Acest material intra sub incidenta legii drepturilor

de autor!

1
EXCELENŢĂ cu MERCK în
ASIGURAREA CALITĂŢII
analizelor

IAȘI – 29.10.2019

chim. pr. CARMEN PĂRĂU

3
Despre Calitate

Calitatea unui produs este principala

caracteristică a produsului care face ca acesta să
se vândă.

► în contextul activităţii de laborator ◄

O bună calitate a rezultatelor analizelor

este aceea care face ca acestea să poată fi
folosite pentru scopul propus.

4
 Calitate ~ MERCK

La întrebarea : “De ce preferăm să utilizam în

laborator produse Merck?”
Răspuns : “Pentru că sunt de calitate” ,
aceasta însemnând că sunt adecvate utilizării într-o analiza de calitate,
într-un laborator care dorește să ofere rezultate de calitate
corecte și de încredere.

La întrebarea : “De ce am ales să utilizăm în

laborator KIT-urile SPECTROQUANT?”
Răspuns : “Pentru că sunt de calitate”
aceasta însemnând că :
• sunt sigure ~ au sistemul calității asigurat
• sunt rapide
 ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR
Asigurarea calităţii : “ansamblul tuturor activităţilor
planificate si demonstrate pentru furnizarea încrederii
adecvate”, că un laborator oferă rezultate de încredere.
(SR ISO 8402:1995)
Asigurarea calităţii în laborator presupune respectarea
unui set de principii în:
• Prelevare, conservare, manipulare probe
• Analiza probelor
• Prezentarea rezultatelor analizelor
► pe tot parcursul activităţii de laborator ◄

6
 ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR
➢ Începe prin implementarea unui Sistem de Management, după
care se desfăşoară toată activitatea dintr-un laborator.
Conform ISO 17025- 2018 cerinţele unui sistem de management sunt :
• Cerinţe de structură • Cerinţe de resurse
• Cerinţe de proces • Cerinţe de management

➢ Continuă cu aplicarea principiului celor 5 D:

• Decide: punctele relevante ale SM si AQ
• Descrie: cine face, ce face, când
• Do (Fă): ceea ce s-a decis si documentat
• Documentează: înregistrarea a ceea ce s-a realizat
• Deem (Controlează): dacă performanțele decise s-au confirmat,
Trebuie evitată supradocumentarea
ca număr de exemplare și conţinut !
7
 SM – etape esenţiale
Sistemul de Management - permite unei organizații să-și atingă
scopurile și obiectivele stabilite în politica și strategia acesteia.
SM trebuie: → Stabilit (Documentat)
→ Implementat
→ Cunoscut, înţeles şi aplicat
→ Actualizat
• Stabilirea (Documentarea) unui SM trebuie adecvată activității, mărimii și
organizaţiei și se face în:
➢ Manualul de Organizare și Management
➢ Proceduri Generale
➢ Proceduri Specifice
➢ Proceduri Operaționale
➢ Instrucțiuni de lucru.
• Implementarea unui sistem al calităţii transpune cerinţele standardului în
activităţile specifice ale laboratorului.
• Cunoaștere, înţelegere și aplicare prin autoinstruiri, instruiri externe,
instruiri interne și implicarea în documentarea și implementarea SMC.
• Actualizarea sistemului permite menținerea adecvării sistemului faţă de
cerinţele standardelor și a altor documente de referinţă (cerinţe, politici RENAR
8
etc.)
Ierarhia documentelor SM

MOM: – impartialitate si confidentialitate

- cerinte de structura
- politici și obiective
- o descriere succinta a fiecarei
MANUAL cerinte a standardului
de Organizare
si Management
PG (Proceduri Generale) – descriu în
detaliu cerințele ISO 17025 , susținând
PROCEDURI: manualul
GENERALE PS (Proceduri Specifice) – descriu
SPECIFICE încercările
OPERATIONALE PO (Proceduri Operaționale) – descriu
alte activități

IL (Instrucţiunile de lucru)
DOCUMENTE DE - sunt documente de lucru
LUCRU detaliate (ex. Utilizarea
echipamentelor)

9
ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR

Un laborator trebuie să ia măsuri pentru a asigura că este

capabil să furnizeze rezultate de calitate.

▪ Validarea metodelor utilizate

▪ Echipamente ținute sub control
▪ Efectuarea de control intern al calităţii
▪ Participarea la scheme de control extern (PT,
intercomparări laboratoare)

Certificarea competenţei prin acreditarea pe standardul

internaţional SR EN ISO 17025
10
 Asigurarea calității analizelor
METODA ECHIPAMENT
validare etalonare
verificări interne

AQ

CONTROL INTERN CONTROL EXTERN

11
 Reprezintă o cerinţă de proces (7.2.) din ISO 17025:
➢ 7.2.1. Selectarea si verificarea metodei : în funcţie de
capabilitatea laboratorului, de necesităţile clienţilor şi
cerinţele legale
Documentarea metodei: în proceduri specifice, instrucţiuni de lucru.

