runtat un teren Iilor Europene semnaserl trei tratate, reuqiserd crearea unei mici
de pr:r:br util, rlar aer"c,rturea^il;r"#; refele de institufii comune gi conveniserd asupra multor obiecti-
devenea din ce in ce mai a celor c*:u, sectoare
difictG. f;#;;._, clintre minigrrii ve ambigioase prin care se dorea integrarea anumitor activitHli
externe CECO la Messina,
in ftafir, Ji,_, iunie 1955 a clus Ia de cconomice ale acestora. Pe parcurs au apdrut gi unele problemg
acord privi un
nd fapt tr I cri *o*"nit,l ;r"irrrrrii,,
ideii eu ropcne.
clar au fost obfinute de asemenea gi multe realizXri:
Minigtrii au adoptat o ".,
propuner_ B;r;;;.* ,de a ac(iona
crearea unei Europe unite pentru
prin clezvoliu.*, ,r,n. institufii . Degi termenul limiti de 12 ani pentru elirninarea bari-
l,une, prin fuziunea progresivd co_ erelor cltre o piafd comund nu a fost respectat, tarifele
a economiil", ;i;;;;;:.;;;
crearea unei pietc co*une qi interne au scdzut indeajuns de repede pentru a permite
pri,', armonizarea pr:riticiror
(Hotirarea de la Messinr,l; sociare,, celor $ase si convin5 asuPra unui tarif extern comun in
w;Jg;ii?ju*, 1992, p.94).
A fost infiintat rm comitet.o"nam iulie 1968 qi sd declare o uniune vamali industriali.
Je ministrtrl de externe
belgian Paut-Henri Spaak
6;;;;;a opfiunile. Rapr:rtul
r Proliferarea birocra(iei era intotdeauna o posibilitate, dar
acestuia a eleterrninair: noui cu toate ci cei care criticau integrarea europeanfi acuzau
,.,nae a* rlgocieri gi semnarea,
in martie 1957, acelor doui
Trr;il;;;*l*u, prin care se crea
Comunitarea Economicd E".;;;r#(;E;j
Comisia Europeanl de aqa ceva, personalul siu a r6mas
pugin numeros, iar in aprilie 1965 s-a selnnat Tratatul de
ropeanl a Energiei oj::::"]Uirrrto*ffi* il Comunitarea Eu_ Fuziune, prin care consiliile de minigtri gi comisiile celor
rn ranuarie rg5g' cEE avea au intrat ?n vigoare
o structur! admrnrstrativd trei comuniti[i au fuzionat. Procesui de luare a deciziilor
cu CECO incluzAnd o.Comisie sim,ar5 a cipitat atAt autoritate, cAt gi sens, prin oficializarea in
membri, un C'nsiliu Ae fvfinigtiicu
*.i;;;;ivd
formati din noud
prr"ri.*.rrionale 1975 aunor conferinle periodice la nivel inalt ale liderilor
de Justifie formatd din gapte gi o Curte
membri. A fost creatd o nou5 comunitSlilor europene sub forma Consiliului turopean.
nare Parramentard Adu_ CEE a devenit mai democratl prin introducerea in 1979
formati din142J- pentru
"r"#ri, a controla a alegerilor directe in Parlamentul European.
 i i*a*
3 iiiiiiIiBiigiiiftE [i iigiiIi if,E

sielFfitufffggg
H#Es5;fi
;g ff$;$f f*gs#i
U rfr;#f r*srr$ff r ff *u ffftuffiggfgfff
t
:)
u
zU gff
z=
:)
E
fs f FFff ff ff ff E ggff f$gfffff ff; r $ff .
u
(,
J ggEfg g
U
F.
z e E fg rf Ef$$ffgEE$Fflffif n# # F Eff $g
(n
r
ffi
ffi' 94 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE 95
ffi,
cr:rnsidera statutul de membru CEE ca un mod de a continua
planurile sale de dezvoltare industrial5, bazAndu-se mai pulin pe
agriculturl gi relaxf,ndu-gi relafiiie cu Marea Britanie" Norvegia
a realieat importanfa pielei CEE. Deoarece patru din membrii
sii incercau si renunfe, AELS gi-a redus obiectivele, astfel cH qi
Austria, Suedia gi Elvefia au solicitat statutul de membri asociafi
ai CEE; fiind urmate de Malta, Portugalia gi Spania in1962.
Negocierile dintre Marea Britanie gi CEE au fost demarate in
1962 qi pdreau sd se indrepte spre un final satisf6cdtor, pAn[ cAnd
s-au lovit de politica franco-germani a lui Charles de Gaulle. De
Gaulle plinuia o CEE fondatd in jurul unei axe franco-germane,
vedea Marea Britanie ca pe un rival pentru influenfa francez[ in
Comunitate, era afectat de faptul cfi nu-i fusese acordat un statut
egal in cadrul conferinfelor la nivel inalt ale puterilor aliate in
timpul rizboiului gi nu agrea lipsa de entuziasm a }vlarii Britanii IFFLANO \ pouaNo
privind migcirile inifiale de integrare din anii'50. El simfea de UKTTAiNE

asemenea ci statutul de membru acordat Marii Britanii ar fi c.utcHt'.^ /

permis Statelor Unite o influenfd prea mare in Europa, [r'f!i{.ttr *., :

rHutlfi.rPY,
MonnetinsH era dornic ca Marea Britanie sI devin& membru, -r. ...i
incerc6nd chiar sd-l convingH de aceast& idee pe cancelarul Ger-
maniei Occidentale, Konrad Adenauer. Acesta tnsl tmpdrt$gea
anglofobia lui De Gaulle gi considera gi el ci solufia era dez-
t
voltarea axei franco-germane. In decurs de numai zece zile, in
ianuarie 1963, De Gaulle a semnat un nou tratat franco-german
gi a respins cererea britanici. Mai mult, de Gaulle ia suplrat
6i
t '".1 t

mai mult pe britanici gi pe alfi parteneri ai sii din CEE pentru t MATJA
{,.-{
CyonUS
faptul ci luase elecizia de veto in mod unilateral pi o anunfase
printr-o conferin[d de pres5 de Ia Paris. intrucAt solicitarea tr,{arii
Britanii era la pachet cu ale Danemarcei 6i lrlandei, gi aceste dr:uA
TEGENDi
{5ri au fost respinse.
Marea Britanie a aplicat din nou in 1967, dar Charles de I Membrii fondorari oi CCEO, 1952
Gar.rlle i-a respins din nou solicitarea. DupS demisia lui, din ffi Primo axtindere, 1973
L969, Marea Britanie a aplicat pentru a treia oar5, de aceastl
f .i I dnro cxtindare, 198l'86
datd solicitarea fiindu^-i acceptatd, impreunfi cu a Danemarcei,
Irlandei qi Norvegiei. In urma negocierilor din 1970-71 privind
statutul de membru, Marea Britanie, Danemarca gi lrlanda au
aderat in cele din urmh la CEE in ianuarie 1973. Norvegia nu s-a Harta 3.1 Dervoltarea UE, 1952'86
M'
ffi

ffi
96 SA IMIELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
l$l
'i!i:
aldturat, datoritd unui referendum public din septembrie.LSTS,
care s-a opus statutului de membru. Cei $ase au devenit astfel
cei Noui.
O noui rund[ de extinderi a avut loc in anii 'Be lirgind gra-
nifele CEE spre sud qi vest, Greciainaintase prima sa propunere
oficiai& c{tre CEE la sfArgitul anilor'5O dar fi.rsese refuiat5 pe
motivul subdezvoltErii sale economice. I s-a acordat statutul de
mernbru asociat in 1961, ca o acliune prenrergHtoare aderlrii
depline, care ar fi avut loc mai devreme, dacd nu ar fi existat
lovitura militar5 din aprilie 1g67, Prin revenirea guvernului
civil in 1974, Grecia a solicitat imediat statutul de stat membru,
suslinAnd cd asta i-ar sprijini tentativele de reconstruire a demo-
crafiei, Comunitatea a fcrst de acord, negocierile au fost iniliate
in1976, iar Grecia s-a al&turat in 1981.
Spania qi Portugalia solicitaserd negocieri pentru statutul de
membri asociali in 1952, insH ambele state erau dictaturi. Spania
a ob{inut un acortl privind schimburile comerciale prefereirfiale
in 1970, iar Portugal iatn1973, dar statutul lor de membri ai CEE
a fr:st luat in serios numai dupd risturnarea regimului Caetano
din Portugalia in 1973 qi dupd moartea lui Franco din Spania
in 1975. In ciuda sirdciei relative a Portugaliei gi Spaniei, a pro-
blemelor privind drepturile de pescuit gi a ingrijordrii privind
emigrarea spre nord a lucrfrtorilor spanioli gi portughezi in cd-
utare de lucru, CEE considera cfi statutul de state membre ar fi
incurajat democrafia in peninsula lbericl qi ar fi adus cele doul
firi mai aproape de NATO gi de Europa de Vest. Negocierile au
fost inif iate in1978-79 Ei ambele state au aderat in 1g56, Cei Zece
devenind astfel Cei Doisprezece.
Dublarea num5rului de membri a avut anumite consecinfe
politice gi economicel a sporit influenfa CEE, a complicat procesul
de luare a deciziilor, a redus influenfa in ansamblu a Franfei qi
Germaniei, $r, prin acceptarea statelor mediteraneene mai sdrace
- a modificat balanfa economici internd a CEE. tn loc s& aibd
in vedere continuarea procesului de extindere, Comunitatea
Europeand era decis& si se axeze pe consolidarea relafiei dintre
Cei Doisprezece. Au fost primite cereri din partea Turciei (lgBT),
Austriei (1989), Ciprului qi Maltei (1990), dar deqi Germania de
lr
#,:
EVOLUTIA UNlUNll CUROPENE 97
din
Est a intrat "pe uga din spate", prin reunificarea Cermaniei
1990, pAn6 in 1995 nu atl mai avut loc alte aderlri.
lntegrarea economic5 gi social5 (1979-92)
incep&nd cu anul 19S6 CEE era cunoscutH sub numele simplu de
Comunitatea EuropeanA (CE). Statele sale membre aveau o pCIPu-
lafie totali deSl?milioane qi reprezentau aproximativ o cincirne
din comerful mondial. CE avea propria structurd administrativ5
gi un organ legislativ independent, iar cetEfenii s5i aveau repre-
zentare directX (dar lirnitat{)in Parlamentul European'
Cu toate acestea, progresul spre integrare nu a fost neted,
Crearea unei piele comune era unul dintre obiectivele de bazd
ale Tratatului de ia Roma, tlar in timp ce uniunea vamal& exis-
ta, barierele cdtre libera circulalie a persoanelor gi capitaluiui
nu au fost tndep5rtate (inclusiv diferitele standarde nafionale
in domeniile tehnicg de sdn6tate gi de calitate, precum qi ni
velurile de impozitare indirect&), afacerile europelle nu aveau
o concuren!f, corespunzf,toare pe piala mondiali, iar oarnenii
de qtiinfd gi industriagii nu colaborau. Se considera ch nu putea
exista o piat6 unicfr adeviratd fdrd o monedi europeanf, comu-
nX, aceasta fiind o idee controversati, deoarece ar fi insemnat o
pierdere semnifieativfi a suveranitElii nalionale gi * in terrneni
neofunclionaligti * ar {i reprezentat o trecere insernnatX spre
uniunea politici. Aceste chestiuni au inceput s[*i preocupe pe
liderii CE, care au replicat prin cei trei pagi cei mai importanli
din procesul de integrare duph semnarea Tratatelor cle la Paris gi
Roma: lansarea Sistemului Monetar Huropean, acordr.ll privind
Actul Unic European gi Tratatul Ilniunii Europene.
Tratatul CEE sugerase necesitatea de "a coordona" politicile
economice, dar nu acordase Comunitifii puteri specifice peniru
a asigura acest lucru. De aceea, coordonarea fusese minimE. Un
nou impuls a fost obfinut in 1969 prin schimbarea conducerii
din Franfa gi Germania de Vest: Preqedintele Georges Pompidou
fusese mai pu{in potrivnic decit de Caulle in ceea ce privegte
consolidarea relaliilor CE, iar Cancelarul Willy Brandt fusese

M
 t sr-]
lol
l-i
99
EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE
98 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
i,
lrnr
ia'i
in favoarea uniunii monetare. Ttrrbulenfa sistemului monetar l=-i
internafional de la sfArgitul anilor'50 a accelerat qi a consolidat Caseta 3.2 ActulUnic European
din 1986 iflr I
\{t)
aceaste ideq dar liderii CEE nu se puneau de acord daci s{ l-r '

a fost considerat in nrare

i

realizeze mai intAi uniunea economicd sau uniunea monetari Adoptarea Actului Unic Etrropean t1-
l;!
i

(Urwin, 1995, p. 155). ;:ffi;';;";;p"t'r t"i'*"ii-*potto"t ei de succes in procesui a avut l)-l

ili*"g;tJurirop"'"a ac la Tratatul de la I{onra' Acesta l</) i
Prirrcipiul de uniune economici qi monetarl (UEM) a fost
dezbdtut in cadrul unui summit din 1969 al liderilor CEE de multe consecinle imPortantc:
cea mai mare din
Ia Haga, prin care a fost ohtinut un acord privind controlul r A creat piafa ur"ricd qi unitatea comercial5
vamale qi ale paqa-
fluctualiilor valorii monedelor nafionale qi luarea unor mdsuri lume. Multe dintre controalele interne
i"t eliminot"' bincile qi companiile
mai ample pentru coordonarea politicilor economice na{ionale, ;;.b;;; '"d;;;; reaiderr{ii CLi erau
In august 1971, administralia Nixon a eliminat standardul-aur Duteau face atacerr rn cadrul Comunitfr[ii' ri
i;";;"'f il;;;;';,' ;til;ceasca' si-si cieschidi contu
gi a semnalizat sf6rgitul sistemului Bretton Woods prin impu- in Comunitate' protec-
nerea unor contrcrale asupra veniturilor pi prefurilor interne gi ilr"."* li si oblin5 pensiiiu'
oriunde
tionismul a devenit il"g;i' -uttopulurile asupra'oricirui
prin fixarea unei suprataxe asupra importurilor. Acest lucru a la telecomurrica{ii' au
determinat o puternicE turbuleniS monetari internagionalh, care
ffi;:'* ;;;i;";"; eiectricitilii
fost desfiintate' pentrtt
a fost exarcerbati in 1973 din cauza rdzboiului arabo-israelian r A acorclatinstitufiikrr comunitare responsabilitf,li de la
in Tratatul
noi arii politice to*'i*' i"u"seril
gi a crizei energetice mondiale. Deoarece numai Germania de cuprinse
precum
Vest, f5rile Benelux gi Danemarca erau capabile si-gi menfind il;;, .Ln1 u' fi mecliul' cercetarea qi dezvoltarea/
monedele nationale relativ stabile, obiectivul de realizare UEM qi Politica regionaii'
o de.Justifie gi a creat
p6ni in L980 a fost treptat abandonat. A atribuit noi puteri Curfii Europene
a.audia anumite tipuri
In 1979 a fost lansatd o noui inifiativd, cunoscutd sub numele Curtea de Priml i;;;H- P*tru
de cauze 9i p""t'o^u
uut'*"t de lucru al Cur[ii de
de Sistemul Monetar European (SME). UtilizAnd un Mecanism 'lJi"J
al Ratelor c{e Schimb (MRS) bazat pe un instrument contabil JustiIie.
dintre qefii de guvern prt'n
cunoscutdrept Unitatea Monetari European5 {ECU) (v. Capitolul
. 'e
acordat statut legal intAlnirilor de
noi puteri Consiliului
Consiliul n,top"J'i'9i'u uitiUuit
7 pentru detalii), acesta avea drept obiectiv crearea unei zone de Parlamentului European'
Minigtri 9i
stabilitate monetard in cadrul cXreia guvernele sd ia rn6suri pen- r Politice Errroperre (coordo-
A acordat statut reg;iCoop"tetii
tru a-gi mentine moneda nafionald ia un nivel c6t mai stabil. Se co sta:ele-mYnbt" t:-lTI
narea politicii
spera ca ECU sI devini metocla obiqnuiti de achitare a datoriilor "*t;;;J;Jntn'
."iuto"u in politica externd curopeanh 9i s6 se axeze mal
dintre membrii Comunitf,fii, pregdtindu-i din punct de vedere apirall qi.securitatea'
;;i; p; problemele privindeconomicd
r uniunea qi monetarS intr-un
psihologic pentru ideea cle morredH unicf,. SME a contribuit la A transformat de euroiargon
stabilizarea ratelor de schimb, iar in 1,989 Preqedintele Comisiei obiectiv CE 9i a pto*o"^t'toeziunea"'cuvint
al*i""'l"t aifer*n;etor dintre pirlile. sira-ce 9i
)acques Delors a decis sd ducd UEM un pas mai departe, prin desemn&nd
uttf"l o cu doud viteze"'
"huropi
elaborarea unui plan alcdtuit din trei etape, care sH aibi drept bogate ale CE,
""ita"a
otriectiv fixarea ratelor de schirnb ;i sd transforme apoi ECU
intr-o moned{ unicfi. Aceste sperante au fost insd spr"rlberate
Portugaliei 9i Spaniei' in mod
de speculaliile de pe piala monetard mondial5, determinAnd monedelor nalionale ale lrlandei,
retragerea Marii Britanii gi italiei din MRS gi devalorizarea speculaliile qi a sporit stabilitatea
;;i;;; "H*;;i
;;;;;,;
 E s3 rE i rs-E€ E.H E-q EE it iE [! I EfiIEf;
'B,gE
3
= r
b
g Er*€IAE
U g E.E H
=
sEEEE rggE$E rEE ii*Ei gtEEE il $-E; E
O

c I;E€EB$EE ;E?[E rgXilE;H€EE eI EEIiiHHEEiE

1=
at E*?EnrErEi+EEi?ettuEEga[ffEflae tE ggi
t fiEit- E E;*;HEtE Hf F"sE'H H E"fEe,r; EE ++6l:[?5c6
H E #E+3 ta;i H i5 [tgHE E i€;'ur E;ti"HEEt'f#E;i
[eltEEflcttgflIEEEitiiBFE E IBE+ElaEEEEfrI
e s :qgE iiEEHE€{f :ET PE!r H'B"F ;F'E €
.:r s'Bait *E EE{ :tE fEEteatre?;sit
E ?f EE.$EHE Eg+i E? EgH HTa;E EE!g'E11?tEEEtE

EEI?BEEEtE??$Eif{= HtEE*IEEEE fi€iEi EE

- ;*t ;lI
8 g
ll F ES H.E r E iE"{ [j'ES.e
tet-?g
E';
pE.g8:3 a n &xr'9*
YEUL€=s u* E--,I
ft- ; o
:! ; ?.E ?r71Ei =E
E 5& d

-* -*igt;tlgEgagggffgt
s- *.8 I tgE
giegal*g,
.u
++
*$E E$Eg$i$gEgsrl$a* iFEu$fEfF;Ig
EI fiif
g*
s *rfifiigE*fifrE$f$Efgff#$E$fur'E H+ $E

ggiggtgggggg
gg, ggggttgg;g gg gEii
a ifrggt
gEi,gtftt*EuE**$Egg;tf$Eg,g gf=
f E $ $E rf*

cldM
;::i::!itj:li! rrr:r:tilri':i:rt:tii
 EVOLUTIA UNlUNli EUROPENE 103
102 SA1NTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

conform unui
a fScut un pas inainte in 1,989, prin Carta Drepturilor Sociale intre timp, politicile externe erau coordonate
(CPE), care a avut
Fundamentale pentru LucrEtori (Carta social[), care promova nrr)fes denumit Coopelarea Politicl Europeali
fi declarafia politicii t"rnlL:,1
libera circulalie a forfei de munc6, remunerafia egal4 condifii :'"i;-;; ,,",.."t. ini1iilc, cum ar uonven{rl}or
semnarea
de viald gi de muncX imbunEt6fite, libertatea de asociere gi pro- ig ait L970 privind Orientul Miilociu 9i
tecfia copiilor gi ac{r:lescen{ilor. Problemele sociale reprezintd ;;;dd p;iizind spriiinul l6ril*r srrace' ln |0is' qiT:l,T:::]::
in prezent o arie politic8 centralE pentru UE, multe din aclir"rni italian Aido Moro a semnat Actul Final al Conterinler Pnvrllu
Securitatea qi Cnoperarea in Europa
(T:1a avut loc la Helsinki)
fiind intreprinse de guvernele statelor membre in conformitate cele din
cu prevederile legii UE. Aceasta se ocupd de chestiuni variate "in numele Cornunitilii Europene""CPE a ob{inut in
bine in anumite sec-
curn ar fi sdnitatea gi siguranfa la locul de munc[, invoire de ,rr*a ,rr,r,t legat prin AUE' A funclionat proactiv' iar
reactiv decAt
la locul de munci a p5rinfilor, sHnitate publici gi programe de ti:are, dar a ovut rrn catactur mai muit
curnpene nu reu$eau sA ailn'qa
asistenfd pentru persoanele gi bXtrffni. cie cele mai multe ori guvernele
Acesfi iuc'u a devenit clar in timpul crizei din
in ciuda interesului sporit acordat cr:eziunii, diferenlele la acelagi acord'
de citre
regionale existS; diferen[a intre nivelurile cele mai mari gi cele ilolf din 1990-1991, izbucnite prin invadarea Kuweitului regimul
Irak, cAnd Comur,itJtea, i" l"uu*Uiu' a f[cut
apel-la
mai mici ale veniturilor in UE este de doud ori mai mare decAt de petrol ale
in Statele Unite, qi nici UE, nici statele membre nu au fost in stare irakian gi a impus un**-Uutgo asuPra importurilor
acestei !iri, ,"lar pt,1l"e liate'***b'* u'
iout totugi inrplicate in
p&n5 acum s* rezolve problema qomajului, care a reprezentat mai clarin 1998' cAnd
9% tn z*na Euro la miilocul anului 2004 {gi aproximativ 10% in r.iDosta rnilitart, A.uriiu.ru a clevenit Ei
a arneniulat lrakul cu
Franla pi Germania), in eomparafie cu 5-6% tn Statele Unite qi ;,5A ;;;G;r;;tte ;;M.rea Britanie cfnd
mic6 it&surd
japonia. Tratatul de la Amsterdam (v. mai jr:s) a incorporat Carta nc{iuni miiitare, d".;-;;;;t aprobate dec6t intr-o
Socialfi in tratate qi a impus ca crepterea r:cuplrii profesionalele r,te ceilalli Parteneri UE'
Fiind hotXr:At se pozifia de conducere a Franlei in
si devinl un obiectiv UE. 'eufi'me Fontainebleu din 1984'
cadrrrl CE, la Consiiiut Europea'-t din
preSeclintele Francois Milterind era
concentrat asupra iemei
iunie i985' sd se cearS
uniunii politice, ceea ce; dus,la Milano' in (CIG) care sd
De la Comunitate la Uniune (1992 -) convocarea unei conferin{e interguvernamentale
Reztrltatul acesteia a fost
sc ocuPe de realizarea uniunii poiiti"*'
la summitul Consi-
Ideea controversat5 a integrlrii politice a fost pentru mult timp Tratatul a$upra U"i"niiEuropene' aprobat
1991 qi semnat de
iisatt deoparte, deoarece se considera ci uniutrea politicd nu pu* 1i;;;;;;;plan cte l, tvtu"t*itt1tin clicembrie
cadtul CE in februarie
tea avea hc f6rh uniunea economici. Mai fuseser6 ffrcute citeva rninigtrii ile externe gi ai econermiei din
:iggii". Cuu*ta 3.3)' pi'ieott'l c{e tratat a inc}us obiectivul uniunii
incercfrri nereupite cu Comunitatea PoliticE European6; in 1"961 se
lucru' astfel incAt s-a
incercase elaborarea unei carte prin care si fie stabilite conditiile federale, dar Marea Britanie s-a opus acestui
uniunii politice (Planul Fouche! vezi Urwin, 1995, p. t0a-Q. O rlecis'buniuneainceincemaistrenslintreceti[eniiEuropei'
de cethtean"'
alti inifiativ5 a fost luatX prin raportul f)avignon din 1970 care in care deciziile sunt luate cAt mai aproaoe trebuia ra-
susfinea coordonarea politicii externe, intdlnirile trimestriale Penru u intr^i,r,i[I;;;;*""ide la Maastricht politice
dezbateri
clintre cei gase miniqtri de externe, corelarea acliunilor ambasa- tificat de toate c*te iz s?ate mernbre. Au existat tratatul
dar
dorilor CE in capitalele altor !firi gi trasarea unor instrucfiuni CE prelungite in frfur.o n'itanie, Franfa 9i Cermania' alegitorii
de
a primit cea mai *,t* i""i'"'e
comune pe diferite asPecte pentru acegti arnbasadori.
ta"O afost respins
F
$
!i
$i
r r04 sA INrELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
ti
Caseta 3.3 Tratatulasupra Uniunii Europene
din 1992
La fel ca Actul Unic European de dinainte, Tratatul asupra
uniunii Europene adesei denumit Tratatul de la Maastricht
* a adus modificiri- fundamentare Ia acordurire dintre statere
membre ale UE:
r ReflectAnd mlsura incare erau statele membre dispuse
uneori la compromisuri, s-a aprobat in cadrul Trataiului
de la Maastricht un acord mai deosebit: in loc s6 se dea
noi
puteri Comunittrfii Europene, au fost creafi trei ,,piloni,, gi in_
treaga structurl a fostnumiti ,,Uniunea Europeini,,. primul
pilon includea cele trei comunitXli preexistente (economici,
a cdrbunelui 9i ofelulur, gi errergiei itomice), iar ai doilea
gi ai
treilea includeau doul arii in caie urma sI aibi loc o coopera_
re interguvernamentali sporitd de naturtr oficiali: o politica
Externi qi de Securitate Comund (PESC), gi afacerile interne
gi justifia, De PESC erau responsabile guvernele
individuale,
nu U!., Acordul privind pilonii repreiint; o strategie diplo-
maticl relevantd pentrg intrelegerea UE de astlzi.
r de membru UE. Cunoscute sub denumirea de Condifiile de la
A fost aprobat un plan pentru crearea unei monede europene
unice pAnE in ianuarie 199? confirmAnd esenfa planului
stabilit de Pregedintele Comisiei Jacques Delors in igSS.
r Responsabilitatea UE a fost extinsf, spre noi arii politice, cum
ar fi protec{ia consumatorului, poiitica privind sinitatea
publici, transportul, educa[ia gi (iu excepgia Marii Britanii)
politica sociali.
r S-a decis sd se intensifice cooperarea interguvernamenta!{
in dorneniul imigririi 9i aziiului. a fost ireattr o agerrfie
europeanfi de informafii in domeniul poliliei (Euripol),
pentru a combate crima organizattr pi tralicul cle droguri, i In anii'80 discufiile despre extindere s-au orientat spre alte
fost infiinlat un nou Comitit al Regiunilor 5i au fost,"porit"
fondurile regionale pentru statele UE mai s&race.
o Cetlfenilor europeni li s-au acordat noi drepturi gi a fost
creatd o'teti{enie" a Uniunii Europene: aceasta se referea,
de exemplu, la dreptul cettrfenilor de a locui oriunde doresc
in cadrul UE gi de a vota la alegerile locale gi europene.
EVOLUTTAUNTUNIIEUROPENE t05
r Parlamentului European i s-au alocat noi puteri, inclusiv o
procedurtr de codecizie prin care anumite pdrfi ale legislafiei
sunt supuse unei a treia lecturi din partea Parlamentului Eu-
ropean, inainte de a fi adoptate de Consiliul de Minigtri.
danezi, intr-un referendum din iunie 1992. A fost insi acceptat
cu greu printr-un referendum din Franfa in septembrie, astfel
incAt confinutul siu a fost dezbdtut mai departe intr-o int6lnire a
Consiliului European de la Edinburghin decembrie 1992. DupE
ce s-a clarificat faptul ch danezii puteau si resping5, daci voiau,
moneda unici, tnlelegerile privind aperarea comunH, cetdfenia
europeane gi cooperarea in materie de justifie gi afaceri interne,
s-a organizat un al doilea referendum in Danemarca in mai 1993,
iar tratatul a fost aprobat.
Intre timp s-au mai purtat gi alte discufii cu privire la extin-
derea UE. La intAlnirea din iunie 1993 la Copenhaga, Consiliul
European a aprobat un set oficial de condi;ii pentru calitatea
Copenhaga, acestea impun in mod oficial ca statul solicitant:
(a) sd fie democratig si respecte drepturile omului gi statul de
drept, (b) si degin[ o economie de piatl liberd gi funcfionalA 9i sd
aibA capacitatea de a face fatH presiunilor concurenliale specifice
capitalismului; (c) s[ fie capabil si-gi asume obligaliile acquis-ului
comunitar (corpul de legi 9i politici deja adoptat de UE). A stabili
in ce mdsuri indeplinesc aplicantii aceste criterii s-a dovedit a
fi un lucru dificil, nu in ultimul rAnd din cauza problemei de
definire a "Europei", dupi cum am v6zut in Capitolul 2.
state vest-europene, micar pentru faptul ci indeplineau mai
bine criteriile privind statutul de membru. Pentru a-i preglti
pe potenlialii membri, s-au demarat in 1990 negocieri in ve-
derea creirii unui Spafiu Economic European (SEE), in cadrul
c6ruia condiliile AUE sd fie extinse la cei gapte membri AELS,
in schimbul cf,rora urmau sE accepte regulile pielei unice. SEE a
intratin vigoarein ianuarie 1994, darincepuse deja s5 piard5 din
 106 sA INTELEGEM uNtuNFA EUROPEANA
EVOLUTTA UNlUNll EUROPENE 107

putere, deoarece Atrstria, Finla.cla, Norvegia gi

Suedia ce*iseri
s.Idevini membri CE. Negocierile cu aceste patru state au
fost
i.cheiale la inceptitur ur'rrliri 1994 qi toate, cu excepfia
Norvegiei
(unde un referendum s-a opus din nou statutlrt,ri.ie
mem#j,
au aderat la UE in ianuarie 1995.
in prezent, in afara Norvegiei, existl alte cloud
europene care nu fac parte din LJE: Islanda gi Elvelia. fdri vestice
Islanda,
avAnd o populalie de aproximativ 300.000 d*
," Uur"u*
ln mare parte pe exportul de pegte oi mai mult "Ltet"r,i
de iumltate din
comerful sdu este efectuat cu uE, de aceea este foarte
dornic5
sd adere la UE. El'i,e!ia, care a aplicat pentru a deveni
membru
in 1992, arespins SEE, dar in 199E era complet inconjuratd
YE
de state membre uE. soricitrrile ca Er'efia si-gi deschida
ur'r- I")
tostrizile perltru camioanele UE qi pc,ntru comerful intra_UE ('
|SELAt{Uri ^\,..r''l
.a -'\
au crescut presiunile pentru aderarea ei ca membru
UE, dar
discu[iile ulteri*arc' s-i. i.cheiat * ce! pufin tcmporar. I

martie 2001, cirrd un refererrdum na;ionai a ardtat Ja - in ,,?

se opun in mare misurfi statutului de "t.,"1i*,.rii vl
farl membr"i tLE, ctiZi,lo -\l )(_.
din voturi contra 2301,.
. Parlial ca pregitire a llrgirii spre est dar pi pentru a fine cor:t
de progresul integrdrii europene qi, posibil, pentru
a rar"" Uf
mai aproape de uniunea politicfi, in]g9TAOA} s_an semnat
doufi tratate. Prirtul a fosi Tratatul de la Amstercram,
alte I
care a fost .tl *
semnat in octombrie 1g97 gia intrat in vigoare ?n
mai 1999. Erau
a 3
multe aqtept5ri de la acest tratat, dar uniunea politicH nu a
fosf la
fel de accesibilS ca uniunea economici qi monetard promovati
cre
AUE qi rratatul de la Maastricht, iar cei 1s lideri u, iostincopuuiii itr!
si ajungd la alte acorduri in afara schimbHrilor modeste
tr;"ir;
modificirile structurii institufiiror TJE tn vederea extindlrii.
Au rrcer-rnA
fost dezvoltate politicile privind azilul politig vizele,
co.troalelci
granifelorexterne, imigrarea, ocrparei forlei de mnnci, Mcmbrii cxi:hnfi
pofiiicu
sociali, protecfia sAnite$i, protecfia consumatorului gi *u.lirlri; Germoniq dr Est, 19?0
a fost intensificatd c.roperirea intre forfele nafionall de A hcio oxtindcrc, 1995
polilie
(ceea ce a insemnat activarca. Europoltilui) gi
s-au t*U"i_rat;iit A polro cxtindare, 2001
aranjame.ntele pentru o pclritici exiernd u uE. s-a incheiat
u*
ac'rd privind obiectivul adoptfirii unei monede europene.,.ice
in ianuarie 1999 gi extinderei spre est.
Harta 3.2 Dezvoltarea UE, 1990-2004
 EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE
109
108 SAINTELISEMUNTUNEAEUROPEANA

ianuarie 2002; cele 12 state

Mai pu{in radical Ei pompos decet AUE sau Tratatul de la monezile au inceput si circule tn
monedele" na[ionale in m.artie'
ryi
Maastricht, obiectivul fundarnental al Tratatuh.ri de la Nisa ;rle zonei Euro au t*"""tr' la Europei avea
in decemhrie 2000 gi semnat in februarie 2001 * era i;;; oarx ai" upot' romanh' maioritatea
;ila
- aprobat o monedd comunfr'
de a realiza schirnb6rile institufionale necesare in pregHtirea in februarie 2003'
extinderii spre est qi de face ca UE sli devinI mai c{emocratic5 9i Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare
au iost aProaPe insesizabile'
transparent6" Acest obiectiv s-a dovedit a fi r: decepfie, nereali- riar modi{icdriie pe t"*-f"-- 'A"s
rnai ampre despre necesitatca
zA:rrl altceva dec6t modificarea strurturii irrstitu[iiior:, inclusiv rlcoarece existaseri a"iu Jir."tri
mai aproape de cetx[eni La
crcgtere;r dimensiunii Comisiei Europene gi a Parlameutului ea UE si devind *'i d;;;;;;ticb Ei
Consiliul European J* f" i""ft*n
din decemtrrie 2001 s-a decis
Europeair gi redistribuirea voturilor ?n Consiliul de Minigtri. Europei' sb
I-iclerii ettlopeni au fost luafi prin surprinderein iunie 2001, c6nd infiinlarea rr",*i to"iinliitutu tX clec.i"fX,viitorul si simplifice
r.:laboreze un tratat ut"ptu-"nui
constitu{ii care
alegitor:ii irlandezi au respins corrdiliile tratatului, opclnenfii modalitatea
celelatte tratate' sE decidd
argumentfind ci acesta implica cedarea intr-o prea rnare misu- 6i sd inlocuiascA toate
cle clistribuirc a put;;i;""
UE qi statele membre' si creasca
16 a controtului nalional, ceea ce-i ingriiora din cauza posibilei
pierderi a neutralitfilii irlandeze. A avut loc o a doua rundd in rlemocrafia qi Uf' stabileasci rolul parlamentelor
o ex-
f" cadrul UE 9i s[ pregiteascS drttmul pentru
"fitucit'teu 'X
Irlanda, in actombrie 2002, dupi ce Ii s-a gai:antat irlandezilor
faptului cd neutralitatea !6rii lot in materie de securitate va fi
"rii."ril
tindere uiterioarE'
Europcne s-a reunit din
respect*hi. Tr:atatul a fost aprobat cu o majoritate de 53%, tn parte Conventia asupra Viitorului Uniunii
conduce.Lu e*-pr"5"dinielui
gi pentru cX prezenfa la vot a fost mai bunfr' cbruaric 2002 pand iir ;;1j;r00i sub
la care au participat un total
f

intre timB UE a fXcr"rt un pas c{ecisiv tn plan ecnnomig prin lrancez Valdry Citt"a O futaing'
UE si 13 [iri candida-
adriptarea monedei unice la inceputul auului 2002. ln 1995 se de 105 reprezentanlialn ri ttute"memb'e de
qi din Europa de Est, din celc 28
luase hotdrArea ca aceastd moned5 sX fie denumiti Euro, iar te din zona medite*,,uu"x Conven{ia
European'
planul convenit prin Tratatr-rl de la Maastricht prevedea ca 1t1 parlamente rl*tio""il ei'Jitt ruttu*entul
propuneri' inclusiv cele privind existen[a
tele participante si-gi fixeze ratele cle schimb in ianuarie 1999. a clezblltut.,rr*"'o"t
*i"t Eia unui ministru
Exisiau aga-zise "criterii de cr:nvergen!5" care erau considerate ;il;;;ilintu
obligatorii, printre care fixarea unor limite asupra deficitelor de externe al UE, t-tr Ll'*a rie limita numIrului de membri ai
'fconsiliuluiEuropean
cle securitate comunii a
bugetului nafional, datoriei publice pi inflaliei, Precum qi a ratelor Comisiei Errop*"u,*p;i*;; "-!grri 9i lesi urmatt si'aib5
clob6nzii pe termen lung. La o corrferinffi special5 UE la nivel UE, personalitatea itlriJit' *Uf' alecHrei
ialionale in ariile
inalt din mai 1998 s-a decis ct tq:rate statele, cu exceplia Creciei, prioritate irr fa{a t-lt;'"';;;J p"tu*"ntele
5ffiJn*;;"iil uE' n""r*t''"'1"'* d'113f1:':.1t: 5:::'-
indcplineatr celc patru condilii, dar opinia public[ r;i politic6 din qi iunie 2004) pentru a alun8e
2003
statele membre era imp&rfitf, cu privire la care stat va trebui sau ;;hrffi;.iean (decembrie ae tratat' care
* ia momentul
va dr:ri s5-qi fixeze ratele de schirnb' In timp cq in '1998, ratele !a o inleleger"
"d;;;;;tut'i unor referendumuri pr'rblice
inflafiei erau sc6zute in statele membre, ratele 6omajnlui erau elal'ror5rii - urma ui fi* "'pt"
it't maioritatea state'lor'mem-
mari, iar rata clezvoltxrii industriale era in scddere in unele dintre sau unor voturi gu'"i"'**"t'1*
la nriilocril anului 2004'au
ele. Exista cle asemenea o opozifie publicd semnificativX fa!6 de i:re ale UE. Deqi t*J-f-i- -fectuate
statelor membre
a popurafiei
ideea de monedfi unicf, in unele firi, in special in Marea Britanie ciemonstrat cr marea maloritatea
pulin* sPerante ca votul si
gi Germania. Prin urmare, toate statelq cu excepfia Danemarcei, cra in favoarea ar"*""rri, "xistau
Suediei gi Marii Britanii, au adoptat moneda Euro, iar bancnotele fie simPlu'
 5';'c"+ Glr tt^ -iLL nic4J
E L. )fi-
)i E.E .lE t
<tt
--l.
cJ., ( u'r o.,(
t- .d )l
ts:A( 6
U
I:E $EMggg$EEEfr I;*iEflGII#EE q'r L!(
i A) '

iE-E i
c Fi -vt

r( ':6J!
4 0)( o tso!
U. AJ: rsl

I [iEifl{tgEtEiit EEEEEtE
14
vj Ei )(+
.;1
A"jPtrdi {J v){
.|, (n:
($!k; E* >6r 0..)

l-t a
r

t-( Er
U(c.l r 14 U. (.)
O]

Z iagati p**+saa EiiEEEEt? !i?

!( NI
!r r.l
><. X cdI Li'
xEa
.: )ad
L g U {Ej
0., L,
&'
bo
ti
a' ' -: ' U (6. ?
r,5 ; 5. !J .'
Cr{ a 8'
u
L 0. a5 's 0, u xd .p.
*)xd' L ! o:
,o clt !a (] a ^t) 6 '*)H
-o tr. ,(gn<J 6
,o lr 6J Lp.
,!
'5 ,(}.0-,,lJIL
Hl1attlfiltl,HtagffiI i6
rtEir'
!(J
l+
N:(J
)F,{ rY
)A
'cJ
l:d lo
}L

,LJ
l!.

lqJ
}F
rl&
i(6
.L{

ix i'-ol0Ji6 N
)rel+
i itI tilit
3
r* i li$iliigE'
E t'iU .L
1ro'{6 gi? I )rd af
:A I .;
r0,-t
)- i.E1i{L
€ ,r1cr
.
g
in a)
i.* )) )tc 1J
i'- <rd .U
gt
i: E- E- -- i I.t E i 1i r= 1==,2 z i**l'{E.ii UJ0-
t- ='r
:- :CL:' a)
-

r;i{;EE,r
E IEE{EE EIiEE$Ei
giIggItggggtiiggiiglggErlgi*Eiggff
:;fE;sep*isr[E]E*t*;*EgigetsHEE
f s ;*
rI2 SAINTELEGEM UNIUNEAEUROPEANA

CAPITOLUL 4
cercetarea qi dezvoltarea, condiliile de munci, cultura, protecfia
consumatorului, educalia gi ocuparea profesionale.
Viitr:rul UE pe termen scurt depinde acum in mare misurtr lnstituliile Uniunii EuroPene
de ce se va intAmpla cu proiectul constitufiei. Pe de o parte,
O constitu{ie Pentru EuroPa
acesta promite
- dupd mulfi ani in care noile tratate i-au adus
periodic rnodificiri - sd asi6;ure o anumitd stabilitate qi un Comisia EuroPeand
punct de referinfd relativ fix, prin care UE s5 poati fi infeleas6 (Consiliut de Minigtri)
Consiliul llniunii Earopene
mai bine. Pe de altl parte, constitu{ia este lung6 gi incapabild si
Pnrlamentul EuroPean
inspire, gi creeazi ingrijorlri politice multora dintre cetSfenii
UE. Procesul de ratificare nu va fi deloc simplu; un singur vot Curtea EutoPeand de lustilie
negativ s-ar putea sd reprezinte o provocare semnificativi in Consiliul EutoPean
ceea ce privegte viitorul integririi europene.
Concluzii

adaptare.a.,institutiilor sale pi si
...l)niunea trebuie sd ini{ieze
s t ab it e as c d m ai
t tr uui ;;:; ;;;i ; t u c d as t fe t
; ; ;, tt i t i c it e s a.t e, p c n .r
ndzuiegte'
*rZ'*"i-"gii uizibil ceea ce't'ace gi ceea ce

d;; lili 2oo]'' comisia EuroPeanf,

la fel s-a int6mplat

Pe mHsurd ce Uniunea Europeand s'a extins'
sale- Din nefericire' schim-
cu autoritat"u 9i pt"*'ii"j"tlii"iitr"t
fG"f
a"-' an1lo1 au creat o structur6
bdrile care au interveni prezintr riscul
de guvern6*a"t cu.'l'";
;ffi?;a 9i
'o"t"u
cle a induce .ontuz'el
atJt'"f i*bdri s-au rretrecut indeosebi
ca un rispur,, l" r'"uoiil;;
;;t** tt.1.tj.$i i' to*p'o*isurile
lung asupra a ceea ce ar
p.litice, fdrS vreo ,rrirni pe termen
guvernarea Uniunii Europenc'
irebui sd devini in cele din urmi
Tratatele de la AmsteJam 9i
NiJ aveau ca obiectiv includerea
intervenfii
pAni la urmd au oferit
unor inovafii importan-te*'-dlr incorporate in Proiectul dc
prea putin ,"*''iritliiu"'-'tti'iot
European6' aflat acum in
Tratat Constitufion'f;;ii;il"ea
deiiberare in statele membre' cn
nu P:t.fi lesne comparate
Instituliile U"i;ift;;oPene
membre' Colegiul Comisarilor
organele d* gu'u"tutt 'it nu
o entitate unui cabinet de minigtri' dar
"oiufot
este
^'#i#;;; 113
 1 15
1 14 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA lNST|IUTIlLE UNlUNll EUROPENe

intru totul. Parlamentul European are cAteva din puterile unei adesea comPlex' din cdnd in
o imagine a unui sistem care este
El argumenteazi
legislaturi tipicq dar nu pe toate. Comisia Europeand este o in- ;a"d ffi;i de tact gi-titt**ttic greqit infeles'
de interese nalionale
stitu{ie birocraticE, dar pe l6ngI aceasta, ea reprezinti mult mai ci institu[iile UE sunt prinse intr-o refea
mult decAt atAt. Consiliul European gi Consiliul de Minigtri nu ii
f" ctncurenli 9i forlele contradictorii de interguverna-
seamdni cu nimic din majoritatea guvernelor nafionale" Curtea ^?fr," gi ,trp.rJ,liottatitm le.atlaq pe fiecare
dintre ele in
mentalism
- din punctul de
deJustifie este singura institufie care face o paraieli direct cu cele rlirecfii diferite, d"r;;; ;;pre1i1ta ioi:$i
de la nivel nafional * define cele mai multe dintre trdsSturile veclere al tuturor intentriilor
qi obiectivelor - o administrare
unei curfi constitufionale tipice. Pentru a complica problemele, confederald a Uniunii EuroPene'
institu{iile nu se referd la o 'tuvernare", in accepfiunea conven-
lionalS a cuvAntului, pentru ci statele membre delin inci cele
mai multe dintre puterile de decizie gi sunt r5spunzitoare pentru O constitufie Pentru Europa
implementarea politicilor Uniunii Europene la nivelul lor.
scris care descrie
Pentru a rezuma activitatea institufiilor principale: Comisia 0 constitulie este, in mod tipic' un document puteril't dl-
delimiteaza
Europeand inifiazd propuneri pentru noi legi gi politici, pe baza structura unui sistem'dt ;I;;t"are'.
iimitele cu privire la
c5rora Consiliul de Mirriqtri gi Parlamentul European adopt6 feritelor institufii d.;;;t?"re' prezinti
cetdienilor in legiturd cu
deciziile finale. Odatd ce o decizie este adoptatd, Comisia Eu- acele puteri, 9i specifte at"pt"iile.
ropeani rdspunde de supervizarea aplicirii ei de ctrtre statele grto de obicei acceptabil de succint5' existtr pre-
;;;;t'";;;r' amendatl qi existi o curte
membre. In acela;i timp Curtea de lustifie acfioneazi pentru vederi adoptate Prm care goate. fi
a interpreta- constitufia'
a garanta cH legile gi politicile tndeplinesc condifiile gi spiritr:l constitulional6 care a-re otitigali' de
tratatelor, in timp ce Cr:nsiliul European reune$te conducitorii care vin impotriva
evaluAnd legile 9i 9"u31"3te
".tiuite6ft?t Lucru deetul de ciudat
statelor membre la intAlniri periodice la nivel inalt, pentru a confinutului qi printi;ii-t* to''tttlt"liei' asupra vieli
multf, influenld
ghida intreaga orientare a integrdrii europene. Dentru o entitate .*,I"ru-"iat de
Aceast6 schili nu iasd sI seintrevadi mai nimic din nuanfele ffi;;;.;-u;""ea Europeani a funclionat pand acum
subtile ale eiaborf,rii deciziei europene, nici nu exprimS multele in schimb ghidatl de 1'1fe
ffi; .orlriit.r1i" ofi.i"ie'-e fostdintre
aspecte informale ale guverndrii UE: diferitele niveluri de influ- e{ectele unei constitu{ii.
de tratate, care au
"r"i-*"rt.
rJ tt"a['Je aieptutui u! c.are au discutat adesea
enfd exercitate de statele membre; presiunile politice gi economice
care le influenfeazX deciziile; rolul cheie definut de grupurile
;ii;;i;;nevoia a", o ionstitulie 9i desore "constitufiona-
despre
ordinii l.,.iait" t UE (v' Mancin i' t9gl;Dehousse'
"fuU*u 1998'
de interese, corporafii, personalul Comisiei, grupurile de lucru llzarea"
3)' mul;i conducXtori europeni
specializate in cadrul Consitiului de Minigtri gi reprezentanfii Capitolul 2; Shaw 2ffi;Citt;"I
permanen{i ai statelor membre; qi nici despre efortul continutr au ezitat sE cedeze conirolul, sf,
recunoascil Uniunea Europeanl
gi evolufia incrementalS care adeseori caracterizeazi elaborarea 9i in felul acesta
si consimtd
ca fiind un nou
politicilor Uniunii Europene, precum cea de la nivelul sistemelor "it;j'J;il;ti"u"
ca tratatele s6 fie oiicial"recunoscuie
in disculiile politice' ase-

nalionale de guvernare. meni unei constitufii'

sA creeze Statele Unite
ale
Acest capitol se referi la cele cinci institufii principale ale CAnd liderii u,Jutitu"i au hotlrAt
care avea Patru caracteris-
ii
{i UE, descriind modul in care sunt structurate, ardt6nd cum sc AJ;;i"ir r"auttut o constitufie americar:l era un
*
t
incadreazi in procesul politic qi explicAnd in ce raport se af ld una ili i*P;ti"t tu' in p'i*ul rAnd' constitufia
itf imitAndu-le roluriie' puterile
E
E.
fa[5 de cealaltd gi fald de statele membre" Capitolul inf5ligeazl contract intre,ntiu'Ie ii'ffi "'
w
&

&
 I 1 6 SA lN TELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
TNSTtTUTilLE UNTUNil EUROPENE 117

gi drepturile. Apoi, a fost scurti gi concis5, ceea ce f6cea sI fie
cititE cu ugurinfi qi inleleasd de aproape oricine. in ar treilea
rAnd, confinutul constituliei era suficient de ambiguu gi preve-
dea pufine detalii cu privire la puterile specifice de guvernarq
prin aceasta lisAnd loc pentru schimbare pi evolufie. in sfArqit, a
existat prevederea adoptXrii unor amendamente, clar
- printr-o
intamplare fericitr * ambiguitdfile fIceau ca cele mai importante
schimbiri la constitufie sd vind ca unnare a interpretiriior jude-
citoregti ficute de curtea supremr a statelor unite gi de noite legi
adoptate de Congresul Statelor Unite. Acestea au schimbat mulL
dintre detaliile structurii de guvernare, permifAnd constitufiei
sI exprime mai mult sau mai pufin valori politicq economice pi
sociale predominante.
Tratatele Uniunii Europene nu au avut nici unul din aceste
avantaje- in loc sd fienigte infelegeri intre nafiuni qi
6uvern, ele au
fost infelegeri intre guverne. In loc si fie concise, ele-au fost lungi,
intortochea te gi plic^tisitoa re, adesea incurcdnd chiar specia l igiii
in qtiinfele juridice, In loc sd fie arnbigue (gi in feiul acesta frexibi-
le), obsesia conducdtorilor europeni de a minimiza gansele unor
gregeli de in{elegere a produs documente care merg pAni in cele
mai mdrunte detalii legate de puterile specifice ale instituliilor
Uniunii Europene, de responsabilitdfile in domeniul politicilor
UE gi de drepturile cetifenilor. $i in loc sI fie modificate numai
prin amendamente formale, prin interpretare judecitoreascd sau
prin schimblri in dreptul UE, s-au flcut revizuiri en-gros, prin
adoptarea de noi tratate.
Convenfia constitu{ionali europeand care s-a intrunit in
2002-2AB ar fi putut si profite de ocazie gi s6 faci o oarecare
'turdfenie de primXvari", urmfind modelul american prin in-
tocmirea unui ctocument scurt, ugor de citit qi flexibil, care si
inlocuiascd tratatele gi sl le ofere europenilor interpretdri mai
bune asupra semnificafiei integririi. Comisia ar ii putut, de
asemenea/ s5 profite de ocazie ca sI introduc6 unele declarafii
incitantg prin aceasta stimuldndu-i pe europeni s6 o citeasci
gi sd-i afle aspectele principale. Dar spre deosebire de autorii
constitufiei Statelor Unitg care intocmeau un nou sistem politic
pornind practic de la zero, aveau relativ pufine opinii de luat
in considera[ie gi aveau de tratat doar cu 13 state americane in
mare mdsur5 omogene, autorii constitufiei UE s-au confruntat
cu provocarea de a rezuma o acumulare de tratate produse de-a
lungul a cincizeci de ani gi sd find cont de opiniile nu numai a
15 state membre, adesea cu valori gi prioritdfi divergentg dar gi
ale inci 13 staie candidate din Europa risiriteani. Rezultatul
s-a concretizat printr-un document lung (mai bine de 300 de
pagini), monoton gi generator de controverse" A fost ratificat de
conducdtorii statelor membre in iunie 2004, dar numai dupd o
dezbatere infierbAntatd. Pentru ca aceasti constitulie sd intre in
vigoare, toate cele 25 de state trebuie sd o ratifice fie prin refe'
rendum nafional, fie prin vot al guvernului.
Comisia Europeani
Procesul prin care sunt elaborate legile gi politicile in Uniunea
Europeand incepe de la Comisia Europeand, trraful ei executiv-
birocratic. Comisia rlspunde de elaborarea ProPunerilor de noi
Iegi 9i politici (v, Caseta 4.1), de supervizarea punerii in aplicare
a acestor legi gi politici dupd ce sunt adoptate gi de promovarea
intereselor generale ale integr6rii europene. Avdnd sediul cen-
tral in Bruxelles, personalul Comisiei Europene igi desflgoar[
activitatea in numeroase clddiri din orap, in reqedinte regionale
pe tot cuprinsul Uniunii Europene dar gi in capitalele nafionale'
Comisia are caracterul cel mai supranafional dintre toate insti-
tufiile UE. tn afarl de faptul cd a tncurajat statele membre sA-gi
armonizeze propriile legi, regulamente gi norme in interesele
indepirtirii barierelor comerciale, Comisia a fost gi sursa unora
dintre cele mai irnportante ini{iative politicq incepAnd cu anii
'60, inclusiv programul piefei unice qi lansarea monedei Euro.
Euroscepticilor le place sd desconsidere Comisia, argumen'
tAnd ci este prea mare, prea costisitoare gi prea puternicd, cE se
amestecH prea multin afacerile interne ale statelor membre, ci nu
are conducitori alepi gi cd are prea pulin6 responsabilitate publi-
c5. Dar de cele mai multe ori aceste critici nu sunt justificate:
 I'8 SA INTELEGEM
UNIUNEA EUROPEANA
tNSTtTUTilt.E UNIUNII EUROPENE 119

,ji':,,1

Caseta 4. I Dreptul
Uniunii Europene
Principala deosebire . [)t:ciziile suut acte de asemenea obligatorii, dar de obicei foar'
[!]:
te precise in scopul lor gi indreptate spre unttl sau mai multe
r

state membre, spre institufii, sau chiar spre particuiari, Unele

sunt indreptate spre producerea Lrnor schimb6ri in atribu{iile

ii:::''
#fiHrfi**-ffffi
*"xm::::rii,l'ffiTilx:x':'J:"'ilffm"ml'::U",r:
.
institufiilor Uniunii Europene, altele sunt indreprtate spre
probleme administrative interne, iar altele sunt emise cAnd
Comisia trebuie sl se pronunte asupra disputelor dintre
statele membre sau societd{i.
Recoruanddrile qi avizele sunt acte care nu au caracter obli-
gatoriu. C6teodati se recurge la ele pentru a analiza reac[ia
glrl:m: }.: i: r[*
l:[+:.f {{if *l#r:v tt#,1,:i:!;'nn*"',,rra,a,er
la o noui politici a UE, dar in special pentrtt a convinge
sau pentru a clferi interpretare in aplicarea regulamentelor,
j1,-.,"q#:l'i:tri,if; 1-::ii-tifi di rectivelor gi deciziilor.
care au izvor6t r"ni..""iiu,ilff,,;il1:,|"1;1,';
mii a""l1ry PAnE la irrceputul anilor '90 Uniunea Europeana adr:pta un
i^t'u"t .i,,"",";#""; ;,::ti sec u n d a rc
ra" ii *i.]." numAr uimitor de legi, 6.000-7,000 pe an, dar de atunci numirul
t iI "'''" "rr
Regytlamorfele sunt a sclzut la 1.500-1.800 de legi. Scdderea s-a datorat pe de o parte
actele de drept tleriv"r
rnai or"r,,;,,aiJui;#,:,.jj,:jele mai puter_ unei politici deliberate din partea Comisiei, de a se focaliza mai
,l:.^., :, 1e.re
unel legislafii naf i6p.r^ nr"
tunvenfionale ale mtrlt asupra impiementlrii legilor existente, iar pe dc alti parte
trebuie ia r;.a'"i,".,, jl;lji,llljjr:ect apricabire, ,J;; ;; desivirgirii prograrnului piefei unice,
dreptul nrtionrl. ,r-^; de t.rrrprn"* i,l
"11il:T],Tisuri
I*:i l" v.igoare r, . aruffi;,il#
oe lnguste ca scop,
elemente_tc.ror
we reguli destul
si
Conduc6torii Comisiei nu sunt alegi, intr-adevir, dar sunt
r^--., su"",i:
il:l; ",; ;; ;,:, J; ;y#: Tf,:[ii
n t acr esea t",ti
n iu a I numi{i de conducitorii aleqi ai guvernelor nafionale; in
cazul in care ar fi fost aleqi, ar fi trebuit sE li se acorde
;J Ti ffjX:l": j,TH':, uti;ii; il ; ce pr i ves te rez
u r ta t u r tipul de independenfd de care chiar guvernele nalionale
se tem.
*$$'i;,j;;,i,il,::ffirul:]ffi
prodrrsd de
il*,,:,ffi Tot adev5rat este cd acfiunile comisiei par a fi cAteodati
secretoase $i anonimc, dar nu mai mult decAt acliunilor
;" i, ._ Juli larca.
dus r riatcl in treprincteri Ie
in-
iar in unele privinfe sunt
administrafiilor nalionale -
in m,d infrlriJ, -
l'Jr,:;?;lT":,,tij,1:ii{i,:r:,?.:,y[:ff ;,Ti,T.:ili:::Tr
ruDor srareror membre
rlecidd libertatea s6 chiar mai acceptabile.
Comisia nu este mare in raport cu volumul sarcinilor sale,
:r l**l f; # r fiii I Hi"; ff x;ffiilxxn:*f
:l :::! posedAnd un personal destulde redus (pu{in peste 20'000
sa transpund Ji;;.t#il',care stalele membre
t' L de angaiali); astfel, este mai micd decAt multe ministere
Ireb u ie i nor
in acest sens.
s __ .o*',1,1,t:o
ce i fi "i"t", i, I;;:,x?:xf;i:
*_.,,rsrel buropene
ce arlume
ale guvernelnr nafionale, iar costurile sale administrative
r"rr_[ii"rj reprezint6 doar 6uln din bugetul UE. l

