Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cancerul Gastric Lucrare de Licenta
Cancerul Gastric Lucrare de Licenta
ŞI MEDICINĂ DENTARĂ
SPECIALIZAREA : ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALA
DIAGNOSTICAŢI CU
CARCINOM GASTRIC
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
CUPRINS
I. PARTEA GENERALĂ
3
Motivatie .................................................................................
1. Neoplasmul gastric ……………………………………………… … 4
2. Cancerul gastric – Diagnostic paraclinic : Endoscopic …………… 15
3. Pregatirea preoperatorie …………………………………………… 29
4. Ingrijirea postoperatorie …………………………………………… 30
5. Regimul alimentar in cancerul gastric …………………………..... 31
6. Educatia pentru sanatate si rolul cadrului mediu in ingrijirea
bolnavului………………………………………………………….... 33
Concluzii………………………………………………………………… ……… 75
76
Bibliografie ………………………………………………………………… ……
2
Motivaţie :
Un copil, un vis, devenit in sfarsit realitate.
Am dorit din copilarie sa devin cadru medical, in prima faza, asistent
medical cu motivatie si daruire mereu aproape de suferintele celor la
nevoie, cu idealuri si aspiratii, iar acum in final absolvent al unei facultati
de elita ce reprezinta implinirea unui tel de viata.
Am ales tema pe care o descriu in aceasta lucrare deoarece in
activitatea mea de zi cu zi am fost martora la suferintele celor care din
nefericire se lupta cu aceasta boala nemiloasa si cruda, cancerul, si am
mandria sa spun ca am intalnit intradevar nu foarte multi invingatori, care
au ramas in sufletul si mintea mea caractere de admirat si urmat.
1.1. Definiţie
Neoplasmul gastric este o tumoră epitelială, cu originea în epiteliul mucoasei sau
glandelor gastrice.
1.2. Epidemiologie
Neoplasmul Cancerul gastric a făcut obiectul a numeroase studii epidemiologice.
Deşi incidenţa neoplasmului cancerului gastric este în scădere, în ultimii 30-40 ani
ocupând locul II în lume, în 1985 el reprezenta cea mai comună cauză de mortalitate.
Distribuţia geografică pe glob este foarte variabilă, cu zone mult afectate cum sunt Japonia
(70°/oooo locuitori) China şi Rusia, cu zone mai puţin afectate precum America de Nord,
Suedia, Franţa, Danemarca, Chile, Costa Rica, Polonia, Portugalia, România, Indonezia şi
Italia (în jur de 20-30°/oooo locuitori) şi cu slabă incidenţă în ţările Africii - Dakar, Senegal,
Uganda.
La ora actuală, cancerul gastric ocupă locul 6, în cancere, după cancerul colo-rectal, de
sân, de plămân, de prostată şi de esofag şi locul 3 în cancerele tubului digestiv.
Grupa de populaţie, cea mai afectată de cancer gastric este între 50-70 ani, cu un vârf în
jur de 60 ani şi foarte rar sub 30 ani, la bărbaţi boala fiind mai frecventă (B/F = 2-3/1) cu o
medie nesemnificativă între rural şi urban dar mai ridicată la categoriile sociale defavorizate.
Rasa albă este mai afectată, raportul fiind de 60/36.
Migrarea populaţiei dintr-o zonă geografică, în alta a arătat că emigranţii îşi păstrează,
iniţial, riscurile apariţiei bolii, asemănător ţărilor de origine, dar la descendenţi, aceste riscuri
se modifică devenind asemănătoare zonei unde au migrat, ceea ce demonstrează rolul
factorilor de mediu în apariţia şi evoluţia bolii.
Mortalitatea prin cancer gastric este în scădere, probabil prin diminuarea incidenţei pe
de o parte, şi datorită depistării în stadii mai puţin avansate şi tratamentului complex, pe de
alta. Astfel, în SUA, mortalitatea scade de la 28 0/0000 locuitori în 1935 la 8,2 0/0000 în 1986, iar
în Anglia de la 30 0/0000 în 1930 la 8 0/0000 în 1980 fără diferenţă semnificativă în ceea ce
priveşte vârsta.
Prognosticul cancerului gastric rămâne sumbru şi el este în concordanţă cu mortalitatea.
Supravieţuirea relativă, la 5 ani, în Europa este cuprinsă între 9-22%, în raport de zona
geografică, mai scăzută în ţările nordice şi ale Europei de Est, în timp ce în Japonia ajunge la
4
80-90%.
În ultimii ani, s-au înregistrat, totuşi, îmbunătăţiri ale supravieţuirii şi aceasta s-a datorat
unei creşteri a rezecabilităţii gastrice ca urmare a unui diagnostic mai precoce şi unui
tratament adjuvant complex, adăugat actului chirurgical, precum şi unei supravegheri mai
atente a populaţiei cu risc.
5
gastric, prin mutaţii sau delaţii (în special APC);
• factorii de creştere - receptori de tipul FGT (fibroblast growth factor), EGF
(epidermal growth factor) şi TGF-alfa (tumour growth factor), ce conţin mai
multe oncogene fiecare, prin anomaliile prezente, sunt implicaţi în cancerele
difuze (FGT) şi de tip intestinal (EGF, TGF).
1.4. Etiopatogenie
Cauzele cancerului gastric precum şi a altor cancere nu sunt bine precizate. S-au luat în
discuţie multipli factori (epidemiologie clinică), ce ar putea fi incriminaţi în apariţia şi
evoluţia bolii, între care, factorii genetici, bolile gastrice predispozante, infecţie cu
Helicobacter pilory, regimul alimentar şi condiţiile socio-economice sunt pe primul plan.
Factorul genetic este incriminat în aproximativ 4% în apariţia cancerului gastric. Este
cunoscută istoria familiei lui Napoleon Bonaparte în care, bunicul, tatăl, un frate şi 3 surori au
murit prin cancer gastric.
Grupa de sânge A(II) este mai frecvent afectată de boală iar raportul cu grupa 0(l) este
de 2/1. Explicaţia ar fi printr-o secreţie particulară a mucopolizaharidelor în stomac şi printr-o
mai mare susceptibilitate a acesteia la carcinogenele ingerate, la grupa A (II).