➢ 7.2.2. Validarea metodei : demonstrarea adecvării la scop

Metoda ~ procedura de măsurare (cf. nota pct. 7.2.1.1 si ghid ISO 99):
“constituie ansamblul de principii și de mijloace pe care se
bazează efectuarea unei măsurări cu scopul ca rezultatul obținut
să reprezinte cât mai corect valoarea mărimii măsurate. ”
12
CU CE LUCRĂM ? ~ ALEGEREA METODEI

• Teoretic: la alegerea unei metode trebuie să se ţină cont de

performanțele metodei inainte de utilizare
➢ Practic: din multitudinea de metode existente “pe piaţă”
(standardizate, metode din tratate, publicaţii, metode ale
producătorilor de echipamente şi reactivi – ex. metodele cu
kit-uri, cu o asigurare a calităţii dovedită) la alegerea metodei
trebuie să se ţină cont :
▪ Ca domeniul de măsură să fie adecvat tuturor măsurătorilor
care vor fi făcute
▪ Ca metoda să fie aplicabilă tuturor tipurilor de probe analizate
în laborator

Este decizia laboratorului să aleagă metodele cu care lucrează!

13
 Ce aduc nou Directivele?
• DIRECTIVA (UE) 2015-1787, care completează DIRECTIVA 98/83/CE ,
privind calitatea apei destinată consumului uman
• ”Anexa III, partea B: Pentru parametrii chimici și parametrii indicatori care
figurează în tabelul 1, caracteristicile de performanță specificate constau în faptul
că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura
concentrații egale cu parametrul valoric cu o limită de cuantificare, astfel cum
este definită la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2009/90/CE a Comisiei ( 15 ),
mai mică sau egală cu 30 % din parametrul valoric în cauză și o incertitudine
de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Rezultatul se exprimă folosind
cel puțin același număr de digiți semnificativi ca și în cazul parametrului valoric
analizat în părțile B și C ale anexei I.
• Până la 31 decembrie 2019 statele membre pot permite utilizarea
caracteristicilor „acuratețe”, „precizie” și „limita de detecție”, după cum se
precizează în tabelul 2, ca un set alternativ de caracteristici de performanță la
caracteristicile „limita de cuantificare” și „incertitudinea de măsurare”, astfel cum
sunt specificate fiecare în primul paragraf și în tabelul 1.”

Toate laboratoarele care efectuează control oficial al apei potabile

trebuie până în dec. 2019 să evalueze ca parametrii de performanță
ai metodelor cu care lucrează:
limita de cuantificare și incertitudinea de măsurare. 14
 VALIDARE ~ CONFIRMARE

Primul nivel de asigurare al calităţii analitice

este validarea metodelor de analiză, prin care
laboratorul trebuie să urmeze un proces de:
~ confirmare a parametrilor de performanţă,
pentru a demonstra că:
~ metoda de analiză funcţionează corect
şi în laboratorul propriu, în acest fel
asigurându-se că:
rezultatul analizelor este corect
A VALIDA – a demonstra că o analiză
funcţionează corect.
15
Gradul de validare al metodelor
Validarea metodei se face ţinând cont şi de situaţiile care pot
interveni în orice laborator

16
Exemplificare – metoda spectrofotometrică

Ce este o metodă Spectroquant?

Metoda (Kit) Spectroquant este o trusă care conține:
✓ toți reactivii de culoare necesari desfășurării analizei
spectrofotometrice – gata preparaţi
✓ package insert cu toate informațiile legate de metoda de
analiză: principiul metodei, domeniu de măsurare, reactivi,
interferențe, mod de lucru, inclusiv date de asigurarea
calității.
✓ certificatele de calitate și lot
Kit- ul Spectroquant este o metodă cantitativă
spectrofotometrică !
17
 NH4 - Metoda Merck
spectroquant 114752
▪ Principiul metodei
analog ISO 7150-1 :
NH4 formează cu ionii salicilat și
hipoclorit în prezența nitroprusiatului
de sodiu, un complex colorat albastru
al cărei absorbanță este direct
proporțională cu concentratia de NH4
prezentă în proba de analizat.

▪ Domeniul de măsurare, reactivi,

interferențe, mod de lucru, inclusiv
date privind asigurarea calității
analizei se găsesc în “package
insert” , care însoțește fiecare kit.

▪ Măsurătorile se pot face pe orice tip

de spectrofotometru la lungimea de
undă 650nm,
Comparație KIT- metoda ISO
KIT SPECTROQUANT NH4 114752
ISO 7150-1: DETERMINAREA NH4
- Același principiu analitic
- Tip de probă: toate tipurile de apă, nutrienți, - Același principiu analitic
sol, alimente – sunt disponibile aplicații pt. - Tip de probă: apă potabilă, brută și uzată
pregătirea probei - Domeniu de măsură: 0.04 -1.29 mg/l NH4
- Domeniu de măsură: 0.013 -3.86 mg/l NH4 - Reactivi: R.colorat; Dicloroizocianurat
- Reactivi: R-NH41; R-NH42; R-NH43 gata de Na; valabilitate: 2 săptămâni
preparațti cu stabilitate / valabilitate = - Substanță pt. trasarea curbei de etalonare:
perioada de expirare a kit-ului – 2-3 ani (în NH4Cl, uscată la etuvă
condiții corecte de utilizare) - Trasarea curbei de etalonare: cf. pct. 7.5.3.
- Substanță pt. trasarea curbei de etalonare: din ISO.
MR NH4 trasabil NIST (recomandare în - Timp de colorimetrare: 60 min
ISO 17025 , pct.7.2.2.1., nota 2-a)
- Trasarea curbei de etalonare: cf. ISO 8466
- Timp de colorimetrare: 10 min
Diferențe majore față de o metodă standardizată
→ reactivii de culoare sunt gata preparați în variante mult mai stabile decât în metodele ISO.
→ pe anumite spectrofotometre (Pharo, Specord etc) există curbe de etalonare predefinite pe
care utilizatorii pot face determinări rapide.