Cel mai important, Comisia nu este un organism deci-

zional, ci doar indeplineqte dorinfele statelor membre
 123
rNsTlTUTllt[ uNluNll EUROPENE
,20 sAIN]ELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

qi traducerea lelurilor generale ale integr5rii ?n ac{iuni ianuarie 2005

Tabelul 4'1 Comisarii Europeni'
specifice. Putere decizionald are Consiliului de lvlinigtri
* care se afl6 sub controlul ferm al guvernelor statelor
membre - gi Parlamentului Europeary ales de populalia Portaloliut
Canisarri Statulmentbrtt
Uniunii Huropene. Dur&o Portugaiia Pregedinte al Comisiei
Josdlr{anuel
Barloso i-
Comisia este conclus[ de un Colegiu de Comisari cu 25 de mem- Vice-Pteqedinte; Alaceri Adn'
$iim Kallas Estonia
,,i.rru,lu", Bilanf 9i Anti-Fraudd
bri (cAte unul din fiecare stat membru). Colegiul igi desfdgoari
ri
activitatea pe o durati de 5 ani gi funclioneazi asemlnltor .lactlues
Barrot Franta Vice-Pregedinte; TransPorir::
unui cabinet european, elaboreaefi hotirAri finale cu privire Vice'Preqedinte; intreprincieri
qi
CirnterVcrheugen Cermania
la propuneri de noi legi gi politici, pentru a le trimite apoi spre Industrie
aprobare. Unul din cei 25 de membri este desemnat pregedinte I-iber-
Vice-Pregedinte; Iustitie'
Franco Frattini ltalia
tate gi Securitate
gi fiecare comisar are un portofoliu de care r6spunde, subiectele
portofoliilor reflectAnd responsabilitdtile politice ale Uniunii Vice-Pregeclinte; Rclalii Instilu-
MargotWallstrdm Suedia
de Comrt-
Europene (v. Tabelul4.l). Potrivit Tratatului privind Constitulia fionale 9i Strategie
nicare
EurnpeanX, numSrui de membri va fi redus in anul 2014 la cel
rnult dou5 treimi din numdrul statelor membre, cu membri alegi Relalii Externe
Ilenita Ferrero- Austria
pe baza principiuiui rotafiei. Waldner
Dezvoitare Pi Aiutor Umanitar
Comisarii sunt numili de guvernele lor nalionale, dar ei nu Louis Michel Belg,ia

sunt reprezentanli nafionali gi trebuie sX depun6 un jurimAnt Sdn$tate 9i Proteclia Consnnra-

Markos KYPrianou CiPru torului
de serviciu, in care afirm5 cX renunli la ap5rarea intereselor qi
nafionale. Nu existf, reguli formale in privin{a numirilor, dar Cehf, Ocupare'. Afaceri $ociale
Vlatlinrir Spidla Republica
OPortunitS!i Egale
propunerile cu privire la candidafi sunt analizate impreunl
Agriculturi qi f)ervoltare
cu cele pentru funcfia de pregedinte, iar acestea trebuie sX fie MariannFischer Danemarca
Rura16
satisfficHtoare pentru celelalte guverne gi pentru Parlamentul Boei
European (pentru cletalii asupra procedeului, vezi Nugent,2001, Extindere
0l1i Rehn Finlanda
p.82-8). Mediu
$tavros Dimas Grecia
Pe mlsurd ce puterile Comisiei au crescut, iar Uniunea Piata Intern{ 9i Servicii
ClTarlieMcCreevY Irlarrda
EuropeanE a devenit o forf6 politied mai importantd, nominali- Energie
Anr{ris Piebalgs Letonia
udrile in cadrr.rl Comisiei au devenit mult mai dezirabile gi mai Programare financia16
qi Buget
importante, iar comisarii sunt acum deopotriv5 mai tineri gi DaliaGrYbauskait6 Lituania qi
Societate inforrna{ionali
mai "tehnocra;i". Viviane Reding Luxemburg
Media
Figura dominanti in Comisie este preqedintele, persoana Pescuit 9i Afaceri Maritime
Borg Malta
care se g5segte cel mai aproape de pozilia de lider al Uniunii loe
in Domeniul Concu-
Pr:rlitica
Europene, Cuv&ntul "lider" ar trebui tratat eu ceva precau{ie, Neelie Kroes C)landa
rentei
totupi, deoarece pregedintele nu are acelaqi statut politic ca al
unui pef de guvern, ci este rnai degrabd "$eful Birocrat" al Uni-
 122 UNIUNEA EUROPEANA
'AINIELEGEM
TNSTtTUTilLE UNtUNI EUBOPENE 123
Comisarul Sfutul membru
Porto/oliul Tabelul 4.2 Pregedinlii Comisiei Europene
Hribner
Danuta polonia
Politici regionald
Pcter MandeJson l(egatul t958-1967 Walter Hallstein Repubiica Federald
Unit Cornerf
Jan Figcl Slovacia
Germani
cu rtu ra si t967-p7A |ean Rey Belgia
Janez potodnik ,llIff lftffiHre'
Slovenia 1970-"t972 Franco Maria Malfatti Italia
Joaquin Almunia $tiinfi pi Cercetare
Spania 1972-1972 Sicco L. Mansholt Olanda (interim)
L.dszlo Koviics Afaceri Economice
gi Monetare 1973-1977 Franqois-Xavier 0rtoli Franfa
Ungaria
Impozite gi Uniunea
Vamal5 t977-198L Roy Jenkins Marea Britanie
1981-1985 Caston Eclmont Thorn Luxemburg

ffi ,:,:Tfi
1::1,J,,3x.,1',ii.1,liu-dintere,,;;;
1985,1995
1995-'t999
Jacques Delors
Jacques Santer
Franfa
Luxemburg

ii#,'fit[:,#:":tyni"d;;;;;;5ffi:,iitf l]glrgffi i[l:

1999-1999 Manuel Marin Spania
1999-2004 Romano Prodi Italia

ilfi *r,ruuliltHffi ffifltrttl]i;fiii,: 2004- ]osd Manuel Dur6o Barroso Portugalia

guverner" cu
;Hllffi
aproba rea Colegi
i:,Y.11 rem an ieze portofol "r*,*i pet',X:f:ilffi:;,:a
i term";';;;;"(.-;
a acuzafiilor de nepotism gi incompeten{5 aduse impotriva unora
dintre membrii s5i.
u.
r"nr-rte r'-"#';:?;rili'o6nd oficiului sdu chiar mri mulu Santer a fostinlocuit cu fostul prim ministru italian Romano
_ ln ciuda tutur posibil i ti
Prodi, tn a cirui pregedinfie s-au aprobat Tratatele de la Amster-
Preeed i.iJ"r' L"-?llil"?I 1' dam gi Nisa, s-a desfiguratConvenfia Constitufionald, s-a lansat

tffiT*:?::; t',":;liill ffi, ;ff ,:i'v +:# 1: moneda Euro qi s-a realizat extinderea din 2004. In anul 2005,
Prodi a fost urmat de Jose Manuel Dur6o Barroso, care avea
; ;;; Il'XflLTJ'l*I;:i:]
con d u ce rea **"r.i
D"il.;;;::ta
-'l 9: i*:
t,
I
de rostul "'minist,r calitatea de prim ministru al Portugaliei (v. tabelul4.2).
Exist5 puline reguli oficiale cu privire la modul in care este
!l ililil'Tffi
Jacqucs
t ra I izat atrtoritatea. :'llf r I ?83 iumffi,1 numit preqedintele (pentru detalii cu privire la recentelenumiri,
vezi Nugent,2001., p,63-8). A devenit normal pentru conducitorii
ltL".::,.i",pff ;'x#:l;*:';Jffi ,l;:r,$:,*ff statelor membre si hotirasc{ numirea pregedintelui in cadrul
n.::i: Ififi:ffiilrtr a arrtren'a J;;;; tsuropeana;,,,"[ffi
in murte reuniunii Consiliului European desfdgurat in luna iunie, ina-
inte ca mandatul Comisiei sd se incheie, desemnAnd pe cineva
lr::;::::X#*lif .T:,:,5iflf'l'fi l,:'#1,"**"',T#:: acceptabil pentru toli gi pentru Parlamentul European. Numit
fer:ii cle ,,iiirirr"r"'Ilpnm ministru aI Luxembrrg;i,,;:;;;"
r; pentru un mandat de cinci ani cu posibilitatea reinnoirii, pre-
pedintele este de obicei un om cu o reputatie politic5 solidX, cu
u,Ufu :f :r*1",F,::::rt!"ui::;,TlTtff
rsronat in masi :[',,',X,# un caracter puternig cu abiliti{i de leadership dovedite gi cu o
in iantiarie ,qrr,
* ,r*".1 filozofie privind Uniunea Europeani care sE fie acceptatl de tofi
conducitorii importanli ai UE.
124 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA IIISTITUTIILEUNIUNItEUROPENE 125

Subordonat Colegiului, Comisia este impdrfiti in 26 de di- Serviciile Comisiei Europene

Tabelul 4.3 Directoratele Generale 1i
rectorate-generale (DG-uri), care sunt echivalente ministerelor
guvernelor nafionale, qi noui servicii (v. Tabelul4.3). Fiecare Di- t )i r?ctorstelc Genefile
rectorat General este responsabil pentrll un domeniu particular Justitie 9i afaceri interne
Afaceri cconomice 9i financiare
de politici, are propriul s5u director general pi este repartizat Mediu
Agricr-rlturh
unui comisar. Unele Directorate Generale sunt mai mari, posedi Ocupare gi Afaceri sociale
fonduri mai mari, sunt mai ocupate gi mult mai importante decAt lluget
Personal 9i Administralie
altele, clasificarea fiind o reflectare a gradului in care Uniunea Centrul Comun de Cercetare
Fescuit
Europeani este activd in diferite domenii de politici. Cele care Ccrcetare
au leg6turd cu afacerile externe, cr.r industria gi agricultura sunt Comer!
f iala intern5
mult mai puternice gi mai proeminente pe cfrnd cele care au Politici regionale
C--oncuren!6
legdtur[ cu pescuitul, energia gi educafia sunt mai mici Ei mai IJezvoltare
Relalii externe
pufin influente. Frin rolul lor, selviciile trateazf, o varietate de SAnHtate gi Protec{ia Consurnato-
Irducafie 9i Culturi
probleme externe, ca de exemplu ajutoarele in caz de urgenld rului
gi in scopuri umanitare; ele au programe externe de sprijin gi Societate Informa!ionald
[,psrgie qi TransPorturi
dezvoltare, problerne aclministrative interne, care se ocupl in- Taxe gi Uniunea vamalh
Ilxtindere
cl"rsiv de fraude gi eoruplie in cadrul institufiilor UE, 6i asiguri
Traduceri
gi consiliere iuridicd Comisiei. InterPretare
Sarcina generald a Comisiei este sd asigure ca politicile UE
Seraicii
sE fie puse in practicfi conform tratatelor (pentru detalii, vezi
Eurostat
Oficiul de Publicalii
Hdwards gi Spence, 1997, Capitolul 1). Ea tndeplinegte aceastd
Secretariatul Ceneral
sarcind in cinci moduri; Grupul de Consiiieri in domeniul
Politicilor
t Servicirrl de Audit Intern
Prerogatiaele de ini{iere. Comisia se asigur* c[ principiile Oficiul de Aiutor Umanitar
tratatelor sunt transpuse in legi gi poliiici. Ea define un Oficitrl de CooPerare EuroPeAid Serviciul Juridic
monopol asupra proiectdrii de noi legi pi poate elabora Oficiul de LuPtd Anti'Fraudi
propuneri pentru noi domenii de politici, a*a cum a pro-
cedat cu Actul Unic European gi cu pachetul Delors pen-
apoi drumul
tru uniunea econ*mic6 qi monetarl. Propunerile pot veni din directoratele Senerale' Eligi va clntilla:
DG' fiind discutat cu par'
de la un comisar sau de la un membru al personalului ;;,;;tt diferiteii niveluri aleexemplu grupiri de interese
unuia din directoratele generale. pot veni ca un rdspuns ii.lri.ttii din exterior (ca cle
pG, fiind ame;'dat pe parcurs' in
la o hotXrAre a Curfii de Justilie, pot rezulta din cerinfele :'r',I";ffiitjii., ,ri.
Comisari-
tratatelor, sau pot reiegi ca urmare a presitrnii exercitatd ."i" ii" r.*a, proiectul va aiunge la.Colegiulo poate trimite
de cHtre guvernele statelor membrg grup{rile de interes, lor, care o poate accePta. o poat* ietpinge'
poate s[ amf,ne
Consiliul European. Parlamentul European;i chiar soci- ir.,"ooi pentru refacerea prr:iectului sau
este acceptata'
et&|i private. Un nou act al legisla(iei trJE va prinde viaf$ ili"; It*ii-.irii' odaie ce propunerea
Eutopeu, gi consiliului
ca proiect scris de c5tre oficialii de rang mijlociu in unul ua va fi inaintatf, Parlamentului
 )='o ;. ;- .f

h iEzici**HHti;iEEb=q5iEi?! iatEt
e t.*r.111111t11a1att
z,
ltttill 11i1?
gE?Ei
i;s'-11
Eg1?taeaBeEaai1leEa E1E4g1g
=
5 : E E5.E
E'EdE,"Y
2 EB H: H
*E1.a1??l11a 11l.Liia -..?El1g
i:a{*
E E Ei:zEEiit",*EtE€E
Efi5EH E?E il"ra*Tg Eo aE a t;
.ltslUuti'E E* SE E lE;,.Eg * 3 i,a es e E-., o,
*g.il8*
q
t*,rE aE
cE3H *{ fl i
r"p Ai'e i E! a c E E?|ir.jTi'.Z
v,A'i E-o=Z* T,€
1 -* i'.1
:a= 4r'-eli
E ?f ? EE i'e'; e B d.gi'E ; i'v E
=
=p

1; H $Et7-n*;* titEEBi Ee;€i,BIi

E,r.E*iEEH=5?,t; _EE_x;,Li.E _pi?,:,z;z
EA€tr:EF:''
=
l=rrTZtz.t. ,iE ,Jr.-=.-

G', (E
+,u-s-.r-g+i e HN t gE g
6>
Y0i
k'i m
dd
J/

!u
ar
iEEE€E
E o"E.i N 3I
E;.E-s
[8,3E*EEr=E.PTg
U
: u-
gEI
E ir5 [g [*EIgBBEEEE EE?3i,
i
v-
n, gE*gEEiEEg*€Eg 3TBgES}.EgEHEE iH$EE*
.r/.ru
:PE:36fli-Fdrtg
(d
hU -Qn
,:
c
B-E X
PA-N!d--.).-:U
I E Ui e H6,a:LeG
r E F rE
FU
a., F='i C X
6EEE,f{tE-tri*HI
o.r
(616
o).*
16Jd
u
UL
,*E,gE'E gEflEI[f#][
ft c'E
.-- *E5;eEg"tfi::f;F€; iiiffiallaHEffiEgg+it
4"L
u#- nEer[estflEE$]E€
,i! F,X E€ g E 3,f ri I:
U nt ,r
Q.E E
3
@U ;tH;q.Eat€E;E:==H rE;**n;IE$€EEEs95EEE
UP^ .pV
ul a!t EryI
U
*.u) 'LU
Pi;EIiE?ES: gE*EEafEeritEtBgfiEEt
g
2 tis 'E4"5'; f
ts c <:= rg us
':
/uJfirF
''

rO
N
 128 SAINTETEGEM UNTUNEA TUROPEANA
lNSllTUTllLf LJNltrNll EUROPINE 129
pa.rtea media gi a fost srrbiectul
a murt mai pufine studii acade-
mice decAt Comisia sau parlamentuf tntre ?ntAlnirile miniqtrilor, interesele nafionale sunt protejate
f"Lp*o.r. Car.'a *riop"r,ii
se gandesc Ia activitd[ire rii promovate in Consiliu prin reprezentante Permanentg gau.de,-
uniunii guroplne ei au tendinfa sr se
gindeascd mai intAi Ia Cornisie Icgalii nalicnale de aproximativ 30-40 de diplomali protesioni$ti,
tEi ,a o i"_probe), uitdnd ci, de
fapt, consiliur de Miniptri *ruto.**a .are seam6ni mai clegrab6 cu nigte ambasadori la UE' $efii de
illelegafii * Reprezentan{ii l'errnanen]i * se tntAlnesc ?n fiecare
ieciziile finare. in multe
cazuri, datorit{ puterilor conferite
mai mare m,sur, considerat legisrato*rt
Consiliului, r."rt;;;;;;;_, siptxmf,ni in caclrul puternicului Comitet ni Rep.rezerrtanfilor
uE dec6t parlamentur l'ermanenfi ai statelor membre ({:OItEI'JER), ai clrui rol critic
[iuropea.n, degi,_prin noile pute?i
;;r;;;1" parlamenturui in ur-
timii ani, Consiliul i$i.exercitfi puterea iu elabr:rarea politicii Uniunii Europene este in mod obignuit
acesta ('to-legislatori,,).
iegislativf; i;pr;;;" ignorat. COREPER acfioneazfl ca o conexiune intre Bruxelles 5i
Odat{ ce Comisia a propus o noufi lege slateie membre, exprirn& opiniile guvernelor na{ionale 5i fine
sau politic5, ea este capiialele nafionale la curent cu evenimentele din Bruxelles'
,ezbdtut, 9i amendatr d*.*tr* c"";ril
de Minigtri gi de c6rre
Parlamentul European. Cu sediul De foarte rnare importanf& este c6 elaboreazA decizii. fll preg6-
Lipsius din Bruxelles, consiliui
tr..Uair*, numitd Justus tegte agenda Consiliului, supravegheaz6 comitetele 9i grupurile
1oii.iri,,"*it consiliul
Europene) este una din cere *ri i"t*rf"r"rnamentale uniunii cte luciu infiinfate s[ examineze propunerile in detaliu, ]rntarfigte
stitufiile UE. El se compune din mini$'tiii dintre in- care clintre propuneri avanseazH 6i la care consiliu, 9i totod;"rt6
nafionale, care se int,inesc in unur
ai,",.uAr,risJ;;iili;, r,laboreazfi mrrlte ciinire deciziile de accept;rre a unora dintre
aiii u."r* i6"-""*it* prropuneri sau de trimitere a lor spre a fi de;bhtute de rrrinigtri.
Consilii Specializate (Tehnice),
;* "n"x
"";;;i
ae p*ilie*r,t." p"re",u*b;i'r;;**""t,
in discu[ie. Cel
in multe cazuri, deciziilc dificile au fost deia elaborate inainie
llT:i:*l.,depinzAnd
rmportant dintre acestea eite Consiliul ifacerilor-i"li-irr- mai ca minigtrii sX se intAlneasci.
Relatjilor Externe (cAcRE), .u." iu""uqi" ii "r Presedinfia Consiliutui de Miniqtri, care cste definut5 rle un
miniqtrii d.e externe stat membru gi nu de cltre o persoani, direcfioneazl deliberilrile
se.pune de acord in linii mari in ;"",
::,Y,?,,1.-,1rl"a
rerafrrre rnterne qi externe gi si ;p;i;;;; Consiliului 9i ale COREPER, Fiecdrui stat membru al UE ii vine
discute aspecte ae potili.i ,i"i
delicate qi sr faci nrop.rneii,re noi rAnciurl la pregedin{ie pentru un interval de qase luni, qtafeia
legi. Minigtrii eco.omiei si
finanfelor se intirnesc in caarur pcof]i fiind predat6 in lunile ianuarie pi iulie ale fiecdrul an' Statul
lconsitut Economiei ii care isigr-rrH pregedinlia stabile6te agenda perrtru reuniunile
Fi n an{elor), m i n iqtrii ag ricutru
;;;;' i;il,il,; ru;i'j
r i i i;
Agriculturd gi Pescuit giaqa mai a"prri".-f_r" Consiliului Ettropeau (gi pentru UE ca un intreg), aranjra:*f; 9i
asemenea, comisa-
rul european relevant asiitX pentri , prezic{eazi intf,lnirile ConsiliulLri de Minigtri, prezic{t:&zx cel
,* *rigur* cfi ?n Consihu pufin o intrunire a Consiliului European, promoveatrf; cg<t-
nu se pierde din vedere nici unul dintre
irrleresele ;"j;;;;i;
uE' Frecvenfa tntalrririlor fiecirui c;;r" perarea dintre statele membre, conduce politica externi a UE
este c.ndifionatd de
importanfa domeniului s6u. consilirl-aro.erilor pentru o perioadH de gase luni, aclioneaz& ca principala voce
Generare 6i al
Relafiilor Hxterne, consiliur u.ono*i"i a UE p" plan global, coordoneazi poziliile statelor membre la
gi iinanleror gi consiliur
Agriculturii qi pescuiturui se intrun;;;il;"r, confeiinfele internafionale gi negocierile in care UE est{r impli^
datoritd volumurui
de activitxli de pe ordinea de zi,
aur.*riii,e care trateazi arte catfi gi (impreuni cu preqedintele Comisiei) reprezinti UE la
prr:bleme se intrunese probabil
nu**iJ* iu d""d pa;, h pr;;; intalnirile cu pregeciintele statelor unite Ei la int&iniritre anuale
ori pe an. Cele mai muite int,lniri nu ale Crupului celor Opt (GS) al principalelor !dri inclustriatizate.
arrerra mai mult cle o zi
sau dou& qi se desfdpoarA in Bruxelles. Succesul unei preqedinlii este apreciat in funcfie de m6sura in
care a fost capabili sX realizeze comprornisul qi acordul dintre
 130 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
lNgTlTUTllLr uNlut'lll EUROPENE 131

il1('rnbrii uE pentru $arcinile care lau revenit respectivulul.stat

AUTORITATIA
Lideri qleti oi
slqtelor membre
Desemnol de guvcrnole
stotelor mombro
Porsonol rocrulot nrin
s*locfio co11p61i1;r6
INSTtTUTtA FUHCTTA
r I rcnrbru, precum gi in funclie de
punctele care a1r fost intArziatr:'
,1,, ,-,pozi1iu intAmpinath sau de i**o tu a promovat
(Bren'in gi
lo decizii politice de
uc,q11lster, 1991). (Pentru detalii cu Privire la ultimele presedin-
coNStuut. onvergurd lorg6.
EUROPE^ITI Roprozintd intoreselo
Ii i,' vezi Elgstrorn, 2CI03,)
slotelar mambro.
' in ."*J.e prive$te presedinlia Prin rotatie exi$tH qi avantaie'
';i dezavantaje.
Colegiu de 25 membri
Eloboreoz& Printre avantaie se numer;: ea permite conducitoriior statelor
propunori olc unor
cornrSra
noi legi pi politici.
lllcmbresaConvoaceintAlniripisiiansezeinifiativecuPrlvlre
mai
i,r problemele de interes nafional, sH,aducd acele probleme
EUNOPEANi
26 Diroctorols Gsnerolo
Rcprozint&
inlororslc UE.
i'-r ?u1X in agenda UE pi
* dac5 se descurcl bine * sh cAgiige
;; ;;i, gt., qi"credibilitate" De asemellea, F'ermite conduc5torilnr
ai lurnii
$tntelor mai mici sH negocieze direct cu a\i conduc6tor!
I

Roprezenlonfo oprczintd oclivitotoo prag6titoore

eurclPeane' f6c&nd ca
1i sH ccntribuie ia pro-cesul de integrare
R
diplomolicc olc conl io multe dintre dociziilal pentru
(9i t(
tfl
ohielor mombro Consiliul de Miniptri ol UE.
Con i[i sfi apar[ mult mai reali in ochii cetileniior !6rii care deline
l)regedintia.
Ministri doremnoli coNStItut lo docizii [inole osupro Printre dezavantajc se numHr5: Pe mAsLrrA ce Uniunea Err-
din portco guvarnclor DE mtNrpTnt propunerilor Comisioi in ropeanfi s-a extins, iar activititile ple;edin{iei au devenit
mai
slotslor mombrc eforturi deosebite
Consilii tohnics cu c6te
coniuncfio cu Porlomcntul.
Reprczintd inleressla grloaie, unele dintre statele mai mi;i au f6cut
25 dc membri fiacare clotolor membra- ,ri-gi afirme spiritul necesar de leadership' I{otafia face ca creg-
rcrea num[rului statelor membfe ale UE si se risfr&n8d asupra
Alqr diroct da
Lurrsozd cu Conriliul rlum5rului de ani dup6 care ii revine fiec[rui stat clelinerea
pt*euai"1ini. intr-o Uniune format5 din L5 state membre' fiecf,-
ol*g&torii rtotelor PARLAMTNTI.'T
da Miniptri in privinlo
nrombro UE
ti revenea r6ndul la conducere o date la o perioad6 de 7 ani
EUNOFEAH omenddrii propunorilor. 'ruia
732 mcmbri Raprczintd intorosele
cetfifenilor UE. fi jumXtate, dar intr-o Uniune care cuprinde 25 state membre
clurata a crescut la L2 ani gi jumdtate'
(oMrstA una din prevederile irrcluse in Tratatul col'tstitulional este.sS
lmplementoreo gi conso. se abr()ge araniamentul prin care statele membre
delir"r preqedin-
lidorco aplicdrii logilor. ales de e6tre Consiliul
$AIELE JIAIM8RT
1ia gi, ifi schimb, si existe un pre$eclinte
hrrropuu*, car€ sA prezideze tonsiliul Pentrlr un mandat de 2
irrli Ei iumHtate, care pCIate fi retnnoit o dat[' Dreptul de vot s-ar
DEesmnoli da cfitro CURTEA SUROPEANtr Arigurd conformitotoo
legislolici nolionolo 9i
exeiciia prin metoda sistem,lui majorit[fii calificate iar persr:ana
guvernele ttolclor
ar fi aleis[ cu aprobarea Parlamentului European. Ideea este
DE JUSTII|E
membre o UE cu trolololc.
25 msmbri Roprcuintd interesolo UE,
si fie desemnatt o persoani care poate stabili asenda 9i poate
cleveni centrul ateniiei politicc $i si se elimine achimbarea
e*n-
stantd in leadershipul UE' Marea Britanie, Franla 5i Cermania
Flgura 4.1 Procesul de elaborare politicilor in Uniunea Europeani
sunt toate in favoaiea ideii, dar statele mai mici sunt mai pulin
a
 *',**i]tl;*Iig[i*lta
g
lgtl?iel[lEig

i 11 1gsq 1fi*1slffill!ffi ffiffi

i l ; t* i
gi}l
EI 1;iIigiE iIii ffii I AI* 1E tt t AAEIA

ggr gggssgEgggigiii;ig
risigii
t f; j E
tiiig

s q[E6$H
iEEs
gr
isifli FEfiFiEFfFgFEgiii$i i i
E ii
=g
i ts Iigggggggii;ggiigaggIg;igF sa;gg
 r35
lNSTlruTllLE uNluNtl EUROPENE
134 SAINTELEGEMUNTUNEA EUROPEANA

ai UE Etiu ceatribulii are FE qi inc5

Tabelul4,4 Voturiin Consiliul de Miniltri rrrt'rnbr€, dar pufini cetdfeni cu
pilhologice" cu PE cum au
rrrr au aceleaqi tipuri i";iiufat"ti
Fran{a 29 Grecia 12 Slovacia lor na[ionali'
" rlislatorii
It qi-a folosit clr Per-
7
Germania 29 Portugalia 12 Letonia 4 '''i;.;;;; u."'tt'i "i1ut'ait'p';rarlamentul
mult mai activ in funclionarea
Italia 79 Ungaria 12 Slovenia 4 :,rricacitate puterile, i"tirrJ '"^t"l legi si Politici' PE a
I rr,, li s-a strdduit
Marea Britanie 29 Austria 10 Estonia arg,Lmente cu privirc laiesporrsabilitateao
4
rrrlosrt, de asemenea, ";;#':;::::-'i
Polonia 27 Suedia 10 Cipru 4
,tt'rnocratici, Pentru;'f;'
;;tf;i;Lri1tl" institu[iipesivremurr
aibh
Spania 27 Danemarca 7 Luxemburg 4
, orrsiderafie mai n''are
fa$ ae acest concept' Daci
Olanda 13 Finlanda 7 Malta 3 .'(' multumea doarua
proptinerile Comisiei 9i la
'"uttionuze^laprezent mult mai mult activ'
Belgia '12 Irlanda 7 voturile consiriurui,ir u d*uerritin
Cehia 12 Lituania 7 TOTAL 3Zl I l rrsAndu-qi p,op'iit"
iiffi;;;idt[:11"e"d celelalte institulii
avizelor tul*
r;ii acorcle mii multa atenfie - ^*^*.{oop: lpc,ilor t'
legilor qi
PE a c66tiga'*ui*rlitu
puteri Penlr-u amendarea
Deoarece Consiliul de Miniqtri este institulia in cadrul cireia inc0t acunr se afli pe
converg interesele nationale, ca sI infelegem cum funcfioneaztr r\)ntrolul activitifii iil;;'i;t[t*tti'istfei
acesta ne gandim la cuvinte cum ar fi compromis, negociere gi pozilie egal{ cu C"Jffi;; Mfiiriindecizia cu privirela care
sI fie adoptate Ei carc nu'
diplomafie. finAnd cont de faptul ci minigtrii sunt adesea per- ,lirrtre proPunerlle tt" "oi legi p leg i sl ati"
parta rnentu I E, ;;;;; #c si ngurul ior :"]:T:jI
sonaliteti politice importante in statele lor, ei sunt motivafi de singttrd camera'
rrr mod?irect' Are o
interese politice nafionale. Ei sunt, de asemenea, impulsionafi trnal ir lume care
"tiJ'i"t European (MI'}E) sunt
ideologic, iar mandatul lor depinde intr-o oarecare misuri de iar cei 732 de*;;;i;i;o'i'munt"t"ialeertorii eligibili clin uE
,rleqi prin vot unive'isar ii"tia"
tatre
stabilitatea partidului de guvernare sau de coalilie din statele
lor" Tofi acegti factori de interese nu fac altceva decdt sd indrepte i;i,1,,",:rTr j;*,:i[.,:;;i:tr*,::'#Jfl ili!il]fii,!
miniptrii in multe direcfii diferite gi s5 refuee Consiliului tipul c"'*'Ji areAceastd
ee de locuri in
de regularitate structurald de care se bucur5 Comisia. :l ':Hll;i:1,'Jl'n-;;;t,.,.u'"
PJ; -F.tJut' m, I i
t'a ri a ment i,' rtn'r'tl.' ;;";;
t +'s;' f or

semnificd faptul ;;il;'imari sunt sub-reprezentate''iar

Astfel' din nou vorbind
Parlamentul European tarile mai *iti qi lta-
i;t"""tu"iu' Marea Britanie' Franfa
"'li*p'o-'up'u'"ntate'
irr termeni ,p'o*in*titli'
Parlamentului Europenn la
800'000
Parlarnentul European (PE) a fost mult timp un membru "junior" lia au fiecar. rrn *"*Uitr al Belgia' Republica Cehd'
in sistemul de elaborare de decizie in UE, in special pentru c5, tlc cctiteni, in timf ce raportul Pen-tlude ce"tiieni' pentru Malta
ifs'000
spre deosebire de legislaturile nafionale, el nu poate prezenta Ungaria 9i rott'g5i "ti5ii'
f-"xemburg este de 1:67'000'
legi sau colecta venituri (care intrfr in atribuliile specifice ale t'ste de 1:80'000 Sip"ti" strnt rdspAndite
Comisiei). PE imparte puterile de amendare gi decizie cu Con- in mod t^--Pit:;;J 'ffi;i;;;;famentului suntin Luxemburg
irr trei oraqe;in tirno * tJfift
administrative
siliul de Miniptri, exercitAnd deci puterea legislativi impreuni. al'";t in Br uxelles pentru doird-
Parlamentul arg de asemenea o problemi de credibilitate; este si com isi il e p"''i}";;;;il;t august)' sediul
(exceptind luna
cea mai democraticd dintre institutiile Uniunii Europene, pen- irei sdptrmarri il;;;;ie lunr iar MPE-ii se intilnesc
struruo"rg,
tru cd este singura care este direct aleasi de cetdtenii statelor t,artamentulri
"r;;';it;1io
136 SAINTELEGEM UNIUNEA
EUROPEANA
tNSTlTl.'TilLE UNrUNlr EUROPENE 137

Caseta 4.2 lnstituliile speciatizate

ale UE
Pe mlsuri ce volumul
de.activit5fi al Uniunii Europene
: Ag,entia Europeani pentru Mediu fi993, Copenlraqrri. Agenfia I

rit, a crescut Ei numirut s-a md- colecteazi informa{ii de la statele memtrre gi de la statei.r I

9: lsdii;;;,,;;"
aspectele speci f ice a le activii{ create sd rrateze irrvecinate nemembre ale UE care sunt utilizate pentru a aiuta
includ urmdtoarele:
gi lo.;.;il;. i; prezen! acesrea ia dezvoltarea unor politici eficiente de prr:tec{ie a ir..edirrlui
I

gi prentru ri evalua rezultatele.

o Comite.tul Regiunilor (cyat
?n L9g4, situat t Banca Euroyean,4. da lrutt:sti[ii fi958, Lutcmbrr.g). Banca este
permite reprezentanlitor unitd;iioi in Bruxelles).Acesta
i;;;i; de guvernare sA
o institu{ie autonomir creatl str incurajeze "o dezvoltare
se intruneasc5 si si discut* echilibratl gi constantS" prin acordarea de imprumuturi Ei
locare qi. regronare. cei mai "ril;;
,Ii"rirou." Ia probleme
fiiti'H;;i'317 mumb.i rrnt
mentbrii alegi ai guverntrrii Iocaie.
oferir:ea de gararr{ii prin intermediul proiectelor sale cu -sco-
pul ajutHrii regiunilor mai s,lrace, sprijinirea modernizirii qii
' curted Auditorilor Q.!77, L.u.xemburg). ,,Card,ianul
financiar,,
imbundtifirea competitivitd!ii industriei, aceasta trebuie sf,
al UE, cuprinde 25 de rraito.t contribuie la o dezvoltare echilibratd in interesul cornun al
gase ani ce poate fi reinnoit,
care""fiip i"""., un mandat de
numeroaselor state mernbre sau pentru UE ca un intrcg. Sin-
indepiinesc anual rapoarte
de audit in urma verificrrii
o Comitetut Economic
.;;il;il;;'i"*tufiilor UE.
gurul sdu proiect cel mai important a fost Channel Tr"rnnel"
ai S*td fi;is:;;;_r;;, Acesta permite Banr:a Europeani de investifii este condr-rs5 de rrn Corrsilirr
angajatoritor, lucritorilor
si ,tt;;;J;;;; interesate s{ se de Guvernatori care este format din minigtrii de finarrle ai
reuneascd gi sE-qi exprimc statelor membre.
opiniile 10r. iui *ui multi clin
cei . Aficiul European de Palilie (Europo\ (L999, Haga). Eurt;trol
li| ff THft:iiX;""".' aii""*"'*rJi.'au,,,,ur,'d;il- promoveazi cooperarea polilier'.easc5 in cadrul Uniunii
. Age n! ia European d pentru Eoalu area Meilicam Europene prin coordonarea unui sistem de schimburi de
entelor (infiinlatd fn
anut 1 99
Ar moni r"; ;;it"tea agentri ilor
5 la Lon d r il. informafii orientate impotriva terorismului, traficului de
nalio-
nale reglementare a med-icamentefo.,-r;rte
de-
la reducerea
dro6;uri pi altor forme importante ale crimei organizate pe
costuritor pe care companiile plan internafional.
i

d_ *;;;;;;l;nre te au arunci I
cind,rrebuie sa obtinf, aprobiriil;;;;;" _l
ra fiecare stat
gi spriiind in dep5girea ,"laj"i_fi. protec[ioniste
Tor.bTr.
ate sratelor nedornice si aprobe acolo in gedinfe plenare (int6lnirile in plen)pentru trei sau patnr
putea concura cu acelea deja
produse a" ".i ;;;;;r*enre care ar zile in fiecare lun5, mai pufin luna august. IntrucAt in cornisi! se
domestice de medicamente. "xt.o "o*p;;ib desfdpoarX cele mai multe negocieri gi revizuiri pi pentru c* la
t Banca Centrald Eurone-and Bruxelles se $in gi sesitrni "suplimentare", sunt pufini nrembrii
figgg, Frankfurrl. A fost creatd s{
inlocdiascd Institutul fufon*t*
Principala misiune a Btrncii
er."fj"r" frfiinfat in 1994. PE care asisti de fapt la sesiunile din Strasbortrg, preferAnd sd
masei monetare in circulafie
;;;;.;;iguru ,tubilitot", petreacd cea mai marc parte a timptrlui in Bruxelles. Acest aran-
prin fi*ur"u ,u"t"for dobAnzilor jament provine de la guvernul francez, care a insistat ca Stras-
rgnl euro (v. Casera 7.3j. '
e. T
Centrul European pentru pieaenirea
gi Controtul Batitor (2004,
bourgul sI rlimAni locul de desfdgurare a sesiunilor plenarel.
Identifiei, evrtueure gi"oL""i"a j"frr*a1ii Acest fapt nu numai ci afecteazi credibilitatea Parlamentului
?to:kh.oln). in ma_
terie de slntrtate umani.in ,.op"r European, dar ii incarci gi bugetul.
pi"ffiJifala ae ameninle_
rite a*uale gi cete eventuuf"
ii"pJtriru;;i;, infecfioase.
1
in anul 1952 Strasbourg a devenit sediul Parlamentului European pentru a sim
bolir.a reconcilierea franco-germantr. (n. trad,)
 138 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
lNsTlruTllLEUNlU$'ll tuRoplNE 139
Tabelul 4.S Repartifia locurilor
in parlamentul European
Cu privire la locurile in comisii, acestea sunt repartizate pe
lrazi unui amestec al ponderii grupurilor politice, experienfei
*"r* De exempiu, sunt
Franfa 7g portugalia 24 Letonia "g lrrofesionalI a MPE gi intereselor naliunale.
Italia yg inai mulgi MpE irlandezi gi danezi in comisia pentru agriculturd
Ungaria 24 Siovenia trateazfi cu afaceri externe qi cu problerne
Marea Britanie
7 rlecit tn cornisia care
Zg Suerlia 1g Estonia 6 t1e apHrare.
Poionia 54 Austria 1g Cipru 6 Alegerile la Parlamentul European sunt orgattizate-cu o ro-
Spania 54 Danemarca talie fixX de cinci ani qi tofi MPE candideazd pentru rea]eger:e in
14 Luxemburg 6
0landa 27 Finlanda M ficelaqi timp. Fiecare stat membru utilizeazx districte electorale
Malta s
Belgia 24 Slovacia "rnulii-membri" gi variafii pe tema reprezentf,rii proportionale
14
Cehia 24 lrlanda (pR), fie considerAnd intregutr lor teritoriu ca un district electoral
13 TOTAL rc2 unic fie imparfindu-l in mai multe "euro-circumscripfii" elecio-
raie rnari. Locurile srrnt apoi implrfite intre partide 1inAnd seama
PE este condus de un pregedinte
care prezideazE dezbaterile cle cota lor din vot. Fran{a, de exemplu , are 78 de locuri, aga c6
in
lypyl sesiunilor plenare, hot,rdgte.rl* prop,rrreri vor fi inain_ dac6 partitlul francez A c&pti8d 50 de procente din voturi, ii vor
tate qi Ia care comisie gi reprezintd,a.r"mlntui
in rerafiile cu arte fi acoidate 50 c1e procente din iocurile franceze, adicd 39; iar clac5
institufii. Pre6edintere trebuie sx ri- partidul B car;tiga40 de procente din voturi, ii vor fi acordate 40
r**uru ar parramenturui
European (MpE) care sd fie ales ""
J_.air_._ifalti MpE penrru un de procente din locuri, adicI 31, Ei aga mai departe'
terrnen de doi ani gijum5tare
ce poate fipretungit Aga cum am observat tn Capitolul 2, reprezentarea propor-
durata unui termen oarlamenta$ pregeJintele t;r,i air*_ ai" mai just propor{ia
ar fi putrrt proveni licnala (RP) are avantajul de a reflecta mult
Hll*11,1:l
cand
s_rupuipotiti..u;orirr.,
nrci un partid nu a avut vreod*ti
l;;
,, fi fost unur, dar de votului u*oid"t diferiteior partide,
iA fie
dar
in
ea de asemenea
Parlament,
are rlrept
desf6qur6nd
o majoritate, u.uu,, *J* scop ca multe partide mici alese
alcs ca un rezurtat ar negocieriil;
il;;rrtide. pentru a aiuta iiisiribuirea locuril'r c6tre , gam& larg5 de grupuri politice (dar
in desfi gurarea discufiiio, i',tre-*rlr_fl de asemenea oblig&nd particlele s6 formeze grupuri multinali
politice din Parlanrent, pre$edintele
J,f";ird"
9; ;;#;i
cerlaboreazi cu pregedinfii onal* - r,ezi Casdta +.d;. ne asemerrea, unul din efectele rapre-
d i fe i rclor gru p u ri pot i ii cc
r:
pa rl, ;;*r;;1" .J. ; I d;;il;i_i zent;rii proporfionale este ca alegatorii s6 fie reprezentali de un
Pregedin[ilor care intocmejte rg-;;;;;rtru grup,le il,tph ain diferite partide gi circumscripfiile niciodat5,..u
sesiunire prcnare
qi supravegheazd activitatea ult ng* s[ afle sau s[ dezvolte legdturi cu un anumit MPE"
co,iiriitoJparlamentare. [*t
' Degi
Asemeni celor mai m u I te legisiut,rri'r.,rXior_rale, parlamentul nu are eompetenla leg,islativfi, puterile Parlamentului de
a influenla gi amenda legile UE au crescut. Aga precum are puteri
European are comisii p*.*u"Jri*'ii
se intalnesc i, Bruxeres pentru
.**irii temporare, care
;lJ; i;';..siderare regisrafia consultaiive gi d.e s*pervizare stabilite in tratate. Parlarnentul
relevanti pentru domeniul to.,u, p*.*r, are cAteva puteri "ne[ative" in esenfi: Comisia incearch sH anti-
a erectua anchetele
parlamentare (v. Iudge si EarnshawiiOfji, cipeze poriliu Parlamentului European in timp ce elatroreazh o
p. tf1-g6).Comisiile
ar propria lor ierarh"ie, care reflecta piop.rnure, Farlamentui poate intArzia sau respirr8e o ProPufiere
niveiurilor de in_
fluenf, parlamentard in criferite i-**iip-ritice: "r.iEf, printre prin respingerea ei 6i, de asemenea, are puterea de a cr:nstrfinge
mai puternice sunt acelea care se cere
o."pa ." mediul gi.." n"g_iJ bornisia s[Iemisioneze (pentru detalii, vezi Westlake. 1994, Ca-
pitolul 3). Din nefericire, preocuparea statelor membre in ceea ce
I40 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA 141
tNSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE

priveste pdstrarea puterilor lor in elaborarea deciziei in Consiliul

de Minigtri a creat un proces legislativ complex: parlamentare
Caseta 4.3 Grupurile politice
r Potrivit cu Tratatul de la Roma, rolul consultativ al
Parlamentului se exercita prin procedura de consultare in
in Parlamentul EuroPean
conformitate cu care a fost chemat sI dea un aviz (care nu sunt reprezentan[i na[i-
Membrii Pailamentului European
nu are forfi obligatorie) Consiliului de Minigtri inainte t""""tif" Ufocuri nafionale' in schimb'
onali, aEadar ei nu se
de adoptarea acestora, noilor legi in domenii selectate, ;t ;il:#io g,t'p"ilJ"ologice transnaf ionaie cu obiective
din 2004 au europene
ca de exemplu aspecte ale politicii transportului, ale $i valori aproximatrv 'i*it"*]ntegerile European'
problemelor de cetdfenie, ale bugetului CE gi amenda- il;;'iad de pergi diferite in cadiul Pariamentul
u.nul sau doi membri; de
mentelor la tratate. Consiliul putea apoi cere Comisiei dintre care m.rtte erau c-o*p"o din
vreme ce este pu[in ceea ce aceste
entitifi pot realiza singure'
sd aducl amendamente proiectului, dar Comisia nu avea alianfe cu altele' unele dintre
este in interesul lor sa formeze
obligafia sfi rdspundS. 'tdsitoriile din interes" gi deqi
r acestea au fost alianfe ri"t"*
Actul Unic European a introdus o procedurd de cooperare PE' g'rupurile au c5pitat
i".u *rrt potenliat ie schimbarc in
care i-a acordatParlamentului dreptul la o a doua lecturi "ri" cu timpul (pentru detalii'
mai multi consistenligito'tt"tttutu
pentru anumite legi avute in vedere de citre Consiliul vezi Hix si Lord, 1997)'
pe-spectrul ideologic'
de Minigtri, cu precldere acelea referitoare la aspecte ale Mergind .le la stAnga Ia dreap,ta din 2004 au fost
grupurile politice parlanientare dupl
politicii economice gi monetare. alegerile
r Tratatul de la Maastricht a creat o procedurd de co-decizie dupi cum Lrrmeaza:
potrivit cu care Parlamentului i-a fost acordat dreptul la aerde notdicd
. Grupul cotfederal at stdngii unite.europe.nelstdnga pulin coe-
cel mai
o a treia lecturd asupra legilor propuse in domenii selec- politice
rcriiiNCli. ur,,.t clin frupurile germani' italieni' greci 5i
tate, prin aceasta impirfind puteri cu Consiliul in aceste rente, este format ittaJosoUi din
domenii. De asemenea, prin Tratatul de la Maastricht cehi cu convingeri de stAnga'
t iloi ettro p er ti ( PSE)' Penmu mu
lt t i mp'
s-au extins puterile Parlamentului asupra problemelor de . c rupi p i,l t uuti i'o'i
"ti,, cx-comuniqti de
g",;'i;'i"'iu*oit' cu ciliva
politicX externd prin a indatora pregedinlia Consiliului cel mai *ut" moderali' El
mai
European de a se consulta cu Parlamentul European cu stinga aar domiiaiit totuf democrali
a Uniunii Europene'
privire la dezvoltarea unei politici externe gi de securitate are membri din aproape fiecare lari
6*'*unlu trimi[And ceie mai mari
comunI. cu Franfa, Spu'lil 9i
r Potrivit cu procedura de auiz conform, Parlamentul are .
contingente'
d'*::i',":?
Grupul partiduhri eurlpeatl ,1:'::':!:"#l *I
constant al treilea cel mai mare
putere egal5 cu Consilitrl asupra deciziilor care permit
accesul noilor membri in Uniunea EuropeanS, acordAnd
irii,i,iiii;;il' t";od
European' el-cuprinde membri clin
17
n.rr, ir, i'urfumentul i ideologic i' cei
statelor nemembre statutul de state asociate gi de aseme- lt.# *";;;;.' biij'lr ?- ldcali zatin insauiermen
imprejurul centrului
nea asupra acelora cu privire la acordurile internalionale il;;;iii ;l;t *"*utii talnalionale
stau
cele rnai mari sunt din
ale UE; deciziile care se referi la toate acestea trebuie sI .i?."r"'tir" satt potitlce
obfini sprijinul unei majorit5fi parlamentare. ir4;t.'; Britanie, Italia qi Germania'
.' dirirt r'r rlit w t ot ; nu A,Lil' A vd zut o sub-
t' t'ii" a "'np' n n U tadhr'rg5ri
n

Tratatul de la Amsterdam a crescut in mod semnificativ pute- ani' cu noi la numSrul

stan[ial5 creqtere "t
rile Parlamentului prin abrogarea procedurii de cooperare in 'tii*ii
 143
lNSTlTUTllLEuNluNllEuRoPENE
142 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

mai myite puteri de supervizare

In sfArqit, Parlamentul are
slu duptr alegerile din 2004 ficAndu-l al patrulea cel mai
mare grupin Parlamentul European. Urmireqte o varietate
,.di;i;il;ir:*;*:i;[ jl,'X;n:l;']*i1LlH:Xl
o o il:,p'.:!3 n'*
i'u' core s iulu i
de probleme legate de justifia social6. ::i,1";t':,1# %XTruj, i;; mai posibil oerturbatoare
dintre
Grupulpartiduluipopular european (democrali cregtini) 9i al dema- ,lt' rnembri independe"nii' forfa
in sa de a
cralilor eurapeni (PPE-DE). Mult timp al doilea grup ca mirime
.uterile Parlamentuili$;;;i;;"ia "'o"itatea
in Padament, acesta a devenit cel mai numeros dtrpi alegerile
din 1999, De centru dreapt4 el ctrprinde MPE din fiecare stat l,xi.J.I"fi iTr:{:hi::",,fi U:,tU,lti"#::iff 5.J,,1
('omisarilor, prtn ln aiunsese
membru al Uniunii Europene, cu delegajii din Germania, Fartam*r,tul
;,.;; E;i niciodatd uz de aceast[ pute1e,-
Marea Britaniq Italia iar cea din Spania fiind cea mai mare. 199? duPr acuzaliile'de
Grupul uniunii pentru Europa nafiunilor (UEN). Un mic grup ftnrte aproape de t;i;;;]'""'"'i" impotriva a doi membrt at
de MPE din aripa dreaptl n[scut din Gaullismul francez, rrcpotism qi *un'g*il"]lt-Juf"tt'os Colegiu' Parlamentul
dar care a fost mult mai rccent condus de cdtre opozi{ia colegiului' Dar in ;t' ft;ji;1nt'"g"racuzatiii6r' ArrticipAnd o
anchetarea
fa1f, de Maastricht gi federalism qi care pAntr acum a refuzat Iluropean a optat pentru martie'
sd se asocieze cu cei mai naturali aliali, grupul partidului rno(iu ne a" .utt"'u,'Cti"g
t"l S'"ter. a.dem isiona t in luna
tonstatirile anchetdrii' in octombrie
popular. chiar inainte ,a f i" p'-Uiitft*
Grupul pentru Europa dernocratiilor gi diuersitdtii (EDD). AvAnd Parlam**'d ;i;;;'d"btl si blocheze nrtmirea noului
pufine diferen[e fa16 de UEN, EDD este o asociere neobiEnu-
z004,
care.gi-a flPrimat pircrile
itfi de entittrli mici de dreapta sau anti-federaligti din Marea
comisar italian Rocco Buttiglit"t"' femei'
tt' piii'i'" iu t'"otnot"*t.ralitate 9i
Britanie, Olanda qi Danemarca. controvetsa,u

toate domeniile cu excepfia anumitor probleme referitoare la Curtea EuroPeani de Justilie

uniunea economic5 gi monetati (asupra cirora statele membre cea pulin b5gat'.il ::i::.(9t
au dorit sd mentinX controlul) gi a crescut numlrul de domenii Currea de ]ustilie este institufia ale
#il;il'*'{tecelecinci inititulli rnaiore
Ia care se aplic[ procedura de codecizie (de la 15 la 38); acestea probabil cea rnai
includ acum sdnitatea public6, libera circulafie a lucritorilor, Uniunii u,'op*""'ifti*p t" Co"lisia 9i Parlamentul European
ai".parte'a mediilor de informare
Ei
educafia gi formarea profesionali, fondurile structurale, politica atrag cea mai mareattrafu poliiice'
transporturilor, cooperarea vamalE, protectia consumatorilor gi a publictrlui Si i*piitl-i't t"fu mai mari controverse
clarificarea sem-
protectia mediului.
'u
Cttrtea a funcgionati; i;;;"'
ocupin<fir-se de
sale au avut
Europene' Activitilile
Pe lingd aceste puteri legislative, Parlamentul are gi com- nificaliei a,uptutJUniunii iar rolul
important5 c'iticipe"tru
evolulii integririi "*iopttt*'
petenfe comune cu Consiliul de Miniptri cu privire la stabilirea c;*f,i"i "t l:l:.mentului
bugetului Uniunii Europene, aga ce cele douiinstitufii consiituie siu r"r
a fost ru a"il'pffi;;ili '*'
cu toate acestea' pugini
curopeni-stitt cu ce se ocuPa'
"autoritatea bugetari" a UE - ele se intdlnesc bianual si adopte - 9i
de u'" :il"git"'lllt:::l:
un proiect gi s6 discute amendamente. PE poate cere sE fie aduse Rolul Cur!ii deJusiiqie este "igt-"u de ca-
internalionale avutein vedere
modificlri la proieciul de buget, poate solicita ca noi sume s[ fie qi europene - $t
'#;;;ile:iespecttr tonJiliit" 9i spirirul tratateror B
alocate pentru domenii care nu sunt cuPrinse (dar nu poate elabo- treuniunea rr."rJri; aplicat 1,

ra decizii despre cum sX se strang5 fondurile) qi in cele din urml qi cd dreptul UE