6
Ulcerul gastric – risc mic
Frecvent confuzie endoscopică, obligatorii biopsii multiple ale
ulcerelor gastrice şi verificarea endoscopică a vindecării
Posibilă existenţa unor cancere ulcerate care se pot cicatriza sub
tratament
7
consumă exagerat având un risc între 1,5-2. Alcoolurile falsificate cu conţinut crescut în zinc
se pare că au rol cancerigen. Regimul alimentar şi de viaţă, ca o componentă a factorilor
predispozanţi la cancer gastric, obligă la o educaţie sanitară mai susţinută în acest domeniu.
Consumul de legume şi fructe, bogate în vitamina C şi beta-caroten, se pare că ar influenţa
regresiunea, leziunilor precanceroase de tipul metaplaziei intestinale incomplete tip III şi a
displaziei.
Condiţiile socio-economice
Incidenţa cancerului gastric este mai mare la grupurile sociale de populaţie cu nivel
scăzut dar şi la cele cu nivel înalt.
Unele profesii precum tipografi, pictori, muncitori din industria metalelor, din industria
ceramică, a cauciucului, din minele de cărbuni şi pescarii par să aibă risc crescut de cancer
gastric, fără a putea dovedi clar, factorii implicaţi în apariţia bolii.
8
neclasificabile, cu aspecte variate sau în asociere.
Cea mai răspândită clasificare a cancerului gastric este a lui Marson şi Dawson, din
1979, care deosebeşte 3 forme macroscopice:
vegetantă, apare sub forma unei proeminenţe sau a unor muguri cărnoşi de diverse
mărimi, cu întindere variabilă şi se întâlneşte mai frecvent în zona cardio-
tuberozitară (zona C) şi a corpului gastric (zona M);
ulcerată, caracterizată printr-o ulceraţie de dimensiuni variabile, de obicei întinsă,
cu margini proeminente şi baza indurată, cu localizare mai frecventă în zona
antrală (zona A);
infiltrantă, se manifestă prin îngroşarea peretelui gastric cu dispariţia pliurilor
mucoasei ce poate cuprinde o zonă sau tot stomacul.
Prin ulcerarea tumorilor vegetante, polipoide, apar forme ulcero-vegetante reprezentate
de o ulceraţie crateriformă în mijlocul unei tumori după cum, formele ulcerate, pot avea
fundul sau marginile acoperite cu muguri cărnoşi, urmare a regenerării mucoasei.
Aspectul exterior al stomacului canceros este diferit, în raport cu sediul, volumul şi
extensia tumorii, în cele stenozante, stomacul apare dilatat şi cu pereţii edemaţiaţi. în tumorile
infiltrative ce ating seroasa, apar pete sidefii, netede şi dure la pal-pare. în cancerele
invadante, stomacul aderă la organul vecin care a fost invadat.
- Cancerul incipient „early cancer”, frecvent întâlnit în Japonia (40% din cancerele
gastrice ca urmare a screening-ului) include tumorile limitate la mucoasă şi submucoasă. în
Europa, frecvenţa lui este între 5-15%. Se pare că există o relaţie strânsă între profunzimea
invaziei, aspectul microscopic şi supravieţuire.
Macroscopic, cancerul superficial gastric, se prezintă la endoscopie, sub 3 tipuri:
- tipul I, protruziv (exofitic) corespunde unui polip malignizat;
- tipul II, superficial subîmpărţit în 3 subgrupe:
• a - „ridicat”, ca o mică proeminenţă
• b - „plat”, cu mucoasa decolorată
• c - „denivelat”, cu ulcerarea superficială a mucoasei ce poate fi acoperită
de fibrină.
- tipul III, ulcerat (excavat) cu ulcerare profundă a mucoasei, asemănător unui
ulcer benign.
Între aceste aspecte există asemănări ce se pot grupa astfel: I cu IIa şi IIc cu III sau se
pot asocia la acelaşi bolnav sub forma unor leziuni multifocale (10%)
- Linita plastică reprezintă forma tipică de cancer gastric infiltrant. Debutează, de
obicei, la nivelul orificiilor (pilor, cardia) şi cuprinde circular, tot stomacul ce prezintă pereţii
9
îngroşaţi, cartonaţi şi retractaţi cu pliurile mucoasei dispărute. Uneori se poate limita la antru
sau fornix şi corp.
- Limfomul gastric reprezintă între 1-4% din carcinoamele gastrice şi se prezintă,
macroscopic, ca o tumoră ulcerată, bine delimitată, cu infiltrarea zonelor din jur.
- Carcinoidul stomacului se întâlneşte în proporţie de 2% faţă de alte localizări
digestive, cel mai frecvent fiind întâlnit la apendice (70%) şi în zona cecală (20%).
Microscopic
Aspectele histopatologice variate ale cancerului gastric au generat multiple discuţii,
privind clasificarea acestora, după cum leziunea s-a dezvoltat pe o mucoasă normală sau
metaplazică şi în raport de asocierea diverselor forme. S-au făcut mai multe clasificări.
10
gastrică cu metaplazie intestinală;
- difuză (20%) alcătuit din celule mucosecretante;
- mixtă (6%) cu celule din cele 2 forme.
11
până la 95% în primele 12 luni;
- peritoneală, urmare a invaziei seroasei, cu eliberarea de celule neoplazice, în
peritoneu, producând tumori ovariene (Kruckenberg) sau carcinomatoza peritoneală, cu
ascită.
1.8. Stadializarea
În privinţa stadializării cancerului gastric s-au făcut multiple clasificări, unele dintre ele
de mai puţină importanţă.
a) Dukes, stadializează cancerul gastric asemănător celui colonie în 3 stadii - A,
B şi C - fără a ţine seama de alţi parametri.
b) Astler-Coller, prezintă o stadializare asemnătoare, în 5 stadii, luând în discuţie
şi invazia ganglionară, ceea ce contribuie la evaluarea prognosticului şi a supravieţuirii.
c) „Uniunea Internaţională Contra Cancerului” (U.I.C.C), face stadializarea
preterapeutică a cancerelor, în general, pe baza a 3 elemente.
-T - tumora.
-N - nodulii limfatici.
-M - metastazele.
12
N1 - metastaze în 1-6 ganglioni regionali.
N2 - metastaze în 7-15 ganglioni regionali.
N3 - metastaze în peste 15 ganglioni regionali.
M - metastaze la distanţă.
Mx - nu pot fi evaluate.
M0 - fără metastaze la distanţă.
M1 - prezenţa metastazelor la distanţă.
13
R1 - prezenţa de ţesut tumoral microscopic.
R2 - ţesut tumoral restant, apreciat macroscopic.
d) Clasificarea japoneză, împarte carcinoamele gastrice în 4 stadii, în raport cu
profunzimea tumorii şi invazia ganglionilor limfatici:
- Stadiul I: tumori ce nu invadează subseroasa şi fără invazie ganglionară.