Pentru analize cu AQ/ QC se urmează toți pasii necesari oricărei

metode spectrofotometrice : trasare și evaluare curbă de etalonare,
validare, control al calității intern & extern. 19
 Exemplificare – metoda spectrofotometrică
În procesul de validare al unei metode spectrofotometrice se evaluează:
I. Curba de etalonare :
panta
ordonata la origine
abaterea reziduală, abaterea standard a metodei,
coeficientul de variaţie
evaluarea domeniului de lucru
II. Performanţa măsurătorilor analitice : cf. Directivei europene de apa si Legii
apei potabile.
actual: din dec. 2019:
- limite de detecţie - limita cuantificare
- exactitate - incertitudinea de măsurare
- precizie

SPECTROFOTOMETRIE

CURBA DE ETALONARE METODA ECHIPAMENT 20

20
 I. Evaluarea curbei de etalonare
conform ISO 8466-1,2/ 90 “Evaluarea statistică funcţiei liniare de etalonare “

din ecuaţia dreptei y = a+bx

a - ORDONATA LA ORIGINE – se referă la valoarea mărimii de ieşire

când mărimea de intrare este 0.
~ caracterizează martorul calculat al reactivilor ~
b - SENSIBILITATE - schimbarea semnificativă a răspunsului analitic la o
modificare mică a concentraţiei de analit.
~ este caracterizată prin panta dreptei ~

Trasarea curbei de etalonare:

✓ După alegerea domeniului de lucru potrivit, se analizează n (în cazul de față

6) probe etalon xi cu concentraţii echidistante, în conformitate cu etapele
metodei de analiză şi se obţin n valori de absorbanţă yi
✓ Seturile de date (xi : yi) se supun unei analize de regresie liniară, prin
trasarea dreptei de etalonare, cu obţinerea coeficienţilor a şi b

21
CURBA DE ETALONARE
conform ISO 8466

22
 CURBA DE ETALONARE
conform ISO 8466

Se calculează:
• ABATEREA REZIDUALĂ Sy : dispersia valorilor măsurate in jurul liniei de
regresie liniară; este un indicator de performanţă care descrie acurateţea
etalonării N 2

[ y
j =i
i − (a + bx ) 2 ]
sy =
N −2

• ABATEREA STANDARD A METODEI Sxo: Sxo = Sy / b

este caracteristica ce permite analistului să-şi verifice calitatea muncii analitice,
fiind măsura absolută a preciziei metodei.
Aceasta reprezintă eroarea introdusă la trasarea curbei de etalonare –
componentă importantă in bugetul de incertitudine pe metoda
spectrofotometrică

• COEFICIENT DE VARIAŢIE A METODEI VXo : VXo= (SXo / Xmed)x 100 , %

este indicatorul de comparaţie a diferitelor metode de analiză, fiind
măsura relativă a preciziei metodei.
23
coeficientul de corelaţie r – descrie cantitativ liniaritatea funcţiei de etalonare –
trebuie să fie cât mai apropiat de 1.

CONCLUZIE: domeniul de lucru este corespunzător, datorită

respectării omogenităţii și liniarităţii pe tot domeniul de lucru ales.
24
II. Performanţa măsurătorilor analitice

 Limite de detecţie/ cuantificare: conform Legii apei

potabile nr.458 actualizată si Directiva 2009/90/CE
 Evaluarea exactităţii şi preciziei de măsurare:
conform ISO 5725:1-6; ISO 13530; Legii apei
potabile nr.458 actualizată
 Incertitudinea de măsurare

25
DEFINIȚII, cf. Art. 2: DIRECTIVA2009/90/
CE A COMISIEI - de stabilire, în temeiul Directivei
2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului,
a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și
monitorizarea stării apelor

• „limita de detecție” înseamnă semnalul de ieșire sau valoarea

concentrației peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere
indicat, că o probă este diferită de o probă martor neconținând
respectivul analit;
• „limita de cuantificare” înseamnă un multiplu definit al limitei de
detecție pentru o concentrație a analitului care poate fi rezonabil
determinată la un nivel acceptabil de acuratețe și precizie. Limita de
cuantificare poate fi calculată utilizând un standard adecvat sau o probă
adecvată și poate fi obținută din cel mai jos punct de pe curba de
calibrare, excluzând proba martor;
• „incertitudinea de măsurare” înseamnă valoarea absolută a
parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite
analitului, pe baza informațiilor utilizate. 26
LIMITE DE DETECȚIE/ CUANTIFICARE
• Se prepară 10 probe blanc (apă dist. +
reactivi), se măsoară pentru fiecare
absorbanţa
• Se calculează STDEV în valori de
absorbanţă şi concentraţie (STDEV/b)
• LD = STDEV (mg/l ) x 5 cf. Legii apei
potabile
• Se prepară 10 probe de conc.mg/l se măsoară
• Se calculează RSD si recuperarea:
Dacă RSD < 10%
Recuperarea 90-110%
→ LD = 0,04 mg/l este o limită adecvat estimată
pentru determinarea NH4 din apă → devine
limita de cuantificare LQ, a laboratorului 27
LQ(0.04mg/l) < 30%din CMA ( 0.18 mg/l)
EXACTITATE ȘI PRECIZIE