-PJ;il*Jii""tit' imparqiai qi constant faptul {
;;;';uu i''ta"pti'i"9te aclst rol prin
pcste tot in
- cu o majoritate de doui treimi - poate respinge Proiectul. """1"
1;
1'

t
 144 SA INTELEGEM UNIuNEA
EUROPEANA
tNSTITUTUIE UNIUNil EUT.iOPENE 145
cdirotirdgte.cu plivire la,tonstitufionalitatea,,
pronunfand hotdr6ri preriminare dreptului UE, val libera circulalie a lucrhtorilor, au redus incidenla cazurilor de
r",oti.itur.u oricirui tribunal
nafional in cazuri cu privire Ia interpietarea discriminare intre sexe gi au ajutat Comisia si doboarebarierele
sau variditatea dife- tlin calea concurenfei.
eri.a le d rep tu tu i .";J; it*
Xt"]::^p::"ed
rn care se constituie ca pdrfi institufiile 9i sotu f i on 6 nd I itigiile
Curtea de ]ustifie numiri 25 de judecltori numifi de guver-
UU, ,iut*fe *e*i." rrcle statelor membre pentru un mandat de qase ani, cu posibi-
societdfi sau persoane fizice.ln
ha*p-t'inir", rorurui sdu, curtel
acordd autoritate UE gi se asig,ri litatea de reinnoire. Pentru a menline o arurmitd continuitate
sunt compatibile cu prevedeJle "ff,o*rarif" Sf prfutlitrrf" qi permanenfl in activitatea Curfii, reinnr:ririle sunt etapizate,
tratateior.
Dreptul UE are prioritate.fa* d;ldil astfel cE aproximativ jumltate din numlml de judec[tori ridicd
nafionale ale statelor problema reinnoirii la fiecare trei ani. Teoretiq judecHtorii sunt
membre cAnd cele doud vin i";o;li."t;ar
numai in domenii numifi prin acord comun de citre guvernele statelor membre.
c.ompetentd,, ale UE: acolo u"a"
{e .
statele membre au cedat puterifu
tii *"e activ, gi acolo unde aga cX din punct de vedere tehnic nu este vorba de nici o coti-
i" fu*rrea Uniunii Europene. par:te nafionali. Cu toate acestea, pentru cX fiecare stat membru
Agadar Currea nu are competenfe
dreprutui fam,iei, in schimb
,rupru-a*f;i;iil;i=r:; are dreptul str facl o nominalizare, tofi 25 sunt numifi efectiv
le-a pronunfat cu privire h "*d;-i;;rre
din h'tirar,e sare clecltre statele membre. Persistenla cotelpHrli subliniaztincd o
g;;;l-;;'fiouteme economice in
datfi rolul intereselor nafionale in elaborarea deciziilor LIE.
care UE s-a implicit in mod
rezorvatin domeniile politic,or
ff;'C;;6; a avut mai pufine de in afari de a fi acceptafi de celelalte staie mernbre, judec6torii
unde uEl tost mai pufin activfi,
ca de. exemplu educalie gi sdn{tate. trebuie sd fie inclependenfi, trebuie sI fie competenli ciin punct
Situatd in ,,palais de de vedere legal gi sd evite promovarea intereselor nationale ale
I1s1r1e", parte a unui grup
.:-r. *rr.".r-"{:rcer .Centle iir.oin"",, cte al institufi- statelor de care au fost nominalizafi, Unii au devenit judecitcrri
:l::jl
qeasupra oraqului fuxgmlyr&
Curtea deiustilie
pe un platou la Curte av6nd experienfd ca minigtrii de guverne, unii au
judecrtoreascr supremi a utrtoiitutu, coordonat birouri electorale, iar allii au avut cariere ca avcr:a[i
uniinii il;;i; "ri" emise de
Hortrririre
citre aceasta nu not,fi ,.::y.ut: i" frfr'rit"i sau univcrsitari; indiferent cu ce s-au ocupat anterior, nu li se
instanfe. Ea a oferit
cele mai murte contribufii ru"au*unlut**il permite si definl birouri politice sau administrative in timp ce
pro."rrr de inteera-
re in anii 1e63 si ie64 c6nd ,
d"i;;;a f;;ilil,r'iif,rfi
nu a fost doar un tratat, ci un instrument
igi incleplinesc mandatul la Curte. Ei pot demisir:na de la Curte,
dar pot sE fie revocali numai de c5tre Curte (nu de citre statr.'le
constitufional care a
iyfry obligatii directe gi co*rrr."." pri"ir" la statele membre
membre sau de celelalte institufii ale UE) - gi asta numai prin
gi a cAgtigat prioritate aJupra
areptultii intern. acord unanim cil nu mai corespund condiliilor certtte pentru
de Justifie a stabilit at ,uur*n*a exercitarea funcliilor,
..- _Crr,:,
mcntare importante prin decizii in cazurica
precedente supli-
Un iudecItor este desemnat ca pregedinte de ceilalli fudecl-
v. Enel (1964) ca.e a.oofir*rtpriJtat"a
d;;;;;;il A:;; tori, cu maioritate de voturi, pentru un rnandat de trei ani ce poate
a..p,.rtri comunitar gi
c'asis de Dijo, din I9z9 care a'si*p11?i."t fi reinnoit. Pregedintele conduce lucririle Curfii, este responsabil
r" mare mrsuri desi-
unice pri" stuUiUreu pri"c,pirfri de de distribuirea cazurilor cdtre judecHtori, prezideazl gi decide
l:-toj::ipt"fei
recrprocd: un produs fabricat gi vA*dut in condifii
recunoagtere
termenele pentru audieri gi.are o influenfa considerabil5 asupra
stat membru nu poare fi inteizis
f"grfl ir.,ir; orientdrii politice a Curfii. in ciuda rolului sdu critic in promo-
ae catie attui'fu. E;prr"hl
Celelalte hotdrAri ale Cutfii r" ij"irtir'
rpor,r"u competenfelor
il: varea integr5rii europenq pregedintele - Vassilios Skouris din
Parl amentului, au consolid at a.Jptrri Grecia incepAnd din 2003 - nu a devenit niciodatA o personalitate
f ilitrriarule au promo-
" publicX importantX, de acelagi calibru ca pregedintele Comisiei.
146 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA lNSTITUTIlL.EUNlUNli EUROPENE 147

a Uniun ii
Pentru a-gi facilita activitatca, Curtea se poate reuni in patru zice gi juridice, un stat membru sau o institu[ie
camere formate clin trei p6nd la gase judccitori, care delibereazi n".op!"* formuleaz[ acliuni impotriva unei institu{ii a
asupra deciziil:rr firrale, cu excepfia cazurilor in care un stat UE sau unui stat membru' De exemplu' ttn stat
membrtt
membru sau o irrstitufie soliciti o audieretn plenul Curlii. (ince' urti p"r"t si nu igi indeplineasci obligafiile care ii re-
vin in conformitate cu diepttrl comunitar' caz in care
()
pind de la extinderea din 2004, audierilein plenul Curfii au fost
ir, locurite cu audierile inaintea unei Mari Camere, formate din 1"3 acliune poate fi iniliati de cetre Comisia Comuniti(ih:r:
n rtop""* sau rle c*tre alt stat membru' Comisia
judectrtori.) Pentru a ugura mai mult volumul de munci, judec{- aclcse a
torii sunt asista{i de I avocafi generali, consilieri care revizuiesc membre acuzAndu-le de ne-
u.fioit"rra in justilie statele
fiecare caz pe m6surS ce vine gi elibereazd un aviz preliminar clecurg din.instituirea Pie[ei
indepllnirea obligaliilor ce
cu privire la solu{ia care ar trebui dati gi la legea aplicabild. introduci ele acfiut"ri'
U"i.L. Companiiie private pot sd 9i
Nu e obligatoriu ca judecXtorii si fie de acord cu avizul, sau daci socotcic ci un stat membru sc dedd 1a discriminiiri
chiar si se refere la el, dar acesta le oferi un punct de plecare in privinfa Produselor sale'
de la care sd ajungi la decizie. Cu toate cd avocafii generali sunt 'Acliuiriie clirecte pot fi clc asemenea introduse tm-
6i ei, in teorie, ntrmifi de comun acord/ unul este numit de citre potriva Comisiei sau Consiliului pentru a se aslgura
qi
fiecare din cele 5 state membre mari gi ceilalfi patru sunt numifi ie legile UE sunt cc'rnforme cu prevederile tratatelor
de statele mai mici. CAte unul dintre avocatii generali este numit nentru a se incerca anularea celor care nu sunt' PArAtui
Prirn Avocat Ceneral la interval de trn an. Itt" uptorp"intotdeauna Comisia sau ConsilirrL deoarece
Pe rnXsurl ce Uniunea Europeand s-a exting activitatea Curfii acqiuirile iunt de obicei introduse impotriva
unui act pe
de ]ustifie s-a amplificat. In anii'60 Curtea primea in jur de 50 impotriva unei
care l-au adoptat. Altele pot fi introdu'se
iona in con-
de cauze pe an gi se pronuntau in jur de 15-20 de hotir6ri, dar institulii a U E tn constatarea abfinerii de a acf
acum sunt aproximativ 600 de cauze pe an qi se solulioneazi iotmitute cu prevederile ftatatelor' Parlamentul European
introdus o asemenea acliune impotriva Consiliului
intre 500-500 pc an. de
a
Pe misur5 ce volumul de munci a crescllt dupl anii '70 gi itai"i*tr in anul 1983 (Cauza 1,3,t83), acuzAnd Consiliul
'8Q Curtea avea nevoie de peste doi ani ca se ajungd la o decizie ci nu a acfionat pentru a conveni o potiticd comun5 in
de la
cu privire la cauzele mai complexe. Pentru a accelera rezolvarea domeniul iransportr-rrilor, cum prevedea Tratatul
privea
cauzelor, in anul 1989 a fost creat Tribunalul de Primi Instan!5, Roma. Curtea a decis ci deqi era o obliga$ie care
ca primul nivel cle decizie in cauzele mai pugin complicate. Daci Consiliul, nu fusese convenit nici un calendar 9i' in
.o,i.".ir",p, a fost lisat la latiiudinea statelor membre
o cauzi e pierdute Ia acest nivel, pHrlile implicate pot aduce in sil
fafa Curfii un recurs la hotirArea Tribunalului de Primi Instanfd. decidl cum s6 ac[ioneze'
Tribunalul de Prirni Instanfd este compus din 25 de judecdtori . Ac tiuvti p e ntr tt pro nun! ar ea hat drfrr ilor .yreliminctre' Acestea
* r'rumi{i prin comun acord de guvernele statelor membre (cAte constituie cea mai important[ parte din activitatea
Curlii'
unul din fiecare stat membru) - qi utilizeazi aceleagi proceduri Sunt acum aucliate eiclusiv de citre Curtea de ]ustifie tsi

debazb, ca gi Curtea de justi{ie. pe carele judeci'

Activitatea Curfii intri in doud categorii principale:
. Acliunile directe. Acestea sunt cauzele (toate audiate de
citre Tribunalul de Primi Instanf6) in care persoane fi-
.otttrir"i* i" iur de 25-30%din cauzele
DacA un tribr-rnal na[ional ridici problema
clarificlrii
,no* rtp*a,e de drepi comunitar acesta se poate adresa
Curlii pentru a prcinunla o hotdrAre -pre.limi1yd fti:
vind interpretarea sau validitatea acelei legi' Membrii
 uE 5l STATELE MEMBRE 157
156 SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

cAteva concluzii despre

Nu existX nici o indoiald asupra faptului ci relafia dintre busetulUE, pentru cala final si prezinte
statele membre s-a schimbat considerabil gi cd oricum am descrie ;;;?;;l;i igir'ii asuPra stateior membre uE'
acum UE, legitura dintre statele membre este foarte diferittr
de cea anterioard creirii UE. Datoritd integririi economiilor, a
membre
acceptirii unor stanclarde pi reguli universale, datoritl dezvol- ldentitHlile in schimbare ale statelor
tdrii unor politici comune in domeniul comerlului, al rela[iilor iar
externe, protec{iei mediului, transportului gi condifiilor de Sr:cietatea uman[ se aflS intr-o continui stare de schimbare'
munc5, diferenlele dintre statele membre s-au diminuat, relafiile r:ruropa,,rr"::."1":ilil;i'!'"""f1*";::?L"#t::-:il*:li
transtormart c
dintre acestea s-au schimbat, iar presiunile datr:rate integrdrii tlintre europeni au suferit
ii*ii"t"i'1il;;";: i'""uu mai mare parte de schimbirile din
au devenit mai profunde gi mai complexe. Conform
Aceastd situa[ie reprezintd un puzzle nu numai pentru euro- rlomeniul .o*rt"toliti;; ;i ;i activiiSlii.economice' familiari as-
peni ingigi, dar gi pentru cei din exterior, a$a cum vom vedea in (lanitolului 1, sistemll de st't cu care toli suntem
t unele
inlT t,,""*'a;;;-J;il; ;;;
; ;"",1e, f iincl preced a de
Capitolul9. In general, lumea exterioari inci mai privegte Europa constant care qi au con-
ca pe o regiune cu state suverane, gi realizeazd foarte greu faptul ;;il;;;iP.iiti.., "t" insele schimbate politice intre diferite
clus, bineinleles,la ;;**;t;;
ftontierelor
cI acele state vor acfiona de cele mai multe ori unanim in relafia al Europe'i arati
cu restul lumii. Poate ci defin pozifii diferite in cadrul Nafiunilor comunitEfi.o ,.u.tallJoii" intr-.r" atlas isioric
statelor' chiar pi cele mai
Unite gi a Organizafiei Mondiale a Comerfultri, dar cu siguranfd schimbdrile .o,',tu"'" ot" frontierelor insemnat reu-
care au
acfioneazd unanim in probleme importante de politici externd ;;;;, ;;* ar fi sfArgittrl anilor 80 9i 90'
Cehoslovaciei, Iugoslaviei
qi voteazi impreund. Pe plan intern, insl, vor exista adesea dis- rrif icarea Ger*urri"ffi)*"*ururu,
pute privind acfiunile de prezervare a identitifilor sale nalionale t'si Uniunii Sovietice'
separate. Cinic este faptul cd statele membre aleg, pe de-o parte,
"i""ir*i"""*i J"-ur doiiea riizboi mon.ial' Europa fellneS
economice' 9i actorii
sH pun5 Europa pe primul loc, atunci cAnd acest lucru le este ponderea puterii gfoU'il Pofiticc' militare 9i
Marea Britanie' Germania
favorabil (cooperarea le aduce cele mai mari realizdri), iar pe de l;;il h i-lriiir""i"*"'iionale erau era definit in mare parte de
alta parte, aleg si punX accentul pe identitatea nafionall, daci ;i Franfa. sistem't i"ni"tilii"'r avantaie politice'
acest lucru este convenabil. Privind totugi in linii mai mari, sta- competi{ia dintre puterile euroPene -P^entru dupd 1945' cind
s-a schimbat
tele membre se regEsesc din ce in ce mai mult ca subiect al unor t'conomice qi milita're' Acest lucru
militar qi ideologic' de
lluropa u ror, p."ruta)il;;tt
d1v1$e1e
presiuni interne gi externe care le-au impins, in mod inevitabil,
in direclia construirii trnei politici comune in diferite domenii. citre cele ao.,a Statele Unite 9i Unitrnea'Sr:t:::tti
"pt'fittJri' economice citre noi centre' tn
Concluzia este cd acestea vor ajunge sX realizeze faptul ci sunt qi a vdzut deptasat nullcut puterii
Aqa^cum.s-a ardtat tl ::.ry1?'."'
europene, mai repede decAt restuI lumii, special Statele U''ii" tJ l'plnia'
Lista efectelor integrHrii asupra statelor membre UE este 3, nevoia a",
J- sinl insigi s-a aldturat nevoii'de
lungi gi cornplexd. Cu scopul de a ilustra aceste efecte, capitolul securitate
"r""8";6; postbelici' P:"t:u
!i mititara in perioadao iroud
".ono*i.a sh-caute semnificafie
5 tr:ateazi mai intAi unele aspecte constitufionale gi legale ridi- a incuraja elitele
"uttutoptne doreasci mai a"g.tub-" cooP:r.are
cate de integrare gi insemndtatea integrdrii pentru relafia dintre a comunitilii regionale qi s[
statele membre. Capitolul mai trateazi gi modul tn care sunt decAt competiti"' ;;;i;"intea
rizboiului' relaJia dintre statele
acum aceasta se baza pe
create politicile la nivel european, modul in care procesul politic membre uru .o.,airia i. .or,.rren[5,
a schimbat relafia dintre pdrfi gi intreg, politicile referitoare la cooPerare'
 1s0 sA INTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA
tNSTtTUTilLE UNtUNil EUROPENE 151
European a avut,gi insuccese,
printre care incapacitatea de a
accelera reformadindomeni"i;gr.;l ,ru bugetar sau vL sc convini asupra un set de Concluzii ale Pregedinfiei, un draft
un rispuns comun at UE la crizefe de qa b,
sdsi avansat, aqteptat de obicei de lideri la inceputul reunir.rnilor,
al.i.rt;i;;ffi;
Consiliul Europ.ean adoptd a""irii c5rora le oferl esenla dezbaterilor.
direclionarea
i*portrr,i" iegate de Oficial, Consiliul European nll are o agendA prestabiliti,
orientdrii de insamitJ u i,tugr,rii
economice, de aspectele economic" poritice gi dar finind cont ci trebuie sE existe unele orientiri, este uzual
int*.r.ru, de problemele de
politici externd, di co.troversele asupra ca demnitarii superiori din fara care deline prepedinlia si cola-
bugeturui, de revizuir,e
tratatelor' de cererire de aderare boreze cu Consiliul de Minigtri pentru alcf,tuirea unei agende,
tu dnirn", Europeanr a noilor
membri gi de reformele institufioJu Subiectele aflate pe agendd depind de imprejurlri. Dehgdliile
aduse in conformitate cu Tratatul 1"Ja" schimb,rile nafionale au de reguld probleme pe care doresc sd le pund in
"*"*prtr
a" rI rrlirul. consiliur
zd toate aceste decizii printr-o rearizea- discr"rfie. Apoi trebuie sI existe o oarecare contintritate fali de
."-Li"rii-,i" uiri"r*r*i"[."
dezbaterile bilaterare ji *"rt,ut"i.i"
il'r*nru gi cu negocier,e. irrt6lnirile anterioare; in plus, liderii au de multe ori de-a face cu
Mecanismele elabordrii deciziei,e
bar"ura p" Urrra organizare gi probleme neapteptate sau cLt urgenfe care necesiti decizii^
pregdtirea de calitate,.pe abilitdf
ile .onJ,r.e.il pregedinfiei (care Unele problerne (in special cele ce privesc aspectele eco-
convoacd qi prezideazd fiecare intrunireigi nomice) sunt discutate in mod curent, la fiecare reuniune. De
gi perso,alE a Iideriror. Dinamica
p" ,'gu"a;ill"i,lii.a asemenea, Comisia poate promova probleme pe care ar dori
i"i".iJ.*nrrd a participanfilor
este.gi.ea importanti. De exemplu,
u*lilrur,.o-germane a avut si le puni in disculie. O pregedintie activi ar putea exploata
*IT ti*p o semnificalie poritiie muru-ta-oi intr-o mdsuri
rc.uniunea, aducAnd in disculia $efiior de Guvern subiecte de
mrla ctipa c6nd e*ii.d"reu ,t.;;; I'aiminuat mai intercs nalional sau regional.
voturifi1
gi puterea politicd numdrut
a celor',,Doifvfat,,y. Liderii care
de Pregdtirile pentru fiecare reuniune incep de indati ce un
s_au
aflat in exercifiul fun_cfiunii.o fr"gd
p;.ioadd de timp sau cei stat nrembru preia pregedinfia in lunile ianuarie sau iulie, iar
care disptrn de un sprijin potitic cJnsiderabil t" intAiniri lunare ale minigtrilor de externe incearci si rezolve
sc'afli in alte pozitiide pr.piif_ Irri posibilele neinlelegeri, Pe misuri ce data reuniunii se apropig
"ogo.i"ii
.r,J'tlai bune decat cei care
nu dispun ae o.esie avantaje. primul ministru gi ministrul de externe al statului care define
Reuniunile Ia niver inariale cons,iurui pregedinfia devin din cein ce mai implicali. Aproximativ cu zece
au locin run,e iunie
gi decembrie are fiecrrui an qi zile tnaintea reuniunii, rninigtrii de externe se intAlnesc pentrtl
ori d;;ad ori este necesar s6 se
desfdgoare intAlniri s"p[ro"rrtri*.
lnrir-irif" sunt gdzclu ite de a da o formi finald agendei gi pentru a aplana orice problemi
statul care define pregedinlia conriiiriri sau disputl rEmasd in disculie. Cu cdt sunt mai multe acordurile
(Consiliul de MiniErri;; in ti*.ul-"f" uniunii Europene
pe care le pot conveni in avans, cu atAt sunt mai mici riscurile
,r.lrl".
statului respectiv, fie intr_o *.tropoiirugionalE fr"'f;.'rJ#fl ca intAlnirea sd egueze (]ohnston, 1994, p, ?7-31). Unele reuniuni
de excmplu Cardifi BgSn say
,u, ;;j;;; sunt obiqnuite pi se sfArqesc in general prin acorduri intre lideri;
C"t-[,irg ]; prezentinsd aproape
toate intalnirire se desfigoard ra altele se referi la divergen{e profunde, asupra cdrora s-ar putea ca
B.uxefies. organizarea sesiunii
se afld in rnare mdsurd in sarcina statele membre sd refuze si accepte un set comun de concluzii.
membru care define
pregedinlia (care de obicei privegtu "rr"iri
i,tair,i.,u., p" ,r., fG;; Reuniunile se desfipoard de obicei pe durata a doul zilq ince-
a expune problemele prioritare ale acelui pAnd cu discufii informale tn timpul micului dejun gi avansAnd
stat membr"y. ag;d;
cuprinde problematici Iegate de prioritagiie in detalii in cadrul sesiunilor plenare care au loc diminea{a, dupd
Uniunii ,ird;;
dar gi prioritifi specifice a'ie statuiui;;;r". amiaza qi, dac[ este necesar, seara. Peste noapte, demnitarii de la
obiectivur este sd
pregedinfie 9i de la Secretariatul Consiliului de Minigtri Iucreazd
 160 sA INTELEGTM UNIUNEA EUROPEANA

uESr STATILE MEMBRE 161

UE in domenii cars su.fsst
deja definite ca intrAnd in competenfa
UE. in at doitea rind, dezbat";it;;";;;i*r.
actiunile sunt mai bine indeplinit*
*
absoturizeze dactr
de cltre UE acfion,na .u ,.,
J.,['tur" *;;;"
ri.g;;";, Caseta 5.1 Divizarea responsabilitigilor
toi r;,;;;. i,
diaritatea are menirea au u fimltr'ir*.,f" aI treitea rAnd, subsi- pe domenii ale politicilor
pol i tico-jud iciard despr" .omput*rrf", UE printr_o discufie
clari
care a puter,oi r*r ru
fi
r"r; ;_;;r;;;;;, ffi il Unul dintre cei mai importan{i termeni ai eurojargonului est*
"Ju
.*ti1".,tt, *.r.openi, "
are statelor "competenfa", cn sensul de autoritate in domerriu. De-a lungul
membre pi ale institu[iilor UE.
timpului, competenfele instittrliilor UE au crescut pe seaina
Integrarea europeani-a fost insofit; statelor membre. inceputul a fost modest limitf;ndir-se la res-
o
european de Iege qi o scddere
u
L* cregtere a corpului ponsabilitd[ile transferate Comunit&fii Europene a Cdrbunelui gi
rndependente dc a f11e po.liticd pi"rpr.itAp, guvernelor nalionale
llge.inconformitate cu intere_ C)gelului. Oricum, chiar 6i in acele responsabilitifi exista promi-
sele gi prioritd[ile
devenit mai slabe ^a1ly|are.
si*rlil" iegisraturire nationare atr siunea rrnor schirnbdri ce Ltrmau sd vini; tratatul, de exemplu, a
$i m.1i marginalizate iritr_rrn proces care atribuit CECO responsabilitatea de a asigura folosirea raiionalI
descris (peiorativ) ca "fecreraTi a fost a resurselor de clrbune (un precursor al politicilor de rnediu), sI
s* i.1i".i,".,,. Legi slatu r,e n a[i- promoveze conditii de muncS imbunittrfite (precursor al polit!
onale aveau odi.ioard autoritate
a$a cum credeau de cuviinla
rp;;;;- deprind si facd rceire cilor sociale) gi si favorizeze comerf ul internafional (precursorul
memtrji _i, i"-li***,**.Ta," politicilor cr:merciale gi externe'). InccpAnd de atunci, institu{iilor
:,.:-.1]
pt
yt
I i l,
comunitatea
rr,"#.ii, ril; il ; ;;"ffi
opi n i a p ubticr, p-u teri te
,1, UE le-au fosi atribuite competen{ein diferite clomenii de activ!
internafionaltr. in prezent, acestea
se concentreazi tate, iar o dat{ cu cregterea acestor responsabilitAti, autoritatea
din ce in ce mai muit asupra domenii-lor
f.arte acrivf,, iar in alte er;il;;Jr.,*rain .*r" UE nu este inc6 statclor rnembrc a scizut.
pntrivit cerinlelor Domeniile de politici care intrfl in compctenfcle UE, in pre-
legii UE gi presiunilor integririi
,**i*"f_. zent, sunt schilate in linii generale in tratate, presupunindu-sl:
Este absoiut discutabil"felul
divizate intre UE sistatele *"*Ur"-1r.
in?r* ."rponsuU;litiqile sunt c5 toate celelalte domenii rimAn in responsabilitatea statelor
.aseta 5.1;. ln sfera ,,po_ membrc. Dar sistemul este prea arnbip;uu pi nu existl nici o
(unconcept rar definit, c{ar perceput distincfie clarE intre competenfa exclu"sivi gi nonexclusiv.I. Ca
l:j:^I::trte"
r nsem na problemele
de guverna re universa l*, plrsi
de obicei a urmare/ in cele mai multe domenii, autoritatea este divizati,
cele mai urgente, .r* uifi politicile rt*rr;;;;; balanfa puterii inclinind spre UE, in unele d*rnenii, 6i spre
exterrra 5i cele econr:mice) statele membre, in altele:
statele membre au mai pufin,
tiUertate'AJ midr;;*.e;;;#;l
Adoptarea monedei UiT? ---*fi""-.
puline elemente ale politicii,f"o.""o*i.* asigurat existerrfa a Domefiii de Domenii cu Domenii de
6r monetare care sunt
i:11:'_"J:
rn zona tluro"satd
mrsurarre Europa ii.t[r"
(v. capitolul Z;. in probleme
*";;;;:;i*;; campetm{d UE responsabilitdli
iwrydr{ite
corrqreter$a
statelpr mtntbre
internafi"rrf", ifriri AgricuiturE
dacfi UE mai are mutr p6nfi ; Culturf, Audi.ovieual
n5' iar statele membre inai au inci dr;;;i"ma o politici comu_
Concurenfd Ocupare CetXfenie
multt-ribertate individual'
in relafiile din afara Europei *"iriin care ipi definesc 6i
exprimi interesele de apdiare,sii"
Protec{ia consu- Energie Justifie penali
uE devine un actor ce se afirmd matorului
disfinctiv pe scr:na *o,rdirt;. UE;;p;;ozifii
comune in ma- ActivitS{i bancare Promovarea ApErare
joritatea pr.blemeror comerciare
6 r" rir"idr" cu anumite regir.rni exportului
154 SAINTELEGEM UNTUNEA TUROPEANA

.ii ciuda preocupdrilor

.la federalizarea din unele state mernbre cu privire CAPITOLUL 5
Europei, institufiilor inci le lipsesc *rit" dio
caracteristicile unei forme de guvernare federald convenfionalfr. UE 6i statele membre
De exemplu, nu existi,ici o armat5 europeanfi sau forfl aerian6,
nici un pregedinte european ales, rrici un sistem de irnpozitare ldentitd{ile tn schivnbare ale ststelor membre
europe&n, nici o politicfi externd gi de aplrare european6 qi nici
in\elegerea pracesului de politicd
un sistem pogtal unic. Mai mult dec6t at6t, centrul eiabor;iii de"
ciziei incd incurnbi Consiliului European gi consiriului uniunii Politics dh domeniul bugetului
Europene, arnbele avAnd mai degrabl un caracter interguverna- Caracterul?n schinrbare al UE
mental decAt supranalional. Concluzii
ln mod definitiv, Uniunea Europeanfi este totuqi in cele din
urm6, un acord voluntar pi ti lipsegte capacitatea de a impune
statelor sale membre sX implementeze dreptul gi politica euro_
peani. Itetragerea unuia din membrii sdi nu ar fi priviti ca o
Noi rttt ?rc'nm ttas ?napoi frantierele statale p6nd la
ma-rginile,
secesiune. impuse din nou' ls tnvet
Cu toate acestea, depi existd inci dezlateri aprinse privind
Marii Britanii doar ca sd le aedem
elffapet?l, dt un superstat eurapean care sE exercite o noud
punctele mai subtile ale eleciziilor elaborate de instituIiile uniu-
*iiEuropene, guvernele nationale ale statelor membre le-au cedat
dotrtina{ie de la Btuxelles'
Margaret Thatcher'
acestor institu{ii puteri importante. indeosebi cle la Actul LInic
prim-ministru al Marii Britanii, 1988
European, activitf;fiie Comisiei, Consiliului Uniunii Huropene,
Ia inte-
Parlamentului Hriropean 6i Curlii de justifie Europene au avut una dintre cele mai interminabile eiezbateri referitoare
in relafiei dintre UE.gi
o influenfE directX asupra viefii europenilor. Dar guvernarea in
;;;;;;;*pean6 se concentreazd iurul
considerfim Estonia'
Europa nn reprezintd numai ce se petrece in capitalele nafionale statele membre. Oare inc[ ar mai trebui s6
t1-"-:-
$i in centrele regiorrale, ci gi ceea ce se petrece in Bruxelles, Lu- Germaniu, Ungaria,Italia 9i Suedia state independente 9i
actoriin cadrul
xernburg gi Strasbourg. ;;;;;" i.atJar trebui sS le veelem ca pe nigie
Raporturile dintre cele cinci institulii majore gi dintre ele 6i f"t,ipe extin$e? E posibil ca integiarea s[ aclioneze Ia un
guvernele statelor membre se afl5 ?ntr-o schimbare continurE, pe "".i
*rcrur',irel, iar statele membre sH igi prezerve identitXlile
ia un
gi cat de mult
rnfisurd ce echilibrul de forle se regleaz6 gi se moclificd" Dinti-o micronivel? c&t6 autonomie mai a, st*t*lu membre
fixist5
combina{ie c{e convenienle interne gi presiuni externe apare un au fost subtlrdonate puterilor unui sr'rprastat European?
nou nivel de guvernare, care c&gtig5 mai multe puteri pe mlsurd in tr-adevdr .rr, r,.rprurtut European? Mulli cethleni
europeni su-nt
statete
ce statele membre cedeaz6 cu pruden!5 din suveranitatea lor foarte critici cAnd vorbesc despre ce ainsemnat UE pentru
cauza identitBlilor na{ionale sepa-
localH qi nalionalE cltre nivelul regional. in urmXtoarele doud lor gi continuA si lupte pentru
guvernele nalionale' ExistX
capitole vom vedea ce anume a insemnat aceasta pentru statele rate gi a pistrlrii plteritot de c6tre
urruiir, ci aceast[ conCentrare a puterilor nu
este
memtrre pi pentru cetifenii Europei. ins& a{ii
""ru
doar benefic6, ci mai mult, c& nu mai existfi Punct de intoar.cere
gi ci identitfllile nafionale pot fi p6smate chiar 9i in
condiqiile
unor politici comune 9i instittlfii unite'
155
 uE 5l STATELE MEMBRE
155
164 SAINTELEGEMUNIUNEAEUROPEANA

au cele mai stranse legHturi cu !6rile lor, iar guvernele nafiona-

regionale
le dau tonul integririi regionale. Astfel, integrarea a ajutat de Caseta 5.2 Cregterea autoritSlii
fapt la promovarea unei reafirmdri a diferenfelor culturale mai au fost
ce statele na{iuni ale Europei
degrab5 decAt la omogenizarea Europei, deoarece europenii au in mod ironic, pe m5sur6 na-
ocupate cu construireu 'in"i
Uniuni Europene' minoritilile
fost educafi si infeleagd gi sE aprecieze varietatea regiunilor in mai vizibiie' rnai zgomotoase'
care trHiesc (v. caseta 5.2), tionale din aceste statc au clevenit rea I a acest
i;;;; ;;i;;ita I n.lopn"J".'1a' attf"t spus'. intcgra la
Este des sus{inut faptul ci o Europ5 a regitlnilor ar putea aupiii'l" o""ture gracl de dezintegrare
macronivel , oam " este doar o
concura sau chiar tnlocui o Europ5 a statelor. In scopul de a
ffi,i.;;i;"i. et"t'Lr"ti"e-a amintit ciEuropa cinuin mai mult
echilibra diferenfele economice qi impinse de solicitlrile din reqiune impdrliti i" tt;id";;iat ttut" naliuni'
ce in ce mai mari pentru descentralizare, statele europene au ,lefo sutS de na[ionalitiirls-
p"t intilni intr-o cornplexi varie-
la portughezi
tats de la olandezi ei "rrei"'l i'
inceput regionalizarea sistemelor lor administrative in anii 6Q ItA'i"1
Yt!^*ri'
alsacieni 1i franconi in
iar ca urmare, regiunile arr devenit actori importanfi pe scena si cantabrieni pu Co'stl Atlanticului' in Alpi'
res'iunile din
politicl, dar gi elaborarea politicilor sectoriale (Keating and 1,";;:;;;,;;,1,"'i, "i""ti*i ir stirieni mediterantr central-
Hooghq 1996). I{egiunile au inceput sE vadd UE ca pe o impor- andaluzieni qii'g"tL"i
castilieni,
itr zona
cehi' slovaci 9i ruteni in est'
tantX sursi de investifii gi sprijin pentru culturile minoritare, vestici, sArbi 9i croali i; B;lcani' laponi' finlandczi 9i
iar in unele cazuri acest lucru a dus la incurajarea migcirilor polonezi 9i lituanieni i"'tarnliif" nordice' pentru
nalionaliste (precum cele din Scofia qi Catalonia), deoarece se ffiiili; ;i,raurnJit (v' iernandez Armesto' 19eZ
mai mrrltq detalii)'
locuitorilor din regiunea
in unele cazuri * Prccum cel al Spania qi al lombarzilor
simt rnai pu{in dependente de spriiinul guvernelor nafionale.
Concluzia logicX este cX astfel de forfe vor conduce la integrarea din
Cornwall in Anglia, 'l i'iiti"tii"r
gi descentralizarea simultani a Europei, presAnd la mijloc statele fost intcfrate.total in lSrile din
din Italia - acestc ""ti""i""
membre, aga cum le qtirn noi astdzi. H"i;.;";*' i";ii;;ils*-"" * 11"'t niciodatr desivarqits'
migciri separatiste io'i-"'*u active' qi au fost revendicate
lucru se
"". indcpendenla. Acest
o mai mare arrtono*r"-fi chiar
rtit'"ie' undc scofienii 9i galezii au
lnlelegerea procesului de elaborare a politicilor l.;ffii, *riut"' in r'loi"u
din i999, iar o mare parte a:pini:i
avut adunHri regionateinci
favoarea indeperrden{ei' Reven-
Politicile publice sunt acliuni (sau inacfiuni) deliberate ale gu- publice din Scofia '* uiuta in in
vernului ca rispuns la nevoile societdfii. In momentul venirii la dicXri similare sunt li Pentru bretoni 9i corsicani
"'f"Uiil ftlnderd Spania'Fran[a' catalani
putere, guvernele se confruntX cu o serie de probleme gi provo- Franta, pentrrt basci i" '**"'J*
in Spanla qi valoni irr Belgia'
cdri, iar rdspunsurile pe care le adoptd (sau le evit[) constituie "'"{;'*Ji *i^o'itatlrot"nalionale a constituit
o problcmi' a
politicile lor. Un alt mod de a concepe aceste politici este de a elrropeanb a dus Ia rede-
gltvernelor nalionale, dat iniegrarca
le descrie drept randamente ale guvernului. Diferitele presiuni inireg.' A!1.ty: statcle mcmbre iqi
finirea rela[iei ai'"'tt" pa'gi 9i idcntitatt'a culturali
asupra guvernului - cum ar fi opinia publicd, schimbdrile picrrl iderrtitat"' porititi)o"ti"it"i*tlfiti
economice gi presiunile externe * pot fi vizute ca "intriri'i iar tl dezintegrlrii'
a minoritililo,, qf tto^g-tl pt"tit*"u 1"Y:-1-t"'
politicile ca "rezultatele finaie" sau reugitele guvernelor. Este posibil ca drcptlt sporit
la autodetcrminare si reduci
Politici existi la nenum6rate nivele, de la o cotnunitate locald ::::#'J;^;#;;;l;;ii i"artr a narionariEtiior qi vom asista
cu[turale in interiorul
la orape, municipii, regiuni, state, la nivel nafional qi - in cazul pur 9i simplu ru o tuu'"''iit; o'Jiiutunl"ror
UE, la un nivel multinational. Politicile sunt adoptate pi urmd-
 uE 5l STATELE MEMBRE 159
158 SA 1NTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

PAnE in anii '60 gi'70, statele europene inci se raportau unelc ,rrcEuropei,,o":"::iTX,T'"ol^$if TnT:"""tiJi:.!j!i*
la celelalte ca state suverane cu identitlfi na{ionale puternice gl I rr acelaqi timP, etlroP"lt'-"-'.,:: :;.'i", ".rr,it"le ioarl
care, odin
independente. Aveau propriile lor corpuri de lege igi urmau
[*","1'ff ::i:r;:nm::f
r:i:i?J'rj3il]:::'Ji"ir"ro.,'i
propriile politici, iar turigtilor Ii se aminteau diferenlele dintrc
ldri cAnd treceau granifa gi trebuiau si igi prezinte pagapoartele. "o'Tf"",:l;ii':il::'"dedireriter:lil-i::::::li*:il.13::l
Existau controale gi limite in ceea ce privea mobilitatea persoa-
iJ'*f "* ry r"munca'
:ryii::ill::
nelor, a banilor, bunurilor 6i serviciilor, iar cetifenii unui stat nor rerere
r r
"o,..pt"*"
ra trsport, comuntca[ii'
rela{ii de t*"jffi ffli::i5;
;lt;i;J;'n"
t"t't'lit financiare' *"ii"' 9i
care cdldtoreau intr-un alt stat, simfeau intr-adevdr ci "merg t altele' Re
in striindtate". Nafiunea-stat era dominanti, constituind at6t .".."iur" qi d*'uolt""'
centrul loialititii publicului larg, cAt qi sursa autoritifii primare zultatul,aupa"'*"'""#'W'11'::t"11Ji3J"1'I;"-?i:;1
decis "care'din ace
politice gi adrninistrative. Italienii erau clar italieni, olandezii ruuvernele au avut cle autonomiei 9i idiosincraztet
erau olandez,i, iar polonezii, polonezi - cel pulin asta vroiau ca o cheie u pa"'a'ii'ii'u'unit6tii'politice De care le presupunea
si creadi cei mai mulli dintre europeni, fiind incurajafi qi de *ationale, conqtient'J
;;:;;;;tii; in terminologia sim-
*t'tLl;;;f"l;t cirestiuni
circumstanle. .ieiinirea p'"u
Astizi situalia este cu totul altfel, iar relatia dintre UE gi i,ii;,pir"lT'::"',1$tjiliiil:I"1,,,1?,:H;i:ff
statele membre s-a schimbat. A avut loc o preluare a autoritdlii ii$x:
statelor mernbre de c6tre UE gi o infelegere de a pune in comun $r p;i;;ili", *:,"*lXi*.iliifiil rii I.i'J"i iuu. Aces-
mai "r.., in 1975'
sau a impirtigi exercifiul puterii in diferite domenii. Statele luate la cel ;os
ta a ap[rut pentru'i]irrla";;;
i' toniJ'euroPean'
membre au rimas piesele esenliale in acest proces, dar au depigit tu la raportul rindemans
cu mult simpla cooperare asociati fireasci cu organizafiile in- cAnd Comisi" E":p"";; -
'a'pu'" ,;iTi:]:
ternafionale, construind un nou strat de institufii subscrise unui [;;;) :'::ld#;;*::t';'.:f, :i:i, [t:
ff
f ffi'li i:'fii ?iil !",'il T:T"1 i:ffi ll 1l;il'"
corp de legi comun. Dacf, statele membre gi-au cesronat de fapt ".
ffi
autoritatea gi au creat un suprastat cu puteri suverane proprii, 1 B
este un subiect vehement dezbitut (v. caseta 1.2). insemnateu'"*"l#liiil'*.*!^t:l1ff-T.'.,Ti,:?lfiil:i:1
in acele domenii de politici in care guvernele statelor mem- f,TigJ:.:ll;ll.'*:T{:';l':il:.-3:"1
bre au fost de acord cu predarea autoritilii (a responsabiliti$i) u***:1xi$xf Mt";;;cht' acesta u tbst
d'intre principalele
citre UE, liderii na{ionali iau acum decizii importante, nego- d" 1"
Tratatului "ti"f
ciind cu omologii lor din alte state membre, de obicei in sdlile puncte aduse in discuqie:
exclusivH a conr
, - ^-.^l.,ci,x a Conrunr- I
de conferinfi ale Consiliului de Minigtri sau ale Consiliului ,,tn domeniile care nu intr{ in competenta subsi-
acfioneze tt'lt"t*
principiului I
European, Der.baterile asupra efectelor gi asupra insemnitIfii *-i'uU'i s[
acliunii propuse nu pot
ii
t6!ii, aceasta
tratatelor s-au aliturat discufiilor de zi cu zi ce au loc in cadrul cliarittrfii, d;;
il;;icanJ'ouicctivele E
ft
Comisiei gi al Consiliului de Miniqtri, cu scopul de a incuraia fisatisflcato.'"j;il;ilJustut"r*r,r.*ure,giprinurmare,din
Comunitatea
liderii na{ionali si se indrepte in directia unor compromisuri ale acliunii proPuse'
motive d" h

multinafionale gi a unui consens european. Astfel, a devenit din preia

"'H'fi^;;;;lr,ieplinirii acestor obiective'"
resportLttiii" I

ce in ce mai greu pentru lideri sd defineascd gi sd urmXreascd de subsidiaritate'

Existi cel pulin trei probleme ale conceptului a reduce puterile
"interesele nafionale", fiind obligafi sd se gindeascl intAi la ;:;'I";;;;L fi fuloslti"ntru
interese la nivelul Europei. Treptat, interesele nafionale gi cele in primul
'a"d'
 uE $l STATELE MEMBRE 169
16S SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

este
societate democratd politica
specifice fafd de UE. Aceasta insearnnl dezvoltarea unor Comprontis gi negociere'intr-o
Nu toli indivizii pot avea lucrurile aqa
noi legi 9i politici care sI rhspundl acestor obligafii gl ,r t-hestiune d" .o*pto*is' ntt vor fi de
('um le vor, purttr.r aa exista intotdeauna'nltii care
adoptarea unor pozifii comune pe parcursul negocierilor 'o' sau cu solulia
,r,;ord cu analiza I"' P;;ilJ;
anumiti problem6
de implementare a acestora. sutnt neccsare intr-un
. Initiatiaele indiaitluale ale liderilor nalionali sau ale unot :,rrgerat5. Cele mai p"1i"t to*promisuii
partide politice majoritare
grupuri de lideri. De exemplu, cele mai multe progrese ristem de guvern6t"a'"t *"i"i cu
nucleul puterii politice se
in politica de securitate s-aLr ficut in ultimii ani datoritil h',;'il;;; Eritanie qi-sfu"in1' unde dint*un singur partid po-
inifiativelor lui Tony Blair in Marea Britanie gi ale lui btzeazdpe un guver;;ii#iformat
necesare in sisteme federale
jacques Chirac in Franfa (v. Capitolul 9). litic. Mai multe compromisuri sunt
. r'run ar fi Belgia 9t c;;;;i; unde existi o divizare a puterilor
Presiunile opiniei publice. Acestea au fost din ce in ce mai
importante, de exemplu in ratificarea tratatelor gi in i rrtre quvern,rr ,-,utionuiiit"i
t"U*utional' sau in statele membre
ll[:rffi;;" rrlanda sau Portugalia). crr un
dezbaterile privind noua constitufie.
: Presitnil interne, cum ar fi preocupirile in privin{a gomaju- liffi;,t;: tjr, in care structLlra puterii ryr 11te inca
.""].riii"ia"stria,
""ili
bine definita, in cu'" 'elaiiile potitlce
inc6 evolueazd 6i in care
lui sau a necesit5fii de a monitoriza miqcarea criminalilor rePrezentantilor statelor
in interiorul UE, "guvernarea" este pi"tit o coatilie a
t ,IJ*f,.*, i"areguI proces politic sebazeaz5 Pe comPromrs'
Presiuni externe, cum ar fi problerne economice in alte fi pialaunici' au fost mai u$or
pirli ale lumii, probleme 6i dispute comerciale sau ne- Unele inifiati"* pnfititi' cum ar de-spriiin po_li-
de uninalt grad
infelegeri cu alte giri" cle rratat, deoarece;;il;;t de srtferit'
ar fi avut foarte mult
. Urgenle sau crize, ca de exemplu atacul SUA asupra Ira- tic. Suveranitatea naiionaltr nu multe beneficii'
avut foarte
kului, in 2003, sau respingerea tratatului de la Maastricht in schimb u.o,to*ilt'iuffi;it ar fi pentru ap;irarea
dur
de citre Danemarca, sau a tratatului de la Nisa de cdtre in alte clomenii utuiti" tn"*bre au luptat apa r a.f o4at5 u u-t:'
uneoJ ti
Irlanda. i ]a
Agricole Cortrurre' de
i
",-.*-iri""lionare "tnducAnd
compromisu.i't"i'''ipiiui*ttttt"" f{:-t:tt
cornpromii' Franla c6.qtigArrd
Statele membre au propriile prioritili pi valori gi propriul mod exemplu, ,-u .",',t,Jt'ii 1"'t unui
a le ectrivala pe ccle oblinute
de aborclare a nevoile politice. Intr-o lume ideali, agendele concesiuni in ug,ituii;'a pentt'
similar' negocieriie care au
politicilor ar fi dezvoltate rafional, problemele ar fi prioritizate, de Germania in inJustrie' in rnod
prcsdratc cu
alternativele ar fi ciutate si c6ntirite cu grijd, iar cele mai bune J"t fu i*tutul de la Maastricht' aui''tfost :oTiro-
privinla progranrului de
solufii ar fi implementatg monitorizate gi evaluate. Dar societatea misuri gi acorduri ilffi;mai otut
in sine a fost un compromis'
modern5 este prea complexi pentru a face posibil un asemenea dezvoltare a Ettro. ldoptarea Euro
de a se alStura sau nu uni-
ideal, iar studiile f,supra politicilor scot la suprafafi carenlele fiecate stat membr;;;[;J opfiunea
organizlrii reale. Rezultatul este ci politica este adesea condusd unii monetare.
de cdutare de comprornisuri' poli-
4
de compromisuri, oportunism gi presiuni politice neprevizute. loutri politice. In procesul
putere gi influenla, o persoana
Acest lucru este real pentru UE, unde identificarea gi abordarea tica este redush ra o iupta pentru
to''tt"iii de la allii' sau sd igi
f,

nevoilor a peste 450 de milioane de oameni, care au propriile sau un grup incercani se cAqtige
altora' ln societatea umalla'
impund p.,.tctete il *i*t iit iila
il
viziuni asupra priorit5lilor lor gi asupra felului de a trata propri gi i" rnai mici comunitSli locale, 1

asemenea lupte util*oc .t,iu,

cele
ile probleme, sunt o provocare rezultati dintr-un sistem politic in UE' datoritd dimensiu-
definit de gase caracteristici principale. dar ele cap[t6 ai*"]lti"ni mai mari
 162 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
ur 9l STATELE MrMBflr 163

N"Jrr mai pune problema asupra faptului ci politica agricoli

sr:
Dowenii cu
d.e Domenii Domenii de r',,11 ir"rprezent ficutd, aproape in totalitate, la nivel europcan/
conryeterrld UE rcsponsabilitdli cawpetenla r',t slibirea semnifica{iei grani(elor interne a fost insofit5 de o
impdrlite stuttelor rnentbre irr.irtrrrire a controlului granifelor externe pe bazd de cooperare
Criminalitate l{elafii externe
trarrsfrontatrierfi
Educalie l,,in-ouroP€an5, ori cd standardele calitxlii mediului sunt statri-
lrtc in totalitate de legile UE" Deciziile in probieme sociale, curt
Politici rramale Refele de ,rr fi angajarea gi rezidenla sunt luate Ia nivel european, drtpi
Probleme
informare electorale , rrrr mobilitatea populaliei constituie un subiect important in
Politici in dome- Ajutor extern Sfindtate ,r1',cnda politicilor. Statele membre incd iau propriile decizii in
niul mediului privinla transportului intern, degi lucreaz5 tmpreunl cu UE
Retele de trana- Dezvoltare l.r dezvoltarea unor autostr5zi gi cfri ferate trans-europene qi
Utilizarea
port reginnalX teritoriului l,r administrarea sistemului aerian gi a transportului aerian,
Politiea monetari intreprinderi mici lrrr-'i au politici nalionale de investifie in eonrl]e rurale siirace qi
Transport local
(zona euro) gi mijlocii ,lt. reabilitare urbanS, dar gi acestea sunt influenfate treptat de
Pescuit Problemesociale poli;ie l,olitica regionald a UE,
De asemenea, au avut loc irnportante schirnbdri psihologice
Imigrare Formare $ervicii po$tale irr relafia dintre statele membre. Mai existE tnc5 multe lucruri
prof'esional&
('nre amintesc de diferenlele dintre europeni
- cele mai im-
Comerf Politici fiscale
lrortant fiind limbile diverse
* dar gi acele diferenfe au deve-
Condifii de muncd rrit mai pu[in evidente de indatd ce euroPenii au devenit mai
mobili. Na{ionalismul r5mAne o problemi, in special la niveiul
Mullumitfi unei combinafii de.infeiegeri oficiale, rninoritHlilor qi al celor care luptd activ impotriva integrdrii, dar
pragmatism gi
efecte adesea ine'itabile ale diversiiici.ii
u-.iiritagtor, trebuie rnobilitatea ir"rdividuali crescArrdl a permis europenilor nu doar
ur apro(rpc toate aceste domenii de politici sunt
:f :5
iluen{ate Intr-un fel sau altul de deciziile juate
acum in- si viziteze alte state membre in vacan[fl, ci chiar sE tr6iascl pi sH
at6t ta nive.l UE, "emigreze" in acetre fHri. Europenii iqi transferH treptat loialita-
cdt Ei la nivel na{ional,
tca de Ia statul individual citre o identitate europeanX mai larg
definitA, simlinclu'se mai pufin germani, bel6ieni sau slovaci, ci
apele.au fcrsr rulburate mai degrahfi europeni.
:t,lrTi,,.*r in mfisura in care Marea
rrrlranle $l tranta igi urmdresc Criticii integrfirii au susNinut mult6 vreme cd unul ditrtre cele
incd interesete nafionale qi *ui
alcs^in fostele lor cotronii. mai mari pericole ale integr5rii va fi omogenizarea care va avea
In sfera "politicilor joase,, (chestiuni mai mult loc imediat ce statele membreigi vor pierde indiviciualitatea, prin
sectoriale si trecerea lor la standarde gi reguli general euroPene. Ele susfin cd
care se aflS in continuare pe agendele multor
fi mediul, cultura gi transportul) existd
dr_;;;:;;J; autoritatea este transferati de Ia guvernele nafionaie mandatate
inci diferenta i,tre /a) de populafie cXtre un suprastat european cdruia ti va iipsi un
problemele care intr* sub juriscticii* UE,
ffl ._f_ i*pa;[rili;*
IJE gi statelemembre r-*" (.) cele pdstratein atenqia statelor astfel de rRandat. in orice caz, atAta tirnp c&t mai sunt multe cle
mem- fficut pentru a strAnge legfrturile dinfte UE gi cet$lenii sAi (v.
Oricum, aceste diferen;e au ievenit in
limpmai p"i; ;i;;;. Capitolul 6), UE rf,mAne in fond o confederatie, in care cetifenii
're.
 .l
,\)

z
"*t
m
rm
o
m
3
C
e
C
z
m
m
C
o
E
m
z

ffi
f1
:iiiTryYPw=ry
:::=-=--=77=?i!
g, 3
o-
= s
rD
o-
IEEFrtElgEiigHAt o
3
o '6n

Blraae+E
a,
o
c
lBBIIEH1[}IBE
ffi[[fI1[*-r cr
ro
o
{EriBE$[E.+$sI
n

rEg[si[f i-E-'[ry*EE
r.+
o
{ C
m
o :4
J
t1
aFHIEEEEI1$[[ f
rfi

HEIaEEt[IEiE[IIIIBl m
=
3
(D
7
rrt

{
[tIa$[rE*[B$$#[*EEB {H[EBgEEgEaffi qJ
166 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA uE 5l STATEIE MEMBRE 1'67

Aceste aspecte explicS, cle exenrpltr' majoritatei ]:Fll"^:

asttel tncat
statelor membre. De asemenea, este posibil ca dreptul la auto- timpurii referitoare la politica mediului' creatc
ridicate
determinare si conducl la clpltarea independenlei de citre si inliture barierele ii'rtAmpinate cle piafa unicd
minoriti{i in interiorul Uniunii Europene qila o noui trasare a cle diferitele stanc{arde de mediu'
liniilor administrative o data cu cele culturale, . politici sau de
Presiuttilegislntiue.Multe propuneri noi de
i"[i iin sr:tricitirile sau presupunerile conlinute de
"prtlegi. Acesta este cu siguranld cazul legilor care
uJ.f,liu
rite nu numai de guvern, dar gi de birocralie, particie politice,
lobby-uri gi institufii guvernamentale individ.rutu. ir., cadrul ui inclucl in lorllinutul lor obligiqiiie pentru amendament
de timp' lucru real
existr multe comuniti_fi diferite care au propriile interese legate sau revlzuire dupd o anumitiperioadd
ale UE' care stabilesc obiective
de aceste politici, dend astfel nagtere la cbnfiicte. Aici se alinLzi ;;i;tt ;it"ctivele cadru legi cunoscute ca
at6t cele mai importante institulii (cum ar fi comisia, parlamen- generale cu asumarea cX mai multe - qi vor
iirective-derivate - vor fi dezvoltate mai tArziu
tul, gi Consiliul de Miniqtri), c6t 9i directoratele generale din
interiorul Comisiei, interesele regionale pi nalionale-unnirite de oferi mai mtrlte detalii 9i concentrare'
o Euolutia qi fuzionarea politicilor' rolili.cltl
sunt rareori stati-
statele membre, politicile transnilionale urmdrite de grupuri de sunt redefinite
.* iut pti,i.ipiile qi crtiectivele pCIliticii UE
interese comlrne, cum ar fi lobby in domeniul mediulu-i, f&mieri, mare in[e-
irr mocl corrstant, pc misrrrd tu uputu o mai
corpora[ii, muncitori, uniuni sindicale, gi partide din interiorul pe-mXstrrd ce
Parlamentului Eu ropean. i"g;t* a caueelor ii efectelor probiemelor'
abordare
clezvoltarea tehnoiclgici ofer6 iroi posibilit6li
de
Presiunile care creeazi potiticile gi care au impact asupra rezultatele equate
lor, sunt multe gi complexe, Ia nivel nafional, insn la nivelul'UE a unor veclri proble*", pu mdsuri ce
ce poldelea
aceste complexitifi sunt mixte, Influenfele asupra procesului of" pofiti.ifor deia existet't" t"t aborddri noi'
intereselor din interiorul statelor tnembre se
schimbi' iar
de politici sunt atat interne cat gi externe fagr cleinstitufiile uE,
formale gi informalg previzibile gi imprevizibile anticipate gi p.i*iiitif" politice, economice 9i sociale a1e integririi
oportuniste, structurate gi nestructurate. Acestea includ:- euroPene evolueaz6''
, deli-
Presiini din partea institu[iilor UE' I]eoarece Comisia
* Obligatiile din tratate. Tratatele schifeazi atAt obiectivele .. *ornpni., dezvoltirii noilor propunerid::^lt^g,i
I asrtpra
generale qi principiile integririi europene, cAt qi unele aceasta clnstitr'rie subiectui unor variate
presiu-ni to.IT?':
dintre cele mai specifice sarcini ale institufiilor UE. Ast_ Qi informale, incluzAnd
sugestii din partea t:'T:t',t*:
getrerale ale Potrtlcll
fel, tratatul de la Maastricht spune cH obiectivele generale t,rrop*rr, cu privire la obiectivele
ale UE erau (printre altele) s6 ,,favorizarea profresului UE,
iinvitalii'l din partea Parlamentului European tti a
economic ai social,..intlrirea coeziunii economice gi Consiiiului de Miniitri sE dezvolte noi propuneri'-:".g:ttii
a Consllrulul oc
sociale...(gi) afirmarea identitlfii pe scena internafionald;,, sau cerinle din partea Parlamentului sart
Comisiei
Aceste obiective generale gi ambigue reprezinti funda_ Mir-tigt.i de schimbare ProPtlnerilor din cadrul
a
mentul unei politici ce trebuie transformatE in ac{iuni giirnpacttrt deciziej Cur[ii cte Justilic asuPra conlinutului
specifice, in principal sub forma unor legi noi. gi naturii legii UE, ft

. Presiuni de armonizare a legilor nafionale gi politicilor, ut , berin[ele l$ii intcrnnlianttle' UE' ca unitate' a semnat ili

numeroase tratate interrralionale in favoatea

scopul de n evita diferenlele economice gi sociale dintre statele statelor irr

membre, gi de a asigura funclionarea cu succes a pie{ei unice. rnembre, iar cele mai multe dintre acestea impunobligalii {,
i'l