- Stadiul II: tumori ce ajung în subseroasa cu invazia ganglionilor locali.
- Stadiul III: tumori ce cuprind seroasa cu invazia ganglionilor regionali;
- Stadiul IV: tumori cu invadare ganglionară la distanţă şi metastaze.
2. CANCERUL GASTRIC
Diagnostic paraclinic: Endoscopic
14
2.1. Definiţie
Cancerul gastric este o tumoră epitelială, cu originea în epiteliul mucoasei sau glandelor
gastrice.
15
- Scăderea ponderală, în proporţie de 60-80% este, de asemeni, precoce şi
progresivă, fiind un simptom valoros.
- Paloarea tegumentelor se instalează treptat, ca urmare a hemoragiilor mici şi
repetate, ajungând, în fazele tardive la culoarea galbenă „ca paiul”.
Examenul obiectiv nu oferă date precise o lungă perioadă de timp.
- Tumora epigastrică este semnul cel mai valoros, asociat celor de mai sus, dar ea apare
tardiv, când bolnavul devine inoperabil. Palparea tumorii este expresia unui cancer avansat
local, care poate interesa şi organele vecine.
- Împăstarea epigastrică şi periombilicală, este expresia invaziei parietale pe cale
limfatică, când tumora este mult evoluată.
- Palparea ganglionului supraclavicular stâng (Virchow-Troisier) (15%) urmare a
invaziei pe calea duetului toracic reprezintă o fază avansată de boală, de multe ori inoperabilă.
- Ascita, apare în faze tardive, datorită carcinomatozei peritoneale sau interesării
ovarelor, la femei (tumori Kruckenberg).
- Tromboflebite migratorii, descrise de Trousseau, localizate, în special la venele
superficiale ale gambei, apar şi în alte localizări canceroase, dar mai ales în cancerul gastric şi
de pancreas.
- Stări subfebrile (37,2 - 37,5°C) cu evoluţie progresivă, sub forma unor mici croşete
febrile descrise de I. Haţieganu sub numele de „febră în ferăstrău” ca urmare a pirogenilor
rezultaţi din necroza ţesutului tumoral.
Manifestările clinice pot evolua cu predominanţa unuia dintre simptome sau în asociere,
realizând mai multe sindroame.
- Sindromul dispeptic, întâlnit şi în alte afecţiuni gastrice, asociază dispepsia,
balonările, greţurile, senzaţia de saţietate precoce şi anorexia selectivă.
- Sindromul ulceros, are ca simptom dominant durerea epigastrică postprandială de
diverse intensităţi asociată cu vărsătura postprandială ce nu calmează durerea. Este
un sindrom înşelător ce urmează, uneori, unui ulcer care s-a malignizat, ceea ce
impune o explorare amănunţită a bolnavului.
- Sindromul anemie-astenie caracterizat prin astenie, scădere ponderală, anemie şi
apetit capricios cu evoluţie progresivă, datorate hemoragiilor mici şi repetate,
hipoalimentaţiei, vărsăturilor;
- Sindromul obstructiv dominat de vărsături tardive sau disfagie şi regurgitaţii,
însoţite de scădere ponderală, apare în localizări periorificiale ale tumorii.
- Sindromul diaree-constipaţie, corelat cu aclorhidria gastrică şi hipoalimentaţie.
- Sindromul hemoragie, discret sau manifest, de proporţii mult mai mici decât în
16
ulcerul gastric, prezent în cancerele ulcerate şi manifestat prin hemoragii oculte,
hematemeze sau melene.
- Sindromul subfebril sau chiar febril (în infecţii supraadăugate), se asociază cu alte
semne.
- Sindroame paraneoplazice, de cele mai multe ori, manifestate prin flebite migratorii,
edeme gambiere (glomerulonefrita paraneoplazică), melanodermită difuză, diabet
insipid; nevrite poliartrite şi hipercoagulabilitate pot fi şi predominante dar se
asociază cu alte manifestări clinice, ceea ce duce la întârzierea diagnosticului de
cancer gastric.
- Sindromul tumoral caracterizat prin prezenţa unei mase palpabile, în epigastru, este
tardiv.
17
- Unita plastică (schirul gastric) invadează precoce orificiile, infiltrează pereţii şi
îngustează lumenul gastric. Senzaţia de saţietate precoce şi vărsăturile, la care se
adaugă împăstarea epigastrică, sunt semnele frecvente. Tranzitul baritat arată
îngustarea stomacului, rigiditatea pereţilor, ştergerea pliurilor şi absenţa peristalticii.
Forme simptomatice
- Forma anemică, se caracterizează prin instalarea precoce a unei anemii de tip
feripriv, ca urmare a sângerărilor mici şi repetate, cu apariţia tardivă a semnelor de
impregnare neoplazică.
- Forma dispeptică evoluează cu semne de împrumut ale altor gastropatii sau a unor
afecţiuni hepatobiliare, urmate de scădere ponderală şi astenie.
- Forma gastralgică este urmarea unui ulcer care s-a malignizat sau a unui cancer ce
invadează organele vecine, în special pancreasul. De multe ori metastazele apar
precoce.
- Forma febrilă este mai frecventă la tineri, evoluează cu stări subfebrile ca urmare a
necrozelor tumorale şi rezorbţiei de pirogeni şi prezintă metastaze precoce.
- Forma caşectică apare în stadii avansate de boală.
18
În formele incipiente, superficiale, datorită limitării procesului neoplazic de straturile
superficiale, examenul baritat se face în strat subţire şi cu dublu contrast; putând evidenţia
zone rigide ale mucoasei sau mici ulceraţii superficiale. Tehnica examinării constă în
administrarea de sulfat de bariu cu densitate mare, amestecat cu bicarbonat de sodiu pentru
dublu contrast, simethicon (pentru dispersia gazului) şi glucagon (induce gastropareza).
În formele vegetante, imaginea radiologică este reprezentată de „lacună” (fig. 5), cu
diverse localizări, cu neregularităţi (semiton) la periferie, nemobilizabilă, ce rămâne fixă la
examinările ulterioare.
Formele ulcerate se caracterizează prin prezenţa „nişei” cu dimensiuni ample, largi,
dezvoltată în interiorul peretelui gastric, ce infiltreză peretele şi cu pliuri gastrice divergente
ce o diferenţiază de nişa ulceroasă.