Evaluarea exactităţii şi preciziei se face pe nivele de concentraţie, la

capetele intervalului de lucru și la concentrații semnificative; pentru
fiecare nivel de concentrație se fac min. 10 determinări.
Se calculează:
• eroarea de exactitate: ‫׀‬Xmed-Xteor‫׀‬

• eroarea de precizie: se calculează STDEV si RSD= STDEV/ Xmed

1. repetabilitate: 10 măsurători făcute pt. fiecare nivel de concentraţie,
în aceiaşi zi
2. reproductibilitate internă: datele din diagrama de control pe o
perioadă lungă de timp (un an)
3. Formula lui Horwitz : valorile RSD < valorile calculate conform
formulei Horwitz – RSD< 0,6*2(1-0.5logC)
4. reproductibilitate: participări la control extern

28
EXACTITATE

29
PRECIZIE

30
DE CE E NEVOIE DE
INCERTITUDINE?
”Orice adevăr este mai bun decât o incertitudine continuă”
➢ Este una dintre cerințele standardului SR EN ISO/CEI 17025:
2018, pct. 7.6.
➢ Demonstrează calitatea rezultatelor prin declararea incertitudinii de
măsurare ca măsură a încrederii atribuită rezultatului.

Un rezultat analitic (cantitativ) are 3 părți:

1. Rezultatul în sine
2. Incertitudinea rezultatului
3. Nivelul de încredere - probabilitatea ca valoarea adevărată să se
situeze în intervalul acestei incertitudini (de ex. K=2, nivel de încredere
95%)
NH4 = 0.5mg /l cu incertitudine de 10% , k=2; 95%
există probabilitatea de 95% ca valoarea adevărată să se situeze în
intervalului 0,45- 0,55 mg/l (0.5 mg/l ± 10%)
Incertitudinea extinsă este întotdeauna
însoțită de factorul de acoperire și nivelul de încredere! 31
(ex. k=2; 95%)
MODELE DE CALCUL ALE
INCERTITUDINII DE MĂSURARE

1. Modelul “bottom-up” (component cu component)

→ Se evidențiază sursele de incertitudine în diagrama cauză – efect;
→ Model utilizat pentru determinări simple;

2. Modelul “top-down”
→ utilizarea datelor din controlul intern si din controlul extern prin:
➢ Combinarea reproductibilității în interiorul laboratorului ;
Prin utilizarea datelor exeprimentale existente determinate prin diagramele de control si
datele din validarea metodelor, probabilitatea includerii tuturor contributiilor
incertitudinilor este maximizata.
➢ Reproductibilitate- PT, sau bias- MRC
→ Metoda cu o probabilitate mai mare de a include toate sursele.

3. Modelul hibrid (combinat)

→ Metoda cea mai completă.

32
Etape în evaluarea incertitudinii de măsurare
1. Precizarea mărimii şi a măsurandului cu modelul matematic pentru
evaluarea rezultatului
2. Stabilirea surselor de incertitudine, cu întocmirea bugetului de
incertitudine
3. Cuantificarea componentelor incertitudinii
4. Calcularea incertitudinii standard compuse, Uc
5. Calcularea incertitudinii extinse, Ue
6. Raportarea rezultatului cu incertitudinea asociată
ex. NH4 = 0.5mg/l ± 10% , k=2; 95% (incertitudine extinsă 10%)
Cf. Legii apei potabile incertitudinea de măsurare pt parametrul NH4:
Max. 40% din CMA (0.2 mg/l); 0.05mg/l< 0.2mg/l

Incertitudinea extinsă este întotdeauna

însoțită de factorul de acoperire k și nivelul de încredere !
(ex. k=2; 95%) 33
 MĂSURĂTORI COMPARATIVE
METODA ISO 7150-1 ≈ METODA KIT NH4 114752

34
Exemplificare – metoda volumetrică
În procesul de validare al unei metode volumetrice se evaluează:
I. Aspecte care influenţează titrarea
Soluţiile volumetrice
Echipamentele în titrare
II. Performanţa măsurătorilor analitice :
Limite de detecţie/ cuantificare: conform Legii apei potabile nr.458 rep. 2017
Evaluarea exactităţii si preciziei de măsurare: conform ISO 5725, 1-6; ISO
13530; Legii apei potabile nr.458 rep. 2011

TITRAREA

SOLUŢIILE ECHIPAMENT METODA DE TITRARE

VOLUMETRICE
35
 ❑ SOLUŢIILE VOLUMETRICE
• SOLUŢIILE VOLUMETRICE : soluţii de concentraţie cunoscută cu care se
face titrarea
TitriPUR ® soluţii volumetrice - direct trasabile la materiale de referinţă NIST
• Soluţiile volumetrice au concentraţia bine definită (1N; 0,1N)
• după deschiderea flaconului datorită influenţei factorilor de mediu (O2 , CO2, microorganisme),
concentraţia se poate modifica, aducând erori în procesul analitic.
→ Trebuie verificată concentraţia
→ Standardizarea soluţiilor volumetrice
Determinarea TITRULUI în condiţii
normale de lucru este necesară în
fiecare laborator