1i
 175 SAINTELTGIM r.'NluNEA EUROPEANA
Britanii cregteau, iar hugetul era recalculat in totalitate, fapt ce
pregitea aderarea Spaniei qi portugaliei,
f{ri sirace .ur. ur*u,
s5 primeasci fonduri de la comunilate. Aite reforme
la care s,a
ajuns in cadrul consiliului European ctin 19BB priveau sistemul
de str6ngere de venituri, care se pistreazX gi aitHzi:
r Bugetul nu poate depigi 1,27"/o din totalul plB-urilor
statelor membre
Aproximativ 73% din venituri provin din contribufiile
na[ionalg bazate pe nivelurile plB-urilor nafionale, fie-
s.taf membru pldtind o sum[ stabilitE in raport cu
31e
PIB-ul sdu.
Venituri provenite din TVA, numdrAnd putin peste 14%
din venituri
Pufin peste 1L% din venituri provin din taxe vamale pe
importuri din state care nu sunt membre UE pi iiin taxe
agricole.
Efectul acestor schimbdri a fost transformarea statelor bogate
in cei mai mari contribuabili, hr timp ce
firile sdrace sa ueniri
cieze cel mai mult de aceste fonduri Fiind cea mai bogatd
{arfi
din Europa, Cermania a acceptat in 19gB aceastl formirla, ins*
fntorsitura negativd pe care a lirat-o economia germand in ultimii
ani au deterrninat ca Germania sfr devinr statfil cu cele mai mari
nemulfumiri cu privire la buget, incep&nd sfi suslinE aplicarea
infeiegerii cu Marea Britanie clin 1984 la toate statele membre
"supraincIrcate". Cu ocaeia publicdrii in 1992 a propunerilor
'Agenda 2000" ale Comisiei, menite si pregfiteascd **ti*de*e,
esticx gi reforma Politicilor Agricole coinune, clar pi fondrrrile
regionale, a fost provocat un adev{rat viespar de dez}ateri cu
privire la viitorul bugetului. cAteva fxri care erau contribuabili
"net" * inclusiv Austria, Germania, Olanda qi $uedia * au
inceput sE faci presiuni pentru re-examinarea bugetului, suge-
randu_-se men{inerea contribu}iilor ia
eB% din veriitul
"u1ro#"r.
Acest lucru a provocat o oarecare nervozitate printre beneiiciarii
"net", cum ar fi Spania gi Crecia, ingrijorate ia vor trebui sfi igi
asume o mai mare parte din rabaturile fondurilor.
uEsl STATELEMEMBRE 1?7
De fapt, cele mai rnulte dintre statele membre fac in prezent
r.'ontribufii propor{ionale cu dimensiunile economiilor nafionale'
LIna dintre marile exceplii este Marea Britanie, a c6rei cregtere
cconomicX din ultimii ani (economia Marii Britanii a dep$qit-o cle
curind pe cea a Franfei, ocup6nd locul al doilea in UE) a condus
la o diferenfi semnificativlintrecontribufia sa labuget (14% din
totalulbugetului UE-15) gi PLB (18% din totalul UE'15).
in ceea ce privegte cheltuieiile, bugetul UE ridicd o alti serie
,"1e probleme politice. Ca orice alt bugef cheltuielile UE constau
intr-o combinafie de pldli obligatorii, in privin[a cHrora nu se
poate face nimic (de exemplu sprijinul prefurilor agricole) qi pl61i
opfionale (curn ar fi cheituielile pentru politica regional5 sau a
cnergiei) care sunt mai flexibile, Cheltuieliie UE sunt aproape
egal divizate in doud:
in 2004, aproape 46% au constituit suLrvenfii agricole gi
sprijin in domeniul pesculiului. Aceste cheltuieli ga-
ranteaz* fermierilor pre{uri minime pentru producfie,
indiferent de volumul acesteia. Datoritd reformelor in
politica agricolA, proporfia cheltuielilor UE direclionate
c5tre agriculturi a scflzut semnificativ fafd de punctul
culminant din 1970 cAnd acestea tnsumau aproximativ
75% dinbuget. Dar aceast$ proporfie este incX substan-
fiali, iar UE este insdrcinat{ sH o pl[teasci.
Aproape 31% din cheltuieli au constituit fonduri structu-
rale: cheltuieli pentru dezvoltarea regiunilor mai sirace $
ale UE, inclusiv cheltuielile inregistrate sub fclrma Fonr
dului Social Europeary msnit sd ajute la compensarea
efectelor gomajului, gi investi{ii tn agriculturd. Propor}ia
\l
cheltuielilor tn acest domeniu aproape s-a triplat de la
mijlocul anilor 1970. Alfi 2,9"/o {2,8 miliarde Euro) au fost ii
cheltuili cu scopul de a ajuta cu precddere cele L0 !6ri est
europene care s-au al5turat UE in 2004.
li
Aproape 6% constituie cr:sturile administrative ale in-
I
ti
stitufiilor UE"
Cea mai rnare parte din fondurile rhrnase (aprox. L2,5
miiiarde) au fost direclionate citre alte domenii de ac-
 170 sA INTELEGEM uNluNEA
EURoPEANA
uE 5r STATELE MEMBRE 171
nilor acesteia, gi datoriti gradurui
de competifie dintre statere
membre sau institufii, fdri"ca u""ri"u re ri"-rimitate (pani
acurn],
liuropa "d la carte", o Europi cu o'teometrie variabili" gi o
de existenfa unei constitufii.
Guy p;;; g992, p.106-7)descrie "('ooperare sporit5". Tofi aceqtia sunt termenii unei infelegeri
trei seturi de jocuri interconectai*1"-.ui.ur
uE, t'are si permitA statelor membre sI adopte doar anumite ele-
. Ul iocna{ional in interiorul statelor rncnte ale politicii europene. De exemplu, Marii Britanii i-a fost
membrg care incear*
cI si oblini cdt mai mu lt posibil
de la UE- jar s; ;;; Pcrmis si nu faci parte din Carta Sociali (v. Capitolul 6), doar
cat mai pufin. Acesta l2 state membre au trecut la moneda unicl in 2002, nu toate state-
.r,iu. cazul ceror gase state
fondatoare, care aveau idei"rL relativ similare referitoare la
lc membre au renunfatla controlul granifelor, aga cum prevedea
valoarea integrlrii gi care erau Acordul de la Schengen, iar state,le neutre prin tradi{ie cum sunt
reiativ omogene. Deoarece
UE s-a extins-atf;t rle mult, jocuiu lrlanda gi Finlanda au hotHrAt sd nu participe Ia politica comuni
rnizele qi avantajele au clevenit
a"uurlir-*uilil;;; de ap5rare. Tratatul de la Amsterdam a impus unele condi{ii
mai mari, f" ii*p Ug
a devenit t,T:1M care sH limiteze extinderea aplicIrii'tooperdrii sporite", in timp
fi1n lri diversificair
politic, economic Ai social.
di*il;;; ""
ce tratatul de la Nisa cerea ca cel pufin opt state membre sd fie
._ y.*d."."
Un joc dus in interioruf i"rtit"pifo, participante, anula dreptul de veto al fiec5rui stat membru gi
UE, acestea incerc,nd
si cagtige ma.i murtr putere gi i"ri"lnp pregitea posibilitatea cooperdrii sporite in politica externi.
raportat ra cererar-
te. Nu numai cI mizele ,r., Formal aersus informal. UE a devenit subiectul unor presiuni
...r.ut d.-" fr'ingrf'rfdi"i
dar s-a schimbat gi semnificalia formale qi informale din partea diverselor politici. William
iniegrarii europene. Oda-
tr aceasta er1 doal gxpu.i**ntui Wallace definegte integrarea formali ca fiind acele actiuni deli
cirbunelui gi olelului, ajunsi la il;ililr;
.li, bini rii berate ale inifiatorilor politicilor de a crea sau modifica iegi, de
integrarea europeana acoperd
staaiul.t" prrd;;; a stabili gi a lucra prin intermediul unor institufii comune, de a
ropa-, dezvc,rta# ;il;riff
de domenii. Din cauza acestor,.ti*U.i
acu
_:
r# ;il:,ffi ;?1,#[
regla, incuraja sau inhiba expansiunile sociale gi economice qi
de a urmiri politici comune. Integrarea informald o definegte
fnceput jocul_pentru obfinerea
i.,#;tttd; ca pe niqte tipare de interac[iune care au loc fdrd intervenfia de-
unui rol mai important.
Keoha,e gi Hofmann- ciziilor deliberate ale guvernului, urm6rind dinamica piefclor,
1rbor, p. ri-i4) concruzioneazr ci
UE a devenit,o retea au i"riit^"giicire a tehnologiei, comunicafiilor gi schimbului social, sau influenfa
preferE sd interac_ migc5rilor in mas5. Tot Wallace face diferenla intre integrarea
fioneze mai degrabd intre ele, a".at., exteriorul.
o Un joc birocratii in care direciorui"t" care acfioneazd favorabil (proactiv) pi care are inclina{ii politice
g","r"ruf" urc Cn*i_ cxplicite gi deliberate gi cea care reacgioneazE la schimbiriie
siei au propriile cu ltu ri orga n iza gionrf_,
f
mai.mult spafiu politic. ?i mar* parte, "pia"a-p"ru" economice;i sociale (reactiv) (Wallace, 199O p. 5 -5).
acest joc a fost DacI toate statele membre ar avea agende poiitice similarg
con d us d e responi abi I itd i
de noile resurie vatabile
i.,'dome"i;i
f le UE ilil;;
p."t* io*isie 6i d[6ld#;; structuri economice gi sociale similare, aceleagi nivele de pro-
fireasci a birocrafiei de a iupta;;r" ductivitate gi bundstare gi aceleagi standarde qi reguli, integra-
influenfl rea ar fi realizabil5 imediat gi direct gi ar inclina spre formal qi
Integrarea cu mai multe aiteze,
Vechea ,,metodi comunitari,,. proactiv, lns6 statele membre au structuri diferite politici, valori
carc toate statele membre erau prin
obligat" Juronr"ze in acelasi qi nivele de bunistare diferite, gi astfel ele percep integrarea in
ri. yd:pli si sd implem*"t"r* u?uruufir"siiip.j,ii;,:H; moduri diferite. Preocupali sX evite o Europd 'tu mai multe
.1,1n.
rnlocuiti de bine cun<jscuta ,,integrare
iu mal multe viteze,,, viteze",liderii nafionali au fost pugi de multe ori in situafia de
a reacfiona la efectele neprev5zute ale integrlrii, vizindu-se
 uE $lSrATELE MEMBRE 18'r
180 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

. lndependenld aersus dependenl d. Europa occidentald constd

dintr-o refea de state legal independente, dar care sunt Caseta 5.3 Conferinlele interguvernamentale
unite rnai mult decAt ar vrea si recunoascd unii dintre ce- in UE esle inci interguverna-
tfifenii acestor4 prin istorie, culturi qi inierese economice Mhsura in care luarea deciziilor se re{lecti in faptul
gi politice comune. Presiunea integrdrii a strAns qi mai mentalX mai degrabX autllt"ptu"a[ionalfi fost luate in cadrul
ani a,u
tare leg6turile mutuale, iar statele membre au mers de-a
ci cele mai mari anti'iiIin "itl*ii (ClC)' i1 afara cadrului
unor conferinle inte'gttil'"u**nt"fu guvernele
lungul drumului dinspre independenfi ctrtre o depen- (ormal ai institu[iilot #, ;;'*ttind n*gocieriintre cu
crescut,
denfi reciprocX. Acest lucru este adevirat cu prec5dere ;;;i;;;;r". C".at f.iterite acestor institufii au
UE; au
in sfera politicii economice, cu creqterea investiliilor, comune in calendarul
atAt CIG au devenit evenimente s-au incep&nd
ele {inut
fluxul comercial gi mobilitatea muncitorilor gi eu crearea avut loc 8 CiC din 195:O'ru';di'tre
industriilor gi corporafiilor paneuropene. ot"rl:rx; a fost prezidatd de
CIC a fosi deschisa in mai 1950 9i
" Campetilie uercus eaop€rare . PAnX la cel de-al Doilea RSz-
I-J il;;";;;o*a"ta"Jiu ttearea CECo"gi la semnareaTrata-
boi Mondial istoria Europei era una caracterizat5 de tu Messina in aprilie 1955 Ei
a
concurenfi, conflicie, alian{e in continui schimbare gi tului cle Ia Paris' A doua a outlifot de la
condus la creat"a CnU fi
Euratomqi Ias*^tt""' T'utatelor
celor trei
echilibre variabile ale puterii" Balanla puterii continua str
Roma. Concentrarea hi;;;;; nalionali a:YPI" oeXrii
guvernamental
se schirnbe dar o face mai degrabd intr-un mod inclusiv
comunitili 9i, pinl*l tl'il'"u' caracterul^inter' ani qi ieqirea
inprimii
decAt intr-unul exclusiv gi este determinat{ de nevoia de in luarea deciziilor in iuJtiJ tu*"rrit&{ii tu a*tchiderea unei noi
cooperare si nu de eonflicte. Obiectivele concuren{iale ale clin criza de energie d;;iii;t0' "'
d*
pr*r.upati de stagnarea integr6rii qi
statelor separate au fost inlocuite de promovarea intere- clc,27de ani mai tarri".
declin a Europei in raport cu
selor reciproce, iar statele membre UE conlucreaz& din ce performanla uto"t'*,ita 1'"t relativ
CIG fost deschisi in scptembrte
tn ce mai rnult in variate domenii ale politicilor. SUA qi laponia, ceo de-a treia sX devind
1985 de"u*t'i*'i Joit'rat cadrul a ceea ce utma
iarin
Situarea statelor membre in spa{iul definit de cele trei axe de mai Actul Unic EuroPean'
in 1991 pe te-ma integrErii-p^olitice
sus este subiect de dezbatere, insd existi rnici indoieli cI integra- Alte doui CIG au avut 1oc
UE' A qasea CIc a fr:st
rea le-a indreptat mai mult citre supranafionalism, dependen{6 gi $i to'1at"a'ii iu rt'i""r 'ut'p'u
monetare,
p""5to in agendi reforma
cooperare. Ce a insemnat acest lucru pentrtr statele membre? Liir*;;i6o, u'a''a * principale
Pr cB'"'i;i;r;;ti*iau*'
$ p*g;tiJrl u"t".'
In primul rAnd, UE are mult mai mult5 autoritate asupra institu(iona16
instrtulronara $l f "*iit'a'::T:t:::1,1, :?;E;
n*rorma institu{ionalh
Iaincheierea Tratatului c
statelor rnernbre dec6t a avut o alti organizafie internalionalfr
s-a afiat qi pe agencla to"futinl"i c11e"a condus la incheiereao
(are a existat vreodatfi, IncE nu a luat forma unui guverru dar larsa drept
il;iliii- luhiso, in iooo' p'iuit3l1's11,r; planul noii
reprezinti o mixtur{ de guverne nafionale gi institu}ii suprana- tp* Cii din 2003 a revizuit
dezamXgire, Cea cle-a
drept obiectiv "Promo-
f ionale, ale cflror legaturi au creat o confederafie cu tendinfe de Constitutii Europene, e'a ittsaqi av6nd
federalizare. In timp ce procesul politic al UE poate fi descris Ju."u rnot noi forme de guvernare:uropTn:
care au avut loc incepind
ca suprana(ionalism, este susginut faptul ci UE s-a bazat in- Conferin{ele i'''t"'g"'[r"'mentale
din au fost J* o combinafie cle miniqtri ai gu-
totdeauna pe un set de negocieri interguvernamentale. Existfi 19BS
'"'*goiui* perma.enli $i au continuat
opinii diferite despre mdsura tn care s-a mer$ clincolo de aceste vernelor na{ionale qi ,*f**r;ntun{i
sa sirnbolizez" t'l* i"utJ* deciziilor asupra marilor
*au"'ui" '1
negocieri. Adeplii teoriei realismului sus{in cH statele membre
sunt inci actorii principali gi cH integrarea este condus5 de de-

il
ir
 174 sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA
UE $I SIATELE MEMBRE 175
Tabelul 5.1 Bugetul Uniunii Europene
l)uterii pe care o definea Comisia iar aceste propuneri (impreun6
Venit lLiliarde €
r'u opozitia Franlei fa{X de reforma PAC) au dus ia criza "scau-
Cheltuieli Miliarde €
PIB resurse proprii rruiui liber" din 1965.
73,2 Agricultu16
TVA resurse proprii
45,7 Presiunea pentru o reform5 bugetari a persistat gi schim-
14,3 Fonduri structurale 304 lrirrile de la inceputul anilor 70 au dus la o cregtere a proportiei
Taxc Ai incasdri 1'1,4 Politici interner 7,5 vcniturilor derivate din resursele proprii ale Comunitifii: taxe
Alte 08 vamale, taxe pe importurile agricole qi un mic procentai din TVA.
AcIiuni externer+
to
Administrafie Au existat insH dou6 probleme: nu s-a luat in considerare meri-
6,0
Ajutor preaderaret rnea relative a economiilor statelor membre, iar sumele colectate
?,9
rru au fost suficiente pentru satisfacerea necesarului Comunit5fii,
CompensaEii| 1.,4
cireia nu i se permitea si aibd deficit, sau se imprumute bani
Rezerve
Total
0,4 pentru a acoperi acest deficit. Pentru a inriutX{i gi mai mult
99,7 Total
99,7 lucrurile, doui treimi din cheltuieli au fost direcfionate citre
sprijinirea preturilor agricole, crescAnd pe m5suri ce fermierii il
transportul, energia, rnediul, politica
;,ff::ff de consum, cercetarea gi dez- r:uropeni oblineau recolte mai mari.Intre timp veniturile pro-
tt{;
**Include venite din taxe vamale au sclzut deoarece tarifele externe ale
I)ESC 5i aiutor umanitar
t Acordat pentru A-10 ComunitSfii au fost reduse, veniturile din taxele agricole au scA-
,ti

{ Transferuri la A-10, pentru a le susfine busetele zut la rAnclul lor ca urmare a productiei interne suficiente in CE, lli
Lrrete sunI valabile pentru 2004
venitul din TVA nu a mai crescut suficient de repede din cauza
sclderii consumului cul'h din PIB-ul Comunit5lii (Shackletr:n, i
pe contribufiile nafionale,-puterea 199O p.10-11), iar cAteva state membre doreau stoparea cregterii
politicd a statelor membre a
constituit mare subiect de discu;ii, insS
i, momentur in care uE J veniturilor proprii ale CE. ii
fost capabild sd iqi dezvorreproiriii" La inceputul anilor'8O Comunitatea era aproape de faliment
UE au cipitat o mai mare indepu.,a".,ga.
i.*.re de venit, insritu{iile
gi singura solulie evidenti era ori cregterea veniturilor ori re- :1

CEE, la fel ca qi cele mai marl organiza(ii structurarea sau chiar desfiinlarea cheltuielilor. S-a ajuns la un
interna{ionale, a 4'
fost fondatr inifial pebazacontrib;t-i"id punct final pe fonrlul irrsistenfelor primului ministru britanic,
nafionare. Fiecare stat il
membru avea o contribufie aproximativ Margaret Thatcher, in vederea recalculdrii contribufiilor brita-
proporfionald cu nu_
*eyl.pgprlafiei, asrfei fianga, C**iiu gi Italia nicilor. Suslin6nd cd Marea Britanie suporti o mare parte din
au conrribuir
bugetul ComunitHlii gi cd primegte in schimb o sumd nedrept de
:i:8'/" din buget, Belgia^9i Olanda ,u i,g,iL, iar Luxemb;;;;;
0,2n/o.Inincercarea de i cAgtiga *ui *,rtti i"a"p""["ffi;f;; rnicfr, Margaret Thatcher a cauzat un adevirat cutremur cu oca-
i!
sine, comisia din 19d5 a sugeiat ca
venituiinregistrat din tarifere zia primei sale aparifii la Consiliul European din1.979, spun6nd
j
pla sate asupra i mportu ri lJr d in direct partenerilor sii din Comunitate: "lmi vreau banii inapoi".
Ia Comunitate, fuinizAndu-i astfel
e*te.io.;i
; CE"; ;;;;;;' O*:; Campania inceputi de aceasta a continuat pAnE la inceputul
,i

Iagi timp, Parramentur.a inceput fffir,,u resurse,,. In ace_

anilor'80 in strAnsi legitur6 cu solicitlrile unei reforme a PAC. q
J tsii*;""i controlur asupra
bugetutui, in ideea oblinerii unei mai
*riilr,"I"il *r"i,i,.#i Dupi multe dezbateri crAncene a fost gdsitd o scllutie complexA, in 'il

1984, cu ocaziaConsiliului European de la Fontainebleu, potrivit

Ir
aceste condiXii Charles de Gaulle
devenea congtieni di *;$t;;;; cireia contribufiile britanice erau desfiinlate, rabaturile Marii It,

I
I
lF

I
184 sA INTELTGEM UNiTJNEA EUROPEANA

6
Existd de asemenea un consens crescAnd asupra faptulul CAPITOLUL
6i
o cooperare intr-o varietate de domenii este mai eficientH dor
o acliune independentd, ce poate conduce la o competifie i Uniunea EuroPeana
gi la repetarea efortului. Este tnc6 mult prea devreme s6
despre o relalie federali intre statele membre, gi intre acesteg
gi cetilenii cti
UE, insd tendinla este aceast4 fdrfi indoialfi. Au fost create
Deficitut demo*atic
nivele de guvernare, cu puteri independente. CAt de departe
merge cooperarea europeand depinde de modul ?n care a EuroPa oarflenilor
ar e
sd definim subsidiaritatea, dar in timp ce accst subiect aevim, P ar ti ciY ar e Fi Y e7r ezent
tot mai important pe agendele negocierilor UE, definirea clarl Cregterea rdsPunderii
a prclblemelclr care rdmAn in responsabilitatea statelor membrd
qi a celor care fin de UE, rfrmAne relativ "fluidi".
Concluzii
$tatele membre defin inc5 controlul, intr-o rnare m*suri, asu*
pra politicilor interne, intr-o arie vast6 de domenii importante,
de ia politica extern{ la politica cle apirare, politica taxelor, edu"
cafie, drept penal qi sdndtate. ln comparafie cu cazul americarl trebuieluatdin considerare opinia
de ce
unde, de exemplu, statele au doar responsabilitfifi reziduale tn Nu aminleles niciodatd
cAteva domenii gi a ciror independenfn faffi de guvernul de la pubticd d'cspre idcile
auropene' Raymond Barre,
Washington DC este in mare mdsuri simbolicE, statele membre (i976-81)
prim ministru al Franlei
ale UE sunt inci actori irrdependenfi foarte puternici. Oricum,
este putin probabil cH acest lucru va dura pe termen lung.
susline' dlPn t]|::-:Iil:"t:il:il:
l'rataiul de la Maasiricht
t*;;, i"iegrrrii europene.este d:5t::.]*'iJ.iriiru ,e rc
Presiunile politice gi economice interne au insemnat o pre-
dare gradai5 a puterilor din partea statelor membre, o continu{ ;
;;i;;';'u i * i
::,nHffi]: fJJ:',;::I' iH
acumulare de responsabifiteti de cfitre institufiile UE pi senti- u

mentul crescAnd cd guvernarea Europei se face atAt la Bruxelles ii #1i *ri:1 :li ffi H;; J,l::i'i
i;i tn capitalele statelor membre. cnt u zi aEt i su, ri
ator i'a1
n
T, J;lffi i :H:;
Presiunile externe continufi sfr ingusteze definirea "Euro- ;,t; il;*s ini[iat qi sus[inut
obiqnutt
9":1t'11,1'["
a o"ii""'rJrrit a"
'
pei". Cea mai rnare parte din restul omenirii nu s-a dezmeticit ;;il schimbare' EuroPeanul
n*'ulii[ democratic"' caie a devenit desiul
asupra semnificafiilor integr6rii europene gi a modului tn eare influenla direct "ti"i'";5;ije "
pcntru ftT;;t;Ll"d*{iti"'l
cele 25 de state membre UE pot gi ar trebui vizute ca o unitate de serioas& " p"tel inlleba cet5lenii euroPenr
politicl pi economic&, care exercit6 influenla sa global5 din ce in 'cum txmdne t'ii.,;d';t Bruxelles sau dtn
ce mai eficace. Non-europenii ti trateazi inc6 pe europeni ca pe oc bunl dreptate'
"'il;t";;fP"-^'']l:Y,oin
cetdlenii unor state individuale, dar acest lucru se schimb5. Pe H,"' *;; ffi YIt ia;;i*:
tu i:x:i:;""j r i::t:
misur5 ce aceast6 schimbare are loc, europeniiinpigi vor cdpita
in sentiment sporit cH ei p,rt fi pi europeni, pi britanici sau italieni
sau greci sau cehi sau lituanieni" La r&ndul sHu, aceast$ evolufie
*-*::?J'";il'x'*i.t:il,-
mu'ca"ta?i a'uii qi
zie. citeeiclata
t''''t"""it :
*::n i:ilffi1-i--:#',I-
caruri de-a dreptul
al
trrutu ca rerultat
va completa definirea conceptului de "Europa". ostir6. Mrrlte air,
a*.irii.:iropoitunte ,,rot
185
 179
uEiISTATELEMEMBnE
178 5A INTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

tili;ir1
tivitate ale UE, incluzAnd transportul, enetgia, mediul, i n dep endentd, u nitate
poli t ic5 ei suveran i
ffJi"fiffi
politica de consum, educafia, cercetarea 9i dezvoltarea gi Xff t.;;:l':::::iJl$",X;*::lilllil;j;;Jrna1iona,e,
cdtre activit6fi de politicd extern5' are trnele dintre cara<
Bugetul UE este numai parfial o reflectare a politicilor aflate sub
;:;;;;;;"."i.i*'l:l:il.it*.::':".T;i*::n5l.!i':'!-"i':,
asttpra mernbrilor sat instituiie' ci este mai
degrabb
competenfa UE. Arune6nd o privire asupra cifrelor, oricine poate
liqtisil susf inl * UY:J;;;;; " sau chiar o relea
observa cu uqurinffr cfi Europa nu a fi:st altceva dec6t un exerci-
inteleasfi drePt un
t" proces"un :*-qi*'
{iu de clezvoltare agricol6 gi regional[. Totugi trebuie men]ionat 't*lf'
faptul cfi cea mai mare parte a muncii din UE implicE costuri
:;i., ff'; r", *."ljjH*f: STtii:;:,%i :-:
;r
" ":: "
operalionale mici sau inexistente, de exemplu, intregul Program "'5::ll;*Jls:xlH;i:;[lr,tf
ai pielei unice s-a bazat in cea mai mare parte pe dezvoltarea
incercarea de a-qt
rv*,iinl lma$rrtdrE #ir:lm*ff:'E
oamenii se disputa
disputa
unbr nr:i politici qi legi. Acelapi lucru este valabil pentru politica
ate Europei ei ca
"teJise'n';l^ filil:i::"
"xr.,.u
sunt'inadecvati ii
imprectgt
concurenfei, a protecfiei mediului (unde majr:ritatea costurilor * federafie tu' -
"oni""J"'a$J caiabil si isnore aceasti
chesti-
sunt acoperite de guvernele nalionale sau locale, sau de compa-
{Monnet, 1978' p't'O:ffiilt t'o'i u* tu irrtelegcrn rela[ta
niile private), chestiuni comerciale 6i politicd fiscal6'
unc acum go a" oni"{'I;;;;i ''u-1uu
I)e asemenea trebuie amintit faptul cE statele membre au
<rintreuEqistatereH;;;;I'f -P':1"-11T,'l$11l;J1ilJ;il:;
propriile bugete pentru investi{ii in agriculturi;i pentru tipul de
*", .i*,''-sen!ei inte grbrii U "iT1."; :;#i" J"i ur' pt"-
E'
dezvoltare spriiinit6 de fondurile structurale. Deci in acest sens
bugetul UE este pufin mai mult decAt un completare modestfr
:::il'J [i1,*'lr:"m:'T.T:'+1 I [ ] vorbeqte mai;";l*:
* fl: I*: puttn tn
adSugat6 eforturilor statelor membre, t"'i"^u#Jriil;;;;oP"'nd'se
iar despre ;tA"a"' qi "cum"' Aqadar trebut
ar
[n ciuda controverselor iscate de-a lungul anilor, din cauza "dac'd" ti *n"t;;;1"
termeni
contribuliilor 6i pldiilor relative nationale, una dintre caracte-
,?, I, *,tr; ru:]f;"*,T [ ;[1,] 1.ii.
rirticile bugetului UE este o oarecare pace 9i stabilitate, Acest "
g ;
" *T;j**fu
lucru reflect[ o datl in plus ci venitul
membre,
9i
in
cheltuielile
ceea ce
au atins un
privegte suma,
:ili;ilffi inf m'i
;lXtT'T,?[i;iii""flffi;;;;;;b'e i**ffi
multc:T[I[,?'"'"'
direclii:
echilibru convenabil statelor
europeand, t'ega'l'i
sursa qi finta. Una dintre ches-
* aers-us'su\rilttn t ional' ie
Inler\uuernamentnl
ba z5 le gate'de t*t *u ropea ni constittt
tiuni le de i"tt'St1
JE i'"
Caracterulin schimbare al UE m h su ra i,'""1* 1- 1"
detcrmtn;
:: 3;,-*ru$:*ll]:;L:
statelor rnemhre sunt
Schimb5rile ce s-au petrecut tn relaliile dintre statele membre ro,,',qio,,Xililil9s;11f :XiHH:lYJ,X[t']'ilff ;
au complicat discu;iite despre caracterul qi efectele relaliilor lor UE intreg (v'
ca un las1ta ' :#;'ril;:r" u''t,,t celuilalt
internafionale. deoarece UE corespunde doar parfial cu ideile ;i'""'""*i3uforitnti
convenfionale despre modul in care se organieeaz5 qi se auto- ::Tl:fi r';:u:;:lx'1?''ffi
un*t" p"t'li*
ju uE rdmane
pguverneazH societilile. Dupd cum s-a arAtat in Capitolul 1, U.I tt'p'unutiottitini,, iar 'ua"tu'
din aitc puncte ba-
iu este un "stat" deoarece ii lipsesc multe dintre caracteristicile un Pact i""# t"L'i"atp*"a*ni*'
Jpre instituliile europene'
tipice ale unui stat, incluzAnd o identitate legald puternic5 9i tu"1u potu'it' f"tf'"e
 189
188 SAINTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA uNIuNEAEUROPEANA$lcETATEN|lsAl

factori
Aceste apinii diferite sunt Probabil rezultatul a Patru
relativ nou
lrlondo ,,,.,i;:i; o'ri*"f rdnd integiarea este un subiect la l{oma
Este adevdrat cx tratatul de
Grocio
,:;:,i;;; -"t[p.r""r ouiqnuit'
Portugolio ,r lost setnnat in 1952 dlr abi' de la inceputul anilor '90 efectele
siar6 mai largX qi sa aibS
$ponio
nrtcgrdrii au inceput sd se resimth la o
llolis
r I rr i mnact asupra vietii eurr:penilor
intr-un mod mai direct' Unul
Iuxemburg
: i ;;;J ;i;;i;;; iapt't id rnajoritatea curoPen ilor a inceput
Bclgio qi bencficiile
,,i,lu
' ..'."r,t sd gAndeasid mai sistematic la costurite in
Molta
muit despre modalitatea
Lituonio ;;.,*#j ;;u-s6 se ir.,t"*r*r. mai
Slovcnio f irre functiOneaza aceasta'
nationali sunt adesea
Fronfo Un alt rezultat este ci ac{iunile liderilor
in contradiclie cu ;il,nt'maioritarH 1
oPil]*i Ot:";"P:::
U["I5 extinderii: numal 447r QlIr
,(' considerh, de exemplu, Problema
Slovocio ,l,.urenii uE sprijinea; ideca in 2000, in timp ce
il]/:
t:lfl.liil'
Ungorio ',, ,.r.r-ui 26%'consiclerau ca aceasta
*t'" o y,tl:l:'X.P'^e.]t'l:H'
Cipru rrr timp ce 62% nu erau de acord
cu aceasta ldee' Lonsecverttcr/
zece dintre acestea $-au
A, t :.,,miJia a ncgociat ctl statele candidate ?i
r0 oferx un alt exemPlui
,rldt,rat in mai ZOO+. f"iiti.a privind euro
adoptare in 2002'
Poionio srrriiinul a crescut de-a tungtrl procesului de
Lehro :i;'li,,ji;; t'.eJ*ri." "u#l ss'a in favoare' 37% contra qi B%
membre au
Gormonio
i,tJ-.iii. La fel de consecvenfi, liderii celor 12 state
de fiecare datd fl
lotonio
moneda nu1io";rta pi au adoptat eurr:'
'"r""ir,la ['a doi ani dupl
,,"o,,nttnAnd problema unui reierendum public'
0londo
oPrnrr
Donemorcq
Suodio
;;;;rlr;"^ moneclci euro, ctlropenii aveau in continuare
ne-
i;;ilil 47o/u erlau mulfumifi' in timp ce.44%erau
Finlenda
"r*ri
(Eurobarometru, Flash EB 1'53' noiembrie 2003)" Acest
Eslonio
Austrio
'"ifrkrtt
clezacorcl int.e opi,t ii'f"Ufice
qi cea Politicfi declanpeazficinismtrl ill

curoPeana-5i sl5beqte entuz'iasmul'

Mqreo Brilunie ' * privire la integraria
cu
'neupirrg*ruu i*tut"l*i cle la Maastricht de c6tre pr:porul
o leclie utilfl; aceasta a re-
25 75 100"/" .lane., iir i,inie 1992 ar fi trebuit sX fie
danez' ci PentIu toate
prezentat un $oc nu doar pentru guve.rflLrl
ffi Pozitiv
H N"utru f*l "Nu pru" f] Nogotiv guvernele npinup* uitl'qi lucru s-a intimplat odat6
"r"rropu''"' de cdtre poporul irlandez'in
cu rcspingere, trataittL'li deia Nisa
' I 0; Cqlc l0 rtaia coro os odarot ls UE ln 2004 iunie 2001. Aceste au ridicat intrc'b[ri cu privire la cAt
A
Suhq: Eurcboromctru 6l {iullo 2004 - cercqtsrc do loron roalirutd in fobruorio"mortie ?004} '*"**'* fi respinse * saLl acceptate de
de multe alte iniliative ar putea
nraioritatea simpH * dacH'ar fi fost supuse unor
referendumuri
membre' De exempiu' euro a fost respins
prin
Figura 6.I Opinia publici cu privire la statutul de Stat Membru al UE ;;r'*;i; t;;;;-:i;
 MEMBRE 183
uE 5l STATELE

182 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

inifiative ale UE aparfine incl statelor membre. Degi tn tratatah

fondatoare nu existi nimic referitor la CIG acestea au devenit o.
parte fireasci in calendarul integrhrii europene, iar cele mai mul'
te au avut drept rezultat decizii importante.in dezvcitarea UE, -.**,nm*,1;t*iffi
ll:1,",'ili;:,##,;jql:J,!:,*:::1il3iffil.i'A;?lHit
ciziile acestora, in timp ce neofuncEionaliqii sus{in ci i
gi-a asumat o viali gi un impuls propriu. jm,,:;$.ilit-
irr al doilea rAnd UE are propriul buget gi propria
orlal ro'- ".''-,,
rrr,re multe caracteristlcl
un corp mare de legi qi tratate ale cdror subiecte sunt 'l;:lit*til:ai'=':#iii"{iJtrH*xT,"5
,;t ;;l,ositualiela
categorii:::'::li;r;,
membre gi o Curte care poate adjudeca.disputele dintre ,.i"'ir in *i.*ului, * tta"t uneirispund
accentuiri
din
membre sau intre statele membre gi UE. Dar institufiile sale ','il
ll}[*;;"u*ut'to'- s,ututu ilu]"ut"
au puterea de a colecta taxe, nu au nici puterea nici personal oil
:':,*'::lil5::il'}:ii['T'"i:i::'i**1.,::lr;:;,if I"#
impund direct legile gi trebuie sX se bazeze aproape in totalitatc
m isu rd tle conteoeT t'';;;;;u roscepticieste
pe infelegerea voluntard a statelor membre. Cele mai puternice rr rr
rnare
r-cr mai
dintre institufiile UE - Consiliul UE, Consiliul de Minigtri pi t'iil"?f fn1'#.:xf'H.;ffi
COREPER * sunt parte integrantf, din structura UH, dar ele con l#i;;,f',flxlJilffi 'T}
stituie locul de reuniune pentru guverne gi nu au o via[5 proprie
mai presus de cea a statelor membre. Cele mai "supranafionale" li[i"J]i*:xu[:1":!ilii'*i?.::ffr:*:uryi
';l';;';; atinse o oarecare '"sY:::ffi* ii'' *oa normal cu
dintre institufii - Comisia, Curtea de ]ustitie qi Parlamentul care Ie as
European * de{in inci relativ mai pufine puteri. I,"iiitt'i'" difer-ite de celc Pe
In sfArgit, aga curn am mai ardtat in acest capitol, mdsura in federalismul'
care UE define responsabilitatea elabordrii politicilor publice
variazi de la un domeniu la altul. in probleme de agriiulturtr
qi economie, balanla inclind in favoarea UE. In chestiuni legate Concluzii ti";
de educafiq polifie, drept penal, balanfa este favorabild statelor spr e
membre. Amendamente recente ale tratatelor au dus la o ac- i n t i mp ce cre
zb ater ue d e
t'"::: l"*''lfffi :'Ytiil$Tj:
I

#**ffi llffi
celerare a transferului (preludrii) responsabiliteiii politice, iar
introducerea monedei euro ainsemnat un pas final qi irevocabil
al integrdrii politicilor economice, care in schimb va exercita [rt*:t*t-itilri*?x
presiuni puternice pentru realizarea integrdrii altor aspecte de
politici interne.
Mulli oameni folosesc etichete pentru a-i ajuta si infeleag5
mai bine lucrurile din iurul lor; insl pentru UE nu exist5 astfel
de etichete, sau, cel pufin, nu unele cu care majoritatea s[ fie
*fi*s*tt$rl-*ff*E'ffi
fost inllturate
de celelalte'
de acord. Europenii sunt congtien[i de pericolele diviziunilor 'I"*r''* """1e
 CETATENII sAl 193
uNluNEA EUROPEANA $l
192 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

dar celelal* * l1^"

firf, a se apela
anrobate de Parlament'
la cetileni' P'u*ai"itit
il*iti"i' care este numitinurma
populare, unul din patru europeni considerl ctr cea mai mare in'fo"''tul dintre liderii
parte a bugetului acoperd costurile oficialitdtilor, intrunirilor gi unui mic joc de P';";"t;;i9i
cl5dirilor. (Duptr cum am vizutin Capitolul 5, acestea reprezintl ,,"I"r.,*L*u"'i;;'";*.i;;l+ff ,":*1""*:i11",
numai 6"/o din cheltuielile UE, in timp ce agricultura reprezinttr
460lo.) (Toate acestea sunt rezultatele Eurobarometru 61).
::A:Xffi .:"iilS::;;''6i"irii"asupusdmaidegraba
Nu sunt ni6te cifre incurajatoare. Va fi foarte dificil pentru lapricilorria"*'IXiift;i;!!l':f f :T.'"u1:T1;;
europeni str capete sentirnentul de apartenenfd Ia UE dactr vor
continua sI aibl atAt de pufine cunbqtinfe despre aceasta. in
;5;i;;r : *1 ^TikiXf:1"t'ffi iT#:,I io*i,i*i e'
ca aceasta
plus, gi atAta vreme cAt vor avea prea pufine cunogtinfe, nu-gi
vor putea exprima opinia despre activitatea UE. Acest lucru ',f$lm* t#';;' ;;; i" tmuu"atbti re) ini!iativele
;;toft"n pentru
va perpetua deficitul democratic, iar deciziile vor fi luate in sa raspunda P"d'ilJ'i;h;
continuare de o elitd politice, formatS din lideri nalionali gi de Minietri ei rePrezentanrilor
eurocra[i. Ironia este cd lipsa de informare a publicului persisti . ilfrurlilill Eli;"""lui
B"j';ti;L^ii*ttit"'i'-t ci'au ci faptului
oermanenli t' con! inutu lu i
*'i i;;;u'"i" i* i'ii t-"p*
in ciuda incercdrilor Comisiei de a-gi face munca mai accesibili
prin intermediul presei scrise sau al celei audiovizuale ori prin 'multe din cet"
r# i;;; " * e'
-u
[i]
internet. f)in nefericirg informaliile publicate astfel sunt foarte
retorice qi cu un confinut restrAns. "i
i",i"
pingerii
e i ii P
" ffi IJ i ;J-'."X# U,il [1
la nivcl
!{i
nJ

"::.t^t:-t1i*';.;hi,puri de decizii care

re t,l
adu n i arese' ca
l',i:xi:i:l'i,Tl;; ;; ;"*t'i irmorelectoratului qiin fala
f, r l,qi

Deficitul este evidenfiat in mai multe moduri:

rispund PentrY i'!I'""ti" '"tr"}a1a h
o Liderii statelor membre, adunAndu-se in cadrul Consiliu- "cur1ii" opinieipublice' 'nstitu[ie
t aleasd in
f,,

lui European, iau decizii asupra unor aspecte importante . u;i;;."iului E'ttop"u''t - sin€ura
ut- -' ii lipsesc anumite il
ale politicilor fird a se raporta intotdeauna la electoratele mod democ"tit:';;tJ;;"'n"i i,i

lor. Mai pulin de iumitate dintre statele membre ale

UE-15 gi-au intrebat ceti|enii dacd cloresc si se aliture
p,,i,i, " ""r',*f:
r

veniturile sau ir :5f l;i; :[;,ll511liffj,

P"";t["HtTI H

f 'ml1i1l1ff
citaterimitataae'a"ffieforturi
11

Comuniti{ii Europene sau Uniunii Europene. Tratatul Pent

1fl

de la Maastricht a fost negociat in mare mHsurfr cu uqile ilciiiii;;le' A dePusi*ti'i*"tl * portante pr ivin d Ie gile
noi, insi *u;otiuiJf
il
inchise, fiind apoi explicat sumar putrlicului european
gi, in ciuda modificirilor importante pe care le-a adus
structurii qi obiectivelor UE, supus unui referendum in . [i,"J':'nykru'"tliiffitiilli t
"p
ta c"t
ry] ::-1:
fr

I
II

numai trei state membre (Danemarca, Fran{a 9i lrlanda),

dintre care unul (Danemarca) a spus nu. Tratatele de la
P
en tr u. c au za
:*x* au'!l:'u'" de
IT:
:'$:1':f I''::i*$lffi"contra-
sau
I

Amsterdam 9i Nisa au fost la fel de sumar explicate qi H::"iffi;Tl#'i;];;u 'i iea nationali' Cu toate
dintrc'to";;;"Oeand 9i
pulin testate. clicliile un cuvAnt
ceea de spus in
. In ciuda puterilor sale cle a propune gi dezvolta noi legi acestea, uu'offi ''"i'" il;*ll.tur[ii
^i"i qi nici nu vor
europene, Comisia are prea pufind rtspundere publici ce priveete d;##il care
tail';;; tip de confirmare legislativi
directd sau chiar indirectd, Numirile in Colegiu trebuie avea pAnd
186 sA INTELEGTM UNTUNEA EUROPEANA
negocierilor dintre liderii politici, iar aleg5torii obiqnuifi sunt
numai rareori intrebati ce gAnr{esc. Acegtia pot conrunica cu
guvernele nationale, tnsf; aceasta nu este dei6t o formd incti-
rectH de reprezentare, iar grrvernele iau adesea decizii firX a
Ie rnai raporta cetf;{enilor. Interesele aleg}torului sunt direct
reprezentate in Parlamentul European, dar acea$ta este una din
institu{iiie europene mai "slabe". Co*risia gi Curtea cle Justifie
promoveazd interesele "Europei'i ilar cetdlenii nu au o influenft
directr asupra nurnirii in funcfie a liderilor nicirmeia din ceie
doufi institufii,
Mai rHu, majoritatea europenilor sunt indugi in eroare in ceea
ce priveqte Uniunea Europeand" Jurnaliqtii adesea prezintf; in
mnd eronat madalitatea in care aeeasta funcfioneaiA, Comisia
nu explicx suficient atribufiile acesteia, iar majoritatea scrierilor
academice o prezintS ca fiind neinteresanti gi "legalistff,. Rezulta-
tul este corrfuzia qi indiferen{a (cum au demonstrat, de exemplu,
rezultatele slabe ale alegerik:r europene). Consiliul European a
decis in 1984 sI inceapX promovarea unei "Europe a cetfifenilor,,
pentru ca Europa sX fie mai "realfr" pentru cetdfenii sHi, iar trata-
tele au fost modificate pentru a pr.omova ,,transparen|a,, (pentru
ca deliberirile institufiilor UE sd fie mai cleschise spre analizfi),
insd argumentul cum c5 entuziasmul cetdlenilor ai putea fi ge-
nerat in vreun fel de politicile publice este complet eronat.
Hvolrrfia Uniunii Europene a schimbat felul in care europe-
nii se raporteaz6 unii la ceilalqi, in multe moduri diferite. Unele
schimbdri au avnt loc ca rezultat direct al deciziilor in domeniul
pr-rliticilor, cum ar fi eliminarea cr:ntroalelor vamale qi extinderea
oportunitElitror prin piala unic5. Alte schirnbiri au fost nigte
cnnsecinfe indirectq care au apfrrut ca urmare a congtientiz5rii
eurnpenilnr cu privire la faptrrl cI sunt ansrenafi intr-un proces
comun cu implicafii pentru to[i. In aceste condifii, este esen]ial
si fie acnrdati rnai multA atenlie opiniei publice, Comisia, Con-
siliul de Minigtri gi Consiliul European sS explice mai bine rolul
acestora, liderii nafionali s5 acorde mai multd atenfie publiculi"ri,
iar cetd{enii s[ se striduiascX rnai rnult sd tnfeleagH ce se face
in numele lor qi si se strSduiasc$ mai activ s5-pi facd liderii sf,
inleleagi ce simt ei.
UNIUNEA EI"'RCIPEANA $ICETATENII SAI 187
Acest capitol analizeazfl semnificafia integririi pentlu eu-
rrrpeni qi pentru natura democraliei in UE' Capitolul incepe crt
{, evaluare a problemelor cauzate de deficitul democratic, exa-
rninAncl rela;ia dintre opinia publicfi 9i deciziile luate de liderii
rralionali. Analizeaz{ apoi mijloacele prin care europenii lgi
pot exprima opiniile privind politicile UE * inclusiv alegerile,
rt ferendumurile gi cooperarea prin grupurile de interese
* 9i se
incheie cu o discufie privind tipurile de schimbXri care ar trebui
iiicute pentru a aduce Europa mai aproape de cetifenii ei.
Deficitul democratic
UE beneficiazfr de un prosram de cercetare denumit Eurobaro-
metru, care investigheazi periodic opinia publici cu privire la
o largi varietate de chestiuni legate de integrarea europeanE,
incep6nd cu perspectivele asupra intregului proces pAnI Ia
poliiicile spe,ifice, Sondaiele din ultimii dou$zeci de ani au
elemonstrat cd entuziasmul oamenilor pentru UE a crescut qi a
scXzut: sprijinul a crescut de la 50% in 1980Ia apogeul de 71% in
1990 dai a scdzut in Germania dupi reunificare, iar apoi intr-o
mai mare mHstrrd in intreaga UE, odati cu declangarea controver-
sei legate de Maastricht, PAnA in 2000-2004, doar 48'50% dintre
europeni considerau cil a fi membru UE este un "lucru bun"
(Eurobarometru 54, aprilie 2001; Eurobarometru 61, iulie 2004)'
intre timp opinia in A-10 nu era favorabili; numai 40% dintre
cei chestionaii arreuu o imagine pozitivi despre UE gi numai 43%
credeau cA apartenenla la UE va fi un lucru bun"
A existat un declin gi al num5rului de persoane care c*nside-
rH cA fara lor a beneficiat de pe urma statutului de membru, de
la 58% in 1"990 la 47o/" in prezent. In A-10, nurn6rul de persoane
care considerl cA lara lor va beneficia a scizut de Ia57% la52%
in 2003-2004. Dintre cei mai entuzia6ti se numdrd statele mem-
bre mai s&race cum ar fi Grecia, Irlanda, Portugalia 9i Spania,
in timp ce scepticii includ cAteva state membre mai noi Silsau
mai instfirite cum ar fi Austria, Marea Britanie, f)anemarca gi
Suedia (v. figura 6.1).
 196 sA INTELECEM uNtuNEA
EUROPEANA

uNluNEA EUROPEANA 5t CETATENil SAI 797

ff:5|:l::i:ffi:.'^":.0." avea un acces mai mare ra documentere
r, ;"fi"",,i-);"Jffi1[i;inseamni cd Ii se uu ao pori#,i"i"r ra l)recum gi numele gi blazonul firii de origine a defindtorului. Prin
,rccasta se asiguri faptul c5 europenii sunt tratafi in mod egal
.-r,llTt'J.f el!' v,,toii aescrie I ipsa ri spu nd eri i
d emocra tice
tlc autorititile vamale gi de imigrare din alte liri gi, in plus, li se
in'rprimi europenilor sentimentul apartenenlei la UE. Dar, aga
.:ifii,"f,iifl Lld;":ff'1",';'il*:itil*.,*,;J,l'#T t'um vefi vedea mai jos, aceste pagapoarte nu fac din posesorii
lor nigte cetileni europeni.
;; ** :,:":Jmil,I:H *",-, ffi il:il, :: :H,"J.",Ttl,:af; intre timp Comisia Europeanl a stabilit e "zi a Europei"
atare, iar ."r,rlrui,11'Ian-euroPen" $i sa carrdideze Ia alegeri ca .rnuali (9 mai, aniversarea Declarafiei Schuman), a adoptat drept
imn oficial european "Oda bucuriei" de Friedrich von Schiller,
; l,l*ll.jmt L ii,xifi i,fl.,?ff ffji, .,il il :fr:,,lfrI t:Antatd in Simfonia IX de Beethoven, gi, cel mai important, a
adoptat drept steag propriu steagul care fusese utilizat de Con-
*tl*r.x##t::i:ilil5.:nf j[:f*ffu..:a"5 siliul Europei incepAnd cu 1955 * un cerc cu 12 stele aurii pe
fond albastru. Steagul european, care fusese conceput de Paul
I-evy, director de informare al Consiliului Europei, a fost preferat
O Europ6 a altor cAtorva modele (Bainbridge qi Teasdale, 1995, p.188-9) 9i
oamenilor a devenit de atunci un simbol fundamental al Europei. Steagul
A fost nevoie de peste poate fi vizut fluturAnd pe cl5diri publice gi hoteluri in intreaga
r treizeci de ani ca Iiderii
.uup; ,ai fu;" politici sd in- UE qi este omniprezent la intAlnirile liderilor UE. (Toatd lumea
europeni care este opinia
pro."* r ;; ;;"-: f l.i.*p.i"*.],, credea pAnd la inceputul anilor'90 ci cele 12 stele reprezentau
Leo Tindcma n s,-p.':e'
La cererea Consil iu
iu i Eu.d;#; ;;t cele 12 state membre, insd num6rul era intAmplHtor, iar modelul
nu a mai fost schimbat pe misuri ce numdrul membrilor UE a
;ffi *j*i;;r*;txl.;tt}fi
i,r.;ffi *:i*: crescut.)
Actul Unic European a inclus mai multe dintre recomand5rile
*:: oa"' i" i'
H:il:;il::H:iJ "'.,H;::fi iX #nff;
I ; lui Adonnino, dintre care cea mai importantd a fostdiminuarea
restricfiilor privind libera circulafie a persoanelor, Pe vremea

[t ffii tffiT,' ?ffi rTrt]"ffi[ a;U

1
Adonnirrq fost membru
it#i#ril
oamenilor".
Tratatului de la Roma era evident cI o piafi deschisd a forlei
de muncd era o parte esenliali a piefei unice, insi in timp ce se
itorirn'ur'ffi# Pietro
fost desemnat si European, a acorda tuturor cetlfenilor ComunitIfii dreptul de a 'tircula gi
mndu"a ,i."*i*;#::1,:lyi locui liber" in toate statele membre, acest lucru era supus unor
"limittrri justificate de considerente ale politicilor, securiti{ii sau
Comitetul a aorlba! sdnXt[{ii publice". Deoarece la tnceput integrarea era determinat{
aranjamentele care
"JXilj[:i3#il1'i'"ini..*"tlr'il,",i:,i:f#LTT:'ii
deja pentru ,. orui?lll:rr:^o:ri ;;;"rs
fuseseri stabilite cle factorii economici, facilitarea circulafiei dintr-un stat in altul a
i;
nafionate au r<rst inlocuji. european. rbare persoanelor active din punct de vedere economic a fost considera-
fj::ryi'r:le
"e uropea n,, ;;; cu- n pa u tH o prioritate. Limitele la migrare au fost stabilite ini{ial deoarece
s ta n d a
rcl za t, . *r"ori;;;::,::.:
i a $aport
guvernele doreau si se protejeze impotriva unor posibile crize
cu, ntel e,, LIn ne a
i "
rop eana. i; ffit, ";
i u Eu
{ffi ; ::r#"::ffi: de lucrdtori calificali; mai tArziu, limitele s-au datorat lipsei de
oportunitifi in statele finti (Barnes gi Barnes, 1995, p. 10S).
 190 sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA 5A! 191
UNIUNEA EUROPEANA 5I CETATENTI

referenclum nafional in Danemarca qi

Suedia qi ar ti fost aproarre
cu sigu ranfa r::pins de.alegitorii germ
unui test la mijlocul anilor;gq deiarece
ani, ;i;;; ; f;;IilL Caseta 6,1 Deticitul informa[ional
demonstrat cH mai mult de 60% dintre
sondajele d* ;;;f;"
ui u* opurr"au ideii gi nu Indiferent c&t de mult incearci Comisia Europeani sX facl
erau dornici sfi renun{e ra marca germanf,, f,uropa sH part mai realil cet5{enilor ei 9i indiferent cAt de des
Datiiind rorrrr u*d.rtiur
a lCerma niei in privinf
a moned[i unice,
n tnsemnat o loviturd grea datd programului.
;
iffifJ;;;;ffi ;?; vorbepte Consiiiul European despre irnportanfa transparen-
!ei, o problemh r5mine critic5: europeanul obignuit cunoagte
puline lucruri despre cum funclioneazi UE. Acest lucru a fost
. .,9, treia problemd o constituie fap"tul cd liderii nafionali, inst!
ttrfiile europene, media gi experlii acaclemici demonstrat prin rezultateie recentelor sondaje Eurobarometru,
nu a, e*plicaif;;;,;
bine' impli ca l i i re, costurire gi beneficiile prin care cei intervieva[i sunt intrebati cat de multe cuno'+tinle
iniegrarii. Adevxrul e cd
integrarea estc.un proces complex, care it, despre UE, despre politicile 9i institu{iile acesteia, gi rugafi
se afld intr_o confinu5
scnrmoare, rar imDlicatiile schimbArilor sX-gi aiorde o notfl de la 1 pfrnH la 10 nota 10 insemn&nd cd au
nu au fost intotdeauna foarte multe cuno6tinfe, iar l insemnAnd ctr au pu{ine' In timp
ingelese pe deprin, chiar gi de crtre responsabirii
poritici fiecare
- ce 6'% au recunoscllt cI nu gtiau nimic in 2004, nu mai pufin de
pas nou a provocat neprev5zute (programul piegei unice 70% din cei intervievali qi-au acordat note (scdzute) de 5 sau mai
fiind un prim qxernplu), "{":Tiar tiecerea la
eLro a constituit un salt pufin, iar media pe irrtregul studiu a fost de 448, Numai 7% Siau
rn necunosc't' InsS nu a exislatnici
o constitufie Ja care cetifenii acordat note de b sau mai mult (Eurobarometru 61, iulie 2004)'
apelapentru ldmuriri, tratatelc mai rr,ult incluc Cei care consiclerau ci delin eele mai multe cunogtinfe
illl:,3sa clanfice, votlmllfporit
aecar
in eroare
erau manaseri, absolven[i de facultate, persoane care consultfi
de informafii despre UE tind;
p* deratiite nesemnificativ* rr* t,it"t*ril regulat meiiile de informare qi cele cu vArsta cuprinsfl tntre 25
::::::'::::l::"
oreptul european, acoperirea mass_media
euroscepticd inducein
;; 6i S+ rle ani. I'rintre cei cu nivelul cel mai sc&zut
de cunogtinfe
eroare prin scoaterea in eviden!f, a pdrfilor ie numdrau lucritori manuali, pensionari gi persoane cu studii
negative in defavoa-
rea celor pozitive, iar europeanut oiliqnuit superioare sau inferioare. in oldine descresctrtoare, austriecii,
rdliane *or_rfr"-qrr*ri geirnanii, grecii, danezii gi olandezii considerau cA aveau cele
Figura 6.1). Acest lucru este valabil cu precldere
tn A-10. iral multeiurroqtin!e, in timp ce belgienii, irlandezii, spaniolii,
rAnd, pi poate cel mai imporrang existi mai pu{ine. Este interesant
,^.,I^T,:ll],*;.ll problema hritanicii 6i pnrtughezii aveau cele c&
oerrcltul* democratic. Acesta a fost definit de
wilria*rs (1gg1. nivelurile de cunogtinfe despre UE erau in mare parte aceleaqi
p.1.62), ca fiind ,distanfa dintre puterile
transferate Ia nivelui in A-10 ca gi in UE-15, probabii datorit6 mediatizirii intense a
Comunit,fii qi controlul parlamentului ales asupra UE in {firile respective, pe perioada preg6tirii adertrrii lor"
;&,,*,
*t d1{rctrgr (2000 p. SB) ca ,,trecerea puterilnr ae aecizie ae-ia CAnd le-au-fost testate cunogtin{ele despr:e UE, 55% dirt
rlrveru r rratronal Ia cel al uE, fdrd sd aibi
loc intdrirea cor:trolului cei intervieva{i credeau in mod eronat c& aceasta a fost creatfr
parlamentar al coruurilor executive,," Acsste
definifii ,"S;;;; imediat dup& primul r$zboimondial, 50% nu 6tiau ei menrbrii
faptul cE cleficitur clemocratic ar putea fi redus Padamentului European sunt alepi direct de aleg6iori,4E% cre-
prin acordarea cleau in mod eronat c[ Pregedintele Comisiei Europene^este ales'
mai multor puteri parlamentului sau prin acordarea
registatu- iar o treime credea c[ numai 12 statc fac parte din UE' In acelagi
rilor nalionale unui controi rnai mare asuprs instituliilor
dar problema este mult mai romplex$, iar o definifie
UE, timp in 2004, aProape unul din trei europeni nrr auzise niciodati
defieitului democratic ar fi urmdtoarea: cristantra
*ri U"#" de Lonsiliul de Mini;tri gi aproape unul din cinci europeni
di,tre puterile "u nu auzise de Comisia Europeand, Curtea de ]ustifie sau Banca
:lnttuenfa
:,,.t",*9,:u.1ulun 6i capaciiatea cet5fer.rilo, *o ropJri a* Centrald European&. in acelaqi timp reflect&nd ptejudecfilile
".
activitatea gi deciziile acestora.
 200 sA INTELEGEM UN|UNEA
EUROPEANA
UNIUNEA EUROPEANA $I CETATENII SAI 201
totodatd de dife:
dr;,s*T.LiinH,..ill"",l
:: : :, care
prrntre " se ;hL:?
JH:H1fi :
numd,rd.prog*.;il;onardo Caseta 6.2. Promovarea culturii europene
moveazd schi mburile da Vinci, .uru pro.
iirt"ilr1i*, p3"gitire profesiorial&,
gi pr.gramul Socrates,
programu lui Socrates
.rru ;;;;;u;azi
f

"i"
educafia. i, cadrul
O istorie Ei o culturi comune sunt elemente importante pentru
identitatea unui stat nafional. Daci acestea existS, statele puterni-
,e a"rfegorre
axeazd pe schimhu:if d" |.rg**uf Erasmus, care se
rlr*"f,;i;fesori
ce tind si se bucure de un inalt grad de legitimitate (recunoa$tere
gi colegii gi inlesnegte intre u.,iru-irir;1i publicd) care presupune stabilitate gi longevitate. Dactr acestea
t.ansferul J"Lr5ii,* 9i Erasmus rur.rnlrr, nu existtr gi existi in schimb diviziuni sociale sernnificative,
care sprijind prog-ra1.eJe
internafirc"rf" este foarte probabil sd existe instabilitate gi un sim! mai scizut
cerpufin trei universir5{i din .cifu,til a" master.at, ce implicd al identit5{ii comune. Franfa este un exemplu de stat cu un nivel
I
iIil

In UE se vorbesc in-prezent trci 1e.i.