Cancerul infiltrant diminua supleţea peretelui gastric ce anulează peristaltica în zona
respectivă („scândura care pluteşte”) sau poate retracta şi îngusta stomacul sau orificiile
acestuia. În cazul extinderii realizează tipul de „linită plastică”.
Endoscopia cu biopsie este examenul cel mai performant pentru diagnosticul de cancer
gastric, fiind indicată pentru depistarea în masă (screening) depistare individuală şi
monitorizarea persoanelor cu risc. în plus, endoscopia poate deveni şi o metodă terapeutică.
Ea trebuie avută în vedere în toate cazurile în care, bolnavii prezentaţi la consultaţia
medicală, prezintă semnele de mai sus. Prin această metodă japonezii au reuşit să descopere
cancer incipient (early cancer) în 40% din cazurile de cancer gastric.
Aspectele endoscopice de cancer apar sub forma de:
- polipi adenomatoşi (2-11%) dezvoltaţi de obicei, pe o gastrită atrofică (80%), unici
sau multipli, cu risc de malignizare dacă diametrul depăşeşte 2 cm. Polipii
hiperplastici şi glandulo-chistici au un risc mai mic (7%) de malignizare. Biopsiile
multiple pot evidenţia benignitatea sau malignitatea leziunii. în cazul unui polip
solitar (sau 2-3 polipi) cu bază mică de implantare se poate face electrorezecţia
endoscopică până la seroasă. Dacă nu există invazie în muscularis mucosae,
bolnavul va fi urmărit periodic. în caz contrar se recomandă intervenţia operatorie;
- ulceraţii ale mucoasei cu margini estompate sângerânde şi rigide, cu pliuri
divergente în jur, din care se vor lua fragmente (din margini şi din fundul ulceraţiei)
pentru examen histopatologic ce are o sensibilitate de 96%;
- infiltraţii ale mucoasei, greu de identificat. în cele localizate, mucoasa apare ridicată,
ondulată şi îngroşată cu limita netă faţă de zona normală. în stadii avansate,
stomacul este rigid, nu se dilată, fără peristaltică cu ulceraţii superficiale şi placarde
alb-gălbui. Datorită infiltrării, biopsia este dificilă;
19
- asociere de ulceraţii de dimensiuni variabile cu tumori de vecinătate şi hipertrofia
pliurilor, caracteristice pentru limfoame. Cercetarea Helicobacter pilory este
obligatorie;
- mici tumorete roşii, localizate în special, în zona fundică, pe fondul unei gastrite
atrofice, se întâlnesc în carcinoide;
- noduli submucoşi, cu baza largă, ulceraţi în vârf, caracteristici pentru
leiomiosarcoame şi schwanoame, cu biopsii, adesea negative.
În tumorile mici, sub 2 cm diametru, se va încerca electrorezecţia lor, până în zona
sănătoasă cu excizia bazei şi examen histopatologic.
În cancerul superficial, endoscopia permite evidenţierea leziunilor, ce au fost clasificate
în 3 tipuri.
Ecoendoscopia oferă date importante în tumorile infiltrative, apreciind profunzimea şi
întinderea acesteia. Minisonda de ultrasonografie se introduce prin fibrogastroscop şi se
explorează tumora şi zonele limitrofe. Cancerul apare, de obicei, ca o zonă hipoecogenă ce se
delimitează de straturile cu ecogenitate normală, arătând profunzimea la care ajunge tumora şi
extensia acesteia precum şi existenţa adenopatiei de vecinătate, putând face o mai corectă
stadializare TNM.
Ecografia abdominală transparietală nu are valoare decât în formele avansate, unde
poate evidenţia o masă tumorală gastrică şi prezenţa metastazelor hepatice.
Tomodensiometria (C.T.) cu o bună rezoluţie în densitate, pune în evidenţă îngroşarea
peretelui gastric, infiltrarea ţesuturilor vecine, extensia vasculară, limfatică şi peritoneală şi
localizările secundare hepatice.
Rezonanţa magnetică nucleară oferă relaţii mai de fineţe decât C.T. prin imagini
tridimensionale ce evidenţiază masele tumorale, invazia de vecinătate şi ganglionară precum
şi prezenţa metastazelor hepatice (prin injectare i.v. de oxid de fier).
Markerii tumorali au pătruns, din ce în ce, mai mult în arsenalul metodelor de
diagnostic al cancerului, în general. în plus, ei au rol în monitorizarea postoperatorie, pentru
apariţia recidivelor loco-regionale sau a metastazelor.
a) Markerii imunologici prezenţi în sucul gastric sau în plasmă au un rol redus în
diagnosticul cancerului, având o specificitate redusă, şi nu au intrat în practica curentă. Dintre
ei cităm:
- o glicoproteină ce inhibă secreţia de pepsinogen;
- modificări cantitative şi calitative ale secreţiei de mucus;
- beta-glicuronidaza şi LDH care au o specificitate mai mare;
- antigenul fetal sulfoglicoproteic (FSA) legat de un antigen de grup sangvin.
20
b) Markerii tumorali au specificitate mai mare prin dozarea anticorpilor monoclonali.
- Antigenul carcino-embrionar (ACE) descoperit de Gold şi Friedman, în 1965 este o
glicoproteină compusă din 45% proteine şi 55% hidraţi de carbon, prezenţi normal în
intestinul, pancreasul şi ficatul fătului, în primele 3 luni de gestaţie. Anticorpii monoclonali,
pun în evidenţă prezenţa ACE în ţesuturi non-oncofetale, în special în colon, pulmon şi sân.
ACE se dozează prin tehnici de imunoradiometrie şi este un bun marker pentru urmărire
postoperatorie, fără a oferi date pentru un cancer incipient.
- Antigenul carbo-hidrat 19-9 (CA 19-9) este un glicozid izolat prin anticorpi
monoclonali de către Lewis, prin imunoradiomerie, având mai multe fracţiuni, cu valori
crescute în cancerele gastrointestinale (40-50%) şi pancreatice (70%). Faţă de ACE, CA 19-9
are o mai mare sensibilitate (68,8% respectiv 38,2%).
- Antigenul polipeptidic tisular (T.P.A.), prezent în carcinoamele umane, a fost izolat
prin cromato-grafie, fără a avea specificitate de organ. Anticorpii monoclonali, dozaţi prin
imunoradiometrie, au o valoare normală de 60 u/l.