• STANDARDELE VOLUMETRICE : materiale de referinţă cu care se

standardizează (verifică) concentraţia soluţiilor volumetrice
CertiPUR® standarde volumetrice - materiale de referinţă certificate secundare

36
 TITRUL ~ Ce este ?
TITRUL : este cantitatea de substanţă, în grame din 1 ml soluţie volumetrică
Pentru soluţiile volumetrice se determină Titrul real cu care se calculează
factorul de corecţie al solutiei:
Factorul = Treal / Tteoretic
Tteoretic – cantitatea exactă de substanţă / 1 ml soluţie
Treal – cantitatea calculată de substanţă / 1 ml soluţie
Pentru stabilirea Titrului real este recomandat să se utilizeze standardele
volumetrice → MRC secundar Certipur → substanţe solide foarte pure, de
înaltă calitate şi stabile.
Prin înmulţirea volumului consumat la titrare cu factorul F se obţine
volumul corespunzător de soluţie cu concentraţia exactă.

F trebuie să fie cât mai apropiat de 1; recomandabil F: 0,998 – 1,002

37 37
Evaluarea parametrilor de performanţă

✓ LIMITE DE DETECŢIE / CUANTIFICARE

▪ În volumetrie nu este specifică determinarea unei limite de detecţie a

metodei, datorită caracteristicii acestor metode (măsurarea de volume).
▪ Este uzual să se evalueze domeniul de lucru al metodei prin determinarea
parametrilor de performanţă la capătul inferior al domeniului de măsură
Pentru parametrul CLORURI :
▪ Metoda de lucru impune măsurarea unei probe martor (apă distilată) pentru
fiecare set de determinări, tehnic fiind posibilă stabilirea unei limite de
detecţie calculate.
▪ Întrucât în practică sunt multe probe de apă care au un conţinut de cloruri sub
domeniul de măsurare al metodei (5mg/l), calcularea si verificarea unei limite
de detecţie a metodei face parte din demonstarea adecvării la scop.

38
LIMITE DE DETECŢIE/ CUANTIFICARE
LD ( cf. Legii apei)
▪ Se analizează min. 10 probe martor (apă
distilată)
▪ Se calculează STDEV pentru valorile de
concentraţie
▪ LD se calculează multiplicând STDEV
(mg/l) cu 5 :
LD= STDEV x 5= 0,97 ~ 1 mg/l cloruri
LD = 1mg/l
▪ Se analizează 10 probe de concentraţie
1 mg/l , preparat din MR Certipur 1000mg/l cloruri
▪ Se calculează STDEV cu cele 10 valori de concentraţie
▪ Se calculează RSD = STDEV/Xmed
▪ Se calculează recuperarea
Dacă: RSD < 10%
Recuperarea 90-110%
→ LD = 1 mg/l este o limită adecvat estimată, devine
LIMITA DE CUANTIFICARE LQ, a laboratorului
pentru determinarea clorurilor din apă 39
LQ (1 mg/l)< 30 % CMA ( 83.3mg/l)
✓ EXACTITATE
Pentru evaluarea exactităţii şi preciziei se iau 3 nivele de concentraţie,
recomandat acolo unde se situează majoritatea măsurătorilor: 2*; 10; 100 mg/l,
pentru fiecare nivel se fac câte10 determinări.

Măsurătorile s-au facut cu SMR cloruri, preparate din MR Certipur 1000mg/l Cl-
40
✓ PRECIZIE

41
ECHIPAMENTE ETALONARE/ VERIFICĂRI INTERNE
Laboratorul trebuie să aibă pentru echipamente planuri pentru :
✓ Etalonarea echipamentelor cu impact direct asupra rezultatului analizei
✓ Verificări interne (intermediare) pentru toate echipamentele
Etaloane/ Materiale
Echipament Operatia Frecvență Crietrii de acceptare
de referință utilizate
Gravimetric cu balanta toleranta calculată <
Sticlarie clasa A Verificare Anual
etalonata toleranta admisă
Greutate calibrata 20 g La fiecare serie de pt.20g: [19.9999-20.0003]
Balanta analitica Verificare
Greutate calibrata 50 g determinari pt.50g: [49.9999-50.0004]
Clorura de potasiu solutie
Constanta celula:
Conductometru 1.41 mS/m, c=0.01 mol/l KCl Calibrare internă de 2 ori/ lună
MRC Certipur Merck; [0.450...0.5000] 1/cm
0
Termometru cu sonda La fiecare serie de T± 2 C
Etuva Binder Verificare
etalonat determinari
Termometru cu sonda Testo 0
Termohigro-metre Verificare La doua saptamani T± 2 C
108 etalonat