21 h*,GUi oficiale: inalt de legitimitate culturalS, tn timp ce identitatea nafionaltr fir
engleza' estona' o ,, ceha, daneza britanictr este sltrbitA de diviziunile dintre englezi, scofieni, li,r

i ta lia na, letona, Y:,1ri;;i*"" *li*ana, g rea ca, irra ndeza,

Iitua n ia na, maghia ra,-malteza,
ola ndeza, polone-
galezi gi nord-irlandezi, iar cea belgiani de diviziunile dintre tj
za, port u gheza, slovaca, comunitXlile flamande gi valone.
rtou#., .f,
rofi elevii de riceu di" uE
doar unii dinrre *i u, gr.,re
i;r,.5i,ji," rr"a;;l;;"jp"
qi
"i"r,
strsi;e, J;$i
CAnd europenii se gdndesc la istoria qi cultura lor, este mai
probabil str se gAndeasci la ceea ce-i separi decit la cee'a ce-i
tilingvi, otandezii ;;;,;?rin5 "_lille bilingvi sau mul- unesie. UE a incc.rcat str abordeze aceastd protilemd promovAnd
$i d;;;;;irr"[_,
li
br*anicii sunt cei mai.slabi,;i;;;;; *ai buni, in timp ce ideea unei culturi europene comune/ chiar claci aceastl pro- Itl

n i t I imba i nternaf [mba englezd a dive_ movare poate fi un lucru nedorit pentru r.rnii. Cum puate fi I

ionaH ;;il;ir,iio""r,ismentu cultura reglementatd sau "promovati"? De6i sondajele de oprinre fi

cauzd ci un numlr tui si d in
mare au Eurobarometru demonstreazd cd maioritatea locuitorilor estr: in
I i m ba englezi (m
a i m u t dffi"urop"oiJ
nia, Spania, Olancla.Ei
r ,, ;ffii #ff ;:lH::
il favoarea lXsdrii politicilor culturale in seama statelor membre,
Danemarc" ,'f"rE, "T,%::,
ca a doua ljmbd). tn
tratatul de la Maastricht a introdus angajamentul ca UE 'ti
acetapi timp, mai oulin
?nvafd franceza rn'ugina,"_b
cte;;;iltr;;t,Jtevi italieni germani contribuie la inflorirea culturii Statelor Membre" cu scopul
probrema rimuijor i;;;;;i, irorl. si de a imbunitifi cunogtintele despre cultura gi istoria F,uropei,

afect^ndu-i in special p*
*di;H;#, nafionate,
de a prezerva patrimoniul cultural european qi de a sprijini qi
suplimenta schimburile culturale non-comerciale qi "creafia i
fd;;, ;;; r]lu ^arariei
sa stoPeze rrspandirei -franglais,iuiii strxa,rit at6t de mult artisticd gi literari".
engteze in francezd,
* .rtitirurea cuvintelor Ce a insemnat aceasta p6nH acum, in practici, a fost aloca-
..1.an.rJmpiu )iJir.uo jet,, (corecr te pros rea de fonduri pentru restaurarea clidirilor istorice, sprijinirea
porteur) 9i ,,te fast food-
(oficiai proiectelor de instruire in domeniui conservirii gi restaurIrii,
[ri-a_,ii,,gn),
derare faptur ci muite."uint. ji**p#i,"rrun.cze netu,nd in consi_
in Iimba englezd, dela.amafeuri^ s-au inf,trat conservarea limbilor regionale gi minoritare, subvenfionarea
Wir:ii,'rr, traducerii lucririlor unor autori europeni (in special in limbile
$ aague. pentru ca nici o limbi ,i";;';; clichi, dossier, souaenir mai pu[in r5spAndite) gi sprijinirea evenimentelor culturale. De
sugerat ca tofi europenii
onalS artificiali, creatd
,a inu.su u"p;:il1:1ffifffjij*j;: exemplu, UE a infiin{at o Orchestrd a Tinerilor gi o Orchestr{
pr,"iUAi, ,#.'"". r, fie Baroitr, pentru a aduce tinerii muzicieni impreuntr. lncepAnd
limba latind. in ciuda nirmtrrului;;;,t reactualizaii din 1.985, a declarat diferite ora$e europene drept'tapitale eu-
creaz. ca traducStori' a pubricrrii angajafi UE care lu- ropene ale culturii" (Graz din Austri& Genova din ltalia, Cork
21 dc limbi oficiare
i..r-""teror uE in toate cele din Irlanda) gi a stabilit o Lun[ Cultural6 Europeanl in diferite
si ,'J;;;;;"irr"r","i'ie a combate
curtura
 5I CETATENI1
5AI 195
UNIUNEA EUROPEANA
194 SAiNTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

este utilizati la cur{i in multe state membre este

tati de UE gi p6ni cAnd persoanele numite la Curtea llliiillllli:I:i:'x}'Ji"H;::'iqi;?;1"ffi;["T$il
]ustifie gi Curtea de Primi Instanli nu sunt invest
,si confirmate de Parlamentul European.
Drepturile formale trle europenilor legate de Institufi
Europene sunt modeste: ei au dreptul s5 votezein
**ff**fiur*-ll*l***-ffi
icl incAt sh fie mat e

rile europene, sf, inainteze o petifie citre Parlament

citre Mediatorul Etrropean (vezi mai jos), in cazul in ::'trJi',:Tri'ia:'#1":;1"'::l;i'#;;;;;;;"
considerE ci drepturile sau interesele lor au fost incl ,,,,,lu,",upiriJi't*i:i**:g:":,'*n:iq$i:il":[
cI UE nu
sd acceseze documentele instituliilor UE (in anumite limi.., r('t'ceptia P<

iiiilill[Lrffi ;i'ffi *Uru*q""fr:.*x

te); de asernerlea/ au dreptul si fie reprezentali diplomatic
in afara UE de cdtre orice stat membru, cu conditia ca
propria fari s[ nir defind o reprezentanfd locald.
Cea mai mare problemi a deficitului clemocratic este cd repre-
,rT*si41fi observa $*+iti11fii:1ffi ,3:,,':ifi';ft
o.rm€rlii nu
zintd o barierl psihologici ddun6toare intre europeni gi Ufi,
impiedicAnd dezvoltarea relafiilor care ar trebui si existe intre p[:*"'il#irTrT'l!:!:q{i:::ixir*:*nxi::il
conducitori gi cet6feni pentru ca sistemul de guvernare sE functi- clc insele'*t1:5;;;;'""1' dintre in-
li".#i'r" liticile pe-care
oneze. ln aceste conclilii, nu este surprinzltor cd europenii se simt
atAt de pufin ataqafi de institufiile UE. Nu este surprinziior nici
:ffi iil' ;'.' ;:,lT,iJ [i"i; ;ffi :: :: Ll'il.,i" ri, I". :11'j'
stitutiile euroPene {
faptul ci rnass-media antieuropeand este capabilS si genereze
at6t de multi neincredere qi resentiment public fali cle aceste
institufii, care par adesea distante qi misterioase. Accst lucru se
observd cel mai mult in cazul Comisiei. Degi este o institufie mici
gi productivi, care poate numai si propund gi si strpravegheze
r*nt$fi*i*#xr,s*$.ffi
implementarea noilor legi, aceasta este adesea perceputi ca fiind
puternic5, supraplStitS, incapabili de rlspundere gi dominati de
secretomanie. l'ercepfia este intiriti gi de faptul ci majoritatea
ui*tr$[i"#{,ili,
mai sistematic" 9i
persorralului cornisiei lucreazd intr-o serie de clf,diri anonime, si acestea'
rfispdndite in suburbiile Bruxelles-ului, ca gi de faptul cd accesul
europenilor obignuifi in aceste clidiri este restrAns cu strictefe. ,.,*'Ifi #;:ft':[q.';T:]lt"riliil*sHi"#i,t
rii mai dt*t::ili#il1..J"' aceste
Comisia Eurr:peand este congtientd de aceste probleme gi ciente, mai responsabile aute
le-a admis cu sinceritate inir-o Carte AlbI publicati in 2001,
Er-=":xml;
referitoare la problemele guvernirii: #ltiii*:r;i::?r:hf,:;''::"1'::ffi
if exerciti in prezent
"Europenii ...manifest5 din ce in ce mai mult6 neincredere in .,utionuft ":flg d. ;?;t" ca activitatea
institu{ii gi in polilicl sau sunt pur gi simplu dezinteresafi de i.'i" e*"trdam a accentuat Tj"t1tl};',[,,,};;
mai "transl
deei a stabitit
acestea. Problema... se resimte mai ales la nivelul Uniunii Euro- ffi, iie mai inteligibili 9i
204 5A ?NIELEGEM TJN|UNEA EUROPIANA
() altfi schirnb;rre introclusH de Tratatul de la l\,Iaastricht prin
iniliativa "O Europi a oamenllor" a fost crearea unui Mediator
European. Dacd un rezident legal al UE considerd cf; oricare
dintre institu{iile UE (cu excep{ia Cr"rrfii de Jrrstifie qi Cur{ii de
PrimX lnstani5) est* culpabilS de "p:roast[ adrninisLrar:e" gi poate
prezenta un caz solid, Farlamentul European trebuie sd cearfi
Mediatcrului sfi examineze pl&ngerea gi, clacf, este necesar, $5
desflgoarc o anchet5. Aies pentru un manl1at de cinci ani con-
comitent mandatuiui parlamentar; Mediatorul trebuie sE fie atAt
impariial, cAt 1i indepencient cle orice [Juvern. tncepfind cu anul
1995 cAnd a fost clesemnat primul Mediator, Comisia a fost finta
celor mai multe plfingeri, acuzatd de regulfi ei nu-gi indeplinepte
obliga{iile dn ocrotitor al tratatelor, c[-i lipseqte transparenfa qi
ci abuzeazfr de puterea sa. NumdruiplAngerilor a crescut de-a
lungul anilor, acest lucru fiind probahil rnai pu[in un semn cA
Iucrurile se inrfiutifesc c0t mai degralrI cH exist,l tot mai n"rulli
oameni congtienf i de activ itatea lr.{ed iatoru lu i European.
Fartici parea $i reprezentarea
Degi bine intenfior-rat, proiectui "C) Europi a oaruenilor" este
in fond sr-rperficiai. A face ca Europa sfi fie mai "realfi" pentru
europen! este un lucru, dar a le acorda intr*ar{evdr un currAnt de
spus in prr:cesnl de iuarc a deciziiior * crednd astfel o legdtrrrX
real5 * este cu tntul altceva, Conptientizarea de citre eet5{enii
statelc'r membre a faptului cX aparlin unei entitS,{i exiinse este
ceva ce trebuie s5 vini in f<inc1-rlir"r partu"a [or. Trebr,rie ca ei sd
tnleleagri implicafiile integririi, sfi observe lpi sfi experinrenteze
direct belreficiile aersteia gi s& sinrtfi ci pot avoa ut't impact rcal
asupra moc{ului ?n care evolueazi U}1. Bincin{eles, dac6 UE
este o confederaqie (lupit cum susfine aceasti carte), atunci ntr
sunt necesare leghturi directc inire insiituliile UE gi europeni:
oamenii trag Ia rdspundere guvernele nafionale, care la rindr-rl
lor le repr:erintii inferesele la nivel europ€fln. Dnr acr"rshr nu este
altceva ciccAt trn ic"ieal, rleoarece liclerii nafii:naii ai Er:n:pel uu
nnmai cf, urm$resc adesea interese politice Iirnitate, ci qiinch*ie
uNlUNEA TUROPEANA 5l CETATTNII 5Al 205
frecvent acorduri de politica europeanx in ciuda opoziliei cetx-
qenilor lor.
sf&rqitul deficitului democratic este posibil dacl europenilor
I i se acordi un rol direct in activitatea
U E qi sunt incurajali sH ia
la fel de in serios uE cum igi iau propriiie guvernele nafionale.
Pe mxsura ce "Europa" va deveni un subiect din ce in ce mai
irnportant in politici nalionald, iaralegitorii vor incepe sd {in6
coit de atituclinile fatfi de Europa ale partidelor qi liderilor pnli-
tici nalionali, europenii vor cipHta mai multi influen!{ asuPra
pozi{iiior adoptateirr s6lile qi holurile de intrunire ale Comisiei,
bo.iitiutri cle Vini6tri qi Consiliului Egropean. Dar inainte sI
se intAmple aga ceva, existd alte trei mijloace prin care
oamenii
pot inftulnla rezultatul deciziilor poiitice euroPene: vot6nd in
alegerile europene, participAnd la referendumuri 9i sprijinind
activitatea grupurilor de interese,
Alegerile europene
or8anizate o datd la cinci ani inefi dil.t 1979, alegerile pentru
paiiamentul Huropean (PE), care define un roi din ce in ce mai
important in elaborarea legilor europene, Ie oferd europenilor
oportunitatea de a-i decide structura. Alegdtorii trebuie s6 aib6
*irli*tr* 18 ani qi s[ fie cet[{eni ai unuia dintre statele mem-
bre ale UE. Prin tratatul de la Maastricht, europenii au avut
clreptul s6 voteze in orice {ar6 tn crre igi.au regedinfa gi chiar sd
.urrdid"r* pentru PE oriunde ar locui, indiferent de cetdfenie.
pertru u rroiu, membrii UE trebuie sd inainteze o declarafie c&tre
autoritatea electoral& locali 9i sd indeplinea$cH condi{iile locale;
pentru a candiela, ei trebuie si indeplineascfi condifiile din lara
he origine. V6rsta minimd pentru candida{i variazd intre 18 25
pi
de anil in {uncfie de [ara tle rezidenqi, existAnd de asemenea 9i
reguli diferite, privind modul de calificare a candidafiior. unele
state membre nu accepti canriidali indepenelenti, altele solicit5
candirla{ilor s5 facS anumite depozite, iar altele le solicitfi s6
adune semn5turi etc. (Westlake, 1994, pag' 84-5)'
Din nefericire, prezen{a la vot pentru alegerilein I'arlamentul
European este redusa, subminand credibilitatea pi influenla poli-
 198 sA INTELEGEM UNTUNEA .g,
EUROPEANA (J
uNruNEA EURoPEANA $r cETATENil sAr L99 C:
Modificdrile r-1lj3te prin
Actul Unic European au permis :>-
reziden[itor din UE{S. # rrlte state membre, Excursiile de o zi, iegirile de sfdrgit de siptd-
in UE, cu conditia # di,"d
!";;il;;"r-l 9i ,e locuiasci or.;unde nrdnd, qederile de una sau doui sdptdmAni, inchirierea in grup a
rn
;;;;;" medicald
ficient pentru , l.:.1^"1:li,:,,1;?;;;;entrur pi un venit su- locuinlelor de vacan{X (in sistemul "timeshares"), achizi}ionarea +
sistemur de aiutor m
(n
sociar al ldrii in care se
mutS' Guverneib stateror laselor de vacanfd gi viziiele prelungite pentru cei care au timp la (')
preocupate ,, membre ari fost d ispozifie au contribuit la imbunXt5firea faciliti;ilor gi cregterea
efectele pr"rirnifo,
ii deternri,S 0e"*o.T.,=Tuze
rucrStori $ pernserrca
economice care tunfortului tn cdlitoriile pe continent ale europenilor. Diferenfele
UE pentru zoirele mai bogati pa4ire mai sdrace are tle limb5 ridicd incl bariere psihologice, dar diminuarea restric- pIt
a"i"rrni"ard astfel o cregtere a
cheltuielilor sociale u go#a,ut"ir.l.-r*
9l Iiilor privind mobilitatea, impreuni cu introducerea monedei
circulafia cetilenilor c; rone, gi si controleze curo, a fecut ca celelalte state membre sd le pard europenilor
nord-africani 9i refugiali di" iliilrrr.i,"
Bul;;iL
L]E, in speciat turci, rnai pulin "striine".
vind libera circtrlaliJa ,tu, prnUfu*, uuru dezbareriror pri- 'foate aceste modificlri demografice au fost inlesnite de inci
referitoarc la bun5star", iif"._*"f". O,r"rr""ili,_ run element al raportului Adonnino, care a fost oficializat prin
privind poriticile sociale.o*"""r
J;ir;;';;" pentru care acordul Actul Unic European: aranjamentele pentru recunoaqterea re-
a"r*t, o prioritate (v. capi- ciproci a calificirilor profesionale. Degi pregitirea profesionalS
* t-' *il".'
ff
:"l,T: :J, ;fr [:'#'u"'"'oit "
u, v a rs rn i c nor a cipria t de bazi a lucrltorilor in domenir"rl medical (doctori, asistente,
Eliminarea barierelor in calea dentigti etc.) a fost standardizat5 relativ devreme, acord6ndu-
Iiberci circulafii i_a aiutat li-se rapid dreptul c{e a lucra in orice stat membru, progresul
europuni sfi devini mai oe
mobiti i" ,lt-i,i]i ro-ril"i;#ff,r.1-
rul strdirr,or care rocuiesc in in alte domenii a fost mai lent, Comisia s-a ocupat de fiecare
staterJ*"*uru a crescut. in 1g,50
existau cinci milioane de profesie in parte, ca si ajungi la acorduri privind condifiile
imigra"iff"'igr0 erau zece milioang
iar astlzi sunt nrobabtl. rp;"'r;;'i; Ei apoi si propun5 o lege noui. Dar era o muncd laborioasd gi
barierelor face ia untorlte'reipi.ri*'rl'r, ;, ;orr" desi eriminarea de duratd, care a necesitat 17 ani pentru a armoniza condigiile
fic, certe. FIuxul de pentru arhitecfi gi 16 ani pentru a farmacipti, Un progres s-a
a fostinifial d. r, ;;i;;;*,
lTler?*
se mutau erau lucritori din stater"
l. *4*itatea celor care fdcutin 1988, prin directiva sistemelor generale, prin care statele
'ij,'i
;t
*"a;iuruneene in ciutare de membre conveneau (lucru in vigoare din 1991) si omologheze
!l
locuri de muncd mai.bine
pfei*" il;;;r, li se alIturau apoi trlr

familiile, in orezenr,__frr*rrifu calific5rile care soliciti cel pufin 3 ani cle pregdtire profesional6
.i",lr,grri" sunr mai complexe in alte state membre. Lista de profesii recunoscute reciproc a fi
s-a inregistrat o crcqtere
* i,r?ir."rrtia profesionistitor
1,,
._1".:T:::
9r managerilor. Dacf, odati europenii crescut de atunci pi ii include in prezent pe contabili, bibliotecari, fl1

motive economice, acum mu.ltj se mutau de nevoie, din
uJ*uiA f*tru cd vor ei, iar mo-
tivele lor sunt variate:.ci pot
rii" .;rirrJ, unui mediu diferit de
arhitecfi, ingineri gi avocati. Comisia a publicat intre timp un I
ghid conrparativ cu privire la calificdrile na[ionale pentru mai
mult de 200 de ocupalii, ajutAndu-i pe angajatori si stabilcasc[
li,

in zonete irri .orau ufu Uiru,

l_:f,l:lag
rnceput intr-o altl tari. igi doresc un nou echivalenfele din statele membre.
illll

l,f

Tr:rr-yl a jucat_un rol important pentru Un element imporiantin mobilitatea lucrdtorului este educa-
,-
ropenilor. Majoritatea europenilor mobilitatea eu_ fia Ei formarea tinerilor, in care UE a inceput sh se implice mai
il

cdldtoreascd doar in
igi permiteau altddatd sd mult, conform tratatului de la Maastricht, incurajAncl schimburilc
I
il
1f,rile loi f.re tr,rismului ieftin in
incepand cy sf,aroitui ;;; il "p].,ill educalionale 6i ocup6ndu-se de problema fundamentali a pred[- ,1

\
I1l1 {0,'o' ;*,*r* inat o creetere rii lir:rbilor striline.Incapacitatea de a vorbi alte limbi reprezintd
rnsemnati a numirului de persoan"
ii

;; Igi petrec vacanfele in un obstacol pentru libera circulalie a lucrdtorilor, amintind

r]

ri

I
.1
i

1'
 208 SA INTELEGEM UNIUNEA EUBOPEANA
UNIUNEAEUROPEAI{ASICETATENIIsAI 209

" Alegitorii UE gi_au clezvoltat pufir.re legituri psihnlogice

rrrulti vreme acelagi sistem in alegerile nafionale qi locale, dar
cu parlamentul liuropean, care este prohaLil
cea iral ,r adoptat RP pentru alegerile PE din L999, pentru a fi la fel cu
cunoscutd institufie UE, dar care este incd
anonirnd gi cclelalte membre UE.
distantd pentru majoritatea dintre acegtia. Dupi
urte Una din sugestiile propuse de cr:mitetul Adonninq care nu
mcnfionat in caseta 6.L, numai S0% din europeni".,*
faptul c5 membrii acestuia sunt aleqi. r
.r"ora ;r fbstinci implementatd, se referea la instituirea unei proceduri
r t'lectorale uniforme pentru alegerile europene. AceastX idee a
Mass-media qi politicienii na(ir:nali icor,td
relativ pufinfi bst mai intAi subliniatd in Tratatul de la Paris, fiind apoi reluatd
ater fie a legerilor erropene, deterrn i.And
mai scdzut al alegdtorilor.
astfel
""
Lt"*, in Tratatul de la Roma gi readusd in disculie cu ocazii diferite,
r tlar in practicH s-a {5cut prea pufin. Chiar pi definifia termenu-
Participarea ia vot scHzutd reflectd o te,ndinfd
general5 lui "uniforrn" este discutabill in acest context gi povestea inci
de sc6dere a participdrii Ia alegerile nagionaie
dintre statele *e,rbre UE, in"timp ce participarea Ia
il;Jt. r1u s-a sfArgit, depi la summitul de la Paris din 1974 s-a luat o
decizie potrivit cireia obiectivul ar putea fi atins daci alegerile
alegerile pE a scdzut cu 13 procenie inire ,"ii
1gi; ii curopene ar fi secrete, directg prin vot universal gi organizate
i99g aceasta a scizut cu 10-i4 procente cam in
perioadl in Franfa, Cermania, Irlanda gi Olrnaa,
aceeasi in aceeagi zi.
dL
excmplu (Corliert, 2001).
o Participarea la vot reflectd adesea opinia pe care
alegitorii
Referendumurile
o au despre g-uvcrnele nafir:rraie gi prot t*rn"b Referendr-rmurile nafionale le permit aleg6torilor europeni sd-si
nafionalt, mulli dintre ei folosind votul pentru $,il-G exprime opiniile asupra unor subiecte restrAnse (dar de reguiii
o t.or.rr_
mite un mesa.! politicienilor nafionali, Acest lucnl importante). Referendumurile nu au loc in fiecare far{ gi arr fost
este
accentuat de fap.tul cd rnajoritatea partidelor politice utilizatenumai pentru anumite probleme fundamentale, dar atr
iqi
tlesff;''arH activitatea rnai degrabd ca nipte particre ajuns s5 joace pAnd la urmd un rol irnportant in procesul inte-
nati-
o,ale, decAt ca r,embrii ai grupurilo, pot;tilu ,ua*u;iut gr6rii europene, existAnd o presiune morali gi politici sporitl
europelre". Astfcl dach alegdtnrii nu iunt interersati in ceea ce privegte utilizarea lor. Unele referendumuri nu au fost
cle
politicile nafionale, este crr atit mai pufin proUabit altceva decAt nigte instrumente de manipulare politicd, precum
se
voterze la aleger:ile europerle"
cel organizat de Marea Britanie in 1975. Aparent acel referendurrr
f, se referea la rSmAnerea Marii Britanii in Comunitate in urrna
afari cle faptui ci"partir:iparea ia vot este scizuti, alegerile
europene au impactul renegocierii termenilor, dar obiectivul lui real era si rezolve o
gi sernrnificafia subminate
rsi cle t,neie pro_ divergenli de opinii cu privire la Europa, din cadrul guvernului
bleme structurale:n, au r.c'in aceeagi zi in toate
statere,ru*Lr*; (Nugent, 2002, p. 483). Altele au avut un impact semnificativ
ffrri cr"rm ar fi Germania utilizeazd sisterne erectorale diferite asupra cursului integrdrii europene, ca in cazul modificirii
pentru alegerile nationale qi europene; statele membre
utilizeazfi clauzelor tratatelor cle la Maastricht qi Nisa in urma respingerii
diferite de reprezentare pioporfionali (Rlr). De
fonle lor prin referendumurile din Danemarca gi lrlanda. Alegdtorilor
in timp "*"*rt.,.
ce Belgia, Irlanda gi Itafia utilizeaza irt". ,*g;o""i_
irrrpart ffirile in rnai multe circumscriplii, Danemir.", ;iili le estc acordat[ atAt de rar ocazia de a-gi exprima opiniile asupra
f

Portugalia gi Spania utilize,azi liste na;ionale

Filfi; chestiunilor UE, incAt referendumurile sunt folosite de reguli
Ei-gi ."";il;C;; pentru a se afla opiniile de ansamblu despre UE, gi mai pufin
drept , singur:r circtrmscripfie. Marea Britanie a utilizat
p",it.., cele privind chestiunile concrete.
I
 202 sAlNIEtIGEMUN'UNEA
EUROFEANA
uNruNEA EUROPEANA sAr 2O3
t- statene-rnembrq' cum ar fi Basel, rnile distanfi. Dar dacd un italian care se muti
$r CETATENT|

in Danemarca
I ;:?::ii:;Ilclr Cracovia sau
sau un suedez care se mut6 in Ungaria ajung p6nd la urmi si se
I C, toate ci intenfiile din spalele acestor
proiecte sunt irrve,te cu realitSfile locale, pentru ei provocarea "aculturalizHrii"
liudar, esre gre, ,re alt.,rminaii.;;'";;?"r"cfirna
I sc.imburile cJe
lste mult mai mare. Iar noile legi ale UE nu pot trata acest tip
I eu ropenc, culrurale.Or a_rr"f ,rr*'l.ll,O*rr,riificu culturale adevtrrat
tle problem5.
I daci ntr su nt in if iate a" ,<:p*n ii ingiqi. O altd schimbare introdusi de Tratatul de la Maastricht a fbst
vi"r'.r"'g-r;'", v'i"ilio, c.,.i,r...,Este uqor sd
I ffi:: ;';i*::::1" *.^*",, l)romovarea cetifeniei europene, deqi aceasta nu este ceea ce pare.

I
I
I q; ;;;,;;;I;;,i:J lffl.:HXil,,fili:::
derrrr''sarr
fornre
a unei identitigi ou.op[n.I.
de artd -- r'irmur pi'muzicl
;ffixu:i" *
ii'ri.:,. 9i .ot" mai rnobire
;,;;t:';: izhesc crc harierere
"Cetdtenia" in cadrul democrafiilor este definitd in mod normal
r'a fiind apartenenfa integrali gi responsabild la un stat, a fost
rlescrisl de anumili specialigti in gtiinfele sociale ca incluz6nd
pr:eferinleror nc[ionarc,
I pr.odtrs ,r,,nrui o *i;j;; din ceea cc nu s_a rlreptul la egalitate in fafa legii, dreptul la proprietatea proprie,
I afara in limba r-,nglezi i,,..gir,.r,11,.,'1u..", comercial in
clreptul la libertatea exprimirii gi dreptul la un standard minim
1 piefci interne. " de bunistare economici qi sociali. InsX de toate aceste drepturi
L ___ heneficiazS, in democrafii, gi non-cetifenii. Ceea ce il diferenfiazl
pe un cetdfean de un non-cetdfean in termeni practici este faptul
angro-arnericani, este i:rcvitab,
ca lirnLra engrezS s5
devirri rimba ci un cetAfean poate vota qi candida in propriul stat, poate fi ju-
comtr,i a Europc.i * pr], ;"te.*"air',l
afL.erito, internafir:nalg rat in statul siu. poate fi apt si se angajeze in fr:rfele armate ale
a tc!5grn ulica i; Ior, a a,u.:.tismc,;;;;;;;';,
i
sportrr ru i. acelui stat (deqi unele fHri accepte gi angajarea non-cetilerrilor),
C'iar dacd turisr,uI, f *,,.,.r",io.,Jr",r.
tr.,lrnicc clin calea nu poate fi expulzat cu forla din acel stat in altul, are dreptul de
mobiritdfii $i pronr,varea "fpredirii
lirnbiior strdi'e c,ntribuie a primi protecfie din partea statului atunci cAnd se afli in afara
toatete Ia Iil,era circutafie;;;;l;til; cu
#grarea nu va etimina granifelor, este recunoscut ca aparlinAnd acelui stat de citre
niciodati bar.ierule *:iil* gi
prjh.rdl.u'cauzate rte diferenfele alte guverne fiind de obicei obligatoriu si oblind permisiunea
din rufi^a rraiurui cori.liari.
reascfl dintr-tr' stat i..artur
i;;;ilrt
|ot orrcanci sf, cf,rito- altor guverne pentru a cdlitori sau locui pe teritoriul 1or. Intr-un
r" r;rirr-'.iJ lo..rri de uruncr plan mai intangibil, cetifenii au sentimentul "apartenen]ei" la
pentru a-gi irnburriti[i caritarea sau
iii"rcoperd imcc{iat cd propriul stat.
"i"rii
ril::?Hi;:l' - l; p'*a "' "#'a,,,;, $,*;,.:;,;
i in In conformitate cu Tratatul de la Maastricht, "fiecare persoani
ffi:i
r.,3*'i,.,;;:il::,',-ilf1ffilff I:i'ff care de[ine cetilenia unui StatMembru va fi cetifean al Uniunii",

cu lirnbi cliferite, tlar.sunt ffi :;.X#f.llfi ; dar acest lucru are o semni ficalie mult mai redusd decAt pare. Un
n"uoiEi ua ir.,tl*pir.,e un set nou de pas sprc o cetXfenie real6 a fost ftcut prin acordul care spune cE
reguli gi,orme: practici ,o.iofu"Jifuii*,
,",rr, noi cle semne de daci un cet5,tean al unui stat membru are dificulttrfi pe teritoriul
u, regu ra me,t" a* tr*f i., p,;;ffi unui stat din afara UE, in care tara sa nu are reprezentanfn diplo-
:] T:]:,f:
gr cumpirare a unei i.1c1infc,, rliferite de inctr i riere
auto sau ia deschiderea unui
,riJ."g;i;i, r:bfinerea asiguririi matici, acesta poate primi protecfie din partea autorittrlilor diplo-
.ort"ban.ur, pe l6ngi o gam6 matice gi consulare ale oriclrui stat din UE care are reprezentanfi
:::: ,t- p...nd.y:u pc ra.frurile
pent o "ril,";;i.;turiror pind
Iocare. si
diplomatici" Un alt pas a fost fdcut prin diminuarea restrictiilor
miu e a rncrica ni esre' dr,; r ;i ;; ;; r,;t;il
fa
^r psihoieigic, .in: iXsJ de a vota sau candida, insd cetdlenii unui stat care locuiesc in alt
vedere sd se dezri6iil; i-iu ," mure ra sute cie stat pot numai s5 voteze gi si candideze in alegerile municipale
qi ale Parlamentului European, nu la cele nafionale.
 212 SAINIELEGEM UNTUNEAEUROPEANA

uNtuNEA EUROPEANA 5t CETATENI SAt 213

apr.ape cie comisieti.con"s,iur
anii '90 au ardtat de Minigtri. studii
efectuate ( ornitetul UE al Camerei Americane de Comerf (care reprezinti
resc sd i nf Iu enfeze"e T.rl1.rqr*i;'"##; de grupuri, care d
dccizi i le'r u-at;ililh rocietf,lile americane care funcfioneazl in Europa).
ropean, d in rre ca
::^i:l::l*iexistau orn anii ,80 sau dinainre an+^..:*_.. Forfa de munc5 este gi ea reprezentatd la Bruxelleg in special
l,:,:: e e. e ra u
r

resa te d e i nterel
l;
s., p ;; ; ; ;#,',,ffij ::,lj.l _oo'o*, m a t i v 60ef
p robremere
l,rin intermediul unor grupuri precum Confederatia Sindicali
u r p ubr i c, t liu ropeani (ETUC), ai cdrei membri sunt federafii industriale de
(otfi:-l:':l| 9i creeiwood, r :..;::l:u
-'-* .de
ut$?rlizafii
^r|i;i;;r
1998).
profesionale rrivel european gi federafii sindicale nalionale, cum ar fi TUC din
Marea Britanie sau DGB din Germania.Interesele profesionale
,"03r;TlH::,iI':1'-1fli,ffirlor de inrerese ra niver
eu. sunt reprezentate de grupuri cum ar fi Consiliul Personalului
jf l'rofesional gi Administrativ European (EUI{OCADRES) gi de
:xi' tlr::#x#f :1il:#:I1l'i:,:,tff :r,:"'t'l:""::fl
(Mazey gr tot felul de asociafii: arhitecfi, stomatologi, jurnaligti, opticieni,
1996, p.200). cr:rrf,,,,",ji:l"j ']'fionale nr.nrrar"rl rnedici veterinari etc. Existi mai multe grupuri de interese la
baz;indu-se p" urmeze evotutia uE,
axat aclesea '.tlir" ,p;;,#il::;"t llruxelles care cuprind organizatii de membrii din afara UE,
fu airu.li,rnarea UE d .d,rJ,".1",0c Parcurs, ci s-au ('cea ce aratd importanla pe care gi-a dobAndit-o UE in domeniul
dt' exemplu, uruu ,a"p1iipi.-fi;T;::" rute. Liderii de afaceri,
.rfacerilor qi muncii.
Grupurile care reprezintd interese publice, cum ar fi protecfia
:;::::x-';:f #.'r'i"rl"'iiii[il;:',xi:Tilff ffi :'i;
japonezii' in acetagil,*t"illrt, cortsumatorului gi mediul, au devenit gi ele mai activg pe mdsuri
Errropeani o i,-,"r,.L11'nii Ei
ce UE s-a implicat mai mult in aspectele care le privesc, PAnd in
.ru -ro'.*.,,;;';:"i':111'ctivitatea grupurilor d" in t"rn$, ;,il*r-
de.speciilitate, anii'70 grupurile cle rnediu gi-au concentrat atenfia mai ales spre
viabilir6fii,',o,tn, r,ll?L119ii ca Iocuri de testaie a guvernele nationaie, deoarece aveau alte prioritdfi gi deoarece
;::ix-lffi5'-f*ili;fi llq;T,,ffi:,-,:ll;s o mare parte din deciziile de mediu din Europa Occidentali se
luau inc6la nivel nalional. Pe la mijlocul anilor'80, pe m6sur5 ce
"ll
L,;',x il r 1' t
s' w u'ff #:::iii ::l:':?ff [;'. Comunitatea a devenit mai activd in privinfa mediului, aceasta
""3i x 1 Y a devenit o finti mai interesanti a grupurilor de interese. Noul
accent care se punea pe activitdlile de nivel european s-a reflec-
ii tH ffi H rn dtrtrl'# ifrj"::ra;*iffi tat, in a doua jum5tate a anilor'80 in infiinlarea de noi sedii
la Bruxells de cdtre grupuri de interes cum ar fi Friends of the
$::iff; :::Tri:,?::'.'r;;;,il,fi"Iil,TJlT,[::}f$JJ;:T:
co;,t jHl *,ii,, ri., o,,1"ru Earth, Greenpeace gi FondulMondial pentru Naturi; alte grupuri
$; c;ff iti :
reprezentate Ia Bruxcllu, l;,jlJ:.iil Tlil l :: e1is1a cr;rpora[ii
igi angajau firme specializate in lobby, Pe mEsurf, ce grupurile I

conrpaniiror de robby,, ;;;;' ;iillHi15a de proteclia mediului au devenit mai activg s-a intensificat qi ii
dr. ;; il;;'i#,;ii,: activitatea grupurilor care reprezentau perspectiva industriali
;::lt}
rflil:[:[-*:]
t.. inte..+eie. *, i' #, to.
asupra problemelor de mediu, cum ar fi Consiliul European al
I
1

ii
:: :X,HI;,; I r
ri. pri n rre
m em b
industriei Chimice, Eurelectric Ai Asociafia Europeani de Pro-
dt;, ; bil1ilffi ;'J [fl,S,'JJ: ::;: i:' t;;1 ; ;;, i :
I
A tl Lr.r
l"1 tecfie a ltecoltelor.
Accesul sporit la cei ce rdspund de formularea politicilor
*.rl:Til,i:1'H#iaii'zzs.ii"ir;T,[ffiil'i,i3"';$;':t'
I

t"ete condu cr tori i corpo ra-[i ito. a determinat grupurile de interese s5 adopte o abordare mai I

"r.of il
."1* * nl-i*;;))1] ;;"l
cum ar fi Fiat, philip+ sistematicd in privinfa lobby-ului. De asemenea s-a manifestat
lci ii}"*",ij,el o tendinli clarl de abordare a problemelor interne de mediu ca
I
 cfo
t. -o
o
(u
G-
ot o o
rU
E
zg.t c
u
g rt,
T\
E
(t
tu
LJ (o
i& L
'ra l :l
Z 1:i l

u .:: (u
o-
U
o
& sr
3
gl 't
o
c,
;:;,t (1
.!:i ,r:; C
z
UJ
i;-
I
li:.
€(u
z= :i
3 't
::i.
.
{u
o!
'1' c,
:. t1,
l::- GI
1::
G
E
l!
o
:Q
r(t
cIE 't
L
d
g -g ig z o g
o

etr!$EEEs ;5s:e*sg3;g;5s*; ul
u-

fr'6 '! q 'i.r =

ilE
6L--J

ii.;aJ ts 6d -f\
-al

V h?
u ioR S
-:r:
cC':-o tr,re! E
s$egfr$ flff 3.${$E6FggiEI#$ 6
ci^.&6
;Nu;Lv-'ar
+b.:'O.=
';5.=
or: eic-
I fc
I- p=I =
!cH-g.PcroEai
t'' E"GF::r5tu=
$fg$g$FEHE$$fl$EFifgE iE$;F $ 8'g'sg#EUEE
: =-!-16.:Z uF'E-
EeFr:*;'3"ic
H; F:5 f .EE:
F!!1*^
::v^4lLR-;tu-

z - ?'; ro ';,' rrl J ts q., '.

v*-g^s-rd r S ff -, -A 10,)

f
- -.^
u
o E=IiiE
--GFa.--: sJ3r. d
:f,
u
u
Z
fffffgff*mgggggfgffigg ; IE[E
-t
=-U =
a'.gT-==
*F;
E
H€.e
XqjJtro98,"9tr
3=a
16
gEE
z.
:}
E
! 8gi H"* I
c,r-(o;.,;€J(!FO-
E.E
UJ -. .f "- ^:r? n- .= P O
u 'i E i*'S'q q,5.k
q
$$Eff f $f$$ff o.E *F ::,o !
.J
u q qE (c,G
Z F
*
$$#iffff rF fi$ b0'i
0J )16 'X
--'
4*F(d.d==-q=
# .i
!! *1 k'i ,- hO
< Lf.*j (ti
\g
6I t f s; Fgifr E E fE E€B g F ;g E $J $f *$
aa
 uNluNEA EUROPEANA SICETAIENIi
SAI 217
216 5A INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

fost o alti oportunitatede a examina modalitatea in care deia puteri legislative prin
intermutlll.Co*itetului
Comitetul Economic qi
fioneazi institufiile, producAnd insi doar schimbHri Regiunilor iu, p,ott'it'nilor pri"
ar putea rezulta dintr-una
qi nu structurale pi semnificative. Proiectul de constitutie nu Social, astfel cE noua cameri
indiferent de structura
altceva decAt sd reia ideile introduse de tratatele de la Amste r],rril;AndouS comitetele' ar trebui
dam gi Nisa. fp.",ice Ca*e'e Superioare' aceasta
".** ca 9i cea inferioari
Dat fiind ci in prezent integrarea are un impact tot mai marG si deflnX aceieaqi P;i;;i bfislati'e prin acelaqi proces
asupra viefii europenilor, este timpul sI se facl un nou efort : ;* ;t"prttutill ar trebtr-i sr treacd adoptare inainte
pentru imbunitdgirea gradului de in{elegere de citre public n: de introducere, disc"iure,
modificare 9i
structurii UE, precum gi a rispunderii publice a institufiilor UE, s[ devini legi' ales direct
In prezent institufiilor UE le-a fost permis s5-gi extindd putere& ;;;;;"ii Comisiei Europene-a1.tt:P"i
numer limitat de mandate
ca rispuns la evolufia intereselor UE. Dar UE a devenit activi in de to[i alegdtorii p"*t" ""
atf,t de multe domenii gi are impact in atAt de multe aspecte ale Ei ar trebui sa aiua
Jt"pi"f-gi si aleagl comisarii (fie
afari' dar cu acordul
vie{ii europenilor, incAt este nevoie de o consolidare a legdturilor din cadrul Parlameniuitli ri" din
dintre institufiile UE gi alegdtorii europeni. Printre reformele Parlamentului)' fratatul de
la Amsterdam cuprinde^o
puterii pregedintelui in
care ar putea fi ficute se numdrd: convenfie refu.itou'"lu t'egterea
leadershipulu i
privinf a alegerii coniituiifot gi u **rcitf,rii
r Parlamentul European ar trebui sd devin6 un corp le- aduse tratatului de la
isup.u politicilor, iut-*oJifiterile
re1tr11]ureze mernbrii
gislativ real. Pentru a se intAmpla acest lucru, puterea Nisi vor permite prel"aitiJ"i sa a prrterii
de a inilia procesul de elaborare a legilor ar trebui si fie iffifiili aate iiind extinclerea tot mai rnare
transferati de la Cornisie la Parlament pi ar trebui s5 i p,"eJai,,1i.r::-lli:I;;;l*n*,.ft
se acorde Parlamentului o putere mai mare in privinla cine sE fie Preqeotr iT*'i[:T:,*:
deciziilor privindbugetul UE. Parlamentul European ar nale, ci de alegdtorii euroPent'
ar trebui sl se concentreze
trebui si aibi sediul exclusiv qi permanent la Bruxelles, ca il;rtid;;isiei Europene cu alte uvinte' Com isia
o
sI fie aproape de Comisie gi de Consiliul de Minigtri. ;;;;ild;mentariif Siticilor' c

o ad m.ini stralie obi gnu it;

Consiliul de Minigtri ar trebui irrlocuit cu o a doua ilIili ;r, iua .t"tu'gi tJ in.tu execu{ie a legilor create qi
Camer5 a Parlamentului, superioari, oferind un nivel 5i sd r5spunda ae pun"erea
de reprezentare diferit de cel al Camerei actuale. Ar idoptate de Parlament'
putea fi ceva asemlndtor cu Senatul Statelor Unitg in *
Numirile in funcliile tt'*i* inclusiv
cele la Curtea de
care fiecare stat are acelaqi numdr de reprezentanfi, in- de rti*a r"tt^nfd' colegiul
comisarilor'
diferent de dimensiune/ sau cu Bundesratul german, in
iltti;; a;ttea E"t";;;t;i aite institufiiyE - ar trebui
Banca CentralH
care numdrul de reprezentanti variaz& aproximativ in Iifi;fi;;u ,p-ueiiipuriamentare' La fel' comisariifala ei
funcfie de populaiia fiecdrui land. Sau altfel, pentru ci si fie chemali mai desin
directorii generali iitiU"i
"t a rlspunde pentru de-
ar fi dificil sE se justifice acordarea aceleiagi reprezentiri comitetelor p"rfu*""i* pentru
departamentelor lor'
celor 400.000 maltezi ca gi celor 82 de milioane de ger- ciziile politice qi pu"ii" "dtivitatea
rnani, Camera superioari ar putea reprezenta regiunile
Nisa pe deplin obiec-
interne ale statelor membre sau interesele sectoriale, cum Tratatele de la Amsterdam 9i "".?l-1Yiti"s pentru
uEin pregAtirea
ar fi industria gi profesiunile. Industriei i s-au acordat tivul lor primar de u ,Jor*, i"stituriile
210 SAINIELEGEM UNTUNEA
EUROPEANA

uNruNEA EUROPEANA $r CETATENil SAr 211

Majoritatea referenclumurilor
se referi Ia doui
principale:
loc referendumuri gi in 199$ cu privire la tratatul de la
c Dacd sd se sldlure s,
Amsterdam, ambele fiind pozitive.
r\proape la fel de importanti ca rezultatul unora dintre aces-
*1?#ffijriwi::!:;::::::;:,;:;ffi
Drr,"*rr.;-j;;;;:; iffJ
ai UE, incepand .u lr referendumuri este sirnbolistica ataqatd de reguli absenlei
f;l"H;l$ rlfcrendumurilor. Adoptarea monedei euro a fost o problemi
H',',"Hf;[j-;"i:,::l'IPi1;*"i,:1:"",'deacor{
majortatea norvegie.ir.;
da r
, i;;;l;;;tJ::j :: _"*tq rlt'rrsebit de controversat5, gi totuqi a fost supusi la vot in numai
siin r- un
t ardoi lea r" f;.;;;;; ffi ,i."d; Ji=tj il :ffill rkruZr !Xri, Danemarca gi Suedia, rezultatele fiind ambele negati-

;ffiTil:?"xtll' dE;ilfffi"'*a'* ain vr,. In acelagi timp, niciunul dintre cele 12 guverne care au optat

r:y.1; al5turat uE in 1995 au l)('ntru adoptarea monedei euro nu a organizat referendumuri,

orsanizar
organi "ffu m u .";; ;;Lili lillll
rpfe.o-.r,,1-:l-:",r":-,'"
za t referend ri, ra fer tcnrdndu-se de un rezultat similar, Administralia Blair din Ma-
; lt'a Britanie a promis un referendum cAnd va veni momentul
8il;:ff i.::l*,:r::;:.1iai.$'fi
Cipru tu i). Rez u I ra.rere
,[b?r.,excepf ia
a, il,. ;i;;;; ffi:fi lrotrivit, dar a ezitat, temAndu-se tot de un vot negativ; sondajul
tutului de membru, dar-nivelurif" [T"];:|I::
i" , k: opinie Eurobarometru 61 (din 2004) a demonstrat ci 617i din
slovacii, tituanienii ri;"";;i';; au variat: lrritanici se opuneau adoptirii monedei euro.
si "nt.rriusm
ffi:., ma i entuzia
ctr o majoritate de 90-92%t"
fuuori"* aderdrii, in timo6ti, Urmitorii ani promit si fie inclrcafi de referendumuri, de-
ce i, Fintancta, Suedia ()irece multe dintre cele 25 de state membre (gi antrme Marea
$i M;il';;
aderdrii o majorirate d";r;;;%.*fri.ut"rdr;;;.f;;.;;X
exemplu fls
Ilritanie, Republica Ceh6, Franfa, Irlanda, Portugalia qi Spania)
teritoriu care a odrlsit UE organizeazd votdri na{ionale pentru a hotiri ratificarea proiec-
esie
se aldturase ir., iszS ., "*irftrr*rlandei, care t ului de constitu[ie. Se pare cd va fi un drum anevoios, pentru ci
pr.," n prri.'rJ".""i:
090 au optat sd iasl ain - e' r!'rlL in 1982 cei cxistd posibilitatea realE ca mai mult de o tari si fie impotrivi.
P
- uaca UA.
ItdmAne de vdzut cAt timp va rezista constitutia in fa{a opozi[iei
sa accepte sfru nu un nou
trstat, Asttel de referendu_
muri sunt mai recente gi au publice.
avut lo;;;, in cAteva
supus r, ,ot a.i"r f5ri.
rn principal pentru cd guvernufU;.*;;..pean
.?rl:llrSr.a j".J'ra dejoace in 1e85, Grupurile de interese
nurile parrarnentulu i, ci're pla-
r*p.triva ratificf, rii. Daci liderii na[ionali promoveazd agende nafionale, organiza]iile
Majori tatea d anezi lor(s;;t"/d".r"* rlon-guvernamentale - sau grupurile de interese * au trecut
Actului Unic, insd in.rbgr r;
J6i51 |tL r.i in favoa rea
peste frontierele nafionale pronrovAnd interesele comune ale
fiIisirltatur de la Ma-
astricht cu o maioritate de_numalT0,ii;. unor grupuri de oameni din mai multe state membre. Pe lAng&
de la Nisa a fost resoin, i. 2001 tratarul
au S+,2" JJr.,r.". uiu*rar,i
irlandezi.
instituliile UE care reprezinti aceste interesg cum ar fi Comi-
nesative i:,jil- p_ tetul Econornic gi Social gi Comitetul Regiunilor (v. caseta 42),
n::1,:
Drne tratatere respective 9;ffi;i:: anarizeze mai
in ultimii 25 de ani au apirut sute de organizafii non-guverna-
danez asupra tratatului
gi ,al.a -.aificdri, Votul
sr Ie
a_ f, Urr"ri.friu ,,rru mentale care reprezintd opiniile multor grupuri de oameni, cu
j'
atenfia
rol important in politica gi legile UE. Multe dintre acestea sunt
:ti'*XffiJ i if if:i:: l: 1 4' :;liy i *
"i'i
o", r,r il iiE; prelungiri ale unor grupuri nafionale preexistente, altele au
; ;,,il ;
;, x ffi ;H irr,lT
:,[ T,ii:ll,J : fost infiinfate in mod special pentru a rhspunde problemelor
"":lI; europene, iar multe gi-au deschis sedii in Bruxelles pentru a fi
 CAPITOLUL 7

Politica economici
Piafa unicd
Efectele pielei unice
in interiorul zonei euro
Concluzii

Piala unicd a fost leitmotiaul anilor aptzecL Moneda unicd

* cel al anilor noudzeci. Acuminsd ne confruntdm cu sarcina
dificild de a edifica o economie unicfr, de a pune bazele unei
unitd{ i politice adeadrate,
Romano Prodi,
pregedintele Comisiei Europene, 1999.

Aspectele eccnomice au dominat intotdeauna existenla gi acti-

vititea Uniunii Europene. incepAnd cu primul experiment, cel
al integrErii producliilor de c{ibune 9i blef f5cAnd apoi pasul
citre uniunea vamal6, I'olitica Agricold Comun6, stabilizarea
cursului de schimb, piafa unica gi moneda unicd, planurile UE
au fost in cea mai mare parte motivate de probleme legate de
comerf, taxe, piefe de desfacere, valute, concurenld gi mobilitatea
forgei de muncfi. Agenda integririi s-a extins doar de curAnd la
o mai mare varietate de aspecte, de la cele sociale la cele privind
protecfia mediului.
Faptul cH integrarea economica a fost prioritard a fost clar sta-
bilit de cele trei scopuri principale ale Tratatului de la Roma:
r () uniune vamall, prin care urmau sd fie eliminate toate
barierele tarifare sau de alti naturtr din calea dezvoltirii
schimburilor comerciale dintre membrii CEE, obfine-
rea unui acord cu privire la stabilirea unui tarif extern
comun, astfel incAt toate bunurile importate de CEE
221
 214 5A INTELEGEM UNIUNEA
EUBOPEANA
uNruNEA EURoPEANA it cETATENil sAr 215
I:le qr:bleme de nivct UE. Comptexitatet
tncurajargrupurite
interne g ,iu;.o cni;;;:^i:"ttrr probteme I rrrli mare misurX in procesul decizional al UE gi i-a stimulat sE
lrtircl peste guvernele lor nafionale qi sI se concentreze asupra
i*f,{ff dtmn*i*?,mri;;ffi id*fi#
_" i,ruuru (Dt:rvtr.
rondatin lgT4cusprijinut
Comisiei, BEMelste,-
r',ispunsurilor europene la problemele comune.