Laparoscopia este de ajutor, în cancerele avansate putând evidenţia tumori gastrice
voluminoase sau infiltrarea pereţilor, prezenţa metastazelor hepatice şi carcinomatoză
peritoneală, fiind utilă pentru aprecierea operabilităţii şi având o sensibilitate diagnostică de
94% (evitând laparotomii inutile).
Laparotomia diagnostică rămâne ca ultimă metodă de diagnostic, în cancerul gastric,
oferind şi posibilitatea terapeutică, radicală sau paliativă.
2.6. Evoluţie
Evoluţia spontană a bolii este progresivă, timp de 6-24 luni, când se instalează toată
simptomatologia. Tumora devine palpabilă, invadează organele vecine şi apar metastazele,
ajungând la caşexie, la complicaţii şi invazia organelor vecine.
2.7. Complicaţii
21
În cadrul complicaţiilor evolutive, se descriu:
- sângerări reprezentate prin hematemeze şi melene;
- stenoze pilorice cu instalarea vărsăturilor tardive, sau ale cardiei cu accentuarea
disfagiei şi regurgitaţiilor;
- perforaţii în peritoneu liber, cu peritonite generalizate, sau în organe cavitare cu
instalarea de fistule interne sau parenchimatoase cu apariţia de abcese;
- flebite ale membrelor pelvine, pileflebite sau flebite ale venelor intrahepatice şi
suprahepatice;
- metastaze la distanţă.
2.8. Prognostic
Prognosticul bolii rămâne grav datorită simptomatologiei insidioase, depistării în faze
tardive (de cele mai multe ori inoperabile) şi slabei eficacităţi a metodelor terapeutice
adjuvante.
Numai diagnosticul bolii, în faze incipiente, prin screening al populaţiei cu risc, sau
programat, aşa cum se practică în Japonia, conduce la descoperirea de cancere superficiale
(early cancer) – care a crescut procentul de la 3,8% în 1995 la 34,5% în 1966, ajungând la
peste 40% în 1990 cu supravieţuiri de peste 90% la 5 ani. Deşi costul metodei este ridicat,
eficienţa ei, prin supravieţuirile obţinute, merită efortul.
2.9. Tratament
Tratamentul bolii este complex, în raport de stadiul evolutiv, vârsta bolnavului şi tarele
asociate.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este cel de bază şi are drept obiectiv principal rezecţia gastrică
cu viză radicală corespunzătoare principiilor oncologice, înainte de orice intervenţie, se va
face o evaluare a stadializării bolii, pe baza celor 3 elemente - tumoră, noduli, metastaze
(TNM) - şi, dacă este posibil, în raport cu tipul histopatologic de cancer.
În situaţia în care bolnavii nu pot beneficia de o rezecţie curativă se practică un gest
chirurgical care, asociat unui tratament adjuvant, radio-chimioterapic, poate îmbunătăţii
calitatea vieţii, mai mult decât o simplă celiotomie.
Chirurgia cu viză radicală trebuie să respecte principiile chirurgiei oncologice, prin
rezecţii gastrice lărgite sau gastrectomii totale, la care se asociază uneori, rezecţii de organe
vecine, în aşa fel ca să nu rămână ţesut tumoral macroscopic. La acestea se adaugă curajul
ganglionar minuţios şi omentectomia.
22
Chirurgia cu viză radicală, în cancerul gastric este realizabilă:
- în absenţa metastazelor;
- dacă marginile restante sunt îndemne de celule tumorale;
- când seroasa stomacului nu este depăşită;
- nu există invazie ganglionară.
- Rezecţia gastrică se face în funcţie de tumoră (T) ţinând seama de localizarea acesteia
de modul de extensie-longitudinală şi în profunzime, precum şi de invazia organelor vecine şi
prezenţa metastazelor hepatice:
• în tumorile antro-pilorice, se fac rezecţii subtotale, de minimum 8 cm de la
marginea tumorii în cancerele nediferenţiate şi de 4 cm în cele de tip intestinal,
asigurându-ne că marginile restante sunt neinvadate (prin examen
extemporaneu), împreună cu 2 cm de duoden;
• în cele cardio-tuberozitare, rezecţia respectă aceleaşi reguli, plus 2 cm din
esofagul abdominal;
• în cancerele ce ocupă 2/3 din stomac, se recomandă gastrectomia totală cu
splenectomie, considerând rezecţia subtotală ca fiind ineficientă;
• în cancerele infiltrative şi în linitele plastice se recomandă gastrectomia totală cu
rezecţia ultimilor 2 cm de esofag, a primilor 2 cm de duoden şi a splinei;
• în cancerele invadante în organele vecine se fac rezecţii pluriviscerale (colon şi
mezocolon transvers, lob stâng hepatic, splină, coada pancreasului, suprarenala
stângă etc.) până în zone macroscopic sănătoase;
• în cancerele superficiale se recomandă, de asemeni, rezecţii largi, la distanţă de
tumoră.
- Limfadenectomia se face în raport de teritoriile de drenaj limfatic şi de staţiile
ganglionare (N). Deoarece cancerul gastric este foarte limfofil extirparea nodulilor limfatici
trebuie făcută cu minuţiozitate, în acest sens, se are în vedere atât staţiile din clasificarea
TNM cât şi cele din clasificarea japoneză. întinderea limfadenectomiei a ameliorat net
prognosticul bolii în sensul creşterii supravieţuirii postoperatorii, la 70% în pN 0, 35% în pN1
şi 15% în pN2.
• în clasificarea TNM, se recomandă ridicarea a minimum 15 noduli limfatici (D1)
pentru a stabili gradul invaziei, în acest nivel fiind cuprinşi nodulii la mai puţin de 3 cm de
tumoră. Limfadenectomia tip D2 comportă ridicarea a minimum 25 noduli situaţi la peste 3
cm de marginea tumorii, iar pentru D3, peste 25 noduli. Un bun curaj necesită
limfadenectomie D1 şi D2;
• în clasificarea japoneză se ţine seama de cele 3 staţii (niveluri) ganglionare: N1 =
23
grupurile 1-6, situaţi în planul cel mai anterior, N2 = grupurile 7- 11 (noduli intermediari)
situaţi pe un plan posterior şi N3 = grupurile 12-16 situaţi în planul cel mai posterior.
- Restabilirea tranzitului se face în raport de în tinderea rezecţiei gastrice. Se recomandă
ca anastomoza să fie departe de „zona fierbinte”, unde a fost tumora. în gastrectomii polare
superioare se foloseşte anastomoza eso-gastrică. în rezecţiile largi, se recomandă anastomoze
gastro-jejunale şi, în funcţie de lungimea ansei, se pot efectua şi anastomoze jejunale tip
Braun, pentru evitarea sindromului de ansă aferentă. Gastrectomia totală va fi urmată de
anastomoze eso-jejunale pe anse în omega sau în Y a la Roux.