Baie de apa Selecta

Termometru cu sonda Testo
Verificare
La fiecare serie de T ± 10 C
108 etalonat determinari
Absorbanta :
1.UV-VIS Standard 1 Solutie
Verificare acuratete 350nm: 0.644±0.010
dicromat de potasiu, Certipur, Anual 313nm: 0.292±0.010
absorbanta
MR 257nm: 0.868±0.010
Spectrofotometru UV-VIS
2. UV-VIS Standard 6
Verificare acuratete Lungime de unda :
Solutie oxid de holmiu, Anual 42
lungime de unda Λ ± 1 nm sau ± 3 nm
Certipur, MR
Echipamente în spectrofotometrie
▪ ETALONARE : spectrofotometrul fiind echipament critic, este
necesară etalonarea de către organisme abilitate, cf. Politicii P05
Renar
▪ VERIFICĂRI INTERNE:
➢ MR UV-VIS STANDARD 1 (cod108160) – soluție dicromat
de potasiu pentru verificarea acurateții absorbanței
- Soluția se citește la 4 lungimi de undă – absorbanțele
obținute trebuie să se încadreze în cerința din certificat

43
 Echipamente în spectrofotometrie
➢ MR UV-VIS STANDARD 6 (cod108166) - soluţie oxid de holmiu pentru
verificarea acurateții lungimii de undă.
- Soluția se scanează de la 200-750 nm – lungimile de undă la transmitanța
minimă (absorbanța maximă) trebuie să se încadreze în limitele din
certificat .

44
Echipamente în volumetrie
• Etalonarea - titrator sau biuretă, este considerat echipament critic ~
ale cărui măsurători influenţează în mod direct rezultatul analizei ~
trebuie etalonate de către un organism abilitat
• Verificări intermediare - între etalonări sunt necesare verificări
interne ale echipamentelor.

Exemplificare: verificarea sticlăriei ~ metoda gravimetrică

• Testarea biuretei: se face prin cântăriri repetate la diferite nivele de volum de
apă, prin golire de la fiecare nivel.
Ex: pentru biureta de 10 ml se efectuează verificări la 1ml, 5ml şi 10 ml.
- pentru fiecare volum se fac min. 6 cântăriri
- cu masele (m) rezultate din cântăriri se calculează volumele reale:
Vreal = m/ ρ ρ - densitatea apei la temperatura de lucru

Diferenţa dintre media volumelor reale Vreal şi Vteoretic (Vteoretic din certificatul de
calitate), reprezintă eroarea de exactitate de volum (toleranţa calculată).

45
 Verificarea sticlăriei

interpretarea măsurătorilor:
- toleranţa calculată < toleranţa certificat → ok
- toleranţa calculată > toleranţa certificat → 
→ sticlăria se scoate din uz
→ se calculează un factor de corecţie a
volumului

f = Vreal / Vteor
cu acest factor se corectează volumul consumat
la titrarea fiecărei probe.

46
CU CE LUCRĂM ? ~ MATERIALE DE
REFERINŢĂ
Într-un laborator care are implementat un sistem al calităţii,
noţiunea de material de referinţă este des întâlnită
• sunt mai sigure~ certificatele asigură încredere
• soluţiile gata preparate sunt rapide şi uşor de utilizat
• oferă informaţii utile laboratoarelor legate de trasabilitate, omogenitate
si stabilitate
• preţul este accesibil
• este o cerinţă ISO 17025
Materialele de referinţă sunt un instrument important în
asigurarea calităţii analizelor, fiind utilizate în:
• Validarea metodei
• Etalonarea metodelor de analiză
• Etalonarea echipamentelor
• Controlul calităţii rezultatelor ~ intern şi extern
• Evaluarea incertitudinii de măsurare 47
Materiale de referinţă – definite în ISO Guide 30 şi SR 13250-1

MATERIALE DE REFERINŢĂ CERTIFICATE ~ MRC

“material de referinţă însoţit de un certificat, cu una sau mai multe valori ale proprie-
tăţii certificate (de ex. concentraţia) printr-o procedură care stabileste trasabilitatea
acestor valori la o realizare exactă a unităţii în care sunt exprimate, fiecare valoare
certificată fiind însoţită de o incertitudine la un nivel de încredere indicat.”

MRC-ul este însoţit de:

▪ Certificat
▪ Metoda de măsurare
▪ Incertitudinea extinsă ( k, la nivel de încredere declarat)
▪ Informaţii despre trasabilitate
MATERIALE DE REFERINŢĂ ~ MR
“material sau substanţă, cu una sau mai multe valori ale proprietăţii (de ex
concentraţia) suficient de omogene şi de bine stabilite, pentru a fi utilizat la etalonarea
unui aparat, evaluarea unei metode de măsurare sau pentru atribuirea de
valori unor materiale.”

48
Certificatul unui MRC
exemplificare

Denumirea
Materialului de referinţă

Acreditare ISO 34 si 17025

Valoarea certificată
cu incertitudine
K =2, 95%

Trasabilitatea
NIST

49
 Materiale de referinţă - organizaţii

❑ ISO – International organization for standardization

Seria ISO Guide 30- 35 – despre materiale de referinţă
❑ NIST – National Institute of Standard and Technology USA,
produce NIST SRMs – materiale de referinţă etalon, cu o
clasificare O – V, bazată pe gradul de trasabilitate la SI
❑ PTB – Physical Technical Institute, Germania

NOTĂ : toate materialele de referinţă produse de Merck sub mărcile

Certipur, Titripur sunt trasabile la SRM ale NIST sau PTB

50
Trasabilitatea materialelor de referinţă
Trasabilitatea ~ verificarea unui material de referinţă faţă de un material de
referinţă certificat internaţional al unei autorităţi oficiale ca NIST şi PTB printr-un
şir neîntrerupt de comparaţii

kilogramul din Paris

Certipur
kg NIST, PTB Soluţii diluate
standard

unităţi standard standard standard

SI Primar Secundar de lucru

Trasabilitatea trebuie să fie transparentă !!!