::::****,iifr Cregterea rispunderii

:^ll:ru"*S
medru, cu 23 milioar
reprezintd !flIiifli,T=,i,:il[i.*L#lffi
.""i *rri a"-iio
lrrtegrarea europeand a inceput ca un acord intre liderii guver-
*'lX:1,i*,.n,rrJiflffi i rrclor privind cooperarea in anumite domenii de politici, toate
.
Uiiiil'il;ffi tlcciziile de bazd fiind luate de acegti lideri sau de reprezentanfii
. - JIi,",l,X;r'; X X ii: ::: * u ro,-s i u p u r i s
"Tl1'?it;?l*:fl
ea m d n d
cu cer e u j za te t ri hrr. Chiar dacH impactul integrdrii s-a extins, rdmAne incfr un
Proces condus de elite. $i degi cetifenii exercittr in prezent mai
::i:it:,i:*J;.##::t:i:l[1+#,ill:,1:"',:',Tr"'.ffi rnr-rlt5 influenfi asupra deciziilor luate de UE, opinia publicd este
opin ii ror i c red ibi iti marginalizati. Liderii nafionali sunt rispunzltori pentru
llll*"."lr.ea *uriuriroi' f#:::j"1 f
r
[i i, rrtcd

ffi :ti:,i;;::*::; j:r,,::i;;',ilfi :;i,ff J:'ijilff 1,,:

laptele lor prin intermediul alegerilor nafionale, prin competifia
,"lintrc partide qi prin comentariile mass-mediei. Daraleg5torii atr
rrn impact direct scizut asupra deciziilor luate de liderii 1or, in
;:#,*',H.-*il,;'J.:[T:l[]1*'iilr:*ilf u',il j,n.JI: numele 1or, la nivel european.Instituliile UE continui si utilizeze
. Aspinwall 6i C
rntereselor (1998) susfin cr reprezentarea
o structurl decizional[ care este in contratimp cu noile realitlgi,
la nivel ].11-T*"oa ccea ce este o problemd care submineaztr credibilitatea gi eficaci-
tatea Uniunii Europene. Dupi cum susline Featherstone (1994,
p.168), "natura elitistl gi tehnocratl a construirii institufiilor qi-a
ilLT*,{flil'fl;*ffi
ffi 511fr 5'iir-,ft ffpi,;;l];".pu atins probabil scoptrl in anii 50 dar menfinerea ei prevestegte
irrstabilitate gi lips6 acutl de legitimitate in sistem".
ii ffi n:tl'j' ff [ l*tru creat o legdturd rle. lh tre com sie
a-
Reforma institufiilor europene a stat la baza agendei multor
sp,jinind intens simbl;;;;;ffii; i

r
j
i,it a r" i
nand toate
i;ffi r.ri::,:^t-'.
" eforturile:l:llJ:: i: :lf :X?# ;[ sl
lcora
tar "
a

grupttrile
; d;
depu-
r ;;; intAlniri ale Consiliului European, dar progresul efectuat pAni
in prezent a fost limitat de dorinfa guvernelor statelor membre
pentru a influenta con c1e a exercita un control cfrt mai mare asupra deciziilor luate in
prc,p u neri ro. por r si dezvorta rea
r"d,il;;;;:il ;;:Xfl:i
iti." ei tra ce :acestea parcurg numelc integririi europene. Discufiile care alr dus la Tratatul
mecanisnrele Comisier. de Ia Amsterdam au fost o ocazie de a rezolva problema, dar
au avut drept rezultat pufine modificlri semr"rificative: au fost
#itfiHf
in afara stru ctu ri i form :,,;.H::ilx europen ilor cana
[,Ji:i:tf
ale, i"riiirjirj.iui le
j:::r]?:,,rac.mpen. recunoscute rolurile egale ale Parlamentului gi Consiliului de
Miniqtri in procesul legislativ, procesul legislativ in Parlament
potirica o.,n care si poatd
lnflyenta
purilor
acesteia. r"r"iru'j_rl, ;:, a fost simplificat, puterile Curfii de Justilie au fost extinse asu-
s5-gi concentrr pra unor probleme cum ar fi azilul, imigrarea gi cooperarea tn
; n *** I; ffiil [ ii ilT- ]::[,Jilij lltrf : I,.;iiiYi chestiuni judiciare gi de polifie, iar puterile Curfii de Contr"rri gi
ale Comitetului Regiunilor au fost extinse. Tratatul de la Nisa a
 i,$F3$rEf,friii$f
f EFf r$$qj$iBrjr:
$i iln $,
r
+EE$i E€ sn H $€iff r$$fu ;
*-**u ffr$$.ffr* f
rrfi$F
i es$&: $is F€* es*$ie reffi
flif,fi$$i$€ffff$f
g

grurf;

Et anr
Efl*fi8
lgggg$#g

it,ilu$tI- *:gggE}fEt[[lBI?E
'tu-[ * [ lE

-IgtEgIttEI[lgggmagggE*giq[grl
EiEEEEg[iIEEIEEIEEEaEE[iiEitffi EE
 uNtt,NEA EUROPEANA 5l CETATENII
5Al 219
218 sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

cu privire la beneficiile
extindere. Acum, multe rdmAnln sarcina constitutiei. Chiar Opiniile europenilor sunt impirlite
ad oXrere ci a fi rnem-
aceasta va fi adoptatl, intrebirile legate de relafia dintre eu integrlrii, nr*ri;,*iiutJi'tit""i fii"a
ior; iar majoritatea
qi institutiile UE inci vor mai rimAne. bru inseamnX "un lucru bun" Penlru lara
UE activitatea' Deqi
lor tecunosc .X ,t, qti' l;t" igi ie'fagourI
tH promoveze in fala cet6teni'
instituliile *rrropu,t.
statelor membre
'* 'tiaa'i""
conceptut de integrare, ere suferi din
cauza
Concluzii ale rdsp-underii qi de perpetuarea
';r
,,0.""'"t* .urrut"
""o, "f"ciive udtrs" de programtl-O r'1-
Uniunea Europeand a contribuit la redefinirea relafiei dintre eu. rleficitului democratiJ' itt''i*Uatit"
ropeni. Degi s-au identificat de multd vreme in termeni nalionali ropb a Cetdfenilor" gi tezultat"le
noilor tratate au ficut ca Europa
to3l'
pi au fost legafi, din punct de vedere economic,legal gi cultural, ;fiffi ; *-*aa'p""t* cetilenii sri' insr paEapoa rtele
de un stat-nafiune sau altul, eliminarea, in ultimul deceniu, a ne, steagul urlropuu"-E pig;;b de schimuuri intre studenli
euroPeni sii simtl ci sunt
barierelor comerciale qi a celor din calea circulafiei oamenilor nu au reugit nicidecu'm sa-I [ac5 Pe-
democlatic poate fi rezolvat
i-a incurajat pe europeni s5 se considere parte dintr-o entitate intr-adevir lega1i de"UE' b"fi"it"i Ud' care si le fac6
mai mare, cu interese mai extinse. Politicile comune au avut co rrumai prin o ,"ro'*Iloluix-a instituliilorqi
efect transferarea la Bruxelles a unor pdrli esenfiale a puterilor rispunz,toar.l., fulu't"ffi"iiot u"topei' nu in fala liderilor
este un lucru'pe care pulini
lideri
cr: impact asupra vietii europenilor. Astfel un num5r tot mai fil'#ffi;;;' D;;;;;i;'
a" U"ta voie' chiar gi daci cetifenii lor ar
mare de europeni simt acum efectul deciziilor luate la nivelul nationali l-u, u..eptu
UH. Mobilitatea personalX a crescut pi ea gi, ldsAnd deoparte i'i^"i entuziaqti decAt par in acest moment'
barierele culturalg europenii au inceput sd se intereseze mai
mult de vecinii krr, pe care i*au considerat de-a lungul vremii
rivali, "streini" gi de multe ori sursele unor amenin!5ri directe
la adresa intereselor lor nafionale.
Totugi, degi a avut loc aceastt integrare orizontali, capaci-
tatea europenilor de a influenfa direct, "pe verticalX'i Uniunea
European6 se lasi agteptatd. Integrarea a fost determinattr
de prioritfllile gi de valorile liderilor statelor membre, care au
luat majoritatea deciziilor raportAndu-se intr-o mic6 misurd
la cetdfeni. Rezultatul a fost crearea unei structuri europene
de guvernare care rispunde numai indirect tn fala cet5lenilor
s{i. Dreptul european este propus gi implementat de o Comisie
Europeani a cirei conducere nu rdspunde in fafa aiegdtorilor
europeni, Deciziile de bazi privind adoptarea noilor legi qi po-
litici sunt luate de reprezentanfii nafionali care se irrtAlnesc in
secret in cadrul Consiliului de Minigtri. Singurei institufii care
reprezinti direct cetXfenii europeni - Parlamentul European
* ii este refuzatd puterea de a propune noi legi, fiind nevoiti
si o imparti cu Consiliul de Minigtri.
 229
POLnlcA ECONOMICA
22E SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

penhu care controlul la frontier6 asuPra

Acordul nu s-a extins pi la lIrile A-10 (adicd cele 10 stat( hst unul dintre motivele
j';#';A;"t: datoritd f aptu lu i ci T'vA-
care au aderat tn 2004) cetlfenii lor au nevoie inci, in cdldtoril, ci rculaliei bunurllor exportate se putea
de un pa$apott sau de un document de identitate. Controlul trl se pldtea lu t'*pulu';"";;;il;"dl::]" exista posibilitatea
frontierelor interne urmeazi si fie inliturat in momentul in soliciia recuPerarea r"ii*i"rrtruimporturi
care libera circulalie a indezirabililor va fi controlat suficientr ;il;P"tl-"tot taxesuplimentare''velulaccizel*rstabili
"" '
Statelor EU-15 li s-a permis sI menlinH restricfiile cu privire la E*iriu.', de asemenea' diferenfeintrent' de preocupare
libera circulafie a fortei de muncd din Europa de Est pentru cel rc de diferitere state
*"*ur-j,.func[ie g:,Frrd"lexemplu' prelul
r"ii'd0, d"
tr,.l;:i;;il"rii" doud
pufin 2 ani de la aderare, iar in unele cazuri chiar pAni Ia 7 ani. oentru sinatate,
;;;;;;e- ori mai mare decit in
Rezultatul a fost crearea a 4 zone in Europa: (irile semnatare ale linerilo. era in F,'#
Acordului Schengen, [Irile non-semnatare, A-10 gi statele din
afara UE. 0 alt[ complicalie a fost creatd de ruperea leglturilor
!f iH1ffi$,j*"#;:;, fm ff*ili,t,'.ii1liiii
rliferen{e rePrezentau Y" ::']^::-{]*^',i ,rro*
ii^'
s[
oosibilitatea sh
aveau posibilitatea
istorice, de turism gi de circulafie a bunurilor tntre teiile A-10 tranzitarea dintr-o tll'i" "i'1"1tt1i
au t'tun si si Ie introduca
gi cele din Europa CentralH care nu sunt membre ale UE, insta- cumpere alcool ut iffiil;;Uu'a o alti barierd
accizele
lAndu-se astfel, ca sfr-l citdm pe ministrul polonez al afacerilor tn taia lor de o'igi""li;'t'qi 'up'"'""iu"
pietei unice
externe, Wlodzimierz Cimoscewicz, o'tortind de sticlf intre i;'^' *h;
"i" constituirii asupra re minime a TVA-ului
statele membre ale UE gi cele fir[ aceasti apartenenfd aflate in ipsr s-a convenit "":t't:::-Tli'il'J""-'i"1""
produse de bazs'
est (Buonanno gi Deakin,2004). tlc 15%, existand il;;i*-q':;t *l::f"t'u unei cote
Drecurn alimentele'-iui
itt fgqZ s-a convenit 9i asupra un acord cu
*ini*" a accizelorli" r'tt" igg3 a intrat in visoare cotei [6rii cle
Barierele fiscale privire la aplicarea t"iJ a" TVI
*.tt:.1'"t'a6ate
Astfel' s-a obfintrt un consens
Controlul asupra impozitelor directe gi asupra impozitului pe iestina[ie uu"t"itJ'"iit*'*iil"t' aTve-ului la nivelul
cu privire ru tt'iilu'i'""u"t
aL
venit sau pe profit aplicat firmelor rimAne ferm in mdinile guver-
nelor statelor mem6re. in cazul rlnora dintre ele, in mod special i*i*sii uu' siste'i.=i;':"."'q; ;;:}lffi*"Iiili
'pricare
::T i:
Marea Britanie, sugestia de a transfera cfrtre UE responsabilita-
:';r'*;:rulJ'.H*l'Jff :,il:i:':f
'trui cote int'" ro'u""i" G;;;i;9i Spania "Hal'i'***:r',"
teapoliticii de impozitare a fost respinsi din primul momenf 9175"/o in
Danemarca'
analiz6nd dezbaterile cu privire la proiectul de constitutie, de
exemplu, guvernul Blair denurnea problema irnpozitlrii'b pro- *-#,l::?$li, au acceptat relativ uqor
blema tabu", dAnd semnale clare cH acest asPect nu e$te nicide- or""'* L'.:',p:rllTi
multmai freu de ac:eltat
cum deschis negocierii. tn acest sens, UE a oblinut prerogative ideea unor.o," *1r|t'iuli"[ve-th"i;
de implicare activi numai pentru impozitele indirecte Precum u ro. t ir,ra
"e- "
J il :;i"s";; :
in mod "::::;i
specr
t:'.1ilJ
T"T1"# ::l" i
accizele gi TVA. In ceea ce privegte pia[a unicd, principala barierl ,r,"t iip"tr ie impozite' slg:r:
unui procent *iliHil;ti""ri am".onomiile personale.
fiscali a reprezentat-o existenta unor cote diferite a impozitelbr
tia in cauz5 t"';;;;
i;"ti"6ttii de finanle ai Germantet
de
Et
opozilia
indirecte, ceea ce a cauzat distorsiuni concurenfiale gi diferente ' s-aio"it imediat
de pre! artificiale, afect6nd in ultimE instantd schimburile co- Franfei ru srarsit'ii;!il ?'g1:d'i' Gordon Brown' Armoniza-
Britanie'
omologului fo' iit'f'fu'ea opta' este
merciale. Datoritfi, in partq influentei CEE toate statele membre de cota'pentru care s-ar
au introdus TVA-ul tn anii '7A, dar cotele inregistrate in anii '80 rea impozit*ro''-i"iii"'ent ti p'ii""iput cltre controlul
UE
variau intre 12% in Luxemburygi22o/, in Danemarca. Acesta a considerati h J; il;'e "
 222 SAINTELEGEil4
UN|UNEA EUROPEANA
POLITICA ECONOMICA 223
-- indiferen,
- **:, detaxe
si fie supuse,acelo.agi
pitrundere.pe acest
teritoriu liuropei puteau deveni mai competitive qi mai eficiente, iar afa-
scop similar u f:.r,.:i fr- r[u., o" controale.
,riUifi.uu,r.,rui potitici Un t'erile mult mai profitabile. Aceasti schimbare de abordare a stat
comune fatd de comerciale
tdriie r"a" 1r. irliilr,rl. labaza Acordului Schengen din 1985 de inliturare a controlului
' 3i'rTl'"[y"";,15
unicd i#;r#;) in cadrur cdreia str
la granife a Actului Unic European din 1986, axat pe constituirea
unei piete unice, a eforturilor constante de stabilizare a ratelor de
schimb gi, in 2002, a celui mai important pas cltre edificarea unei
t*,t:T;,.ffi
renlei prin mini
#jrffi ,t:l#r:I[xi##]fl
sau chiar elir
cconomii regionale integrate, gi anume inlocuirea monedelor na-
lionale din 12 state membre cu moneda unici european5, euro.
au rtrt.#"....dmlzarea ajutorului
siun,e ie ;;;;;'"'"""a
.u, t
"r,.
i io,
el
prorecfie sociatd
;;f ;*:i:yl*n:,m,::,;:n[ :
""o.o*,yrt.ir."ugtoru Piafa unici
'- : *,j,.i:::f ;;;;;ff,'I ."," rermieriror si
1" 9i au,er"Utltl.,.,,' La Summitul de la Bruxelles din februarie 1981 Consiliul Eu-
ropean a convenit ci era momentul sI se concentreze din nou
i:l: pentru ptoau"giu ri
pi"Ff ;";'r#el Sarantat ot,r"*r,
asiicore'i ri"'i,tr i-,
asupra unuia dintre scopurile inifiale ale Comuniti{ii Europene,
i,, p,oui,i ii;H::,ir,,#ffij:: qi anume constituirea unei piele unice, in care si nu existe nici un
fel de bariere comerciale. Acest concept a avut o mare importanftr
Uniunea vamala a fost pentru identitatea gi scopurile Comunitilii gi, pe toatd perioada
finalizatd fdrl prea
f ffi?'i i;X HIi .3,:
I
* ilffi fi,'T#; ::,[:l Jl[:.l#f,':
anilor'50 gi'70, a fost cunoscut sub denumirea de Piafa Comuni.
Idealul la care se aspira era promovarea libertifii de acces qi de
r!,* r r,",,#: f:i:ltfiil:t, Y:*;
a i

dardele de' srnrtate gi

siguran[d ,n *r.,llolal
" "i
calitifii,la stan,
a,u
1r
m.a s, r

"ffi circulafie in patru arii cheie:

. Persoane: rezidenlii legali ai statelor membre UE sil aibi
taxelorindirecte. r,, Precum pi Ia cotele
-riri,Li"::,::,';t^"":u
anilor '70, candrecesiunea dreptul sfr locuiascd gi sI munceasctr in oricare dintre
ca statele Membre ficuse
r!T,'L::'t statele membre, iar calificdrile profesionale sd le fie re-
cunoscute in oricare din aceste state;
i:t:i,'ffif ";J,,'ffi ;;"5;H*t#rlifi i:jr;lffi: . Capital: moneda gi capitalul s{ circule liber dintr-un statin
parte fondurilor comunitifii,
a cea mai
o supraprodu c{ ie fermierii e'supt" inregi mare altul, iar rezidenlii UE sX poati folosi serviciile financiare
str6 nd
m asivtr1y. ;rii i"i,
La inceputut anilor ,si) il
a"'".rir" .irl'., se impuneau
ililli"ni ale oricirei [[ri a UE.
o Bunuri: companiile sd-gi poattr comercializa produsele la
:il.r"q::le care sr resrahiriz_;
t_omunitdfii Eurooer ;;;;;
md_ nivelul intregii UF., iar consumatorii sd aibi libertatea si
cumpere respectivele produse ftrri a trebui sX pltrteascd
u.::
" ";;il.,;;;ffi?;; rfi tihill##ii:r ;il:T ::* taxe suplimentare sau penalitHli.
st rd i ne. Da cd se red u'cea
lpr i.r,*'"# r.:T t Seraicii: orice tip de servicii, de Ia cele arhitecturale la
l.l_.lli
rit.:omune,
au.a ru p.# Jr;,;;;i
d
H ::T,H:ll: J i
serviciile bancare, asiguriri, consultan{f, juridici, asis-
acompaniiloreuropene.pidacd;.ili;;rl"$"rrJ,Tnf:i:T:J: tenti medicali gi nu numai, sd poatd fi oferite in oricare
rn catea derulirii ari."rilorlaffi ,;#;ropean, dintre Statele Membre, indiferent de fara de origine a
f urnizorului respectivelor servicii.
""u.o*lil"
 POLITICA ECONOMICA 233
232 SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

dar existi gi zone unde se folosesc 110V) sau diferenfele de DrePtul de rezidenti
strucfie dintre gtecherele gi prizele fiecirui stat membru,
'l'r"atatul de la Roma a elat europe:'rilor
drepturi liinitate de sta-
ii obligX pe cei care cildtoresc sd aibi la ei un adaptor ori a"t"t1, uisrarea populaliei
s-ar duce. Existi planuri privind adoptarea unor racorduri elec. r,ilire intr-un att stat,ilffiieiri;; qi pusi in stransa
('ra percePuti din p""l"ttiue "to1^o:l-:d
trice comune incI din 1992, dar costurile pe care le presupune
schimbarea componentelor electrice din locuinlele gi firmele do i"*a[,i,et*":"f ,:i:i:l*f X"::;ll;X.:.'ii,:f "{:"":li'{T
pe tot tntinsul UE vor fi cu siguranli prohibitive.
Un domeniu de interes recent il reprezinti internetul pi co. iila::*T,:,*"jffJti jir::J'Jll*t'*x1?iil{r
l)c' la crearea Pleler
merqul electronic. O directivd cu privire Ia acest tip de comerf, o'lla'" i *t:jil:T:l;
il;;i'i
adoptati de UE in 2001, aplici principiile piefei unice de liberl ,' i,oupu orice re zide";
rnunceasci in si ot H,li:titl
circula{ie a serviciilor qi acestui comer[, permifAnd operatorilor ,,ffi";cuiasci 5i
tl-"ug.a un credit' sd transfere
si furnizeze servicii pe toattr intinderea UE. Multe din aspectele si-si deschidl un tJlrt"l#;; unele [6ri, sd voteze in
con[inutein aceastd directiv5 erau de naturd tehnicS, referindu- sume neres,ri.tror,#,i"iJiiqi.r.,irii"s au mai menlinut doar
o
se la protecfia datelor personale gi la reguli cu privire la recla- .rlegeri locale'u' ru'lill"iJ"tJp"u"- cele L5 state' dar ele
ma prin mesaje nesolicitate, precum gi la folosirea contractelor serie de restriclii;#Hilfiu.y:.di"
igi reinnr:iesc permisul
de
online. UE s-a concentrat gi pe reducerea costurilor de folosire a sunt nri.or"' u" u*,oif'' 'i"a"ittii
ti- t"a dovada ci iunt
inscriqi
sc.lere in fiecare si persoanele indc-
internetului, pe integrarea gi liberalizarea pielelor de telecomu-
..,r,
"";:tt#o;ita
qi cl'r se;J ilffi;"]i""'io'totii
nicafii gi pe facilitarea accesului gcolilor din UE la internet. i, u,',
a"p' de gedere pe o perioacld
de
ln incercarea de a imbundtfili legaturile trans-europene gi de nendente fi"u"tiu'p'i*"'l i"ttlnca transferabile in
a mlri traficul, serviciile de telefonie fixd au fost liberalizate in b ani, cu reinnoire 'ffiH;"*ii"uigulugii
'tu si qi le poate transte'ra
trrtaritate, deqi se f#ffiilIi.,
majoritatea statelor membre gi se lucreazi Ia o relea de servicii
oriunde ,-" "t"u' iE"' ti'* "*'i,,ii 'p"' restricliile Pentru
digitale integrate care sd permitd transmisia de mesaje vocale, mai serioass dar cu
curAnd sunt
date gi imagini prin telefon, iar statele membre au fostincurajate cele 10 fhri care "; ;-t;";;
sI renunfe la a impune tipuri diferite de licenfe gi de aprob6ri, timPul vor fi relaxate'
precum Ei sd pund cap6t monopolului asupra serviciilor de de companii
Fuziunile 5i preluirite
telefonie mobi16. le-a avut cre-
mai cL:nsiderabile pe care
Unul dintre efectele cele pentru corPora-
aeschiderea persoectivei
area pielei unitt u fo'i ;t:"]#::ff
*e eu rop e"" d" ; ;; ;;;EFT mocl :H'rli I [T.l]l
Efectele pielei unice ri

l"*r""iia in a lte state ale UE' ln" "'"^':3::se ::li ffi ;iil
extindi qi atunci
Actul Unic European a reprezentat, la momentul respectiv, cel oneaztr dinurmiti'JrJlilil i"11]tjl";ti de patteneri care sd
preiau compu"ii mici; au.nevoie
mai radical pas in procesul de integrare,europeand de la sem- 'i"ti" 'it"i prin mtc-
narea tratatelor de la Paris gi Roma. Nu numai ci a accelerat
^investeasci t'pttli' t;;;i"Je reducerea costurilor sau iei
satariitoJji
'"
;;itil;; ofcrtei de servicii prestate;
procesul de integrare economici, dar finalizat
a schimbat realmente viafa Qorarea
iau misuri a"
t;":''l:ntei care toimai a
fiecfirui european. 'pi:*'liil;t;
o asifei d" f"i';"'
P;;i ":*'.*::f;T:Hf,",:ill,fiffXl
o otereau
p" .uru guvernele nalionale
226 SA INTTLEGIM UNTUNIA EUROPEAIIA
POLITICA T(ONOMICA 227

Caseta 7.I. !migra{ia ilegali giterorismul

Pentru a putea controla efecteie inldturXrii controaielor va'
Asemenea Statelor Unite,.care reprezintX male, statele membre au convenit adr:ptarea unor mdsuri comu-
de mult timp un
irrrisran{ii itegati din Mexic ne cu privire la vize, imigrare, extridare, azil politic ai au intErit
::iy:T.t3^::1
lr r.rnlunra brrropeana. prezintd acelaEi tip ai,A,merica i"ir.i, cooperarea clintre forlele polilienepti nafionale, creffnd in 1995
Of i;iul Polif iei Europene (Europol), care a inceput s& r:percze il
de atracfie pentru
rnuncilori din Eurcrna di Est, regiunea talc'anictr,
Turcia, Africa
de rrrt,rd si orientu r Mtjil;. il:,];;,; n'rod oficial tn 1998. Cu sediul la Haga, Europolul a ir:st inifial
de pcrsoane in UE a devenit o adevdrati
;;;;,, rduce rca i resari
conceput ca un serviciu de informafii, a cirui responsabilitate
inclustrie, avind o va_
loarc' estimati a profiturilor de
cateva mii ae mirioane r:re euro era stiAngerea qi analizarea de informafii cu privire la trnficul
anual. Clbiect al crirnei organizate, acest de droguri, sprijinind astfel activitatea forlelor polilienegti na-
tip de trafic se datoreaz6
r_r pei d e Ei t conr b n ti c u'i J ; t u ra rc,a g
ro fionale. Aria sa clc ac{iune s'a extins de atunci la amenin{irile
i::::
rntc'rL'l:,;^ll : _,
d rtrc
i u
scmnar.a ri i rratatulu i scrrengen. ci frele
ra rr eror
i
{
reprezentate de terorism, traficul ilegal de materiale radioactive
r !

indicff faptut cA anual,

;tim;tiv; si nucleare, traficul de persoane. imigrafia i1ega15, spllarea de
in UE, intrZ circa iimiitate
cle milion de
oameni originari din Afrlca.OlNor{, r.egiunea bani gi crima organiuatH, 9i nu numai la nivelui teritoriului
t rtcun;ca,Erriofa
rle Est gi Rusia, cu destinafia Spania, propriului, ci pi in Turcia, Polonia, Rusia qi Columbia. Structurat
liaha,-austria, Germania
;gi Finlanda. Cea mai rnarc parte a acestor imigrarr{i in parte dup6 modelul interpolului, organizalia potrilieneasci
ilegaii sunt
irfgani, aibanezi, irarrieni, iiakieni, t"rrl ji* Bangladesh, monctiali Europol nu are dreptul sA desfhgoare investign{ii sau
*u.r-
riati aj,ngi pe tsir:itoriul U E, ei pretinei *ii O s[ punX sub acuza]ie. llolul siu principal este si creeze o bazh
.*f,rg;agi 9i soiicit*
azil poliric (T ltr horwutist, 20 iebruarie"e I99ti. de date informatizatX, care o[ poat6 f i accesatd de toate birourile
"Ierorismul, la rAncJul
sdu, a reprezentat I probleml pentru sale cle leg[turi din statele membre 9i de forfele polilienegti
curopcni cu nrult inainte ca anrericanii sJ fie rra{ionale, in scopul dcsfiguririi unei cooperiri reale peste
fortati, cu lrruta*
Iitate, sd se confrunte cu el irr,*pt**urie granifele statale.
ioor.-i".a'ii";;i;;
fi '70 in Europa activalr diferite grupflri teroriste, cte lr rupu_
ratigtii irl;rndezi, basci sau-cors;caii panii la
BrigAzile Ro6ii din
Italia, Fac{iunea Arryiatei i{clgii pi grirpul
UuuUn.-nAeinhof clin DupS inceperea perioadei de probE, semnatarii Schengen, pffn6
cermania' Prr:brema controrului ini*.ot"tul
ai teroriqtiror a fost la acel moment Austria, Grecia, Italia, Portugalia 9i Spania, au
cliscutatai inc* din 1975 de oficialii a*
U variair., ministerele cic
justitie 6i afaceri inter'e care se intarn*u.,
un,.rrl, in cadrtrr crr"i-
eliminat controalele vamale gi ale paqapoartelor aproape tn
pului Trevi, pentru a face.schimb Ue- info.malii.
Treptat, ,t*r.,gi*
totalitate. Danemarca nu a aderat decAt in 1996, din cauza po- ,i
rli .'

lor a hrceput sfi se inclrepie gi spre ott" ,,""rir-lidri,

crrrc veneau tenfialului impact al acordului asupra unificirii paqapoartelor [.'
dJnspre erima nrganirati qi lluliganii din
sect,:rut fotbalr.rlui. Un nordice (din Danernarca, Finlanda, Islanda, Norvegia pi $uedia)' iiil
elcment d.* Dup& negocieti, insfr, toate cele 5 [Ari nordice au semnat acordul,
I:*Jl ingrij+rire it r"epreeenta ."iotiu, ugurirrfi cu
trit I

care terorigtii di, lirire ltrmii n tieia puteau intra pe teritoriur creicAnd num5rul semnatarilor la 1.5. Nici Marea Britanie nu a
Comunit$fii prin state membre pru.ir* Crecla gi portugalia,
semnat acr:rdul in acel moment, invocAnd ingriioriri legate de
unde'controlul Ia frontierd era muit mai
slab. pericolul ,*prlr*n- problemele de securitaie qi cle situafia sa speciald de stat insular,
tat de terorism a cdpAtat o nouh dimensiune gi
notnrietatr oclatl har a optatin favoarea anumitor a$Fecte/ in favoarea SI$ precum
cu aiacurile teroriste asupra SUA, chiar c{ac5 -UE
atit de vizati precunr SUA gi interesele lor,lin streinitate.
nu a fost o fint&
6i tn favoarea eooper6rii polilienepti gi iuridice in domeniui
in-
frac{ionalit6lii, Nici lrlanda nu s-a putut aldtura la acel moment
din cauza acordurilor sale vamale cu Marea Britanie. r!
tl
 236 SAINTELEGEM
UNIUNEA EURoPEANA

PoLrrcA EcoNoMrcA 237

,r'r rrrrunicafiilor. Perioad a1989-9Aa marcat pentru prima d

.*,
r,riiirca numdrului de fuziuni la nivelnafional de.-d:^r"ul,^tuti
irrlt'riorul ComunitSlii Europene (Owen gi Dynes, 1992, p. 2221t
r h' atunci piafa fuziunilor qi a achizi[iilor europene a depegit_o

.prr tla americand. Exemple remarcabile in acest sens sunt:

. F'uziunea dintre mai multe companii farmaceutic" bnit"_
nice, canadiene gi americane, care au dat nagterc conqof-
liului GlaxoSmithKline.
. Un lanf de prelulri de cdtre compania franceza d" uri_
gurdri AXA, care este acum clasatd printre primelg 3,
din lume;

ff***g6 . O serie de prelulri de cdtre Royal Bank of Scotlqrn

(Banca Regald a Scofiei), incluzdnd aici preluarea Bi5.i
Nafionale Westminster a Marii Britanii, a compa5;^.
irlandeze de credit First Active gi a bdncii ameriqon-j
Charter One, toate plasAnd Banca Regala a Scogiei
locul cinci in lume. Oi
r Fuziunile gi achiziliile care, intr-o perioadi de 2 ani, ,,,
fXcut din compania britanicd Vodafone una dintre eo--
paniile de telefonie molild cele mai mari din lums"'i-
iggg aavutloc fuziunea cu compania americanX AtOIbl,l
ch, apoi cea cu Bell Atlantic, creAnd cel mai mare furq;l'
american de servicii de telefonie mobild. In 2000 a p.et,,^-
mult mai marea companie germana Mannesma.r, cuil
preluase inainte Orange cea de-a treia companis ji
telefonie mobilS din Marea Britanie.
r Fuziunile din anul 2003 dintre Air France gi compun;"
aeriand olandezi KLM pe de o parte, qi dintre compunj-
britanicl P&0 Princess gi Carnival din America, pu j]
ru$F altd partq care au dus la crearea celui mai mare furqlrl,
de oferte de croazieri din lume.
r Fuziunea din 2004 dintre compania britanica Securicnn

*r#i';;**rr****,*"*;#*ffi
aci,orlc; ;ff ffi J,li::T,',"J:
h i zil
gi Group 4 Falck din Danemarca, care a dat nagtere."lil
de a doua companii de securitate din lume.
U*U * *X#*fj Noile oportunitdli aplrute acash au fost dublate de o cregloro
remarcabild a fluxului de investilii directe, atat cdtre U\,
;t
E---
 230 sA INTELEGEM UN|UNEA
EUROPEANA
POLITICA ECONOMICA 231
asupra procesului de stabilire
a impoziteror pe profit,
care ii nelinisteste abordar0 uqurind considerabil eforturilein acest sens
profr"d p;;;i;li, serviciilor gi
"rro-r.eptici. depuse de Comisie.
o Directiva din 1983 cu privire la informarea reciprocS, care
Barierele tehnice
prevedea ca fiecare stat membru sX informeze Comisia
Printre barierele il, precum gi celelalte state in situalia in care intenfiona
:rl": unei piefe unicg cel mai greu de in-
ldturat au fost diferenf-ete
dilrl:;iil;"ntf;rite si introducA noi reglementlri tehnice, iar in acest caz
tehnice are stateror membre. gi standardete si acorde celorlalte state o perioadX de trei luni, pentru
Murte di"ntre ere foroseau
diferite
pentru sdntrtate, siguranla standarde ca acestea str-gi poatd clarifica pozilia cu privire la po-
in _r"r,"a, protecfia mediului tenlialul respectivei reglementdri de a crea noi bariere
si protecfia consumatorrfil,- i;;;;*'lrarrr;
minore pi fdri con.secirrfe i*prrtrniu. diferenfete erau comerciale.
multe definifii are ciocoraterl O* existu., mal . Raportul Cockfield, care a introdus o noud abordare a
"*.*ptu,
r*J"aicatr comerciarizarea conceptului de reglementare tehnic6. in loc ca Comisia sf,
ciocolatei britanice in atte "r."
statc;irbr#Iir insistenfa Germaniei
de a interzice comercialirur"u trebuiasci sd obginl acordul statelor membre cu privire
cea autohtoni, dacl
il;i;-;;ltd provenienfi dec6t la fiecare reglementare de acest tip Consiliul de Miniqtri
nu inctepliner, ,"r*ir* reguli
"puritate". Multe diltre interne cle urma si convini asupra unor legi cu obiective de ordin
,."ut" ,*giu;"^rari erau ?n interesul general, iar detaliile specifice si fie intocmite de institute
consumatorului gi de aceea
erau qiprimitu fauoruUii;;;;;d"; de standardizare deja existentg precum Comitetul Euro-
au fost criticate si
v5zutc., o for*uie
comunitaren u ir,.ur.u,;
tJil;" f.oiuclionism ecorromic.
concepdnd standarde europene
,I#,
de bariere tehnice.
pean de Standardizare (CEN) gi Confederalia EuropeanA
a Administraliei Pogtei gi Telecomunicaf iilor.
qiincuraj,na r,"[1" *"ill;:;
se conformeze acestora.
sir.i"r'u.ur]rr'r] rru, insd mult timp, De atunci s-au inregistrat progrese in procesul de inldturare a
a implicat mutr efort gi
nrr a i1rugir,", Comunitifii barierelor tehnice pentru o gami largi de domenii, de la stan-
- aceea a Llnor eurocrafi
care se
existatinsd trei momente care
'#JilIJil
o-"rt".il, ir"r" r."lrr;i;.;l; darclele de siguranf6 9i de rulare pentru autovehicule p6ni la $i
uu confinutul alimentelor procesate. RdmAn insi multe de ficut in lt,
dintre obstacolele birocratice
$i
"o"triur]ita depagirea muitora
p"lil;;"" alte zone, cu precddere in privinfa diferentelor de ordin tehnic
o Decizia din 19-19 a.Clrfii de care nu pot fi rezolvate de pia15. Una din probleme se referd la
principiul rec:j:oagte,ri i'reciproce,' Justifie, care introducea
standardizarea bunurilor gi serviciilor electrice. Imediat dupi al
daci un anumit produs indlpii,eaceea ce insemna cd doilea rizboi mondial, in aceastd zond a activat CENELEC (Co-
dintr-o far,, acceiul rau n..pli"u standardele locale mitetul European pentru Standardizare Eleciro-tehnic5), dupi
ri irr*urris intr-o artl
fari a Uniunii. Cermania ao'V"rirufu#il;;;ru; semnarea AUE acest comitet devenind 6i mai ocupat. Cu sediul
lich^ior f rlnf uzes c
.r. D U;;';_ moriv cd biutu ra la Bruxelles, CENELEC se ocupd de conceperea de standarde
-C.1 :.:, "
nu indeptinea condiliile europene de siguranf6 gi operare, toate cele 25 state membre
pentru lichiorurile.din fructe.
*i"i;;i;puse de Germania ale UE plus Islanda, Norvegia 6i Elvelia fiind membre ale sale.
trrrportuto.r"rl
a acuzat re-
stricfi'narea importurilor, interzisi Degi exist6 deia circa 5.000 de standarde CENELEC operafionale,
cle altfel prin Tratatul
de Ia Roma. Cuitea au comitetul nu a reugit si se ocupe incd gi de o serie de probleme
rurtitiu i-u-Jat areptate, contribu_
irrd astfel la promovarea liberei cu care se confruntfr consumatorii europeni, precum difcrenfele
circulapii ililil.r;;
de voltaj (in cea mai mare parte se folosegte standardul de220Y,
 240 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
POLITICA ECONOMICA ?41

Un sistem de transport european

Al doilea fenomen este revitalizarea transportului feroviar,
Un eteS33rf cheie pentru funcfionarea cu care a devenit o alternativd at6t ecologici, cAt gi rentabiiX ca pre{
succes a unei piete il
reprezint5 infrastructura integratd, adicd fafd de transportul auto sau aerian. Planurile UE inclucl crearea
transportur, sistemul,,
energetic ai refelele.de_ co*u.,ica{ii. DAndu_9t unei refele feroviare de 35.000 krn pentru trenuri de supervitezd,
tanta lor,rJE se implicd activ in dezvoltarea
rlr*, i"l*O#l I
care si fac[ leg[tura intre principaleie orage ale Europei. Deschi-
refereror transeuro.
pene (TEN), viz6nd integrarea diferitelor z.itoare de drumuri in acest sens sunt Franla, cu TGV-ul (trenul
sisteme de transport,
ju1113re de energie, terJcomunicr*i ;i;;;;i",
in 1987, armonizarea sectorurui transporturilor
*"*u1.. fiiiu ci de mare viteza), care insd necesitd qine specialg gi Germania,
cu refeaua ICE, care poate folosi in continuare refelele de qine
a marcat unul din
cleja existente. CirculAnd cu viteze tntre 200 qi 300 km/h (trnele
::"".^:1,1":]"j:i,yice:
nu se gasise nici o mrsum
rn acel moment pentru.atezolva probleme
d;;;;, oarn dintre ele avAnd vagoane de lux la cele mai inalte standarde),
precum sistemele do
transporturi aeriene divizate Ia nivel de linii trenurile de mare vitezd au dus la sciderea considerabild a du-
(v. mai jos), blocajele de la punctele
u"ri";;;;io;* ratei cildtoriilor. Germania sperd chiar sd inlocuiasci in scurt
de control
camioane, refelele de gosele nafionale neconectate"r*;i;;;;, timp zborurile interne cu acest sistem de trenuri de marc vitezi,
intre ele sau bazat in parte pe o tehnologie cu totul specials, intre timp ins5,
sisternele de control aerian care utilizau
20 cte sisteme;"
cliferite 9i 70 de limbaje de programare diferite. "p;;" s-au fdcut investilii in construirea de tuneluri gi poduri care si
a.""rgi proiUiu*e
au re'rezentat-o gi riniile telefonice incapabile asigure continuitatea c6litoriilor: in 1"994 s-a finalizat, printr-c
sx susgiira
nicafiile electronice avansate. De atunciinsd investifie de 1.5 mii de milioane de dolari, Hurotunelul ,le srrb
s-au prfJ","o*"-
aora
fenomene_care gi-au pus amprenta intr_un canalul M6necii, intre Marea Britanie qi Franf4 iar in 1998 au
sens pozitiv.
Primul dintre ere este dezvortarea extraordinar, fost incheiate lucririle la refeaua de drumuri, poduri gi cii fr:rate
a turismului.
I'Je langd faptul cd Europa este
principara destinafi" ,rririi.il,
dintre Danemarca gi Suedia.
*g"aial detin,nd circa ObZ ain cifra de afaceri *o"airia Dezvoltarea acestei re.tele transeuropene (TEN) reprezirrtl
:ll"lru.sm
orn (statisticile crganizafiei Mondiale pentru in prezent una dintre prioriti{ile UE, iar Comisia Europeand
Turism, dcruleazi un program al cirui scop este dezvoltarea legiturilor
1004).
in prezent, in ciuda r6centeloringrijordri cauzate
de actere
eu-ropenii circutd mult mai mutt dintr_o pra de transport pe teritoriul UE; costr.rrile estimate ale programuiui
1".5::::T,
ql rntr-un numdr mai mare, fapt ce a dus la
i" ,ii, sunt de 400 miliarde de euro p&n5 in 2010 gi vor acoperi finali-
eliminarea anumitor
prejudecdgi, la o relafie mult mii familiari zarea a 70.000 km de cale ferati (incluzAnd aici gi 22.000 km de
a europenilor din dife-
rite f5ri precum gi la incurajarea unei cooperdri gind de tip nou pentru trenurile de mare vitezA) gi 15.000 km de
rnult mai,"ri".."
<ratd fiind ceierea mare de transport sosea, cu-prec6dere in zonele mai indeplrtate ale UE. in cacirul
3::::Il
la prefuri ::i:t?,1l"rilor,
competitive. In prezent, in turisrn sunt angajafi
circa
programului, printre proiectele considerate principale de cltre
21,5 mili'ane de europeni-(aproximativ Consiliul European se numdri proiectul in valoare de 20 mi
i.3% ai" *a,i'.iu r"..,
din intreaga UE), iar ieniturile ob{inute c{in liarde de euro de construire a unei legituri feroviare de mare
turism h tb0;;;
ll* il iur de 1,42 trilioane de dotari, adicd pufin sub 12% dln
vitez6 intre Berlin gi Verona, un proiect de 13 miliarde de euro
PIB-ul uE (statisticile Consiliului Mondial pentru pentru acelagi tip de legdturd feroviard intre Paris, Bruxellet
Turism, 2004)..Franfa gi spania sunt cele rrai
Ceix.rriii Koln, Amsterdam gi Londra, noi goselein Grecia, o Sosea care sd
ciutate ,r.rtrirdi
din lume, iar Italia, Marea Britanie, Austria gi lege Portugalia de Spania qi o alta intre Irlanda, Marea Britanie
Germania sunt gi fdrile Benelux, cu o lungime de 1400 de km.
printre primele 10.
 ltl
rO
r{
4
gstEitHtifii EE1EEiE1t
=
7
o
\J
U
4
)G
IJ i;l*EEttlfl[$a E

u G
tr
:: o
A.
o,
tE
(g

vt
rc,

ulb
(t
o-
o
ul

i
N
r\(!
gE gggg glt gtig
(u
(A
ltj
iE i}Aagtl ffitg*l at: t

*HE-Hil*
HE gf,"frTf ESEE
;$; *fss g5;ggg5gHgE
rSxrfggriEfEElggj
€E,E5tr;F€'EEEdq+EEr
FisiE;Eff FFEsfs s
E*E
$ff rr${f f,FEfE€gE$
&s o:;*€ *EES
z
=
f f IF r:E
$tj€,Ff ; Egg$gggr'Erfe;:ig5g
I

o
E
u
UJ
&
iH'rr;* s igEF;35$Et EggfFffffffffgggff$
zU gFEf gg
gg$E rEfE$iET#
2
3
:f
f $g Fsf$jE$f ,5$iff 3
E
!
u
EJ flggs:gErF$$#E
p:i H rr.o E'"H=f
IrgFs Eji;FEiFf€ffEgEsig $F
t"u
F. IE F! SiHq
gf * SEFE g iggsg ; E,E'€. tr.i
tgg $r ri EEf ;e;E =H jHrtgFESEfgE
Z
H

f f$, rg } €j {$ flFs.$E E E
tdr
ri
r1
gffF$f$
 244 SAINTELEGEM
UNIUNEA EUROPEANA

POLITICA ECONOMICA 245

,:?fl'il',:'# ffi : ffiir.,:lu rB pentru de ta r i

ra ta s om aj u ru i es re j:ff::::Xde
;ffi.,,
ca t in celil,:lm;;Llrn A krst clar, incl din anii'50, cI oblinerea unor rate de schimb
:::li:Hil'::, ?j:,*: ffi ::l ;:i:'iil?:lln:n? fllrrlrrlt' ar asigura o parte importantd din funcfionarea pieiei
mult maifutl" #ii,i$t^mai reduse, ia Irlrrr'. l)in fericirq stabilitatea in cauzi la acel moment era asi-

;i ff ;gi:,;.,tjt;;,
nrtce ff ffiifllj
de investifii,
economice utu oa"rilliilp:*
::Lffi
" - -"" cd.au fi tnX,il
orrtrttrr)ilrl
,i
politicile lor ecoi
resimd, a+ ,*,I'"iJ-.,
itfl ffi lrrr,rtii de sistemul de rate de schimb fixe de dupl rlzboi. Abia
I i'irrr | ;rcest sistem a incepr.rt si se clatirre, spre sfArgitul anilor '60
qt ,r1r1ri cAnd s-a qi prSbugit, odatd cu decizia din 1971 a Statelor
I lnilt' cle a nu mai face nici o legiturl intre dolarul american gi
'"1,".",,',Tl':::fr
gi ,:ti"f,t]#
serviciilor'faoin." uvsrcr crrctrlafie a capitalului,
;i':ff"1'il:-[]TTi+'f u""u.i l,r,'lulaurului, uniunea monetard - adic6 acordul asupra unor
r,rlt rle schimb fixe gi asupra unei monede unice europene - a
;:[tTiffi
precum
,":{;l,}lT[iliinq,]JJ::r;:,,,?,?*] rrr',rt pe lista de prioritifi a integrlrii europene. In 1969-70 s-a
:.,finvesritl, i,., i"i*";r";;.du:,.:-, com.petiriviti
pi de
d.c muncii. Europa a"'r", qi in calificarea rrlrrit un comitet, condus de primul mirristru luxemburghez
for
sirre gi ."rri- frsrJetst "i"]J:::I:t"u
oferd multe oportunirdgi, dar aduce l'rr.r're Werner, pentru a discuta acest aspect, gi a ajuns la con-
r luzia ci, pAni tn 19BO Comunitatea ar trebui sd parcurgi toate
r.t,rpele de realizare a uniunii monetare. $efii de guverne din
{, i ri k: comunitElii au fost de acord
gi s-au ficut primele incercdri,
ln interiorul zonei
euro ,rl,clindu-se la un mecanism poreclit'tarpele din tunel", pentru
,r nrenfine ratele de schimb ale unui stat membru fafi de celelalte
H#::'::::J,''rl,TI? ':1: conrroverse $i de scrrimbdri eco- l,r un nivel stabil, pe de o parte, gi a monedelor europene fa!6
,lt. dolarul american, pe de alta. Problemele legate de valutele
internationale in pragul crizei energetice din anii'70le-au sub-
i#*#lT#r*j#,.ffi
r":;; il*#[[*]*i',:#,,1'i'
rrrinat irrsd eforturile gi in 1977 numai 5 din cei 12 membri ai
t ; s*'""-
iff :::? ;:,: ., *, itii.p rrrmunitifii mai erau inci implicali.
fiiF:ni r,ir. j*
ff#':'::Jj:l : : [r#,T
11 1,.,,ri,;
i . **. i,,-*i r; m p u fu 0 nouE incercare de a obline stabilizarea ratelor de schimb
11i1
drntre
1,
de a menfine infla{ia sub controi s-a ficut in martie 1979, prin
statele merr econontice unora ;i
convingereu ., ,d'': ';;;;'i;
,,.,11'"* uu,i
5::,''"*" li.rnsarea Sistemului Monetar European (SME). A fost creati o
erau a 16 t o u ru. r
ffij':; Iily;, l r?,illr"tl
u *' ii ;
uu 11.
monedl artificial5, numitd unitatea monetarE european5 (ecu)
a cfrrei valoare a fost calculati ca o medie ponderatd a valutelor

i:fi :t',.,ffiT.fu .mrfri,:^,{ffi

ii.ff ::fi l;rl;:,":* curopene, proporfia fiec6reia fiind stabiliti pe baza raportdrii
creoa re ce, p,i la puterea economic{ a fiecSruia dintre statele membre (astfel,
n,Eo,a',l? i:f f;:,: i:;ilili:,:,," Ei i
"a.F",,.r"f s, marca germani reprezenta 30o/n din ecu, lira sterlini aproxima-
s u vc rnere ceror r 2 qd ri cr in zoi; ;;- :J i l?lr",,f :,"_,.jl::
r:: tiv 1"1-15%, lira italianl circa 9% gi aga mai departe). Cursul de
;:ffi :ff::':.:'#ffll"up;;;;;o",ii."deciziireinrportante schimb dintre statele membre era stabilitin ecu, ele av6nd ca fel
ca fluctualia schimbului str nu depdqeascl 2,250/" conform unei

**
;f ii; :: a*i,H,'T
*.,
:lHx tr i [::[$'f;*xti
t"lou pas cdtre crearea
scheme de regularizare cunoscute sub numele de mecanismul
vernare rr,ifi.ri.- ,r,ri sistum.;.il_ cursului de schimb (MCS). Cu toate cd unora dintre statele mem-
bre le-a fost foarte dificil sd menfinl un cLrrs relativ stabil fafli de
ecu, acest mecanism a contribuit la instaurarea unei stabiliteti
 238 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
POLITICA ECONOMICA 239
gi dinspre UE citre alte
{iri. in perioacla lgg4-Z,*A,in cele IS
state membre uE s-au i.vestit peste ,rnvergurfr (chiar gi pe cele in care sunt implicate companii din
3 miliarde a" a"i"ri rii.a
mai m,lt de dublu fafi cle ,r*u ,rfara UE, dar care pot avea vreun efect asupra comunitifii de
irru.rtiU i,", u.".ulip"i."le
in statele unite' principalele a"r,i"rii ,rfaceri din UE), iar Comisia supravegheazd efectul subvenfiilor
,il'l

rre invesrifiilor au fost ,;!

Belgia Luxemburg, Mu.uu n i,r.i" statului asupra concurenfei din domeniul comercial (Allen, 1996)
ii'franfa,
mult de jumirate d"in t:r:Ulj,,*riitll",
ele atr5g6nd mai
printr-o analizi a legilor na{ionale care au o anumiti interferen}i
!a investifiilor ficute
ai, it.i.*":ilpliil- ru conceptul de concurenfi; un exemplu in acest sens este ordi-
le UE in afard, uu*u u" ridici la circa 3,g
iil
miliarde de dolari,ldicd.aqloap" nul adresat in 2003-04 Germaniei de a anula o lege adoptati in
"ri**, f"ril;;"
J" tr"i lili
aceeagi perioad' de Statele-Unitu irnii'60 care impiedica preluarea producdtorului Vcrlkswagen de
,u., de aproximativ t5 ori cea
investitr de Japonia. cltre orice alti companie. Lfr

[irile .ur" uu .t Jiuii cere mai mari sume

de bani au fosi Marea Brita"l"
tE

Ca o ilustrare a noii influen{e economice a UE la nivel global, ili;

f*ig;iiior.e aotari), Franfa (653
milioane) gi Cermania.(a52 milioane)l.ii.u
l!l
frrrrirate de OECD r.roile obiective ale investigaliilor Comisiei includ gi corporafiile
Printre exemplele,le companiiiu.op"r.," anrericane. Au risunat ziarele in martie 2004, cAnd Comisia
?004). care s_au extins
i. afara granifelor i-lE 9i u,, multinafionale se
a dat o amendi record de 479 milioane de euro (622 milioane
numErd: ".";;;.dafii USD) companiei Microsoft, producdtoare de programe pentru
iil.
r Preluarea din 19gg cle cdtre British petroleum
i:alculator, ale cirei sisteme de operare pot fi gisite la 90% dintre, i
a companiei utilizatorii de PC-uri, Comisia a acuzat coillpania cI ar fi abuzat
americane ATo..9 gi apoi fuziunea i{
clintre np a.i,."'ii de pozilia sa dominantd pe piafd prin includerea in sisternul de
Atlantic Richfielct. ii
r Preluarea din 1999 de citre compania operare Windows a programului Media Player, clienfii interesafi
germand Daimler sf, cumpere astfel de programe {iind astfel direcfionafi cStre Mi- I
a produc,torului american de
r ritornof,II" Chrt;;;;"'", crosr:ft. Comisia a ordonat companiei Microsoft ca in termen de
Preluarea in 2000 dec6tre compania f
germani Deutsche 90 de zile si ofere pe piafi o versiune de Windorvs fdrh programul
Telekom a companiei americarie Vcricestream. i
Media Player gi sd-gi facl publice codurile de programare, astfel
Evident c{ "rnai mard, nu inseamnd incAt concurenfa sd-qi poatd concepe produse compatibile. Deloc
automat pi ,,mai bine,,, deoa-
t::

rece preluir,e pot conduce ra surprinzdtor, Microsoft a ficut recurs. in

diminuarea c,ncurenfei gi ,a limi- i'
tarea optiunilor consumatorului; Acfiunea Comisiei se extinde chiar gi asupra fuziunilor din
in ptus, existi gi riscul credrii t.
unorzone de clominafie sau monopolin interiorul Statele Unite: o propunere de fuziune din 2000 intre
anumit" dorr.,"r.,ii. Eil;, ii
bineinfeles, gi exemrle cle fuziuni companiile de telecomunicalii MCI/WorldCom gi Sprint a fost
i"r"*niio"rle carc au eguat,
din c.auz: importanfei insuficiente care
u^nele blocati de Comisie de team6 cE respectiva opera[iune ar duce lH

s-a dat companiilor

componente, altere clin cauza di ferenf elor cu ltu ia dominafia companiei asupra gperaliunilor de internet in UE
Dorind si prevind dominafia .rtr"*i, ;# ;il#
rd-
(fuziunea chiar nu s-a finalizat). In 2001 fuziunea dintre General
.oiporafiilor mamut, UE
a ptrs bazele unei controversate Electric qi Honeyweil a fostblocatl de Comisig din cauza impli-
politici a concurenfei, menite s5
impiedice abuzuri precum impunerea cafiilor pe care le-ar fi putut avea pe piata motoarelor de avioane.
de fixe gi sI veghe_
ze la preintAmpinarea rara.girit;l;;;rh frcguri InZAA2, Comisia a aprobat insd fuziunea dintre prr:ducltorii de
t"i_ pozifie dominanti,,
de citre companiile foarte mari (Cini Mciowan, """- calculatoare Hewlett-Packard gi Compaq.
l(egulamentul asupra fuziun,o.'ce 9i ir%i:
- drteora'di; iqaq ax
dreptul Comisiei Europene sd monitorizeze
toate fuziun,e de
 248 sA INTELEGEM
UN|UNEA EUROPEANA

POLITICA ECONOMICA 249

La reuniunea_de
Ia Madrid din decprrrhli^ l.-,oF
tioe,r UE au decis sd e tgesa Consitiu{.;
_IT?o"r.r
SIau conveflit d""
inr,^,r:::^_- ""
ca i.,troar"uruu
r1:::9
ut'1.rrullmonedenumele d
r:*i
rh, , r"lelaltevalute: astfel, euro scizuse fa!5 de dolarul american,
a avut to. ir., *11
,l'#on rl,,h 1,17"/" USD la numai 85 cle cen{i USD. Cu toate acestea, pla-
Irur ile de trecere Ia moneda unici europeand au continuat insl
,i

i,ri,'',,,**fr[i:ffi*fid*ffi
,*teiinrr,si;;;1t[,:rjT[ClX""#i.*t*.itoi,"l,.*a].o,*{
ur tipiirirea a 14,5 miliarde de bancnote euro gi cu baterea a 55
nrrliarcle de monede. tn ianuarie 2001 Grecia a devenit cel de-al
l,' k'a membru al zonei euro, reugind si indeplineascd criteriul
tl
:
i
t:
.ji
:ii:

f:
'i, '

p6nd Ia nivelul rl,. rcducere a ratei inflaliei qi a deficitului bugetar. :

'-;;;' i;;ffiIi'i;t'':du:'rata
dob6izilq Ultima etapi a inceput la 1 ianuarie 2AA2, c6nd toate mo-
.li
t:
i.ni i,,1,"#*u
: :l:,1pii daci
l: i::
euro
;"H*,i:ffi::
:"* deficir,,l r"1,-^I-'_"ct
:f :Jiyi,".'f
Ldllrlce pentru introdu, ur
cs rrltlt:le gi bancnotele euro au fost introduse pe piaf5. Inifial s-a 5r'

cota mp sd ,;*Y;?i"J
i u
:il# fi::ff :l'::"#:.ffi ti
In final, in ciuda ;;;;:,;:::':1T":ol
faptului ca in Belgia.gi
.
r onV€flit ca euro sh circule impreunX cu celelalte monede nafi-

orrlle timp de 6 luni de la introducerea sa pe piafi, insi ulterior

l,r,rioada a fost redusi la numai 2luni, monedele nafinnale in-
,j,

,il
'
ir

X.L.

gerul nagion;;;r'o' Iralia datoriile la

bu. , r,lind si mai fie valabile la data de 1 martie 2002. Dupd secole
f;.ire m;'i;il
iY 'P'"iPe de doui ori
tlt' independenfi financiarl,12 fdri membre ale zonei euro au li
:n
l{i
1lr:Li;;Iutml';;*:tj,lx,f:ixl:iT,fi
moneda ro. ros;Jil;,
eu ti','ntenfia
.,Tt[ l,i(rlrt pasul irevocabil de a renun{a la moneciele nafionaie, iar itr
Etr adopta oiIlT#ln cle a rniircile germane/ drahmele, escudos, francii, lirele, pesetas gi l;#
;hr
iF
trfi :;11**1.#lr}i[X1il,J:1[:;i1*ru*n,ro,i#;:., i'ilingii au devenit istorie. i#
fiil.# :H'"i1 g:,1 t3"' In septembrie 2003, referendumtrl nafional din Suedia s-a
*
;trl

s i o, *.',"^ 3$
econ om
u ro. t u. iii'
i r

i;..ltJ ft ?i'J:H:r.:H,XX: it;fi I pronunfat impotriva adopt[rii euro in aceastd !artr (cu un w:f de 1P
-; a t-*.

f,; ;, :;;'i llo:p" nea" sci"*,.,

*.*: r,1'1,,.u !'6'%la 42'/).ln perioadi, administratia Blair din lv{area
aceeagi
de convergenf i au " iai
aces te crireri
j;:,,i llritanie s-a declarat in favoarea introducerii euro qi a prorrris
u, t. o r",iE a",," j
i" ffi ,H :r,"r"A:,; i." d ;;;; organizarea unui referendum in acest sens, clata r[rnAnAnd
.i6
rS
s*
: ;:?l.y .fr
irrsd incert6, Opinia publici din Marea Britanie a rdnras fernri .,?i

;:,*;*:i1i;i1[fil.#r]a".l1fit^##::::
{,'
.s
pe pozifie, impotriva introducerii euro, iar ministrul briianic I
::fi
euro. !drite participante;:* i#.
,"_rl:]r,
rarnoua ;,; de finanfe, Cordon Brown, a stabilit cinci "teste economice" ?n I
i*
p e r v i z a re
Bancd Cer
u por i,i. i i'il1ri f
; ,",i ;':lff ;;il d::'T:f *"" :ti$: fr"rncfie de care urma si se decidi intrarea sau nu a ]5rii in zoria : ,*
.:ffi
curo. Testele respective trebuiau sd verifice siguranfa c(lrrrpil-
tH
;::ln*il,1:X,[il']:ffi?;:,.iltr;:J:,:.:t."il;;;;;.H. tibilitelii dintre cercurile de afaceri gi structurile economice pi !F

"n "iffi ;["i, ::]f::ff IiXiL"r'*:

uu. za t misura in care introducerea euro va duce la crearea de conditii ,
*t.
ropea ni d co ta ti
ri i n riiBl
mult maibune pentru investitii pe termen lungin Marea Britanie,
[',ilT #J:#,i{i :,x:1:t*HI " ::"' * i' "'' i"ii,, va susfine pozifia competitivd a ramurii de servicii financiare
britanice gi va promova o cregtere mai mare, dar qi st;rbilitatea
:
t'ri"
ii;
::t:*
importantni;"# jj:JjI,,,""JJffi
il+ jliil.it::T,:tlfi
,rt:Bi

procesului de ireare de noi locuri de muncA. ln privinla celor I

,i#

l}:iffnf ff j i:o:, l, * a,f u.IH;l 1' "^' ei ma jori tea

"
cd ta
10 [Xri din ultimul val de aderiri, acestea sunt toate in favoarea
introducerii monedei unice europene, ele trebuind insi sd-gi
F"$
;a*.
sj

",.o, ill,,lrr.ia*l ff :".:T:#i"UiF

var rea
oa
t!
rcadere constantdE:[ demonstreze rnai intAi implicarea activi pe pia{a unicd, si inre-
;rF{

fatd gistreze progrese in indeplinirea condi{iilor necesare trecerii la i$

,iiij
:,i:*,

!i:I
'i:
 242 SAINTELrGEM UNTUNEA EUROPIANA
POLITICA ECONOMICA 243
Cerul deschis deasupra Europei
Una dintre schimbfirile cele
. Cre$terea presiunii asupra liniilor aeriene pentru atszi'
mai semnificative introduse de ona. ln 2003, de exemplu, dupl numeroase negocieri mai
resrementr,ii;; p;;," transportul
IITT|1::T,:1,1-
(v. a intAi cu British Airways, Swissair gi compania aeriani
Amstrong si Bu tmer,"199&. clpirot;iri.
6ffi;|ffi]}; Alitalia, KLM din Olanda a fuzionat cu Air France, cre-
:li:|fl :,*T
propriu :::::r tT I
unele rarnuri economice
* i'i i;il*;;;;;;:;ffi
a'pu rea su s f i ne pe ind astfel cea mai mare companie aerianf, din lume, Arr
este inkrrnafional. p6n5 ?n anii ,g0
;_
*oiori*
ffiilX existat de asemenea zvonuri despre fuzionarea dintre
ff;riior europen$ British Airways gi compania spaniol6 lheria, precum gi
avealr Ilinii
aveau eprip-onrria*^r^ l-
in i i aeriene --
propriJtut;; r" tu;.J#r1fi ffi ,
"rtl:lr, " i". *';r despre preluarea de c6tre compania germanf; Lufthansa
[-"",]?
la n ive I n::1HIY ::
:: I
ationa I asupra i:ru .rrclor
r
ii. "." a n e a u m ono por u r a companiei $wiss (care a inlocuit Swissair, declaratd
" i.,tui,.,utionrii'ffi
" "
,il,"ff 1111j falimentarl in 2002).
dar si roarte scump r
;:l.'l,.f:ili[H:*'ro,'*;;r'ffi;
Schimbdrile
Cre$terea numfrrului de operatori cu oferte de preluri
competitive, precum Easyjet gi Ryanair.
au inceput tJin a doui jum&tate
cand adminisrraria Thatcheru a anilor ,gQ
r;;;;gramur de riberarizare
'ltrate aceste schimbhri au avut ca rezultat o diversificare a ofertei
in.MSrqa Britanic, program care a dus ia privatizarea liniilor pentru consumatori, care pot cllXtori acum cu avionul mult mai
British Airwavs in r9B{i t, u.,rr*uri
fiirt*rol* negociare cu altc ieftin decdt inainte,
cdteva state membr" rr*"uii" -il;;, ffilp, ta Conferinfa Avia. Deqi incepflnd cu 1987 s-au inregistrat progrese corrsiderabile
fiei Civile Europene s-a. insistat p_ ii;;;t"rr1i;;;-;;l;i;i;; in edificarea pielei unice, mai rdmAneau inci multe de ficut. In
l"::]:*drt (mai grupuri de interese, ,rat iu ,.,ivet ,,agiJn;i;;i$;
pi alre
iunie 1997 Comisia a lansat Planul de acfiune pentru piafa uni-
european ales sindicatele), iar ideea a fost
preru"ta ,priii cd, vizAnd obginerea angajHrii politice cu privire la finalizarea
rlc Comisia Europeand gl inctuse
in-nupo.tr, Cockfield. Marea realizdrii piefei unice pind in ianuarie 1999. Acest plan a im-
Britanie a suslinrit ia*uu, i*ii*p." C#i-,r",a gi Fran{a au fost pirlit acfiunile care se mai impuneau in trei categorii: cele care
rezervate; unele statc mai mici
siu care a.,eau companii aeriene puteau fi implementate pe termen scurt, deoarece nu necesitau
mai pufin eficiente, pr^ecum Spania, r.r legislalie europeand nouX; cele care fuseseri deja propuse, dar
Itaiia sau Danemarc4 au
fost cu torul imporrtr,. u.*nrii rii,rrjil, i. p*.iouda 19gZ_92 mai aveau nevoie de aprobarea Parlamentului gi a Consiliului
ajuns Ia trei pachete de J" regi gi r"gr"*u;tdrita nlverut insrifrrriirnr
s_a
de Miniptri; Si cele mult mai complexe, precum reorganizarea
U E, ca re a u co. r ribu i t in
la- reorga n i za rea piefei tra
il-rod J;; t;;,
nsport r-r ri
i;i ;ffi ,il;'il-,:i :;
i; sistemului de aplicare a TVA-ului. S-a progresat foarte mult in
r -.i",-,". pri ntre cere mai implementarea celr:r aproximativ 1340 de directive legate de
demne de refinr.rt gi care au ipfirut "l', Ii
in ultimii ani se nunrdrd: pia{a unica, insf; implicafiile acesteia nu sunt inc$ foarte bine
r Cregterea num,ruiui.de alian{e
aeriene interna[ionale: in(elese de c6tre europeni gi de liderii lor, multe aspecte baz$n- li
STAR (ai cdrei membri incrud Lufthansa. porish du-se in continuare nu atAt pe decizii politice deliberate, cAt pe ti
Airrines,
Austrian, SAS din Scandinavia presiunea comunitdlii comerciale de a inl6tura gi barierele care
9i UniteJ;ilili;
Oneworld (incluzAnd British eirways, tncX mai existd.
Aer tingus din
Irlanda, Finnair,,Iberia O datd cu noul val de aderfiri din 2004 a ap&rut gi o nou& serie
din Spania 6i
$copul acest*r aria.{e a rort .*aucJi**
&_ri;;;il;;;. de provoc&ri. Cei 10 noi membri au sporit populalia UE cu 20%, ll

ing cornbinat gi rute extinse.

