Taxonomia lui Bloom

Ierarhia tradiţională a proceselor gândirii

În 1956, Benjamin Bloom a scris educaţionale: domeniul cognitiv, iar descrierea sa a proceselor gândirii
ierarhizate pe şase niveluri a fost de atunci adaptată şi utilizată la scară largă, în nenumărate contexte. Lista sa
de procese cognitive este organizată pornind de la cele mai simple, amintirea cunoştinţelor, până la cele mai
complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi cu privire la valoarea unei idei.
Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională)

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoaşter Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte,
e etichetează, recunoaşte, reproduce,
urmăreşte
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui rezumă, modifică, apară,
concept parafrazează, interpretează, dă
exemple
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a construieşte, face, formează,
conceptului într-o situaţie nouă modelează, prezice, pregăteşte
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a compară/ contrastează, descompune,
conceptelor în părţi pentru a le înţelege distinge, selectează, separă
mai bine
Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva repartizează pe categorii,
nou generalizează, reconstruieşte
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică,
argumentează, susţine
Lumea de astăzi este totuşi diferită de cea pe care o reflecta taxonomia lui Bloom în 1956. Specialiştii în
domeniul pedagogiei au învăţat mult mai multe despre cum învaţă elevii şi cum predau profesorii şi recunosc
acum că procesele de predare şi învăţare cuprind mult mai multe decât gândirea. Aceste procese implică şi
sentimentele şi convingerile elevilor şi ale profesorilor, precum şi mediul social şi cultural al clasei.
Mai mulţi psihologi au lucrat pentru a transforma conceptul de bază al unei taxonomii a capacităţilor cognitive
într-unul mai relevant şi mai apropiat de realitate. Elaborând propria taxonomie a obiectivelor educaţionale,
Marzano (2000) aduce următoarea critică la adresa taxonomiei lui Bloom: chiar structura taxonomiei, pornind de
la nivelul cel mai simplu al cunoştinţelor şi ajungând la cel mai dificil al evaluării, nu se sprijină pe o cercetare. O
taxonomie ierarhică implică faptul că fiecare capacitate aflată la un nivel superior este compusă din capacităţile
de la nivelurile de mai jos; înţelegerea necesită cunoştinţe; aplicarea necesită înţelegere şi cunoştinţe şi aşa mai
departe. Acest lucru, potrivit lui Marzano, nu este adevărat în ceea ce priveşte procesele cognitive din taxonomia
lui Bloom.
Iniţiatorii teoriei originale a celor şase procese de gândire au presupus că proiectele complexe necesită unul
dintre procese într-o măsură mai mare decât celelalte. O sarcină era în primul rând una de „analiză” sau una de
„evaluare”. Acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat, ceea ce explică dificultatea pedagogilor în a clasa activităţi
de învăţare provocatoare pe baza acestei taxonomii. Anderson (2000) susţine că în aproape toate activităţile de
învăţare complexe sunt implicate mai multe capacităţi cognitive diferite.
Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important punct forte al
său este acela că a abordat subiectul foarte important al gândirii şi a elaborat o structură în jurul său care poate
fi utilizată de profesionişti. Acei profesori care au o listă de recomandări pentru întrebări legate de diferite niveluri
ale taxonomiei lui Bloom cu siguranţă încurajează mai mult dezvoltarea capacităţilor de gândire de nivel superior
decât cei care nu folosesc o astfel de metodă. Pe de altă parte, după cum poate spune oricine care a lucrat cu
un grup de pedagogi pentru a clasifica o serie de întrebări şi activităţi de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu
prea există consens cu privire la ce înseamnă termeni în aparenţă foarte clari precum „analiză” sau „evaluare”. În
plus, atâtea activităţi care merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele autentice sau proiectele, nu pot fi
clasificate după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le-ar diminua potenţialul de oportunităţi de
învăţare.

Taxonomia lui Bloom revizuită

În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom, care ia în
considerare un număr mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării. Această taxonomie
revizuită încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua
taxonomie face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul gândirii şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea
problemelor.
Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii: factuală, conceptuală,
procedurală şi metacognitivă. Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile
cuvintelor şi cunoştinţe despre detalii specifice. Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum
ar fi clasificările şi categoriile.
Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi metode, precum şi
cunoştinţe despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee. Cunoştinţele metacognitive se referă
la cunoştinţele despre procesele de gândire şi informaţii legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste
procese în mod eficient.
Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase capacităţi.
Acestea sunt de la cea mai simplă până la cea mai complexă: (a) amintirea, (b) înţelegerea, (c) aplicarea, (d)
analiza, (e) evaluarea şi (f) creaţia.
Amintirea constă în recunoaşterea şi reamintirea, „rechemarea”, informaţiilor relevante din memoria pe termen
lung. Înţelegerea este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor educaţionale, precum lectura şi
explicaţiile profesorului. Subcategoriile acestui proces includ interpretarea, exemplificarea, clasificarea,
rezumarea, deducerea, compararea şi explicarea.
Cel de-al treilea proces, aplicarea, se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într-o situaţie familiară sau una
nouă. Următorul proces este analiza, care constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi considerarea relaţiei
dintre părţi şi structura generală. Elevii analizează prin diferenţiere, organizare şi atribuire. Evaluarea, care
reprezintă ultimul nivel al taxonomiei originale, este al cincelea dintre cele şase procese în versiunea revizuită.
Ea include verificarea şi critica.
Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni.
Această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini
creatoare, cei care învaţă generează, planifică şi produc.
Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor cognitive, astfel
că elevul poate să-şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau
metacognitive sau să analizeze cunoştinţe metacognitive sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea
care are sens le oferă elevilor cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva
probleme.” (p. 65).
Dimensiunea proceselor cognitive
Procese cognitive Exemple
Reamintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie
Recunoaştere  Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri
de amfibieni.
 Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
 Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la
întrebări cu variante de răspuns.
Reamintire  Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în
sec. al XIX-lea.
 Scrieţi înmulţirea.
 Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a