51
Trasabilitatea materialelor de referinţă

❑ Material de referinţă primar: este măsurat direct

faţă de o unitate SI şi certificat de un organism de
certificare
❑ Material de referinţă secundar: este măsurat faţă
de un material de referinţă primar
material de referinţă primar Incertitudinea
material de referinţă secundar asociată crește
material de referinţă in-house sau de lucru

52
Controlul calității rezultatelor

• Performanţa unei metode se stabileşte imediat după

implementarea ei în laborator.
• Este important după această etapă să se controleze
permanent dacă performanţele se menţin la nivelul
stabilit la momentul validării.

53
Program de asigurarea calităţii rezultatelor
Controlul calității este o activitate programată și sistematică a laboratorului

54
Tehnici de control al calităţii rezultatelor

I. Graficul de control
II. Probe duble: limite de repetabilitate
III. Controlul calităţii utilizând un MRC
IV. Combicheck
V. Controlul extern al calităţii

55
I. Graficul de control
Principalul instrument al controlului intern este graficul de control ~
instrument vizual de supraveghere a procesului de măsurare analitică.

Graficul distribuției normale - curba lui Gauss -

Construirea graficului de control

Pentru fiecare serie analitica se analizează și o probă de control

(0.25mg/l NH4), valoarea de control se pune pe graficul de control,
evaluând vizual încadrarea în limitele stabilite.
 Interpretarea graficului de control
Interpretarea zilnică – 3 situaţii posibile:

o Metoda este în control – OK ! ☺ :

- valorile de control sunt în interiorul limitelor de avertizare < ±2S;
- max. o valoare de control este între ±2S si ±3S (precedentele 2 valori sunt < ±2S).
o Metoda este în control, dar evaluarea datelor arată că metoda nu este sub control
statistic – ATENŢIE !!  :
- 7 rezultate consecutive prezintă tendinţă crescătoare sau descrescătoare;
- 10 din 11 rezultate se situează de o parte sau de alta a liniei centrale.
Rezultatele se pot raporta, dar există o atenţionare pentru o problemă care poate apărea –
de luat în considerare !
o Metoda nu este sub control – STOP !!!  :
- 1 rezultat se înscrie în afara limitei de acţiune ( >± 3S),
- 2 rezultate consecutive se înscriu între limitele de avertizare şi cele de acţiune ±2S
si ±3S .
Măsuri în caz de pierdere a controlului :
➢ Se verifică dacă există erori de calcul,
➢ Se reanalizează de două ori proba de control,
➢ Se prepară o nouă probă de control,
➢ Re-calibrare,
➢ Preparare de noi soluţii de calibrare,
➢ Efectuare de service/ reparaţii la aparate.
58
 Interpretarea graficului de control
Interpretarea pe termen lung:

Cum se face? Se revăd ultimele 60 valori de control din grafic.

➢ Revizuirea calităţii datelor: se calculează abaterea standard a datelor
(reproductibilitate internă) şi se compară cu ceea ce s-a propus în SC (cerinţe legale,
date din standardele de analiză, rezultate precedente).
➢ Revizuirea limitelor de control:
▪ dacă 1 - 6 valori de control depăşesc limitele de avertizare (±2S) → nu e necesară
revizuirea limitelor.
▪ dacă 0 sau > 6 valori de control depăşesc limitele de avertizare (±2S) → precizia s-a
schimbat (ameliorat sau redus) → este necesară revizuirea limitelor → pe baza mediei
şi abaterii standard recalculate cu cele 60 de
valori de control → se retraseză limitele de avertizare si acţiune.
➢ Revizuirea liniei centrale: linia centrală se compară cu media ultimelor 60 valori de
control→ diferenţa (măsura BIAS-ului):
▪ < 0,3*S → OK
▪ > 0,3*S → este necesară revizuirea liniei centrale

59
 II. Controlul calităţii rezultatelor – conform European
Reference Material, Application Note 1

Compararea rezultatului unei măsurări cu valoarea certificată (MRC)

• Utilizarea de materiale de referinţă certificate MRC în asigurarea şi controlul
calităţii este o cerinţă a organismelor de acreditare.
• Etape:

o După măsurarea unui MRC se calculează diferenţa absolută Λm între valoarea

medie măsurată Cm şi valoarea certificată CMRC:
Λm=|Cm-CMRC|

o Incertitudinea uΛ asociată diferenţei Λm se calculează pornind de la

incertitudinea valorii măsurate uMRC şi incertitudinea rezultatului măsurării um
uΛ = √ uMRC2 + um2 , şi
UΛ = 2 x uΛ incertitudinea extinsă
(pt. nivel de încredere 95%, cu un factor de acoperire k=2)

o Se compară Λm cu UΛ ; dacă Λm < UΛ → nu există o diferenţă între rezultatul

măsurătorii şi valoarea certificată
60
  MRC secundar NH4, Certipur – cod 125022, c= 0,505mg/l,

incertitudinea extinsă ± 0,015 (k=2; 95%)