Chirurgia cu viză paliativă este dificil de evaluat atât pre- cât şi intra- şi chiar
postoperator. În absenţa simptomelor majore şi a complicaţiilor, ea nu aduce beneficii de
calitate a vieţii sau supravieţuirii, decât în medie de 3-4 luni. Se consideră intervenţie
paliativă:
- dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru o chirurgie cu viză radicală;
- când rămân resturi tumorale;
- în prezenţa metastazelor.
Indicaţiile tratamentului paliativ sunt:
- durerile de tip ulceros care nu cedează la antispastice sau antisecretorii;
- hemoragiile oculte sau evidente (hematemeze, melene) cu anemie secundară, de
multe ori severă, ce nu pot fi rezolvate prin tratament endoscopic;
- stenoze cardiale sau pilorice, cu disfagie majoră şi respectiv vărsături, ce duc la
deshidratare rapidă şi scădere ponderală;
- compresiuni asupra organelor vecine sau invazia acestora cu instalarea icterului
obstructiv şi a ocluziei intestinale prin invazia colonului transvers sau prin
carcinomatoza peritoneală.
Modalităţile tehnice de tratament paliativ sunt în raport de complicaţiile apărute,
localizarea tumorii, invazia în profunzime şi starea generală a bolnavului şi sunt grevate de o
mortalitate de 10-30%.
- Rezecţii gastrice 2/3 în cancerele antrale, rezecţii polare superioare în localizări
cardio-tuberozitare sau chiar gastrectomii totale, au un rezultat funcţional mai bun. Recidivele
anastomotice, de obicei, nu apar înaintea decesului.
- Limfadenectomia extinsă (D2) nu aduce nimic în privinţa calităţii vieţii şi a
supravieţuirii, în schimb creşte morbiditatea.
- Derivaţii interne, reprezentate de gastroentero-anastomoze în obstrucţii pilorice, sau
entero-enterale în obstrucţii intestinale cu carcinomatoză peritoneală sau derivaţii bilio-
digestive în compresiuni biliare externe, ameliorează pentru scurt timp fenomenele.
24
- Stomii diverse - gastrostomii, enterostomii, colostomii - în situaţia în care nu se pot
face rezecţii sau derivaţii interne precum şi sonde nutriţionale, în cazurile în care nu se poate
efectua nici un gest chirurgical.
Fotocoagularea cu distrucţia parţială a tumorii urmată de dilataţii şi plasarea de proteze
endolu-minale, este indicată în cancerele cardiei.
2. Precoce:
a. dezunirile de anastomoză, de diferite calibre, survin mai rar în anastomozele
gastro-jejunale şi mai frecvent în cele gastro-duodenale; când au un debit mic,
drenajul corect, tratamentul general şi supravegherea atentă pot aduce
vindecarea; în cazurile de dehiscenţe pe distanţe mari, şansele vindecării sunt
mici, pericolul peritonitelor generalizate este foarte mare, ceea ce obligă la
reintervenţie; sutura zonei de dehiscenţă este iluzorie, ea este destinată eşecului,
de principiu; mai corect este fie să se realizeze un alt montaj, cu recupă în
ţesuturi sănătoase, fie să se recurgă la soluţii de moment: dirijarea conţinutului
digestiv, cu ajutorul unor sonde, la perete, urmând ca după ieşirea bolnavului din
perioada de risc vital să reintervenim pentru o soluţie definitivă;
b. peritonitele generalizate pot surveni ca urmare a poluării intraoperatorii a
25
peritoneului;
c. peritonitele localizate, abcesele subfrenice au ca etiologie mici dehiscenţe de
suturi sau anastomoze care trec neobservate;
d. fistula de bont duodenal survine în montajele gastro-jejunale, are o frecvenţă
medie şi devine manifestă prin pierderi biliare sau bilio-pancreatice, 4-7 zile
după operaţie de cele mai multe ori pe la nivelul traiectului tubului de dren ; are
un prognostic mai bun decât dezunirea de anastomoză şi, sub tratament medical
şi, mai ales, cu ajutorul acidului lactic 47 0/00 (metoda TREMOLLIERE), are
tendinţă la închidere, rareori fiind necesară reintervenţia;
e. fistulele biliare sau icterul mecanic postoperator au ca etiologie leziuni biliare
ignorate.
3. Tardive :
a. ocluziile postoperatorii pot fi urmarea unui sindrom aderenţial precoce, unor
leziuni obstructive ignorate, unei incorecte fixări a breşei mezocolice sau
angajării unei anse în fanta retro-anastomotica; se citează de asemenea
invaginarea ansei eferente în bontul gastric. De cele mai multe ori reintervenţia
este necesară.
Tratament adjuvant
Radioterapia s-a aplicat atât pre cât şi post-operator fără a obţine rezultate deosebite, în
supravieţuire.
- Radioterapia preoperatorie a fost indicată în scopul obţinerii unei reduceri a masei
tumorale care să permită o mai bună rezecţie.
- Radioterapia postoperatorie pare să aibă o mai bună eficacitate, după îndepărtarea
tumorii, fără însă a se dovedi superioară întrucât cancerul gastric este recunoscut ca
fiind radiorezistent. Dozele sunt de ordinul a 40-50 Gy, în zona epigastrică, orientate
de clipuri metalice aplicate intraoperator. Rezultate mai bune s-au obţinut prin
folosirea accerelatoarelor lineare cu eliberarea de fotoni de 10 MV sau mai mult,
concomitent cu administrarea de radiosensibilizante de tipul 5-Fu sau cisplatinului.
Dezavantajul constă în iradierea organelor vecine urmată de complicaţii.
- Radioterapia preoperatorie aplicată de Abe, în anii '60, constă în iradierea directă a
patului tumoral sau a resturilor tumorale macroscopic. Avantajul constă în faptul că
permite un supradozaj, pe un focar tumoral, fără iradierea organelor vecine. Doza
26
unică de 28-30 Gy, pe regiunea celiacă a crescut supravieţuirea la 83,5% pentru
stadiul II, 62,3% pentru stadiul III şi 14,7% pentru stadiul IV la 5 ani, faţă de 0-
61,8% în iradierea externă postoperatorie.