.o*trr,or, ticket- dar resursele cu numai 5%. Au introdus o mai mare diversitate
:.

i
sociall gi economici in UE, dar au pi adffncit prdpastia dintre
m

lr
 252 SA INTELEGEM UNTUNEA
EUROpEANA
POLITICA ECONOMI(A 253
0 parte dintre probleme legate
de euro audevenit clare
inainre de adoptarea gi r**r,uot chiel
a "Pactului de stabiliiat" qi
;;;;w,la irrrfl;;;e;ffir* Concluzii
.."ft".".. frfer.r, din teama cI guvc
nele din zona euronr putea )c$i activitatea UE s-a concentrat pe factorii economici qi in mod
incer., *A *tra*r_ p"iil;;Hril,rr$ I
a Bincii Cenrrate Euiopene
pJn ;;;ea cheltuiclilor special pe ideea unor schimburi comercialein cadrul pie{ei unice,
deficite bugerare murt m* si rrrtn
ml;;;;;;;i;; ,"mnat de toate iefe H liclerii europeni au constatat, printr-o logici rreo-funcfionalS, ci
sta te m cm b re UE, i m p
tr nea ca defici tet e
b ;;;; ;; J.*,:"::j:::. intr:grarea economica are un efect l5rgit asupra mult mai multor
la mai p"lil;;% din pI& l

iar limira ^ugetaresdfiemenlinut& riurnenii. Au constatat astfel ch nofiunea de pia!5 unic6 este nrult
nameniare a fosr stabliu i,
urma sI fie amendati de Comisio
oir.i.^orilil: .#,Hi::3:ffi nrai complexi decAt au crezut ia inceput. Obiectivul inifial al
2002-03 majoritatea
i;;for;. ni",."f"".r,;,i* piegei unice a fost inliturarea barierelor tarifare 9i non-tarifare,
fariror *J"-trilTi"r* au inrrar in recesiunc ilar in spateie denumirii aparent inofensive de non-tarifar se
economici, Fran[a,.
ttalia gi nortugalia viz6ndu_st. ascund numeroase probleme, handicapuri 6i obstacole.
astfer in situa{ia cre 9":*i"ji
a depagi rinrita auri.itrtui bugetar;
ri s-au AISturi de multe alte aspecte, integrarea economicd a insem-
ardturar trirerior $r
ra6,i,;;;1il;;'._isrd rratinliturarea controlului persoanel0r gi bunurilor la frontiere,
:I::Tpactului, foarteLurfi
cu privire Ia principiire incd un consen.s
{c}ntrolul accesului drogurilor 9i terorigtilor, convenirea asuPra
inftexib,it,fii sale ?in sens,r ;;;;;;ci ir critici din cauza
o distincfie inrre tdri nivelului impozitelor indirecte, armonizarea standardeior
crr siruarii
tehnice a mii eie proeluse pi servicii, convenirea asupra multor
pe reducerea inflatir ltf"rtr");;;r";ilil,
".ono,ni.u cd, pun,rrrt accenrul
aspecte legate rle proteclia consumatorului, asupra calificdrilor
;;,;;;;;iil",i"1liit;li;l:;il?,l;JJ"S#[H,,,Hff prifesionile, introclucerea dreptului europenilor de a-gi transfera
mers pand acoro incat in octornbrieril ff ?.,:3]:
, spus ci incercdr,e capitalui qi pensiile in r:ricare !ar[ s-ar muta, deschiderea pietei
de a intdri pactrr frrd sd
r. t,il ;;;i l-?tr, crm s_a scrrimbar pentru fuziuni 9i companii mixte, dezvoltarea de re{ele
situafia concretd sunt,,stupile,,. "rr.open*
transeuropene de transport gi furnizare de energie electrica,
['a jumStatea anurui 20d3,
Banca Centrard Europeani
avertiza crearea de rnodalitifi de cnmunicare electronicX, cr:nceperea
cd majoritatea
{iriti:r din zona
cd limita deficiturrri br'rgetar,
_;;;;;;i;
pericorsd c{epdqeas-
unor viziuni eomune rie coniucrare, stabilirea de standarde j

economici. in noierrrbr[ 20fu;;;i_;5"r

iil;- il; in pericor crcgrerea comurle asupra mcdiului inconjur1tor, promovarea dezvoltdrii
irr, .r.* sunr cete mai zonelor rurale gi urbane sirace, cu scopul de a preveni aparilia
puternice din zona eurq"Franla distorsiuniicr cOmerciale Ei crearea unui sector agricol echitabil
6i Cermanla, uu A*pagitlffi;:
dar au reusit sr-i impiedil-.f[-;..ruii".iin,u,ri gi eficient"
ti

uH si ,e impund o amend, (o de finanfe din i

a*.iui*'.*'a fost anulat* de cfitre Dintr-un anumit Punct de vedere, tot ceea ce s-a hot&r&t in
I:l,f: I::f
gdri, impreun{ 11a
de Ju stif i; i;l;il ;ii*]. naio iu,ri i ceror d r:un anii'60,'70 pi'80 - miile de rlecizii luate de primi-mini6tri, can-
l

cu omolug.ir ro, nritil;

pactului sunr prea .I]:ii.u, .d,i*;p-ll;r;e^a ;;ffi;ffi lfl]",ffii: ceiari, preqedin{i, miniEtri qi birocra}i europeni precum 9i miile
de directive, regulamente qi decizii concepute gi convenite de
i
tor esre nevoie de
mai n:rrltd flcxibjlitate pentru
a fieficiente. In decembrie, diferitele institulii ale UE * totul a fost un preludiu la cel mai
ajunsese ln colaps. iar in 2004,*";;;ffi pactul
atre reguli, cu reitul mare dintre toate aceste proiecte, qi anume conversia la moneda
noi. de promovare a stab,itrfii unic6 europeanX" in mariie2002, 12 dintre cele 15 state ale UE au
acordarea permisiunii
fi,;un;l;;n zona euro, i,crusiv
lirilor _nr; i;iiicultate sE aibf,, tem_ renun{at la monedele 1or nafionale qi au adeiptat moneda euro,
Ilorar, deficite mai mari. in timp ce celelalte trei * Marea Britanie, Danemarca gi $uedia
* au ales sd r5mf,ni in afara zonei euro, cel pulin Pentru o peri
l
 z4o sA INTELEGEM uNtuNEA
ruRopreuA
POLITICA ECONOMICA 247

Caseta 7.3 Banca

Centrald Europeani
O datd cu introducer vrclrna dintre reprezentanfele ei din flrile membre. Singurul
organism care poate juca rolul de supervizor asupra blncii este

,U,l=[,iffi,,l
r mp or ta n t
in
x},ffi ;ffj::''ii:i::ix!Ti:
ror ;;i;;i;";.'
via [a tutu
subcomitetul monetar al Parlamentului European, careinsd nu
nre in prezent resursele necesare ca s5-l tragfi la rlspundere pe
mplica rea sa in ", o[, ir1Xl,.X l"T : i:;.r$ pregedintele bincii, Jean Claude Trichet, din Fran{a. Aceasta
r
recgio"..;6ti;;:l.i,ll
cti
apirut gi intrebdri r*"r* j" cste o mare diferen{i fa[5 de situa]ia Trezoreriei Statelor Unite
euroPene, au
^j::':::iir:nanciare al cirui pregedinte dh socoteaii periodic pentru politica pe care
() pronloveazl in fafa comitetului pentru probleme bancare al

;#l:}fdu'ffr''q{itr--",}-*ffi Senattilui SUA.

B'"il:t: n*;,}#ilii[T,,"i;;I,::f#{
ayald sed iu I in i',, t rr.i
:nmnit*.:
prin.ipui *rif, il; :"#'"'
de ratd rr- Ir"ui"iiii{ura
stabilitatea financiar;
r"i;,
p;;;;;;;il";
#; ,r ratei de schimb in anii '80 gi la instaurarea celei mai lungi
lrcrioade de expansiulre economici constantd de dupi rlzboi.
**r* **i i****, r*l'ir,iffi ln plus, ecu a contribuit la obignuirea europenilor cu ideea unei
rnonede unice,
au.un mandar r.rnic de 8 uni 9t poiiiini*ril; ilTilii in 1989 un plan inifiat sub conducerea pregedintelui Comisiei,
pri^tr-un ord in al .,
T, este
cu fdrile ncparticipante ! :,J*il;HT4f iH,,t,;*:;
asiguratd de r.in
]acques Delors, propunea un alt pas citre introducerea monedei
unice: introducerea in toate statele membre a MC$ restrAngerea
i u; n c i r?i.ce.,." J, X, jii,iX
trfl fi : :il # u,r nou mecattism de hffi,Tj fluctuafiilor cursului de schimb gi apoi fixarea sa la o cotd ire-
care leagd -r;|.1iffi1 schimb iM&;; vocabilS, precum gi folosirea ecu ca singura monedd de schimb.
euro, iar Banca =l;,?ri
centrrri e"r.p"r#';;.Jl',,*rn ,ij." zonei
cen+,.iro:1::I:ratc ate fdrilor,. afara
)"#i In ciuda faptului cd in 1992-1993 sistemul MCS a fost aproape de
::io
in ::r aleRtul sd acfioneze
sprijinut ,."rtu. te.i.]i]"T:'i;re colaps, in urma retragerii Marii Britanii 6i a Italiei, a deprecie-

;ffit*ii:["# x",:k x,]1 :*,r,:u:t*Tfft

#
rii monedelor altor citorva fdri qi a mdririi fluctuafiei ratei de
schimb cu 159/o, 'Iratatul de la Maastricht a definit principiile de
a-i convinse pe scepricii bazS care sustineau planul Delors, Statele membre care doreau
.,
"ll""i}l,'fiffi:::.de
nw, p, tis.zft:ffi
sermani sd adopte moneda unici eurr:pcani trebuiau si indeplineascd o
gg::"g serie de'triterii de convergenfd" considerate cerinfe esenfialel
centrald Er:ropeand arii:i,ii'JtiulT#fffi
trebui,#;;;[_" : il1
ra i m oa se i bd n
a" p"ni ;ffifi ::i::r_,."#:i
i i serma . un deficit bugetar mai mic de 3% din PIll;
comparafia face chiar ""
ca nylg"idrrLt
i
" i
ri p]1, O"rr,rt de timitaid. e o datorie publicl mai mici de 6A"/" din PIB;
Banca Centratr Europeand
rrrrJi"rl.i" #;;;, descrisi r o ratd a inflafiei de consum stabilit5 intr-o limitA de 1,5%
nrca gi cea mai
u
,r*u.ll:1ru"riui" ,,
deia ca
din media a 3 [Sri cu cea mai micd rati;
nyal hice,aprir, iwa). o,., tu^" (Euro_
sa rncerce
Niciunur;,;;ffiJiuE
".,"i"ru,.,
nu are crreptur
. o rat5 a dobAnzilor pe termen lung stabiliti intr-o limitd
si inftuenfcz* sun"o, .o;;;il
;il lr* .o.,dr."." ru,, de 2% din meclia a 3 16ri cu cea mai mic5 rati;
. menfinerea ratelor de schimb din ultimii doi ani intre
Iimitele de fluctualie aprobate de MCS.
 2s6 sA INTELEGEM UN|UNEA
EUROPEANA
CBE$TEREAcALrrATrrvrET[ 2s7

$::11',:T:i,:i;'fi il.l.f ILT,L'"TI;ffi ::r:,,a,eremem anii'60, cAnd poluarea apei 9i aerului cauzati de cregterea

*:i[#,,"^.,*,li,l]:l_r"ffi
ma i u sor a ocu ri uy- i.,il,il?,."""i,:X"#:l#: economic5 a stArnit reacfiile europenilor din ce in ce rnai
r
g; .1i"i.e ; il ff:,1,j1 i #,ii_[[fi
r insttrrifi. Diferenfele de calitate a mediului au reprezentat
barieri gi in calea piefei unice, astfel Ia inceputul anilor
,fr
'{[11ffi 'J*i*H,JHI
o
'80 acest aspect se bucuri de mult mai mult6 susfinere.
I11tl*':::,lti::,i,",f
rllcriona ca niste ffi;J
tunctiondrii eficiente piefei
r.rui;:'"ffiii11yi
rcani
in care trdier
sau cel pufin li[rg clsp*.bire de capitolul de dinainte, care s-a concentrat
Din aceste motive, comunit-JLu
a unjce. l,tr probleme in principal economice, acest capitol analizeazd
reorienteze rpru ,rp""i"h u i, treptat str irrrpactul integririi europene asupra nivelului de trai gi asupra
gi spre crearea unui r
";ilff,':1,o^lt"uPu, lrrx615.i1or problemelor comune.
canism
canrsm care ie p".*iteirrr,l;;;i';"t1":,lre
si .",;?l*,._,j^Iill ":": ma
, r

ale comuniti gii'ca re crtre acele zont

sJ ;;;;;:,=j-1' ]u,t""u. ::
;iiJ:.;#?,,*xffiH:i'##"::,Tli,ff :,Tii'.:iiT*'ill Construirea unui teren de acliune echitabil

' ';#:;:,r-:'i:;l'"ltlin-carcur incd de Ia rraratur

de rr
I a fel ca in cazul oriclrei societdli, UE se confruntd cu o mullime
,lc ciiviziri de naturi economici gi social6. In UE se gisesc unele
,'" i**i"'i;#tilql''1'?u 1n9i piefe de desra'"*;;;: rlintre cele mai bogate comunittrfi din lumg mai aies in orailele
il;ffi ;r",J,::[T:':"iff fl :i#:ff:i:;*Hii rrrari, ins6 bogafii respectivi nu trebuie si caute prea departe
la sH giseascfr zone industriale l6sate in paragini. zone rurale
ii
iif
ri
activitifi asumate impreund subdezvoltate, concentrtrri de sdricie cu o lipsi acut5 de locuri
'I

membre. de statele
$
il
r"le munci sau regiuni care depind aproape in exclusivitate de
' ff|i,,ftTff :!;:
r?,"
".,zeazi
reducerea diferenferor
eca,
vcniturile mici din agriculturd gi pescuit. Aceste diferenle s-au
ill

fl
jil
accentuat gi mai mult odatl cu ultimul val de aderare din 2004,
,::l|I",Fil#,iTiil:X',":,;li*xl*i;d*;:ffJ;
rnvesrifii in zonele ru.rf" cAnd celor 15 fdri cu un PIB de peste &5 trilioane de dolari li
producdtori 9i piefele
gi piin J.#ea ae legituri intre s-au alEturat alte 10 fdri, al ciror PIB de-abia deplqegte pufin 400
scop in sine i,,ca
d" ilr..f;;;; de miliarde de dolari. rl

ry
devenir insi orioritr.e
qr!."nr_r,rlHlffiiliil::.:J: Statisticile arati clar discrepanfele economice gi sociale cu I

t Politica sociati, ca
d;;;;;r"r,)ro. care se confrunt6 UE: il

a *1, r"ffif
HT:ffiii f iJ":t,;Tff lT J;,.,H*i . Dacd dim valoarea de 100 PIB-ului mediu pe cap de
" ".i u ro.tei aemlicil!il"r:ti
circulafie locuitor din UE, in 2004, nivelurile variau de Ia 208 in
sporite, drepturite de trai si muncd Luxemburg la sub jumitate din medie in [iri ca Estonia,
totul ignoratd pAni l:b_"1:{:.:,fe ffialitor) a
in anii ,ZO canJoimigrafia fost cu Letonia, Lituania, Polonia gi Slovacia (v. figura 8.1). Ji
i

nleror .;;;;i.; gi accen- r La mijlocul anului 2003 ratele pomajului variau de la 4-5%
il
4

:X;::i-l "'rep
a
;,Iil"ru,- o per i sta d e in Austria, Irlanda, Luxemburg gi Marea Britanie la 9-10% 1

o Politica de protectie a^mediurui,cireia in Finlanda, Franfa gi Germania gi la o coti gi mai mare,

I

nu i se diidea in anii
's0 nici o atenfie,
, h;"prt;i;:ffi; in seami doar in
de 17-19% in Polonia gi Slovacia (aproape dublu fafd de
il
media la nivelul intregii Uniuni) (v. figura 8.2). iL

l,i
ill
$
m
}I
flr]
 POLITICA ECONOMICA 257
250 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

mari decAt cele

euro gi a criteriilor de convergenfi. Este vorba acolo de un riscurile fiind incomparabil mai
rntr-una singur5, toate deciziile cheie
care va dura ani de zile. r,(.care te-a presuput il;;;illvt'im'it'
Cind este vorba despre avantajele gi implica{iile introduc
euro pdrerile sunt impirfitc. InsI un lucru este sigur: nici
episod din istoria integrdrii europene nu a adus cu el at6t
I'l ;;;

t,r:rrte
;,; ;:r':{Xl;":i*ru I tlffi :,T.'i$1 fi
puline."""li";il;";;i;riil icieii ei nesisuri in ceea
l.

ne potenti ale
[
ce

p"' Pr intre riscir

multe indoieli. Introducerea euro a ridicat intrebdri cu ori I I'XIii; *i::i$1'"I:,ir"i a"
la efectele economice pe termen lung pentru Europa, putiril enumeral
],lc irrtroducerii se Pot
dintre ele infelese pe de-a intregul chiar gi de economigti. printil! iar existenfa
qi ciclul 3iy eclnomic'
avantajele identificate se num6ri: l. Fiecare fard are ritrnul si imprumute'
sa a"precieze'
r'tnei moned" p'oo"iit'p"'mit" misuri ca reaclie
f . in loc sd fie nevoigi si schimbe banii de care dispun in diferite i"#*'r":tr til?
sf,-qi aiustez* *t"t'i "ttflexibilitate nu mar
monede na{ionalg ori de c6te ori cildtoresc, gi sd pldteascil O astfel de
la diferitele tin"iii"l"**ice' guropeanl nepermif and
bunurile pe care le cumplrd cu bancnote gi monede pe car6 i"t't'ura
existi in zon" "'l;:;;;;u uE' Membrii zonei euro
nu le cunosc, in prezent europenii din zona euro folosese
diferenfe dt P"li;;;;;"*a'r" {ie s[ sucombe impreuna'
aceeagi monedd, ceea ce le di in plus gi sentimentul ci fac
trebuie ri"
parte dintr-un proces comun de integrare.
2. Existd o mai mare transparenl5 a preturilor, deoarece toate z, Au existat 'a "i'uii*i"i"tla'
9""#!iii 'I: t:::::ol[11,['i#'il";":l
la sitrratia destul de precara^ilr;;;; Ji-p.i"ir" fu
prefurile sunt exprimate in euro, iar consumatorii le pot ,.iui,"
ttrir'Ugz
98 9i au ridicat sernne'de 'i::"::':.';t1;;itt" ti"
dt-
compara cu mai multi uEurinli. Aceast5 transparenf5 pro- tittur" leeate de criteriile
;;;';illuir' infiarea
oosibilitatea ii-t euro a unor
moveaztr cencurenfa, producitorii trebuind sI ofere bunuri 'convergenl5 'a
P;il a permite yll:i;;TiHX::"'."ti'#
'onu
gi servicii la aceleagi prefuri in zona euro,
3. Existi mai pufine bariere birocratice pentru transferurile de ,tut. .r'" "" d il;;'il'-"-
insemne-Pan1lX'.,rtJi#
sI
bani dintr-o farl in alta, iar firmele nu mai trebuie sI piard5
toate aceste probleme cu un euro flri pre
r'""-
cuirea *iiJgui*unu^pt'ternjce econom tca
timp gi bani prin scl'rimburi valutare. "''ui it'a'teit'i*i"a"a ast f el stabilitatea
4. l'}ielele financiare gi bursele din zona euro iqi vor continua
drumul spre unificare, iar investitorii, in loc si se concentreze
multi credibil
a intregii uE
i:lf i;;;Jmenltna
s5 se r:

numai pe pielele financiare nafionale, se vor obignui cu ideea

zona euro vor Putea =:lil'Hililil:;Tl"f$il
unei burse europene unice.
J3,ff,HH"#":?nuvorinvdla",**":';',Ti",l1;tf :-'Jt
5. Euro reprezintl in prezent o monedf, de clasS mcmdiali, la
fel ca clolarul american gi yenul japonez; prin aceasta, asigurd
;i;i unrttti;]i.Trffi ilx*:: x;i{il":il,lffi
;,:i
c6utarea de siricie deia
zonei euro un instrument ce permite mai multd influenf5
va fi si p"'ptJ'"Iu il""i'i"r" de boeitie si i,f .

asupra politicii economice globale, gi nu doar un simplu

ex istentL h d ;fi .ui. J,ur"r
*f,lmnf ffi '
fi,

h;;; situafia
il,
trarometru care sd reaclioneze la evoluliile din Statele Unite ^X#..";
sau ]aponia.
*,',',lllruf l"Hli"t Iffi i'":,] ffi n
a d ator it 6
di
i.,
i
este
1n acelagi timp introducerea monedei unice europene este insi gi liberei ti"t'r"lii I "**itanito'; "''iut"u*tu
au fizich''monetar['
ILr,

o loterie. Este pentru prima datfr cAnd un grup de state suverane, UE, unde f'''#*"*-'*bariere "ut"'a
circulafii'
Nlr

cu o lungd istorie de independen!4 igi unesc monedele nalionale tehnicd si t;;ilil calea liberei
?g 1ffiHiitlEffittffitEIffi tffiltiH1
tIEte: ali aiqg1iig'*
g1Iq}I};13 Ei1 1it
***

E
t sgr {t
agt'?ffi si* ffiitHH ig1ifi
ffil

gi$EriiifE$s

z
ifIffiffi FssfiFi$gffffi
U
O
d
:}
u
u
:}
l
E
u.l
UJ
g
F,"
z
sf
\c)
e.a
 254 SAINIELEGEM UN|UNEA
EUROPEANA

oadi. Sunt multe intrebdri

care au rimas fdrd rispuns
cu pr:
CAPITOLUL
[,ffiTff :X#?l_y*'3;;*iiJ'fi fiLu,o. pi rfi sd ri 8

f :ff
cere 12 f iri prea
s.ab1* .,;r,: ,xffi::T"ir:fli,ii,frJ
n'
;::iT:f, # : :y;:"" --r--",i"ii p.,,i*,r, ci rc u m specte
i Cregterea calitilii vielii
uLEyuLr in qeclzta f".I"
s5 vadl cum
sE vad6 atrnr,,^^]l1,ipi" l!"fJi.u ul decizia
crrr,. evoluea. __. ror de r.r.rJ
a a$
Construirea unui teren de ac{iune echitabil
tffiTf :""; j,;*l,,Hfi
Iiff
qi :i**ii:j;ifl
creativi decizie rua te,ieo j]}
va avea euro tn ;",#lT:_1:1
:tr#
*.1i
lizionad
Ce impafl
Politica agricold
Politica regionald
noT": -oJ ai.*"i iii"j,.".,.' ;'j,.":-.^"1:li?
"-rPra dezvolterii eco.
a Europei de
Orice s-ar intimpla in
Est? Politica sociald
.
implicariir,,!if urmitorii ani. Politica mediului
ii,",i.::lf Ur.".lg"'i#L,ojill,il,,::.iltlEl
pentru partenerii de afaceri Concluzii
UU. AcL;,
noi opoitunitiii ,ln*titurat o uimutlime bunsstare gt
timp de zeci de ani rocuitorrt d" b::,::":
crearea unor legdturi
il;"pJ;'rTJril::Xl""T;iH,lfl
economic" t.unr,_"u.
r.*;;; il:i:,H r# j:H
din di ferenf ere n-a1
s,
un nou actor, foarte important
iona re
;
rG ;: Visul Europcan, cu accentul sdu pe ideea de incluziune, de
pi p"t"r"ia, pe scena diversitate, de calitate a uielii, de durabilitatea ecosistemului,
mondialtr. de implicare profundd, de drepturi uniaersale ale omului gi
naturii, de pace, este din ce mai tn ce mai atractio pentru o
generalie dornicd sd fie conectatd la niael global, dar tn acela1i
timp gi cu adeadrat implicatd la niael local.
]eremy Rifkirv The European Dream (2004)

tn prima sa perioad6 de existenfd, Comunitatea Economictr

Europeani, aga cum o sugereazX gi ntrmelg s-a concentrat pe
aspectele cantitative: reconstruirea economiilor f5rilor Europei
Occidentale, convenirea unei uniuni vamale gi edificarea unei
piefe unice care sd reugeascd s6 promoveze interesele europene
qi incercirile de a face piala europeand mai deschisd, mai efi-
cientd, mai competitivi gi mai profitabil5. Este adevHrat cd una
dintre motivaliile de bazd a fost cregterea nivelului de trai al
popoarelor Europei, insd acest aspect este mai degrabd un efect
dec6t un motiv primordial.
S-a putut constata foarte repede ctr bunistarea gi eficienla
nu pot fi distribuitc in mod egal in cadrul Comunitd{ii at6ta
timp cAt existl diferenle de panse gi oportunitdfi, de standarde
economice Si sociale, de venituri personale, de educafie gi nivel
 257
CRESTEREAcALlTATllvlETll
260 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

r in timpce o proporfie de circa 7A

- 72% din
economicd a majorit5lii celor 15 state bogate este I uxemburg
de sectorul serviciilor gi numai 1-3o/" de agriculturtr, .sblclo Unile
viciile asigurd 6L-62o/o din PIB in Slovenia gi in Morao Britonio
57%in Republica Cehi 9i 54%in Irlanda (v. figura fron!o
AtAt in Eolgio
in Lituania, sectorul agricol
Grecia, cAt gi
Olondo
buie cu aproximativ 7% din PIB,
Donomorco
Zonele cele mai instdrite sunt concentrate in partea centralil Grocio
de nord a UE, in special in interiorul gi in jurul "triunghiului Loioniof
aur" format de oragele Londra, Paris, Milano gi Dortmund. Suedio
mai sirace regiuni sunt cele dinspre granifele din estul, sudul Germonio
vestul Uniunii: cele 10 [5ri din ultimul val de aderare, Ger Itolio
de Est, Grecia, sudul ltaliei, Spania, Portugalia, Irtanda,I JaPonia

de Nord qi vestul Scoliei. Relativa stare de siricie din Slovocio*

Sponio
zone are mai multe cauze:unele din aceste fdri au regiuni
Portugolio
cole abandonatg industria pufin dezvoltati gi rate ridicate al*
Polonio"
gomajului; altele prezinti zone industriale in declin, cu unitilf{
Austrio
de productie invechite, altele (in special insulele) sunt izola$ Estoniq'
din punct de vedere geografic de prosperitatea gi oportunit5fil6 Ungorio
*

oferite de piefele mai mari, iar majoritatea suferd de un nivel finlondo

scdzut al serviciilor de educafie gi sdn5tate gi au infrastructurile, Lituonior .fri:

adici drumurile gi utilit5gile, subdezvoltate" Slovonio*

t!l

f1
Preambulul la Tratatul de la Roma confine asentimentul cil Cohio'
4
unitatea ecclnomici gi dezvoltarea "armonioas6" necesit[ o corr- lrlondo i{'

lucrare a statelor membre pentru reducerea "diferenfelor dintre ,f

,[
16 PIB
diferitele regiuni, precum gi a rimAnerii in urmd a regiuniklr mai Conkibufio Proc'ntuol6
'1,

li
pufin favorizate". Aceasti conlucrare avea obazl morald, aceea #
de a pune capfit handicapurilor economice gi siriciei acolo unde [*l Agriculturi t
existaq dar gi una strategic5: era clar cd diferentele economice I Servicii Fl lndustric
{,f
dintre statele membre gi-ar fi pus amprenta asupra funcfionlrii i
piefei unice. Rezultatul ar fi fost migrarea locurilor de muncH tl

cdtre zonele mai sirace, unde forfa de muncl e mai ieftini, inega- i*i':iiir'l:iii;i*'''
t';*};lr#ri$f
ll,l,

litatea ar fi influen[at dezvoltarea unei forfe de munci calificati, trr,

Europa ar fi dus lipsH de consumatori instdrili gi educafi, foarte lf*,,Xii{-ml;jj*t$*f !

{
importanfi pentru o piafd eficient6, iar regiunile mai slrace nu
ar fi atras investifiile gi infrastructura necesari Europei pentru ale UE
economica a statelor membre
a putea concura la nivel global. Flgura 8.3 Structura
 263
CRE'TEREACALlrAIllvlETll
262 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CongtientizAnd aceste probleme, UE a inceput sd dea rSectiunea"Orientare"aFondului^EuropeandeOrien-

care face parte dtn
tate realiz6rii'toeziunii", adici reducerii discrepanfelor tare 9i cu,u'"u'-"'egiicota fEO99 care are ca scoP
mice in scopul promovlrii "progresului economic Ai social", politice Agricold ctimund (v. mai ios) 9i
acest scop, UE gi-a sporit eforturile de a ajuta statele mai reforma i"t*"iot qi a zonelor rurale'
si ajungd mai aproape de nivelul de prosperitate al ""tt'iiio' o treime din
reprezint6 aproaPe
state partenere, Deqi adepfii piefei libere sperau oricum c6 irnpreunS, fondurile structurale in ciearea de bundstare
troducerea piefei unice va avea un efect de "scurgere" * ad bairii cheltuili de UE J;il;-J'ma;or ai" UE' contribuind
de deplasare treptati a mai multor investifii cdtre regiunile de oportunitefl in'J#"i-' ffi;"ilutu
,si
fi;;tii*uil" de operare pe piafa unic6'
slrace ale Europei
- UE a adoptat o abordare mult mai proactivA, lstfel la crearea,""' A-10 reprezintl o pro-
creind mai multe fonduri structurale, astfel incAt eforturile d6 l(epetarea acestei ".i"''i"*" iiin,!6ri1e
ccleziune si fie suslinute de bani. Aceste fonduri includ: vocare 9i mai *"u, iut
pi*tipiitt t::, fl;:"i:ffi;,'iffitl:ffi
Fondul European de Dezvoltare Regionali (ERDF), care
;; ;;&\T'"'
din vest ca #:l ffi,::l
1.. :
j:,:;:1il'#{ii;'si' ;{ ;,'.s6
investilii
din est
se adreseaz6 in special regiunilor subdezvoltate (mal .""t"rit"arii 9i forfa de muncfi
ales celor afectate de declinul industriilor traclifionale,
precum industria clrbunelui, a ofelului ori cea textilS)
pi oragel:r mai mici, Este cel mai mare fond structural,
iar fondurile sale au crescut rapid de la 11 miliarde de Politica agricol6
dolari la 20 miliarde tn 2002.
de afr,S in l5rilor industri-
Fondul Social European (ESF), conceput pentru a pro- Agricultura nu Iine capul llSritatea
in activitatea econo-
mova crearea de locuri de muncd gi pentru a stimula alizaledeoarece o pona"re foarte mici
este dintotdeauna o
sursa
mobilitatea forlei de munci, pentru a combate gomajul
"*
rnic6. l.a nivelul Ug t"5x'"'giiculturi munci
din for[a de
pe termen lung gi pentru a sprijini forla de munci si se de ritieii: in ug'i'utilil';'?';;;ii^7',v"la nivelul intregii UE'
adapteze Ia schimbdrile tehnologice; o atenfie deosebiti europeand, potlau'"'11i"
nin-"* ae 3olo
qi mai
o pof*icd dintre. cele mai scumpe
se acordi nevoilor forlei de munc5 care migreazE, femei- Cu toate acestea, "'ti
lor gi persoanelor cu dizabilitSfi. Pentru perioada 2000-05 ."*p[..,rii"a,"ill;'ft**:fl I
jt*;i.;if lil'$,;i:]i!l
este alocat un buget de 60 miliarde de euro. PAnd in 2004
destinatarele acestor fonduri au fost Cermania de Est,
,#i',iXil",Ui[:HiX#iil'd;i*:i:::t^','"?:X,:H'
la un ioc qi a inregistrat
Grecia, lrlanda, sudul ltaliei, Portugalia qi Spania. mai mutt dec6r pe il;;';f"',^;il'f.ii,iti agricult"ti
Fondul de Coeziune, care se adreseazi statelor membre mai multa uctivitui" pJitica centrata-pe *:1t-l:
externe se reunesc rnal
cu un venit pe cap de locuitor de sub 90olo din media UE oricare alt domeniu' Iil;;iminigtrii.dl
miniqtriiai'rc"li"tii' iar Directoratul General Pentru
(adicd, pAni in 2004, Grecia lrlanda, Portugalia gi Spania). des decAt dintre directoratele
Prin acest fond, statele menfionate primesc o compensafie Aericulturd ** :i:;i;;;;lil""siune
pentru costurile suplimentare pe care au trebuit sd le
suporte pentru asigurarea respectdrii regulamentelor cu *T,tr:f ,!:'I5f '"til;:r":["i":turardireritide^ccrerarte
in prirnul
din doui Puncte de vedere'
privire la proteclia mediului 6i, in pluo oferfi asistenfd politici ale UE, Si;;'*t au fost
toate sectoarele de activitate
ce rn aProape
pentru proiecte in domeniul transporturilor. rAnd, in timp
 2'59
CRESTEREACALTATIIVIETII
268 SA INTELECEM UNTUNEA EUROPEANA

astfel un surplus. Pur pi simplu s-au umplut depoat . pAC a produs distorsiuni ale p-re!uril?:.
*:11*: *
UE cu alli partenen lm-
de cereale, lapte praf, carne de vitd, ulei de agrl.dura, ' ututtut relaliile de proteclionism a
stafide, srnochine 6i chiar ingrEgimAnt natural. portanli qi ;;;;iidat imaginea
spre sfArqitul anik:r'90, aceste surplusuri di Uniunii'
"
dar exista pericolul ca prin crefterea prefurilor la lPntru schimbare a im-
mondial ele sfi reapar5. ('reqterea presiunilor politice qi publice a UE' Prima
t#;;;t'"i'" potitice aericoli
Fondurile PAC au fost folosite uneori in mod fraudu *us uncle incerciri
Diferenlele dintre prefurile din UE qi cele de la n s-a flcut in anii'eo, tini i""*u*i to't"ilIr de strbvenfionare
mondial au tnsemnat rambursiri serioase, care
zentau o tentatie irezistibil5 pentru fermierii mai
#Fl:i::xrxllf*-** ml J$:,-:.*'H ll'{ili Ideea s-a rovit
mai eriJenie'
cinstifi gi, in ltalia. pentru crima organizatS (Grant, 1 lTil':Xi':'il1Ti:l#ffi;"* din partea micilor fermieri din
p. e9 * 101). insi tief''ementa
de o rezisten{5
fncerciri sortite si ele esecului'
in
liranla qi Germania' O"pa "fi" ridicat din
PAC a creat o dependenli economicX, susfinAndu-i pe acel
fermieri care ar fi fost scogi de pe piafi, a crescut preptl re91 comisar,rt p"'''t#ffi;ffiR;tvtutst'itty
asupra
a
pericolului reprezentat
terenurilor agricole gi nu a reu6it-sd inl6ture diferenla di$ nou aceasti proUU*a, u'?rtizAnd
..i. r r'rea de J;;i;;;;i J: p1"9:::-:f
fi J"T;:
tre fermierii sdraci gi cei bogafi. tn timp ce in lXrile in carerl "."*, la prefuriie garantate' redLlcer :ffi'"";,Tis6-Pi
,"n.rrtur*u reducf,
sectorul agricol era eficient, precum Danemarca, Franf& stimularea fermieritor
reale, carne de vita si-ufrt Ei
gi Olanda, unde mecanizarea gi agricultura intensivh au
suprafetele cultivat: iiilt;l;tt: y $!\ i^ avertlsmen-
ciuda
-op:lf'
adus mari profituri fermierilot, in
cele cu o agricultur{ qi in ciuda
mai pulin eficienti precum Crecia, Italia gi Fortugalia, H5r,"r i;uiii '
sinaicatelor acestora
aparitia oosibilit5lilor de
fermierii au r*mas destul de siraci. Aceasta pripastie s-a telor Curfii d" C"ntJt"-[titf'.1Ia i a"touut pAni la urml
fraud[, Consiliul p;;il &'icultur6 De
adfincit qi mai mult odatH cu ultimul val de aderare.
aceste propuneri, d;;; ii
i'"i de ne.gocieri' in maiau1992' crescut'
FAC a incurajat cre$terea folosirii ingrSg{mintelor pi er- ri te ;[--t#; ;enitu ri"ie
fermierilor
a tu nci, su rplusu
bicidelor, a defrigirii, a distrugerii arbugtilor in scopul mondial a contribuit la
iar cregterea p"l'#i;t;;;;i"
iu
"lu"t pAc. presiunile pen-
creqterii suprafelei arabilg pentru ca astfel si creasc6 preluritor
conrracararuu
"ru.t#or**ila"rii continuat insl tn 1998' cAnd
tru introdu.u'"" a"'Jtii'"[aiiiu
rentabilitatea fermelor.
de
Ettchler' a sus{inut trecerea
in ciuda surplusului existent, PAC a f6cut ca alimentele sH succesorul fri Vrutlf'"ty' scad
devin{ mai scumpe pentru consumatori, Tocmai aceastH "'"'
la compensatiire ac"oiail'rtt*[iiitr
atunci cAnd pre[urile
ror nurnai pentru anumite
contradicEie tnire menfinerea unor prefuri mari, pe de sub un anurnit rw.li"-iluffii*ur"*
o parte, gi acumularea de surplusuri, pe de alti parte, a .in"fififJ:i":X;;enit Din 2005
reprezentat o cauzi principaid a scepticismului fa![ de introdu_cerea de noi reforme.
infelepciunea conceptului de integrare european5. tntre subvenfiile Pe care
s-a renunlat ue ei ur-
intrucAt 46% din veniturile UE (aproximativ 45 miliarde '*"i'i'i"ta1-ga'"ra
fermierii le pot primi cu produilia
pe care o inregistreazE'
anumite state rnembre
de euro in 2004) sunt tnghifite de agriculturH pi pentru mand sE primeasc;;;;#;^tJ !ie.+1rn dacil apare pericolul
i" si;tem,
cHbugetul Ufi nu este nelimitat, banii care mai rimAn se va permi* *"Jrrir*i "..rri.r timp
de munci)' Dar tn acelaqi
pentru celelalte domenii sunt mai pufini. pierderii u"*""'*'i'u a"jocuri
 258 SA1NTELEGEM
uNluNEA IUROPEANA

cRE'TEREACAtiTATtiVTETt| 259
lrrxomburg
lrlondo -t
l lecmhurg r:1":rf":
0qngmcrco
i )iando itr-r.,.
_:i:,r.,:r:rri
';l,1ii;;
Marco f,rilonio
Arrslrio ;iiii!;iu:,t*lt,l+ir,
Aurtrio
I rl)ru ;:iia,{rii;iii,,ii
Olondo j ,
l. -: la],Il -n]]
h lando
Belgio
:; :";i:1'f'!',1' 't1,. .'11.",
Moreq Britonie ):l!r1l'i:.it]:i4.,' : :i:ii.i.
Suedio
{lonemorcg
Frtlnfa
Suodia
Sormonio
l..lngoriod ::lJit: i ii ;,tr'
Jtolio
f orlugolio
Finlondo
Sloveniot ir- ri',,*.$l
Medic pe UE Cohicr
Spcnio 0elgio

Cipru * Mollo* :;',:r'1,1r1,'i;1

; rll:;lilj.

Grecio Itolio
Slovenis * Finlando 'lf:.

Portugoiio
Medio pe UE
A,tolro *
Gracio 'l:i.itir: t;::lr':l,il.tr,;,1i:ll:tiriiiir.i,{:
Cehio*
Fronfo
Ungoricr *

Slovocio * Gormonic
Estoni<r*
Eslonio *

lituuni<; { Loionicn

[etonia * $ponio
Liluonio * t,, :'' - ' ,
Folonio * ' '

Slovocic* . , ,r.,. ;'', " .. .r';+i. ti.;, , , .

"", .w-;J.',
Polonio * . ',,: r; 1
:-,-i .,,,,,.;;.+':i..'1 ,

* $tot.l6 A " I S: ralc !0 stclc din rlrimul vol de

adarEro
$urcq: Silr Eurortct " htlp://europa.au,intfeommfourollol, ?004. eifrala coruspund unului 2003
Figura S"L produsui
intern brut pe cap
de,".u,ror,;-;;;;
Figura 8.2 Ratele $omajului in Uniunea EuropeanS
 2?3
CRE5TEREAcALllATllvlETll
272 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

cat aceste
De aceea' atata timp
r).rntele dintre state este limitata' echitabilS dc
constr''ti obazd'
i"";;ii;';;1
Itircrenle exista,
;ffi ffi
Fron!o
Moreo Brilonio
Garmoniq
: ;
Nrr este deci surPrtnz
:* :ffiyil ff x *;:f ffiffi ;:|,T::JJ;
Sucdio z()ne din statele membre' acestor
ceabordllea comune a
Olgndo
Armstrong (rqgg)"s;;r eaze siguranta
Bolgio
r)robleme la nivel
niui-"rt" avantaie:
""'"#;;;;" in care este cu adevirat
l'i fondurile uo' ri to'15""']t'"ill"
Donemorco
^"a" efectuate de fiecare stat
Austrio
Itolio
,rcvoie de ele, too'do::;;;cliJftil"
reale-a statelor membre
in sco-
ntembru qi stimulare"""p"tatfi in calea integrr rii'
Cchio'
utrl depagirii uneia tt:;ffiffiii"iti" u"are ci fiecare
Finlondo
Sponio il uolifuca regionare #;Hffiamni totodati sdifaptul
din Liniune sa
statmembruincepe;;i;;i"t-tat ca Partenerii pentru elirnirr a-
Slovocio*
Ungorio' tlobAndeasca uu'''astaie'
M;i1;;""*n[ gn'sor iiin
Slovcnio' reaposibler**r"""il"s;ii"i;.li"g*lt$ni::Uffil:#i,'#
de rirunci, ceqterea concurenlei Pe
Esloniqr Prata)'.
lrlondo p'inorogll iJt"iittii ai" regiunile mai slrace care
un element
Porlugolio
Grgcio
il ;*.;';i ;,", E [hli: $tr*]'ffi'*ffi ;,:Iiff ::il liX:f
Lslonio*
Poloniq*
::[:f lffli'xliJil1l1"",i;;rili::*:r':::x:Ilii,"i"'
r"rJJLl'i;;"ttil; flcuta cu eficacitate'
si seasigur" "ste in
Lituonio' "a na iqi are- c'riginile ?"]t:5-1"::':o
-u"'nffi 'fi:i1::"tm:
Politica'"gio''uid"u;opea
Comun it ate' flfl,; X'ffi ::
il:':":a"'"ii;"ini'riagri':ore
',"#g:1fr:1":nxr;::ffi
;i;;;; ionduri pentru dezvoltarea
fermel:r
Comune, au fosr mctodelor
r A - I0: Crlc l0 stoto din u[imul vol dc odororr agrlcole' peniru rnodernizarea pentru ter-
si a echipamentet;;
Sur:o: rful Bincii Mondiolc, http://ww*-worldbonk.org/doto, 2004, Cifrolo runt prntru onul
iolosite in agricultura!i
pentru crearea.de beneficii comund'
o politicd regionali
mieri. in 1969, C;ll; i
2002, cu crceplio lrlondci, pcntru corc cilrrlr runl din qnul 2001, Nu cxirt6 cilrc dirponibiL
ponlru Cipru, luxcmbvrg 1i Molta.
p'op"
c;;;;6;"iti opozilic din partea Euvernel'rr
dar s-a c.,,'tfru'ltat
*"t?l:.i:',1"#fitatodatiTprlT:1^:*:::*ffi
Figura 8.4 Populalia angajate in agriculturi :""t]f "
a devenit
'70, cAnd iaeea uaopJtii"*i politici regionale decomune
to'i'le*e interese politice
efectele declinului zonelor rurale gi de a incerca sd revigoreze mai acceptabtH d;l;;t; 'It'uiiurtt* in anii'50 intrarea
vechile zone industriale gi marile oragc. Totugi chiar dacl astfel qi economic"' U" J;;;*"titt*tial a fost
regi-
ao'a liri.cu serioase probleme Ade-
de programe pot contribui la reducerea diferenfelor economice Marii Britanii qi
in 'tlubul'i';''tJ"i'
nu-i apar{inea)'
Italia
din interiorul statelor membre, misurain care pot aborda discre- onale, bogafilor" (c[ruia
 265 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA
CBESTEREACALTTATilVTETU 267

protejatSde importuri prin tarifele practicate

iar statele mer a descuraja produc[ia in surplus, plitindu-i pe fermieri ca sX nu
suport5 impreund sariina financia'ri
IGatf, de acest lr.rul mai produc6 atAt de mult.
PAC este p6nd la urmlmai
prgi" ffiiitici
agricoli, in
cAt un sisrem comun de subverigii'd"til;griculturi. Costurile PAC sunt acoperite de Fondul de Orientare gi Ga-
asriculturii fixeazi Min rantare Agricoli (FEOGA), care reprezintd cea mai mare compo-
11 ri.e93rein;"p; J" #?;;il;:;ililll,il
i:?*"':T":illl.:ii1
d_i s cu
fi*. pe,,i,., ;il produsere us,i.ohl
!i i lor i nesocie ii tor ca re h ;# il :iH,"ff '_:;*;
nentl a bugetului UE din anul 1962, cAnd a fost iansat (chiar dacd
cheltuielile pentru agriculturH au sctrzut de la 85% din buget in
l-u -?u,1 e
1970la aproximativ 46% din buget in 2004). Cea mai mare parte
::fi"H}i:,
prin pentru. "ll:l'i.
"i,':TI
Consiliul
ut
Agricuttlrd,"u'*
u,, iiJ. fi ;;
p* iu ;;;*.{;;"lil1:1,1
t;1'il a fondurilor sunt alocate Departamentului de Orientare, care are
gi guvernele nafionare, miniptrii rolul de a achizifiona gi de a stoca surplusurile 9i de a stimula
stabilesc irm'toarere tipuri do exporturile din agriculturi. Cea mai mare parte a baniior din
pre{uri:
acest fond merg citre producitorii de produse lactate, cereale,
c prelurile lintd uleiuri carnl de vaci gi vilel gi zahAr. in acelagi timp
gi grXsimi,
.*..prefurile pe care fermierii speri sX te
oblini pe piaqa.liberi pentru a_$i putea acoperi investi- Departamentul de Orientare reprezinti unul dintre componen-
fiile; aceste prefuri sunt de obicei Lt"bilit" tele fondurilor structurale ale UE (v. mai jos in acest capitol) qi
pref urilor mond ia e, pentru a l"ri" "irJrf este folosit pentru dezvoltarea agriculturii prin investirea in
a sigura r"r* i"'rito,
de trai mini:
I
.*nirlt
r mro*u r i
echipamente gi tehnologie gi prin sprijinirea lucrdtorilor din
n1
p i subv en1 i i l?
k?i,il li i::Hx:=f"T;!\ agricultur5 cu pensii, ajutoare de boalfr gi altele.
o pre{urile de interu.e.nlie._ prefurile
p* cire UE le plltegte Din punctul de vedere al celorlalte scopuri ale sale * cre$-
ca mdsur5 de.ultimi instanll p"r,[ru u."*pa* terea productivitXfii, asigurarea unui nivel de trai decent pentru
sele de pe
p.oj*r-
piafi, in cazul in caie acestea nu obfin fermieri, stabilizarea piefelor, asigurarea rezervelor gi protejarea
preful
finti; fermierilor europeni impotriva fluctuafiilor prefurilor mondiale
. pre!urile de prng * preturile pentru produsele
pentru care se pldtesc taxe, aitfel ini6t
de imoorr - PAC este un 6ucces. Fermierii europeni sunt mai insttrrifi dec6t
aceste pruari",f inaintg iar situafia lor este mult mai previzibilX qi mai stabil5.
fie, mai pufin competitive; UE este cel mai mare exportator de zah5r, oud, carne de pasire qi
o prelurile de poryi.re produse lactate din lume gr^acoper6 20% din exporturile mondi-
- prefurile minime pentru care un
produs poate fi imporiat in UE. ale de produse alimentare. Incurajafi de existenta prefurilor fixe,
Acest.sistem de prefuri fixe a devenii fermierii europeni au scos tot mai mult din p{mAnturile lo1, astfel
ins6 din ce in ce mai incAt produclia a crescut in toate regiunile UE. UE gi-a devenit
costisitor si mai comprex, deoarece
fermierii din uE ;;;;; autosuficientI, in sensul cI poate produce orice este compatibil
mai mult dec,t consumf; piafa. UE a
trebuit si achiziii";;;; cu clima sa (inclusiv grAu, hamei, vin, carne, legume, produse
surplusuri de mirfuri dnt'."r"rle
s5 le-depoziteze sau si :Ie plasez"
cui.,e de vitd $ir';il;; lactate) gi produce in prezent mult mai mult unt, cerealg carne
i" ufuru'UE (spre iritarea ce_ de vaci gi zah6r dec6t consum6. Pe lAng& PAC, la acest succes a
lorlalte- liri producltoare de proa"*
ugri.ole, Statele Unitg de contribuit gi ajutorul pe care fermierii l-au primit prin intensifi-
exemplu), sd Ie dea ca ajutoaie
fdrilorcHru.e sa h aist.ug5 sau carea mecanizErii gi a folosirii ingrigimintelor agrochimice.
sI le converteasci in alie produse. Vi""f,
au exemplu, ar putea Din nefericire insi, PAC a generat gi multe problemer
fi trarrsformat in alcool, depozitarea
spafiu, sau chiar in combusiibir. uE ".G;; ;;;[iH ffi;
a inclrcat chiar varianta de
r Fermierii din cele t5 firi (vechile state membre ale UE)
produc mult mai mult decdt poate absorbi piafa, creAnd
 (RESTEREACALlTAIllvitTlt 277
276 SA INTELEGTM UNIUNTA TUROPEANA

pentru- Politici
reduceri de locuri de mnnci, declinuI industriei, rea sectorului de afaceri' Instrumentul
(ISPA) reprezintl pentru
sau infraclionalitate) sau zone care depind in foarte Structurale Pentru Pre-aderare
de Coeziune pentru
mdsur5 de pescuit gi agriculturX. Este vorba despre vechh triri echivalentul Fondului
"."utu de Aderare pentru
le zone industriale din Marea Britanie., Fran[a, Germanln statele membre, iar Programul Special
(SATARD) (rnenfionat
gi Spania, cflre num5r$ 18% din pnpulafia celor i5 stat$r aft-r*i "*'9i Dezvoltire Ruraia participarea
membre, qi cHr:ora le-au fost alocate peste 3 miliarde dt pi-mai devreme) le-a acordat spriiin pentru
euro tn 2004, in principal din FEDER. ulterioar5 la FAC'
r Promovarea programelor incluse in Obiectivul 3, carg irr mod real la mic?orarea
llste clar cd politica regionald contribuie
au ca fintd dezvoltarea resurselor umane. Pentru ace$tff
statSle membre bogate 9i cele sSrace 9i
c[ rapor-
programe este eligibil5 intreaga UE. Scr:pul lor estr il;;Jitntre schimbare' Mai existd qi
trrl economic dintre *i. **t* i" conti:nu,
reducerea pomajului, lirgirea accesului Ia piala munell intern brut
qi promovarea egalitHlii panselor intre bXrbafi gi femol, ;;;;; diferenli majorl intre nivelurile produsului (Luxemburg)
Sumele provin in principal din Fondul Social European
p"l"p i" r".uiior diir cel mai bogat stat membrumajoritatea t:l^olJ5
ii ."f Lui sdrac (Polonio fi letif* n"alticel'd.ar
gi au fost destinate cr-r preponderenlI Gennaniei, Marii ale PIB-ului' iar cele 10 fHri
state membr" au inrefisirat cregteri
Britanii, Franfei, Italiei qi Spaniei (in aceastd ordine). ?n urme' Unul dintre
{:are au aderat in ZOO+"te vor t:5lca curAnrl Pe ,1,
2004 sumele cheltuite in aceste uon€ au fost de circa 3,1 lrlanda' al chrei FIE
marile stlccese raportate'in aeest sens este
miliarde cle enrn. media UE in 1986la
t.