Criterii de acceptare a controlului cu MRC Δm < UΔ → admis

Δm > UΔ → respins
III. Evaluarea probelor duble
ETAPE:
✓ Se calculează limita de repetabilitate, r
pe nivele de concentraţie.
✓ Se compară diferenţa dintre probele duble
cu limitele de repetabilitate r, aferente
nivelului de concentraţie

INTERPRETARE REZULTATE:
|c1 –c2 | ≤ r → valorile se încadrează în cerinţă şi
rezultatul se raportează ca medie a celor 2 valori
|c1 –c2 | > r → se efectuează a 3-a determinare,
rezultatul se raportează ca mediană a celor 3 valori.
IV. Combicheck - soluția Merck pentru
controlul intern al metodelor Spectroquant

Grafic de control COMBICHECK 20 -

Determinarea NO3 din apă - metoda Merck spectroquant 109713
 V. Controlul extern al calității
➢ Este o cerință SR EN ISO 17025 – pct. 7.7.2: “participarea la
încercari de competență sau comparări interlaboratoare”
➢ Cel mai important instrument de convingere asupra calității
rezultatelor furnizate de un laborator.
➢ În cadrul unui control extern laboratorul analizează probe în care
nu cunoaște concentrația materialului analizat, prin urmare nu
poate fi influențat de cunoașterea rezultatului așteptat.
➢ Se face cu scopul completării propriului control intern de calitate.
➢ Se efectuează prin participarea la:
• Încercare de Competenţă (PT) – evaluare a performanţelor
unui participant prin intermediul comparărilor interlaboratoare, în
raport cu criterii prestabilite.
• Comparare Interlaboratoare (ILC) - organizare, efectuare şi
evaluare a unor măsurări sau încercari pe obiecte identice sau
asemănătoare, de către două sau mai multe laboratoare în
conformitate cu condiţii predeterminate.
(definiţii conform P- 04 Renar)
Interpretarea scorului Z
(cf. ghid 43- 1)

▪ Scor Z ≤ ± 2 → rezultate satisfăcătoare

▪ Scor Z > ± 2 → rezultate îndoielnice
→ reprezintă un semnal de avertizare - laboratorul trebuie să evalueze
metoda şi să ia măsuri.
▪ Scor Z > ± 3 → rezultate nesatisfăcătoare → semnal de acţiune !

Tendinţe pe termen lung:

▪ Se pot evalua atunci când laboratorul participă cu regularitate la scheme PT.
▪ Dă informaţii despre evoluția performanţelor laboratorului de-a lungul timpului.
▪ Rezultatele se pot utiliza la evaluarea incertitudinii de măsurare.
 CONCLUZII
➢ E IMPORTANTĂ CALITATEA ?
Calitatea a fost si este unul dintre cele mai folosite cuvinte în relaţiile dintre
organizaţii.
Pentru ca o organizaţie să funcţioneze corect este necesar ca aceasta să fie
coordonată si controlată într-un mod sistematic si transparent =
principiul de bază al managementului calităţii.

➢ DIN ISTORIA CALITĂŢII

Antichitate - CICERO este cel care, pentru prima dată, foloseşte în lucrările sale
cuvântul calitate (qualis).

• 1851- într-o scrisoare către clienţi, a fost emisă prima garanţie a calităţii
produselor (Emanuel Merck).

• 1855 - Departamentul QA/QC -”Quality Assurance/ Quality Control: pentru

asigurarea si controlul calităţii produselor şi metodelor de analiză.

• 1888 - au apărut “reactivi puri garantaţi”, etichetaţi “pro analysi” = pa ,

denumire utilizată şi azi

• 1995.15.03. - primul laborator acrediat Renar – SC STEROM SA Câmpina

66
Calitatea? “ să faci mai bine ceea ce faci deja”

67
 REFERINŢE
➢ SR EN ISO 17025 -2018 - Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de
încercări si etalonări
➢ SR ISO 3534-1,2 – Statistică- vocabular şi simboluri
➢ ISO 8466- 1,2 – Evaluarea functiei liniare de etalonare
➢ ISO 5725- 1-6 – Exactitatea (justetea si fidelitatea) metodelor de masurare si a
rezultatelor masurarilor
➢ SM 1020-1030 – Standard Methods- for the examination of water and wastewater
➢ ISO 13530 - Ghid de verificare a calităţii analitice pentru analiza apei
➢ Ghid Eurachem – The fittnes for purpose of analytical methods
➢ Ghid EA 4/14 - Selecţia şi utilizarea materialelor de referinţă
➢ ISO Ghid 43/1 – Testarea competentei prin compararea laboratoarelor
➢ Ghid Eurachem - Guide to quality in analitical chemistry
➢ Ion Gh.Tanase & colab.– Validarea metodelor analitice
➢ Internal QUALITY CONTROL – Cartea Trolilor
➢ Proiect Phare – Manuale de instruire
➢ P-04 Politica privind utilizarea în acreditare a
încercărilor de competenţă şi a comparărilor interlaboratoare
➢ P-05 Politica privind trasabilitatea rezultatelor măsurărilor

68