experienţelor
Interpretare  Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie
algebrică.
 Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.
 Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.
Exemplificare  Desenaţi un paralelogram.
 Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul
conştiinţei.
 Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.
Clasificare  Clasificaţi numerele în pare şi impare.
 Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne
din Africa.
 Grupaţi animalele indigene pe specii.
Rezumare  Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.
 Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa
capitală pe care le promovează site-ul.
Deducere  Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi
formulaţi o concluzie referitoare la relaţia lor din
trecut.
 Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
 Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi
că va fi următorul.
Comparare  Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o
pompă.
 Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare
 cu cea a pionierilor în vest.
 Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în
care se aseamănă şi sunt diferite două cărţi de
Charles Dickens.
Explicare  Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum
influenţează presiunea aerului vremea.
 Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia
Franceză s-a produs în acea perioadă şi în felul
acela.
 Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează
economia.
Aplicarea – Folosirea unui procedeu
Execuţie  Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.
 Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.
 Faceţi o aruncare de încercare.

Implementare  Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc

plantele în diferite tipuri de soluri. Verificaţi o lucrare
scrisă. Creaţi un buget.
Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste
părţi şi întreg
Diferenţiere  Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei
probleme de matematică şi tăiaţi informaţiile
neimportante. Desenaţi o diagramă care să arate
care sunt personajele principale şi secundare ale
unui roman.
Organizare  Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii.
Alcătuiţi o listă a figurilor de stil folosite frecvent şi
explicaţi efectul lor. Realizaţi o diagramă care să
arate cum interacţionează plantele şi animalele din
zona voatră.
Atribuire Citiţi scrisorile către editor pentru a determina
punctele de vedere ale autorilor faţă de o problemă
locală. Determinaţi care este motivaţia unui personaj
dintr-un roman sau o poveste. Uitaţi-vă la broşurile
candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze cu privire la
punctele lor de vedere asupro problemelor.
Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde
Verificare  Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor
feedback cu privire la organizarea şi logica
argumentelor. Ascultaţi un discurs politic şi faceţi o
listă cu contradicţiile care apar în discurs. Revizuiţi
un plan de proiect pentru a vedea dacă sunt incluse
toate etapele necesare.
Analiză critică  După ce aţi participat la elaborarea unei grile de
evaluare criterială a unui proiect, apreciaţi măsura în
care proiectul îndeplineşte criteriile. Alegeţi cea mai
bună metodă pentru rezolvarea unei probleme
complexe de matematică. Apreciaţi validitatea
argumentelor pro şi împotriva astrologiei.
Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau
recunoaşterea componentelor unei noi structuri.
Generare  Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni
pentru îmbunătăţirea relaţiilor rasiale în şcoală.
Formulaţi câteva ipoteze ştiinţifice pentru a explica
de ce plantele au nevoie de soare. Propuneţi o serie
de alternative pentru reducerea dependenţei de
combustibilii fosili, care să abordeze atât aspecte
economice, cât şi de mediu. Formulaţi ipoteze
alternative pe baza unor criterii.
Planificare  Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia
despre insecte. Prezentaţi o lucrare despre opiniile
lui Mark Twain cu privire la religie. Planificaţi un
studiu ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor tipuri
de muzică asupra producţiei de ouă la păsări.
Producere  Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat
al confederaţiei sau unionist. Construiţi un habitat
pentru păsările de apă locale. Puneţi în scenă o
piesă pe baza unui capitol dintr-un roman pe care l-
aţi citit.
Dimensiunea cunoştinţelor
Cunoştinţe factuale – informaţii de bază
Cunoştinţe legate de Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet
terminologie
Cunoştinţe legate de Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor
detalii şi elemente în Congres, bătălii importante din cel de-al doilea război
specifice mondial
Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca
acestea să funcţioneze împreună
Cunoştinţe despre Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
clasificări şi categorii
Cunoştinţe despre Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton,
principii şi generalizări principiile democraţiei
Cunoştinţe despre teorii, Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
modele şi structuri
Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva
Cunoştinţe despre abilităţi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor
şi algoritmi specifice vopselelor, servirea mingii la volei
disciplinei
Cunoştinţe despre tehnici Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de
şi metode specifice rezolvare o problemelor de matematică
disciplinei
Cunoştinţe despre Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente,
criteriile de determinare a procedee de analiză statistică utilizate în diferite situaţii,
procedeelor adecvate standarde pentru diferite tipuri de scriere
Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea
personală în special
Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text
pentru înţelegere, metode de planificare a unui site
Cunoştinţe despre Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea
sarcinile cognitive, inclusiv prospectivă înainte de utilizarea unei baze de date electronice;
cunoştinţe contextuale şi diferenţele dintre scrierea unui mesaj electronic şi scrierea
despre condiţionare unei scrisori de afaceri
adecvate
Cunoştinţe despre sine Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea
(auto-cunoaştere) proceselor complexe, o înţelegere mai bună în medii în care
este linişte, nevoia de a discuta ideile cu cineva înainte de a
scrie un eseu