rap .in rie locuitr:r * .t*u.i,t de ia 61% din tl

o Mai existfi, de nsemenea, o mulfime de "Inifiative Cnmu- schinrbs ri ili
i#;iii"s:cr;i0oa 6totiutt.i Hurostat)" Acesre
r

fir%
nitare" cu obiective specifice, trnele dintre ele suprapu-
au dus la crearea A" opt'tunitS{i de afaceri in regiunile mai iil
nSndu-se politicii sociale. Aceste programe sunt: Interreg "J *igrxrii forlei de mu116' la
III, care promr:veazI cooperfrrea trans-frontalierS, trans- ;;;;i--rE 9i astfeila-i*d"t'*u
ii de noi pie[e de
ilr'

de noi u.rr** J" bt'nfrstare qi crearea

il

nafionald gi interregional[ Oi care are ca gintd principalfr aparilia u

desfacere pentru restr"rl Europei' ii

echi librarea dezvoltdrii zonelor multiregior"rale; Urban II,
care se axeaz5 pe regenerarea oraqek:r pi a zonelor urbane ii
aflate tn declin; Leader+, care promoveazi sprijinirea [r

dezvoltXrii rurale, gi Equal, care se ocupd de problemele Politica sociali ri

legate de inechit6{i1e gi discrimin5rile de pe piala forfei de l
muncfi. lmpreunfr, acestea consum* eirca 5% din bugetul 0 integrare economicb eficient5 presupule reducerea diferen-
fondurilor structurale. [eior socialc eiintre
-'i"p-"i' Feia o baztr de salarii egali' fdrtr |,
I
. similare privind
fn sf$r"qit, UH a pus In punct programe de sprijirr in corrdi;ii de muncd .t'*fti*Uif*' firb standarde
frra o cre$tere a for[ei I
perioada de pre-aderare peniru cele 10 tdri est-euro- ;6il;il" anga;alilar'lii ale femeilor 9i
piefei unice ar fi subminate'
il
pene candidate (cele I care au aderat deja in 2004, plus ele muncd calificate, fundarnentele 1

efectele concuren{ei
Statele europur"t* *ui *ai"" u' uuu'
IlornAnia gi Bulgaria). Cel mai vechi program de acest du suferit q

UE' in timp cc f5rile cu

din partea prrt".",ito' rnai bogali din
l,
tip este programul PHAIIE, inifiat in 1989 pcntru spri- qi-ar picrde for!a dc '

jinirea {Arik:r respective pentru a-gi tnfiin}a institufiiie o lcgisla{ie , *.rr,.,i*"ip"f i""p*gresistd bune'
t.

munc6 mai
muned in favoarea .*il,. .Jr* ar ofericondifii
cle
qi sistemele nece$are aplicilrii corecte a legislaliei UE gi I

de
aspecte, impreunl cu o istorie indelu
ngat& Promovare
pentru a face investilii in infrastructurd gi in dezvolta- il;,; ,{1

il

i'
 CRESTEREA cAL[ATllvtETlt 277
270 SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

mearg6 mai depa!-

Marea Britanie' ti1'Y'o1si t"';S
Caseta 8.1 Politica comuni pentru pescuit
,rll,' !iri, Precum
;; ;;;;' it atea si j1il:ff
r,' r,t' ca lea re'f ormel ;'sibi I
:;
aceste reforme'?'tl
Industria pescuitului concentreazi circa 0,27" din forln ll, :,i'i;';;;fti'ut 'a i" PAC in sine s5 fie
mai
muncl din UE, insX situafia acestei ramuri are implicalii asuptfi ,.,. sirntd mai pulin rnulte oportunititi
"tl;il;;;iio"
;tJ#:;;a mt'tt maiintiri
comunitfifilor din toate zonele de coastl ale UE. Disputele ,,r it'ntati spre pia[i' pozitia UE in
de zonele de pescuit in apele europene au dus uneori la ct)nc:
,1,' .liversificare Pen;;tl'Lt*r"ti
$i':x':ot ut."'i (oMc)'
fruntdri serioase intre partenerii UE gi vecinii lor. Un exemplu ,
, r.u.cic rilo,
otg'i'li"i'''ii"l'ar:l:*i t"^.i1ca vor trece atri
sunt aprigele rizboaie ale codului, din anii '60 tlintre Marc$ "l "-.
r ruonentii au adus' f'-
ta^atlf lor' argumentul
Britanie pi lslanda, cu privire Ia accesul la pescuitul din zonn'
lI;:;"'H111if "J,'il1'"?ffi;::".;
de nord a Atlanticului. La fel, in 1984, paza de coasti francezll a 'i
deschis focul asupra vaselor spaniole care pescuiau in interiortrl ,1
.1;::1Sq;';,ff
reduse ter
linritei de 320 de km a Comunitlfii, gi peste doudzeci din ele nu ,,,,,;;;?l;,";u*ita mirirnii i"ttttitiile 'a' in agriculturd aur qi o
fost interceptate lAngX coastele Irlandei. in acel moment, flota ,r urocluctivitetii l'J ::;;'i"' ;tt**y;
,,,i,' n i r ic ut i" p.r it i'd::::;il; lX' :#ill; lj
de pescuit a Spaniei era mai mare decit intreaga flota a UE, iar I tl
c'are rr
drepturile pentru pescuit emu un capitol de mare importanf5 ;,,;;';;;;;'ll *u'" dc Persoane a PAC c"ltre
figt:""8'Ii'o*"nia*"' imediati
:

in negocierile de aderare a Spaniei la UE. Mai recerlt, vasele de (v'

,trestor {iri
pescuit spaniole au devenit un argument de politici interntr
.,ccste lrri ar d""
I"'s;J;"Ip i"1'r'*:*",,l'f:',,}i,Tli:l
tt
britanic5, intruc6t euroscepticii din guvernul Major includeau pentru ca
prezenfa acestora in apele teritoriale britanice printre multelc i't*ri,*U"ie ficute eforturi Compromisttl la care s-a aluns a

lor nemullumiri legatc de aderarea Marii Britanii la UE. si, nu sc simtS in

i"fJo'itoti'
Din toate aceste motive, pescuitul a reprezentat un aspect
deosebit de proeminent in conceperea politicilor UE care, din
i,,*,a ir,: ?'"':
ilsriculture' In ace iiiiffif
il ;' t:*;
T',#;;if;*t*'r"*l
grtm*
1983, a adoptat o PoliticS Comund pentru Pescuit (PCP). Princi-
palul scop al acestei politici comune este rezolvarea conflictelor
. 3, to.u''
"
1,' s"t d; ::f: ,1".xx1; t1'it:
cu privire la drepturile teritoriale pentru pescuit qi prevenirea
excesului de pescuit prin stabilirea unor cote. Scopurile acestei sa fie
rulat un Pachet ctc oi"tout"te directe
politici sunt urmirite in principal in patru moduri. In primul
rAnd, toate apele UE de pe o razl de 320 de km au fi:st deschise
;:ijaiil;;i*l"gsa tu
"t+l*q*,':',*ils:1mm:d#'*l*ni::'t'J
euro (6,1 miliarde inceapa de la 25% in
2004
ut'i'
tuturor navelor de pescuit, deqi fiecare stat mc'mbru are dreptul eqalonate p* o p""JJ'l"'to
anual cu 5u/"'
si restrictioneze accesul la zonele de pescuit pe o distanfi de iili.t*uti;
19 km de la {irm. In al doilea rAnd, PCP impiedicd pescuitul
in exces prin stabilirea de cote nafionale pentru pescuitul in
Oceanul Atlantic Ai Marea Nordului gi prin regularizarea zone-
Ior 6i echipamentelor de pescuit * de exemplu prirr stabilirea Politica regional5 in regi-
de standarde la m5rimea plaselor de pescuit. In al treilea rAnd, a UE are ca scoP
plasarea de investifii
Politica regionali econo-
s-a infiinlat o organiza{ie de pia{d care si supravegheze pre- UE' pentru a reduce discrepan[ele
unile mai *lu: p*'''t'u locuitorii
furile, calitatea procesului de marketing gi exportul din acest
mice qi Pentru ; ;;;'-;"i d il :P:iil"ita1i
'a'ut"'u"f"
domenir"r. De asemenea, orienteazi gi negocierile cu alte fIri cu
privire la accestrl in apele teritoriale precum gi la conservarea a c e s tor i on
"
st I tli:il;;; Y i ::Hr.T';:J: #,:ltlffirti
rezervelor de pegte.
[r]f*iT]:'?f i:il"1$:'ii'xHl;mdeacontracara
 280 sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEAT{A CRE$TEREA {ALlTATll VlETll 281

rlin SLIA sau Japonia (?1% in UE in 2004 comparatir'-cu 6% in

tirnpu I pregedinfiei belgiene a Consiliului de Miniglrl , ,'ir
.^^Jn
:;l )A gi 5,3% in ]aponia). Carrzele sunt neclare, dar unA dintre
belgian a lansai ideea unei carte a drepturikrr ele
1?lJ F"":r"ul
ciale fundamentale, dupH modelul cartei nou acloptat!
dei;; ,^,nte. cu siguranli, relativa sl6.Lrici'ne a sindicatelor
profesior'aiq
ldeea- a fost preluatfi de Jacques Delors gi careang*jalii pot {i.co*cedia1i.
suslinutH ae hoifir&
socialistului Frang*is Mittexra*d de a pr,:rnova poiitica Irrccum 6irelativa ugurin!6 cu
s. i trr ;,rit faitr:r este pr*porfia ocupat6 d'e pia$a neap;rd din Huropa'
pe toata perioada pregedinfiei franceze a CE.
in iavoarea ei r';rrr fl{c}L1cri o cincime din Fllilin anumite state gi care' in Italla
declarat pi alte state care aveau guverne socialiste *
cum au ,It, exemplu, ia forrne institulionalizate gi *e confundd cu crima
,,rganizat5. UE a lansat n serie r"le programe de recali(irare pro-
q1 Spania prercum
tr.u.i1 - ;i"guvernul
al lui Helrnut Kohi dln Germinla. singura
conserrrator mod
- r,,iionai5 qi iqi reorienteaz5 re$ursele cdtre zonele mai sXrar:e
partea guvernului conservator din Marea "p*iti. "*"tiriff intermediul diferite'lor programe regionale 6i
"rlc Uniunii, prin
Britanie. trtrrguuei
i"hatcher a considerat *:, cu ,,totul
:.u
n*potri"iy;-;;-i;gi?; .cociale, ,lar rlzultatele sunt amestecate" Geyer pi Springer (19?8"
pri"vi.qe Ia reglementirile cre m*ncd gi proteclie sociard"sfr frp
stabilite la nivel de comunitate gi a r*upir,r carta
"; p. 210) cornenteazfi cd politica U E cu privire la
gomai are "mult&
sociaH;u f[ viribilitate, riar pulink concentrare" qi cE incercarea de a gdsi
incl "o cartl socialistA
- conceputa ae socialigtii ,f i" C"*i_i *f : solu{ii este impicdicati r1e lipsa de sus}inere din partea- state}t"rr
in rnair:ritare de statele membre socialiste"
rr.icmbre, care rflspund de politicile lor de ocupare a for{ei
ffrrrtcrrr,il i
ele
3i1llnuti
1993, p. 750). ci trebuie creasc5 irumdrul de
,runcX. Ei mai observl qi US, sH
s-a_pus prolrlema-adoprffrii Cartei pentru Drepturile dar incer-
- !1r{
Snciale Fundamentale ale lr,funcjtorilor
locuri de muncsin conclilii de cr:mpetitivitate cresctttd,
{sau Carta $ocia6) in ,rAnd lotugi sJ respecte drepturile tradilionaie ale angajirfil'rr'
summitul de la Strasbourg clin 1999, Ivlarea Britanie ,
.*f*ui Una dintre sciriurt [ril*aduse de lratatul cle la Amsterdarn
s5 o semneze' Planurire cre a integra aceastH cartr ccr"rpitii'
in rratatui a fost introducerea unui capitoi cu privire la prohlema
de la Maastricht au eguat crin .rr.ria refuz,rui "crlnlucrtze in sc,"ipul
succesorului lui i,", care se fxcea apel ca stirtele memtrre s5
Margaret Thatcher, Jahn Major, de a-i accepta confinutui; Dar
abia conceperii urrei sirategii unitare pentru drimerriul mrrncii"'
c6nd Marea Britanie 6i-a schimbat pozi{i*, odut6 faptul tneln-
nf"g;r";i; tr:t ceiace acest articol este sH stabileasct c5 statelt'-'
ai r,in f runrea guvernului'britanic,"r, cI
l,Y: ] ": }:y€l p,rtu i bre gi Comisia trebuie s6-gi trirnit* reciproc rapoarte' pentru
tr rnte;;rati in Tratatul de la Amsterdam. pe lAngf, "ortJu
alte rrp*.t*, poiitlcX pentru acest domenir-r al rnuncii
rfispunderea pentru o
carta consemneaz5 dreptul la libera circulalie,'ia .u*.,rruru"*
rArnine tclt stitelor rnembre. Pioblema qornajr-rlui a {in't cap*l
corectS, la pr*tecfie social& (inclusiv la ajutor de Consiliului'
Somaj), fa fibera ele agenclf, ia c6teva elintre ultimele summituri ale
asociere.qi la negocieri colective, ra tratiment egar, linii cflmune ale acestei
ri sindiatg in carirul cfirora s-au stabilit o serie de
siguran{d qi protec}ie ia locul de munc6 la o"pensi* inceput de cari-
asigure un trai decent.
6i ;r;;; p>*litici, inch-rsiv spriiinul Fentrr.t tinerii a{lafi ia
erd gi pentru persoanele a?late in gomaj o perioadd indelrurgatil'
In ciuda tuturor discursuriror crcspre poiitica sociarr,
mare atenfie s*a acordat,.incepAnd cu anii ,g0, unei
cea nrai prn."* gi prlceduri mai simple per"rtru intreprinderile mici gi
singure pro- Lqtccii. biqi incepand tlin adi qo s-au creat milioane de noi
bleme; egec4l UE de a scddea iata ;omajului, a cdrui p*r[i*tu,lfi, Ioc,ri de munc5 1a}ivelul intregii Uniu*i, ele fiind in maioritate
fost la un moment dat cclmparatS-ru persisienfa sdrrciei
in suA posturi ternpr:rare sfiu cu jur:rdtate cle.neirm5, muite din el*
in
(Dahrendorf, lgsg, p. 14g), pia{a unic5 nu a reLrpit sfi ereez., mai multe ori ocupate de- tine,ri
sufici- lectorul u*.ri.iilo, $i der cele
:",**
j:.y.i de.m.u.1cd perrrru ctrropeni gi, deqi iata gomajutui ,Jin intrafi praasp$t pe piatra muncii, acest lucru nu a contribuit in
cele 15 state ale UE a sc&zrrt in anii ,90, este inca mai
*are d*"et mod reai lu ieroirai.a problemci pomajului de lunga durati'
i
 CRE'TEREA CALITAJIIVIETII 27s

de
au fost introduse dupi Tratatul
rarea lor nu numai cI a adf;ncit diferenfele economice in cadrul $i mai multe schimbdri Comitetul Regiunilo-r
CEE, dar a sporit cererile ltaliei de introducere a unei politici ta Maastricht, cAnd r.r'iJri.."ute 199i1
regionale. Raportul Thomson comandat de Comisie comenta in ;:ir;;';;.tu::fl,i;:llilT;"H#f
1973 ci aceste difer:enfe regionale aveau efect de barieri in calea ":"J."J.ilH"J"HJ!
monerari
unttia dintre scopurile prir,cipale ale Tratatuiui de la Roma ("o HljlT;"J:ffi:i :l*.,ii cd uniunea..o,1o*i.a ei
jt*r"p..iur. r.gionure, cu atat mai mult cu cat
expansiune continu5 qi constant5" a activitSlii economice) gi ci :ffi:;ffi"J ii" de-conditia de a-gi reduce
amenin{au si submineze planurile pentru o uniune monetaril, tirile mai ,arr." "f"ti"e
Ei

reprezentAnd chiar un potenfial pericol pentru pia{a comuntr

"*u'lti
f#i.ffiil;;;;i;t%;" ris' inainte de a-;i putea introduce

(Comisia Cornunitdfilor Europene, 1973). Astfel s-a ajuns, in 197$ moneda unic6,
una dintre preocuphrile
la decizia de a crea Fondul European de Dezvoltare Regionald, Politica regionalh este in prezent
Distribufia fondurilor a fost inifial bazatb pe un sistem de p,i;:;;.J"i""u"i""iii""n"**l'fi iItrff TritT#li;
coti-parte, in care Marea Britanie, Italia qi Irlanda urmau sE fie fonduri structurale I
in timp ce in prezent au aluns
beneficiari neti, iar celelalte 6 firi membre si fie contribuabiline\i ComunitSfii Economicl Europene'
ai Fondirlui European pentru Dezvoltare Regionald GEDER). pAni la aProaPe ;;;;'Git* q' milia.rde dL eurc' in 2004)'
de proiecte pl s t ite
La sfArgitul anilor'70 atr avut loc reforme in sensul introducerii i'este iu mi tatei,'t" re'"iii1)'ii n u 91;1'::"'
a
perioada 2000-06 s-a alocat un
ideii de non-coti, Comisia putAnd aloca, pe baz.a determindrii din fondurile structurale' Pentru
dbiectivele politicii regionale a
unei nevoi a unui stat, 5% din fond. Au apirut voci care spu- buget de 213 miliari;;;;;;'
neau ci firile rnai bogate ar trebui si renunfe la cota care le UE sunt urmttoarete: L' definite
revenea, deoarece igi puteau oricum acoperi singure costurile . Ajutor p"n*ri, regiunile.incru.ll^!oriectivul
treneazS" Ei unde PIB-ul pe
interne de dezvoltare. Alte reforme, din 1984, au definit mult mai ca regiuni "undetezvoltarea
cap de fot'iiol*tt* sub 75%
din media UE' Regiunile in
precis ideea de regiune care are nevoie de astfel de fonduri, au (cum
crescut segmentul de non*coti la20% gi au irrlocuit cota fixa cu cauzd includ t" o a*nsitate redusf, a populaliei inde-
'on* Drecum qi zone
cuantumuri situate intre niqte limite minime pi maxime. Astfel, ar fi nordul ilil;"1 fi Suediei;'
din afara granifelor
Germania avea o limitl de 3o1,, Fran{a de 10%, Marea Britanie p[rtate, t;;;it;Aiunite franceze
oeste 22"h din poPtr-
de l9%, Spania de24o/", iar ltalia de29%. Franlei. R"gi;;il";lTfibile cuprind qi lc-au fost alocate
ui uh'
Actul Unic European a atras din nou atenfia asupra politicii la[ia celor d;t*il?;;i'"tili
2o04' adicd 65"/o din totalul
regionak"'prin introducerea Capitolului V cu privire la Coeziunea aProaPe 20;'tli"J; a" ""'oit' i
su melor tilii;;ili
ionautito- struc tu rale' Principali
Economici gi Sociali; acelagi act a explicat necesitatea 'tlarificlrii Spania'
fost oinS in 2004
qi ra{ionalizirii" modului de folosire a fondurilor structurale, in destinatari ;i;;;ilt fonduriau (pentru investilii
1988 s-a trecut la o nou.l serie cle reforme, ca rezultat al insisten[ei Portugalia,ti"ti'' f*fi' gi Germania
t" Danemarca qi [6rile
Marii Britanii de a se reduce cheltuielile in cadrul PAC 9i de a in fosta c"'i""i* a" isq'it' liTP gen'
Benelux nici un fel de fonduri de acest
se aloca 25% din bugetul Comunitifilor Europene fondurilor ""'ptit"ut" in prin-
structurale pAnI in 1993, Reformele din 1988 au avut qi scopul de Proiectele u'til;;i; obiectivul t sunt finanfate
De zvolta r e Re g ion a li
ipuf ai" ro"l"i E" t:f
a imbundtifi eficienfa politicii regionale, prin conceperea unui .
","T:lru
din Fondr'rl de Coeztune'
Cadru de Susfinere din partea ComunitHfii care sI permitd o mai GEDER) 9i 2' definite
strdnsd cooperare intre Comisie, statele memlrre gi regiunile in . Aiutor PJilGiliieinctuse.inObiectivul
structurale" ($omaf'
cauz5, pentru atingerea obiectivelor dezvoltirii regionale. cu rugi,,ni';uiutiou de dificuttili
 285
CRESTERrAcALlTATllvlETll
284 5A INTEI.EGEM UNIUNEA EUROPEANA

in rezolvarea pfo-
"bunhstare nepisitoare", reacfii generate de mai buna . T5rile bogate pot spriiini telil" ::]i:: qi tehnolo-
gtiinlificd a problernelor de mediu, de deteriorarea calitilii ble'melor at p'rin asistenla iinanciar[
lui qi a apei, de o serie de dezastre ecologice care au ficut v6lvd
''t*ii"l deintreprinderi
gic[' Pe t"'*"t it"'g' sereduce l"I1t"l de mediu rnai
standarde
de cregterea bunistlrii clasei de mijloc din occident (pentru inchise qi n.r'tutu'?" [iri cu
multe detalii v. McCormick, 1995, cap. 3). AEa cum guvernele nePreten!ioase'
fionale nu au putut evita ieqirca la rampi cu rlspunsuri la misuri pre-
UIi nu a putut am6na implicarea in
proble,me, rrici bazat inilial-pe luarea de
lblitica comunitard s-a"""ttf"tii' incit diferen{ele dintre
ecologice. Primul pas in acest sens a fost publicarea, tn 1979, * ventive qi pe gisire' ''ttfJf el'e ca niqte bariere
politicile nalionale -t;;;i;'s[ nu ac[ion
primului Program de Acliune Ecologici. Au urmat apoi gi altelcr problemi a fost observatd
toate accentuAnd importanfa protecgiei mediului, vizutl ca parts i,'r calea liberului u"nffiIt*;; ' c& ripsa un.r
ir, iqso, cdn,l a atras atenlia
a cregterii economice "armonioase qi echilibrate". Actul Unic de, Curtea de ]*sti!ie
ar putea duce la "distorsionarea
European clin 1986 a conferit politicii de protecfie a mediului un reglementiri ecologice co*""u statele cu legi maii'nghdui-
statut de lege iar alte schimbdri ulterioare au tlat Parlamentulul sciioasd" a corlcurent;' il;;"*PlL'
toa re in c{omeniul
i''aip"lin imoovirate financiar
*J;;i;;ti
un rol mai substanlial in politica mediului, introducAnd votul
tttt"f au regi stricte qi' in
majoritar in cazul legislafiei gi politicilor de mcdiu. qi legislativ decAt cetciritl'" ""t 'nui fabrici
interesate s5-gi deschidl
0 astfel de atitudine multinafional5 fa[6 de problemele de plus, ar Putea atrage co-mpaniile de protecfie a
i;r5 ra fie obligate tt ilil;;ttxltt
*trtipomente li
mediu se justificii prin mai multe motive:
I.
*tt:[i, Comunitatea trecuse la
o ori-
. O burri partc din problemele de mediu, precum cea a inceputul anilor'80'
h'
ll
poluirii aerului qi apei, nu pot fi limitate de frontierele
statalq aqa incAt igi pot glsi o mai bunl rezolvare prin
cntare axatx p- *?" 1g-;"+;i
qi sociale' Factorii ecologtct
au fq'l*: ff.HXl }*f#X \i

conlrrcrarea interstatald. ".ono*i." qi in alte clomenii' precum agriculturalt:*:,tt:: ui

considerare lr'
. ttt t' 9i in cei at *
Actionirrd singure, statele ar putea ezita si ia misuri de
protecfie a mediului, ternAndu-se de costurile impovi-
-r" rf i
;;;-h
rarr sp or =' 1 "
" mina u'dot'a in conrPara[ie cu ob 11""ilX':-; ,1;;
9i t Jt:, ff 4i
i"
3j.
rre mediu qi mai departe'
rdtoare care ar putea sE le submineze competitivitatea ffiff.e*;;d;; ;';J"parrte
a.'; t
economici. Astfel de temeri dispar insi cAnd statele se
implicd impreunl gi in acelagi timp in indeplinirea ace*
ilil*,' f i *:":::i y lj';;l*:Jiil:L'f; #Ji::"#J.:
prin care se conven ;;
t
,t
foarte atenti a
inainte cle ana fruruu
loragi obiective. Pe mdsuri ce statele se bazeazi tot mai i-t, va mai putea avea loc {
mediului' -
mult pe schimbur:ile dintre ele nri pe investi[iile strdine oosibilului'ei impact asuPra : ^^
se r-,,rrrr.x
bucurd dc ,o o. btrna
btrn- {,
i
pi pe m5surH ce se inl[turi bariere]e din calea acestor Actitrnil" uE d;;;;t";r1' 1;algri au aritat ci nraio- d
Eurobarometru
schirnburi, aceste temeri parohiale legate de pierderea sus[inere publicS' So'naulutu mediu-
;oii'itir" din domeniul
ii
avantajelor economice fa!5 de vecini devin tot mai ne- ritatea inaintea aspectelor /
importante. "urop*ttilo#;*il*'
lui trebuie ,a rio p'iiliJ'" p" "i""a".UE' muncii; maioritatea
. Beneficiile economice ale inlStur[rii barierelor din calea financiare, d" 'Pa;';;'t*
[t"E ae piata iti

trrcenti Ei imediat5" qi t
schinrburilor comerciale (inclusiv a starrdardelor ecologi- considerfi .a potuo'lu "uI;""f"u]cm6 aitiune comtrnd a UE
l
il

ce diferite) compenseazd costurile mfisurilor de protecfie ci, in acest ao*u"iti'"*i" "*i"titi"nt5o clari a
stat in parte' o dovadi
i
a mediului care trebuie luate. decdt una ,"putute)'u"littei"i !

i
 278 sA INTELTGEM UN|UNEA
EUROpEANA
cfiE$TEREACALTTATilVtETil 279
a bunistdrii din fiecare stat
din Europa Occidentald, au
politica sociald intre primer;;;;;;;ie agenda UE. a(
Prin Tratatul de la Roma s-a decis implicarea ComunitElii
Politica sociald se concentreaz5 in probleme precum libera circulafie a persoanelor, retribuirea
in priicipal asupra aspect$
Iegate de gomaj, drepturi, r.galE pentru prestafii similarg condilii de rnuncfi decente qi
actuatii sau footii $r"*;ilil"i,'.,, p"n,ru potenria
angajagi. b o,r, cadrut UE,
irsigur6ri sociale pentru muncitorii imigranfi. Cu toate acestea,
plica faptul cd UE si_a asumat";.J;;;;"ru,, ploblemele sociale au trecut tn planul secundar al prioritifilor
nu at6t o ,,politici socialtr,,
reguta ri za re socia a,,,.d"";;;;;;;;#*,
r
cgt ('liE, in momentul in care guvernele s-au concentrat pe edifica-
itibreze pe actiu ni ca re
ech ba Ianfa lra pielei unice gi pe rezolvarea bitlliei cu problemele agricole,
aspectele economice 1,,,f. :;ilil"i"#
de. ca r ita tea vief
gi nu gi_a'propr"orinio.rrre iI
rrroment in care circulafia lucrltorilor a fost serios restriclionatl.
de bunistare a starelor *;*b'._ a programel
Aceste restricfii au inceput sd fie reduse Pe Parcurs, odatI cu
iM;j;r.,*,'rrge
acliuni s-au dovedit a fi controvil;;;;;"rece p. lAS). Acel
debutul crizei de for$ de munc6 tn !5ri1e mari din nord, ceea
jongleazr cu eremente potitica
ia"orojl.* ri *rrr,i"i- r"arte dericat"socio
r,n
ce a dus la un flux de muncitori imigranfi din Europa de Est, $i
servatorii gi liberat i i nu se- voi in special din state precum Grecia, Portugalia, Spania pi Turcia
"i.i"d;;;;U:;f; T:,iffi
pun*
Ia care ar fi cea *r,p,]l_"ll;;;;ilffi1u, ur,*i baze socist*,! {care nu erau membre ale CE), ca gi din lugoslavia de pe atunci.
echitabire, iar programe care Odati cu valul de aderare din 1973, discrepanlele economice la
unora I'i ,-u, prrea cea mai
cate spre progres le pot bun[ nivel de Comunitate au cre$cut, ceea ce a adus din nou poliiica
p;rea cetoriritiJr*"ninfare
progresului economic sau la adreaa
chiar r, ,Jr".iA"nt;ugii sociali in centrul atenfiei CE, tn 7974s-atnfiin]at Fondul Social
general, sindicatele nafio:rale cufii,ffi:i;
Uniunii, ta fel ca *
u"*ii;;;;rea politicii sociale s, iiuropean qi a fost lansat primul dintr'o serie de Prograrne de
i(
qg,rf, sip;ffi;*;r European (dominsr.
Acfiune Socials (PAS), egaionate pe cffte 4 ani, program ce i6i
pinI Ia alegerite din
2004 d. p;ilil; r".,1,_r"*"crate), propunea crearea unui Plan de Acliune pentru eradicarea Soma- iil
ce cercurile de afaceri gi paitidele in timp jului, imbunXtdfirea coridiliilor de trai gi de muncH qi egalitatea
p;il conservatoare sunt frl

lllllll;: ,rguTlnttnd A;;;;#;"i,,',1, sociari ar duce ra

scaderea competitivitdfii firmelor LqrvPtrruriop*. pe piata mondialf;
intre sexe. Din plcate, tnsX, perioada de recesiune, combinatd
cu rezistenla ideologic[ venitd din pariea unora dintre liderii
I
i'i
(ceyer 9i Springer, wail, p. I
europeni a fScut ca pufine din aceste planuri teoretice si devind ft
ziialrvr
In perioada de inceput a CEE, problemeror realitate, il
sociare ri s-a
insrijora; i#"ac impricariire concu_ Unul dintre scopurile principale ale Actului Unic European
1"";;1?:
renf i:T?^*:Jie:
i a Ie a
fiind libertatea europenilor de a trdi qi munci oriunde pe terito-
iIl
Ie ex i s renf ei,
precum gi ale costurilor.iegaie """i o;" tor r" ;;:;rt* #,fi:lili.dffi:; riul CE, politica sociald a revenittn atenfie in momentul in care
rl
a" piufu *rncii, i_a fdcut pe
$ase dirr CEE sd evite criscirtrr.o ii*.,; Cei s-a ridicat problema mobilitHtii lucritorilor qi cea a "dumpingu- it;
a probremeror sociale
lui" social * adic$ migrafia capiialurilor, serviciilor gi firmelor
jr
in timpul negocierilor care au
cius la semnarea ,Iratatului
iL;

Roma. Tratat-ul s-a bazat pena de la

fa u.#iu p.ur,rprnerea cStre acele p[r]i ale Comunit6fii unde forla de muncfi era mai r(
ci piafa unicil va crea berieficii.*" naivd ieftina, iar costurile pentru asigurSrile sociale mai reduse. Co-
la imbunfrtifirea
vief i i tuturor muncirorilo,
* rop=uii. ""Iiuce
nl*r.:,p,rr,"rea s-a adeverit misia a incercat sb orienteze aientia guvernelor nalionale a$upra
J, cletjeJea sarariiror, inJ f";i; "dimensiunii sociale" a pielei unice, dar recesiunea economicl
:y Ll,:]f
ca de pe piafa de mun-
nLr au reusit sE impiedice
discriminliii_ fr.,,l*l,lri*;ffi; a demonstrat cd AUE nu prevlzuse o astfel de problem5. IatX ce
sexu lui, d i ferentete din tru l-a ficut pe pregedintele comisiei, lacques Delors - un socialist
. i*i ; ;i; ;; **iu rtrr." di ferenf
din condifiile de strnitat" gi r".rriitutIl"lr.", 9i ete
moderat - s[ lanseze in 1998 o chemare la mai mult& atenfie
de munci.
acordati consecinlelor de ordin social ale piefei unice.
 il
jl
288 5A INIELEGEM
li

uNluNEA EuRopEANA l

cRESTEREA CALTTATI VrETil 28c l

'fi aderarea ] a rr' iu ne

ifi:lqf :li:#$"^t me<tiu'
s-au i mpr ica r ri 16
aceasti nolitici ,rr genera ingrijorare fafd de pierderea suveranitdfii gi fafd de "in-
!
I
intregimi ;;'#;,;;
"o]..ilr,:e
Dcsis_arr i^.;_,-._]jli cerinfe.le legi-slaf iei
UE.
lrrferenta" Comisiei in problemele interne ale statelor membre.
,.,#.Ti;H;ii,fj:l;:i[:;;**;ilH:';'ill'"''u care se conceP
l'
lrr plrrs, un control eficient ar presupune resurse imense: pAnH gi I

Expericnfa in rcest
;.j];*rr"t"il;;t ;:=f Ap,enfia de Protecfie a Mediului din SIIA, care are un personal de I

pe care
pe reca I
--"-
intSmpini
e in
Ie
qrsrq
t6 m oi n
#;;Ti#iH:
i ;::.::jf
Ld exlsta
crprobleme
1;#' ffi ll
mai;' lol
Itt.0t)0 de persoane qi un buget anual de mai multr: miliarde de
,lolari, nu poate {ine pasul cu tot ceea ce ar trebui sd fac}. Pentru
p,rt I tic ito r <r ;" ;ffi ::::l
; "LrDure"
e p ol
T'. tirrd
si 9
i tic i t u n i uu l,,J
cont de urmdtorii ; u-u.'ffi :
viitorul apropiat Comisia va trebui si se bazeze, ci gi pAni acum, I
. '-.'v'rr rqLtt'l
fr"i,,rllt
ri l
Lip"rs6
resurseror financiare
gi tehrrice. l,t'reclamafiile prirnite de Ia diferitele grupuri ecologiste gi pe ll
' Problenre orsa.izrri;;;;;^t'_::'f :":-: ,rtlucerea cazurilor de incdlcare in fala tribunalelor nafionale ori
rrr fafa Curfii Europene de Justifie. ,t

Cooperarea reg;ionalS dintre firi promite a fi o sr:h"rfie mai

i:H 65;,,i;l': r:"il ;';:ffi;ill"l;.':l,Ifil
concrete de
r'.rpidi gi mai eficientd a problemelor ecologice transnationalg
I

implementare
a acestor legi, pi ilp,;;;; t'cl pufin in cazul {drilor cu sisteme politice similare gi afl;rte
. Egecul p.irtTlor irnplicatc irrtr-un stadiu comparabil de dezvoltare. Valul de aderare din
in formularea de politici 2004 a tulburat apele destui de serioq din cauza diferenlelor
cL,a
' all:H.X[:..,T*l[:,'u"coTitici i"ilii".*,,-," propLrsic,
tegistaf
ina*pr
cle a asigura respe*ared
iti UE de tatre statele rnembre. *
t'onsiderabile dintre standardele ecologice moqtenite de ff,rile
clin Eurapa de Est din era comunistd. Fcrfele piefei libere ins6, de
. r.i[sa-[u ;;; "f-i genul celor introduse de UE, au mai multe posibilitdti sX schim-
u f, ;;?;;;;:'fi ;
i b aze I ega I e pen
ll*ffi tru por it i cn be situalia decAt impunerea unor reglementdri care stimuletz5
foarte pufin industriile aflate ?n curs de dezvoltare si acorde
O alti cxplicatie a nereugitelor este
pi qrrerenta
dife dintre sistemcLr .rtenfie planurilor ecologiste. $tiind c5 problemele de mediu, cr-r
si prograrnel" .iu r"rtu-',;;"::,': I cauzele gi efectele lor, nu respecta frontierele statale qi qtiincl sr
,,:::ffi cI abr:rdlrile comune ale acestor probleme au fost rnult mai efi
,:::xfr i,1,1T::iiq#iTi+il,fr
subdotirii ctr echirr: i},,;;ltTf tr cace decAt cele unilaterale, modelul UE este singurul care Froflte
aceJcapi.;;;;,;;,,:;Iil:::"JiltHf oferi o alternativi viabilI, in primul rAnd pentru ci stimul*az5
soristicatc rcferitoaI
L
p,"t".iir'}"}ili:P::lafiei intcrne prca
rxesrurur gt a Iipsci
,#f i,r:i!",.-l; statele si colaboreze intre ele, nu sd se preocupe de adoptarea
unor obiective potenfial conflictuale,
valie fa15 de adaptare, dc nioti-
";;;;:;j:',
;m:.l:: i:*x ri[,1i,mJ, dT il I] :.i#jrr :;;.:;;i: :Tff I
Concluzii
,T.:i,::;;;;;Jiff*J,i:f,,,fi
Implicarea partamentutui
fi
"Tff i-",,il:,_.jp*u,"i,1",."',ix
eficiente gi rJc
pro tccfie mcc{ iu I u
aanez in-;;;il::il'renoi i Ieg i
Aborci5rile adoptate de UE in dnmeniul agricutturii, politicii
i rc.:r],,,, i sl af i dc.
_" S-a spus cI a. fi r ;i 5i*;iliffijli sociale, dezvoltErii regionale gi mediului dezviluie tipurile de
for{e care acfioneazd in procesul integrdrii europene gi vizea-
., i,, oil;;' il"d
Ixj?f a statetor
ariniere
membre
f r.i,"'"xffi ,1,:,[T:::':
.".i1[_r"
pri n A se n fi a zd asigurarea r.rnei baze uniforme de acfiune, erearea de noi
oportunitifi gi inlSturarea obstacolelor din calea schimburilor
fiirr.rrj::irT::H:f;: comerciale libere.
 282 SAINTELEGEM UN|UNIA EUROPEANA
cfiE$TEREACALTTATIIVIETII 283

,H:ljg::::ffjsei{a
tui femeii. pozitii ru"Ioi-i"
sociati este si imbunrtifirea srard
Elitismul gi prejudecElile cu privire la sex din cadrul UE pot
yl,:l
po11t;;t;,;,"
*_. d, tu1la u" .",;
ffi;ffi#iiil'l
i;; li ilustrate prin situafia angajafilor din cadrul institufiilor U[,
l*:-: :: I::j semnificariv
dar situa{ia variazi
i,, democ ra{ i i ir
d,,
r
t kqi gi aici lucrurile incep s[ se mai imbun6tdleasci. Prima femeie

"..i""ii'ffliiiX
o datr i" pi"* i*porranra p( rrxnisar aleasd in Comisia Europeana a fost Vasso Papandreau
ljllilij,*:,lri^T":lly:az6
sociale
.*I.fr" ffi;fiH f;::
a UE 9i a scopului au u
.ruo o ,lin Crecia, in 1991, In caclrul Comisiei din perioada 1999-?004 au

*lr:.X.*fl.n.rul, *
nordul Europei, cum ar fi n "
Jt*t*[r,
r**"il"
buni in starel*
Irrcrat 5 femei qi, in urma solicit5rii rdspicate a pregedintelui ]osd

vulnerabill tn statele
*n ur.r,'fi;i;;d";ffi[:l Manuel Dur6o Barroso de a se propune mai multe femei pentru
(bmisie, din cei 25 de membri numifi in 2004,7 sunt femei. De
mai s5race, .;;fi ^' portugalia, Spa
Grecia;i cele 10 care au acieratin ,lsemenea, nurndrul femeilor din Padamentul European a crescut
200+.--
Unul din trcianoajafi urrop"ni.ot"
f"**ie insl of.erta pr ;i el, ajungind la aproape 190 (30% din numirul total)pe timpul
r fe#ei ert" in.l,-r"il, ra.'Lunr rnandatului din 1999-2004. Totuqi numdrul blrbafilor aflafi in
l:::l{:f."ntri m u l r m ai mu
pozi{iile administrative de vArf ale Comisiei gi Consiliului de
lucreaza mai rnult in meseriile ffi[1it,;]?i Minigtri estein continuare mai mare decAt cel al femeilor, acestea
traclilional feminine * asir
medicale sau invitiioi gf,sirrdu-se gi acum in numdr mai mare in poziliile de secretariat
D;;;;;,1-ffi,"J:: -
a
ei mai pulin pe posturi managel
rsunt angajate de reguli in
sectoarele ;i de intre{inere; in 2004 ntrmai 3 din cei 25 de judecdtori ai Curlii
orrtr ^r!e:r- -, de ]usti[ie erau femei gi numai dor.r6 femei, Margaret Thatcher
;1,:?#lil* :,nn:xr fi i,x* Tr ::sl"jl:,t:: m r;lei] qi fostul prim ministru francez, Edith Cresson, au luat vreodatd
Tfi fiif :il:r iffi: tri iffi l* 1:arte la reuniunile Consiliului European.
*jfr*:,,x*ji?:
ma i prost t rbafIil
d ecA ii peni rtr r.;t;;;';;'l ;;;;il,;;' f
rl; ilri_. i;;;;;.ffi;;ffi;
bE '
80% din salariut unui 6tibat. p*,i"
So/t d int c femei e
7 r gajI a n a te f .,.r"*a"ii-,-a o*.. n i,., i'.-o;;;;;;; Politica mediului
care se exrincte tot mai mult. Statele
UE su,t oblisr;;p;il1_g_;l
postnatale; cxist*tr,o ***ore care acordl chiar Aqa cum am mai spus, in timp ce Tratatul de la Rorna consem-
::old..?.n.:dii na necesitatea imbundtilirii nivelului de trai al europenilor, in
de ingrijire a copilutui pentru birbag, irr."*aifiif"
:::::T-"^dl,
,r.S,:rJ,rg a copiilor in sistem a* aceastH perioad5 de inceput a Comunitfifii s-a acordat foarte
public se imbuniiiX"r. .or.tir,url-
Degi drepturile femeilor angu;rt* prrfinfi atenfie calit5|ii dezvoltirii economice. Este evident ci
,
la Roma (care stabilesrq de
ru"i.iipulate in T,atatul de
majoritatea guvernelor gi a factorilor de decizie politicH acor-
pcntru htrrbali gi fernei), probremile fir*;iil;i;;,ri'b.;;;"srl;
y1.i.'p],i
ru**iror r,, au fost abordate dau, la acel moment, ptea pufini atenfie problemclor de mediu,
in prof,nzime prf,rr, in anii ,Ze cA*cl in parte gi pentru cS implicafiile lor nu fuseser[ incfi evaluate
CUU , irr.*put sd se concen-
treze asupra politicii sociaie. f.ngru*J sau infelese. l'}ufinele legi de protecfie a rnediului care au fost
faS iniliat i" fqr; tii
q.o.prL:l sd pronroveze egalitateal.tre sexe in domeniul promulgate in anii'60 se datorau mai pufin grijii propriu-zise
gi al calificdrilor, astfel *rrr,.ii pentru calitatea mediului, cAt mai degrabl ingrijorfirii privind
ci i'u apdrut noilusip*cum directiva
privire la retribuirea cu mfisura in care standardele diferitele de protecfie a rnediului din
igZS iuu?;a din tg*,,legari de
lqa*"din
tratame.rtul ,ediferenliat. in ciuda fiecare stat ar fi putut afecta concurenla, punffnd un obstacol tn
fapturui cfr criseriminarea in
temeiul sexului, directitr sau inc{irecti, calea realizlrii pie{ei comune.
urt* ir,tu.ri;, ;;;l;;;;
uE' femeile se contrunta in continirar* La inceputul anilor'70 atitudinea a inceput s[ se schimbe,
*iu.i"re invizibile. Au apdrut reaclii publice impotriva a ceea ce se considera a fi o
 EuROPENI ',l SS
lNsTlTUTllLE UNlttJNll
r52 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

multd putere decizionalii de-

la elaborarea concluziilor pe subiectele din agendi, concluzii care Deoarece arein mod evident mai
se dezbat in cadrul altei gedinle, in cursul diminefii celei de-a r ,it oricare alte institulie a
Unirrnii EuroPene' Consiliul European
]r]
celorlaltr: lnstitutii'
doua zi gi, dup6 caa dupe amiaz5, la o sesiune finald. Reuniunea .r ilvttt tendin[a sf, dinrinueze clin puteiea
agentla Comisiei' poate sI nu
se incheie de obicei cu anunlarea publici a Concluziilor. ;',;;;i"1t Consiliul poate stabili i.
tut" 4""JConsiliul de Miniqtri gi'
Pentru a le face functionalq gedinfele plenare sunt de obicei i,ffi#d"Jecizileia ' f,'lrice speranfi ar fi
restrfinse - in ceea ce privegte participarea - la conduc5torii rrrare mhsuri, poate te it""t" thrlamentu.l'
statelor mernbre, minigtrii lor de externe gi doi demnitari de la ,rvttt vreodattr Comisia-itiptiti"lu
t'pacit6$i ei de a-gi forma o sie-
aceasta a dispirut tn mare
Comisig inclusiv pregedintele. r;i de acfiune 9i Puter; it'i"puttatttta'
European' Convingerea
Chiar pi numai cu cdte un singur consilier pentru fiecare stat, rnisur6, odat6 cu ascensiunea Consiliului
rol viitor al Consiliului Er'rrt'-
cu translatorii, cei doi demnitari de la pregedin{ie, un demnitar , tr privire Ia prerentuigi posibilul
acestuia' tn privin{a rnelyr]i
de la Secretariatul Consiliului de Minigtri gi trei demnitari de r',ean este umbritl a"
''iliig"it5[ile
la Comisie, se pot aduna peste o suti de persoane. Consiliul in- iji .J ili;li;;i";," o
"r,iitut"
integrat
1994'
ivf,
p'
sau dezintegrativx,
41-48)'
cearci sd ajung{ la decizii pe baza unanimit5[ii sau cel pufin pe ,,pr"iri" ta*rn impHrqite (Johnston'
baza consensului, dar posibila lipsi a unanimitllii poate impune
un vot formal; este posibil ca unele state membre si doreascl si
anexeze condilii sau rezervdri cu referire la Concluzii, tntocmai Concluzii
ca sesiunile plenare formalg reuniunile continui de obicei in a r:reat o sr"rbstnnfialfi
cadrul mai multor intAlniri subsidiare, inclusiv intAlnirile dintre De la intemeierea sa, Uniunea European{ resporr
miniqtrii de externe gi int6lnirile bilaterale rcgulate dintre prim- i--*ifi- a* administrative' Dintre acestea' ele sunt
""tit6!i 9i detaliati
a deciziilor politice'
minigtrii, la micul deiun sau la o cafea. sabile pentru utuUotui"u gttt"tali
imn-i11:':ti'j,1'
Reuniunile sunt intotdeauna evenimente majore pentru dezvoltarea qi adoptarea de legi' supravegherga ca acercl
asigurarea
mass-media gi sunt inconjurate de o securitate extinsd, o cerin;E ;;til;;ip;titicitor printre statele membre' tratatelor qi monitori z'a'
devenitE deoscbit de evidentd odati cu manifesta{iile de stradd Ei;i i;ii,,.i i"tarn'utt spiritul Ei litera
rea activit5filor inE-o v'iittut"
ile domenii' de la conduce'rea in
impotriva globalizlrii din timpul reuniunii de la G<iteborg, din
protec[ia consurnatorului' rc-
Suedia, din iunie 2001. Rezultatelor reuniunilor li se atageazl un domeniul mediului la transporturi'
simbolism enorm. Aceste rezultate sunt evaluate in func[ie de ;il;;;;;r., traficuiui de tlroguri 9i coope'"rea polilieneasci'
"'--O"qi conduc5torii europ&i ivansat niciodati in a
mdsura in care reprezinid progrese sau ii dezvdluie pe condu- "i 3t
atAt de departe' sistemul de func[ionare
a[ ace$ior
cdtorii Uniunii Europene impotmolifi in neinfelegeri. Egecul qi *u u*fii*u a Europei' El
succesul se reflect& nu numai asupra preqedinliei, ci gi asupra institufii echivaleazd iu o g"'u'nare confederal[
a confederalieir un sistem
intregului proces de integrare europeanS. Atenfia presei fafi corespunde cu stanJardelete definire
locale de guvernare'
de aceste reuniuni este adesea ea insigi suficientl ca s5-i faci comun de guvernare coexistd cu unitdlile
cu balanla inclinatx
pe participanfi si se concentreze, si fie rafionali gi si caute un ;i*;;;., ffrteri di;l;; si u"to"n*q dar statele membre)' Cu
consens, degi acest lucru nu s-a intAmplat la reuniunea din de- in unitifilor tocate 1in acest caz'
favoarea
exceplia Purtum"J"tui European'
cetllenii Uniunii Europene
cembrie 2003 de la Bruxelles, unde se urmdrea si se ajungd la o
dintre instituliile UE, dar
inlelegere cu privire la proiectul de constitufie. Egecul a fost pus nu au o leglturi ii*.,e." rii.i.rr"tu
cu acestea ptin intermediul
pe seama erorilor prepedin{iei italiene gi stilului de leadership hr schimb, ,rrrt ,tuUitite iapo'turi
al prim-ministrului Silvio Berlusconi. guvernelor nafionale'
148 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA INSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE 149

institufiilor UE se pot de asemenea adresa Curfii pentru

hotSrAri preliminare dar cele mai multe sunt adresate in Consiliul EuroPean
ca fiind o extensittne a
numele tribunalelor nafionale, pentru care aceste hotd- Consiliul European este adesea descris
foarte diferit' atAt din
rAri ale Curlii sunt obligatorii in ceea ce privegte cauza Consiliului ae Uinigiii, clar el este de fapt
cAt 9i al compunerii sale'
implicatS.
il;i;i deunrredere iisauto*p"ttnlelor'
unfo' decAt institulie formal[ (dc91 1a
o
Spre deosebirc de toate celelalte institufii ale Uniunii Europene Mai mult Proces
cleveni una dintre institu{iile Uniunii
Europele in :.?'l3t*it:::
unde engleza devine limba de lucru, lucr5rile Curtii se desf6- a unei Constitulii pentru
goarl indeosebi in limba francezd, degi o cauzh poate fi audiati ., fur"aurile Tratatului de instituire ai statelor membre'
la cererea reclamantului sau a pAr6tului in oricare limbi oficial5 liuropa), el este .n*p,ro din $efii d9 Slvqrn
viceoreqedinlii Comisiei
a UE. Procedurile din fala Curtii de |ustifie tncep de obicei cu o miniqtrii lor de extern" qi pt"itai"teleii
se intruneqte de
ac{iune scris6, care descrie cauza qi temeiurile ei. Pregedintele Comuniti[in, guopu''el Consiliul European
repartizeazfr cauza unei camere, iar pArfitului ii este acordat un *ff"ti. cioufi ori p5 '" si lsiqYx orientirea-PolitiT"l':*H'
Consiliul European este ceva asemanator
termen de o luni ca si depuni un memoriu de intAmpinare, a Giunii Europene'
al directorilor: el
reclamantului o lund pentru a depune un memoriu in replicl gi unui comitet de direc{ie sau unui consiliu lisAnd celorlalte
pArAtului mai mult de o lund pentru a prezenta eventual recla- a"J"* prtUlemele piintip-uf" 9i obiectivele UE'
mantului un alt memoriu in duplici. Cauza este apoi dezbitutd institulii sE rezolve detaliile'
1"974 ca rEspuns la opi-
de c6tre pdrli la o audiere public6 inaintea unei camere a jude- Consiliul U.r,opu* fost creatin anul
"
,"ria unor conduc[tori europetri
conform cireia Comunitatea avea
cltorilor (faza orald). Odatf, ce audierea s-a sfArgit, inchizdndu-se un organism care shaibd
procedura oral5, judecdtorii se retrag pentru deliberare (faza nevoie de o mai U.t'ta to"'aucere 9i de
El a devenit numaidecAt
deliberXrilor) Si - ajungAnd la o concluzie * se reintorc pentru o viziune *rl ampta p" i"'*u'l iung'
a se da citire hotirArii lor. ;;;;;;""ta informala a structuriilegal in cele dina Comunitdlii'
decizionale
urmH numai
HotfirArile Curfii sunt presupuse a fi luate prin metoda una- degi existenta sa a tottitt""otcutfr
Maastricht i-a definit
nimitS|ii, dar de obicei sunt luate cu o majoritate simpl5. Toate prin Actul Unic European' Tratatul Je la
con f or m
; ; ;" ;il tu f ic ientd c Ia r i ta te revederii
p
deliberlrile sunt secretq aqa ci nu sunt niciodatl cunoscute I"i" m*rt dez-
"r'
cSreia Consiliul e."o"p*o" "va da
Uniunii impulsul necesar
public nurnele celor care, dupd caz, nu ar fi de acclrd. Curtea nu ale acesteia"'
are puteri directe ca sd invoce hot[rArile sale, aga cd implemen- -.iie-ri.r 9i va aefi''iorienthrile politice generale
in procesul de.inte-
tarea este lXsati indeosebi tribunalelor nafionale sau guvernelor Consiliul a constituit o forfi importanti
in ultimii ani
statelor nrembre, iar Comisia vegheazH Ia respectarea implemen- g..r;-* ;rlte din cele mai imporfante ini{iative European' Acestea 4r

tirii. Tratatul de la Maastricht a acordat Curfii de Justifie noi rezultAnd in urma-discufiilor Consiliului t
in 1978 .dl*
au inclus crearear ditt-*"i"i Monetar
European ?i
competenle permi!6ndu-i str impund amenzi, dar intrebarea cu dc la Maastricht' 4

au .nt'a"' tu elaborarea Tratatelbr

privire la modul in care sunt adunate a fost ldsatd in discufie, iar culiile care
nivel inalt ale Consiliului au
Amsterdam 9i Niso' [*uniunile Ia
{
implicaliile acestei noi competente sunt inc5 neclare. la crizele internafionale'
emis gi declaralii l*ioii'"t" cuprivire
ceea ce privegte m?d:fl:Ale
au aiuns la decizii importante in
institufionaf* t u iu t'I"*pf" a"ci'ia
din anul 1974 privitoare la
vot universal direct) qi a contribuit
alegerea purtu*".lliilu. irin
Europene' Dar Consiliul
la clarificare" p.liilii;irne a Uniunii