Chimioterapia în cancerul gastric a cunoscut o dezvoltare mai mare în ultimii 10 ani,
graţie unor protocoale agresive. Justificarea chimioterapiei constă în faptul că, chiar în situaţia
unor rezecţii gastrice curative, există posibilitatea diseminării de celule neoplazice în tot
organismul. Ea se poate aplica sistemic sau regional, preoperator (neoadjuvantă) sau
postoperator (adjuvantă), cu unul (monochimioterapie) sau mai multe droguri
(polichimioterapie), singură sau în asociere cu radioterapia.
Cancerul gastric pare să fie mult mai sensibil la chimioterapie decât cel colo-rectal.
- Monochimioterapia, s-a aplicat, iniţial, cu un singur drog cele mai utilizate fiind 5-
fluorouracilul (5-Fu), Doxorubicina, Mitomicina C, Cisplatinul cu răspuns de peste 20% şi
mai puţin Metotrexatul, ciclofosfamida, Carboplatina şi Germcitabina al căror rezultat a fost
inferior (sub 10%). Pentru creşterea eficacităţii s-au asociat modulatori de tipul acidului
folinic.
- Polichimioterapia foloseşte asociaţii de droguri de tipul 5-Fu + Adriamicină +
Mitomicin C (FAM), 5-Fu + Adriamicină + Metrotrexat (FAMTX), Etoposid + Adriamicin +
Cisplatin (EAP), Epirubicin + Cis-platin + 5 Fu (ECF), Etoposid + acid folinic + 5-Fu (ELF) a
căror eficacitate s-a dovedit crescută faţă de monoterapie. Chimioterapicele de generaţia II
-FAMTX, EAP, ECF sunt mai eficace decât cele de generaţia I (FAM), în schimb EAP are o
toxicitate mai mare. Perfuziile intravenoase, la fiecare 21 zile, în 8-21 serii, au obţinut un
răspuns de 40% din care 10% cu remisiuni complete şi au îmbunătăţit supravieţuirea, după
diverse statistici.
- Chimioterapia regională intraperitoneală, este o asociere logică la chimioterapia
sistemică şi este indicată în cazurile în care tumora a depăşit se-roasa gastrică, în rezecţii
gastrice tip R2 ca şi în carcinomatoză peritoneală. Cele mai folosite droguri sunt Mitomicina
C, Cisplatinul şi 5-Fu fără a observa nici o îmbunătăţire a supravieţuirilor.
- Chimioterapia intraperitoneală cu hipertermie ia 43-45°C este încă în faza de studiu
clinic. Se face după intervenţia chirurgicală cu Mitomicina C, Etoposide şi Cisplatin.
Yonemura a observat 40% răspuns din care 19% remisiuni complete cu o supravieţuire de
43% la un an şi 11% la 5 ani.
- În stadiile avansate, inoperabile sau cu metastaze, s-au folosit chimioterapice de
generaţia II, ca tratament simptomatic, fără beneficii privind supravieţuirea.
- Chimioerapia neoadjuvantă cu droguri din generaţia II pare să ofere posibilitatea unor
rezecţii cu viză radicală, pacienţii devenind operabili în 90% din cazuri, cu o rezecabilitate
27
corectă de aproximativ 60%.
În ultimii ani, s-au descoperit noi chimioterapice (Irinotecal, Docetaxel) eficace în
cancerul gastric, ce par să crească rata de vindecare în cancerele incipiente.
Asocierea radio- cu chimioterapia atât pre- cât şi postoperator pare să îmbunătăţească
rezultatele.
2.11. Prognostic
Supravieţuirea, în cancerul gastric depinde de o serie de factori menţionaţi mai jos.
În raport de zona geografică, supravieţuirea globală la 5 ani este de 90% în Japonia
ajungând la 99% în N0 şi 73% în N+ şi de 30-70% în Europa ajungând la 20% în N + mai
scăzută în ţările nordice şi Europa de Est.
În funcţie de diametrul tumorii, s-au înregistrat supravieţuiri de 80% în tumori cu
diametrul sub 2 cm.
În raport de invazia ganglionară, dacă se ignoră infiltrarea tumorală, supravieţuirea
ajunge la 70% în pN0, 35% în pN1 şi 15% în pN2.
Radioterapia preoperatorie a crescut supravieţuirea la 83,5% în stadiul II, 63,3% în
stadiul III şi 14,7% în stadiul IV, la 5 ani, faţă de 0-60% în iradierea externă postoperatorie.
Chimioterapia sistemică face ca supravieţuirea să ajungă la 40% la 5 ani, iar cea
intraperitoneală cu hipertermie la 43% la un an şi 11% la 5 ani.
În rezecţii gastrice simple, sau în cazul prezenţei metastazelor, supravieţuirea este
nesemnificativă.
3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE
28
asupra organismului prin intermediul sistemului nervos.
Pregătirea preoperatorie are o mare importanţă pentru viitorul rezecat, şi de multe ori,
de calitatea ei depinde evoluţia postoperatorie.
Bolnavii cu cancer gastric reclamă o pregătire cu totul specială, în afara unei vizite
viscerale, care se referă la diverse afecţiuni coexistente, reechilibrarea biologică este de
importanţă particulară şi are în vedere restabilirea în limite compatibile a echilibrului
hidroelectrolitic, a celui acidobazic, restabilirea volemică, sanguină, proteică, vitaminică, etc.
De menţionat că la aceşti bolnavi, o reechilibrare corectă poate ameliora şi condiţiile de
evacuare gastrică şi putem folosi şi calea orală pentru pregătirea necesară; astfel, în absenţa
acesteia, pregătirea preoperatorie nu trebuie să sconteze într-un rezultat spectacular şi
indicaţia operatorie nu trebuie să întârzie. De importanţă particulară în cazul bolnavilor
operaţi pe stomac cu precădere la cei cu fenomene de stenoză antropilorică este instituirea
aspiraţiei gastrice şi dacă este necesar efectuarea spălăturilor gastrice.
Asistenta monitorizează semnele vitale, instalează sonda vezicală, introduce sonda
gastrică, pregăteşte local tegumentele prin spălare şi dezinfectare şi rade câmpul operator.
Seara şi dimineaţa se fac clisme evacuatorii. Protezele dentare vor fi îndepărtate şi păstrate în
bune condiţii. Bolnavul va fi îmbrăcat în lenjerie curată, părul i se leagă cu un batic alb de
pânză. Somnul bolnavului din noaptea dinaintea intervenţiei trebuie asigurat cu medicamente
hipnotice, indicate de medic, ceea ce asigură o mai bună rezistenţă faţă de intervenţie.
Asistenta se va îngriji să nu mănânce nimic în dimineaţa intervenţiei şi să primească
medicaţia indicată de medic.
Asistenta îi va explica bolnavului necesitatea intervenţiei, va căuta să înlăture
neliniştea, frica de eventualele dureri, explicându-i că va fi anesteziat şi nu va simţi nici o
durere.
Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să îşi formeze convingerea că este bine
îngrijit şi se găseşte în siguranţă ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere
intervenţia.
Asigurarea activităţii normale a sistemului nervos în timpul şi după operaţie se asigură
prin pregătirea bolnavului din punct de vedere psihic.
4. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
29
Se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului. Camera să fie bine aerisită şi
în obscuritate. Temperatura salonului să nu depăşească 20° C.
Asistenta trebuie să supravegheze bolnavul după intervenţie cu cea mai mare atenţie:
va supraveghea funcţiile vitale ale bolnavului, culoarea tegumentelor şi a mucoaselor; valorile
temperaturii, pulsului, TA, respiraţia, diureza, aspiraţia gastrică şi controlul secreţiilor pe
tuburile de dren vor fi notate în F.O.
Poziţia bolnavului după intervenţie este decubit dorsal fără pernă sub cap.
Sonda de descărcare gastrică se menţine până la reluarea tranzitului intestinal,
analgeticele şi reechilibrarea hidroelectrolitică sunt gesturi comune.
Mobilizarea precoce şi reluarea unei alimentaţii naturale cât mai devreme posibil
uşurează mersul postoperator. În cazul bolnavilor care au suferit gastrectomie totală drenajul
digestiv se menţine şi după reluarea tranzitului astfel încât a 5-6 zi postoperator bolnavul se
alimentează cu regim specific pe sondă, aceasta îndepărtându-se nu mai repede de a 7-8 zi
când bolnavul începe să se alimenteze peroral, în principal cu alimentaţie hidrică, dar totodată
hiperproteică.
Se efectuează tratamentul simptomatic, terapeutic şi al complicaţiilor la indicaţiile
medicului. Se îngrijeşte plaga operatorie şi se supraveghează pansamentul plăgii operatorii.
Asistenta medicală va fi foarte atentă în executarea cu stricteţe şi punctualitate a tuturor
indicaţiilor medicului, observând imediat orice modificare în evoluţia stării de sănătate a
pacientului.
30
5. REGIMUL ALIMENTAR ÎN CANCERUL GASTRIC
REGIM PREOPERATOR
Cu câteva zile înainte de operaţie se vor administra mese mici, fracţionate de
preferinţă, lichide şi semisolide, evitând alimentele greu digerabile (sosuri nedietetice,
rântaşuri, grăsimi, prăjeli, varză, castraveţi, ridichi, sarmale), condimente, alcool şi alimente
bogate în celuloză care produc meteorism abdominal. Cu cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei
chirurgicale se suspendă alimentaţia orală.
Dacă bolnavul prezintă preoperator insuficienţă evacuatorie gastrică sau numai
vărsături care nu cedează după antiematice va fi alimentat parenteral (cu soluţii glucozate de
NaCl 0,9 %, aminoacizi şi lipide injectabile intravenoase) şi se va introduce o sondă de
aspiraţie gastrică. Vor fi corectate tulburările hidroelectrolitice şi acidobazice. Dacă bolnavul
are preoperator hemoragie digestivă superioară se suspendă de asemenea alimentaţia orală,
este perfuzat parenteral, asigurându-se cel puţin 800 Kcal./zi, iar dacă anemia este severă (sub
8 g. ghemoglobulină/100) ml. sânge) va fi transfuzat, de preferinţă cu masa eritrocitară, iar
dacă nu există, cu sânge integral izogrup, izo-Rh.
REGIMUL POSTOPERATOR
Două - trei zile postoperator alimentaţia se va face parenteral, având grijă să asigurăm
cel puţin 200 g. de hidraţi de C, se vor administra soluţii glucozate de NaCl 0,9 %, iar dacă
avem posibilitatea şi soluţii de aminoacizi şi lipide perfuzabile intravenos circa 1500 - 2000
ml./24 h.).
În următoarele două - trei zile se va începe realimentarea orală, iniţial cu cantităţi mici
de ceaiuri, lapte (50 ml. din două în două ore), supe strecurate de legume, ulterior mese mici
cu piureuri, smântână, griş cu lapte, ouă moi, brânză de vaci, unt, iar după încă trei - patru zile
se pot adăuga pâine albă, biscuiţi, carne albă fiartă, sote de legume, budinci.
Dacă evoluţia este favorabilă bolnavul va fi alimentat în continuare cu mese mici,
fracţionate
(cinci - şase/zi) care să asigure un raport caloric de circa 920 - 1550 Kcal./zi, asemănător cu
cel din boala ulceroasă în perioada de acalmie, dar cu evitarea consumului excesiv de lichide
în timpul şi imediat după masă, precum şi alimentelor hiperosmolare (dulciuri concentrate,
alimente sărate excesiv sau alimente bogate în celuloză dură) pentru a evita un sindrom
postprandial precoce (DUMPING).
31
Alimente permise:
- pâine albă veche de o zi;
- cartofi piure, fierţi, copţi;
- paste făinoase;
- orez;
- griş;
- fructe fără coajă şi fără sâmburi sub formă de compot, coapte sau crude, dar de
preferinţă rase;
- legume tăiate şi fierte;
- lapte de vacă, smântână, iaurt;
- carne slabă de vită, peşte slab, găină fiartă sau friptură;
- brânză de vaci, telemea desărată;
- ulei, unt.
Alimentele nu vor fi consumate fierbinţi şi nici foarte reci (ideal la 48° C). Ele vor fi bine
masticate.
Alimente interzise:
- condimente (piper, boia, hrean, oţet, muştar);
- alcool, tutun;
- sosuri nedietetice, rântaşuri, grăsimi prăjite;
- cafea în exces;
- varză, castraveţi, ridichi;
- fructe cu coajă sau sâmburi;
- miere şi alte dulciuri concentrate.
După trei săptămâni de la operaţie raţia calorică va fi adaptată în funcţie de vârstă, sex,
talie şi profilul activităţii desfăşurate.
32
6. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI ROLUL CADRULUI
MEDIU ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
33
- colaborează cu bolnavul pentru cunoaşterea efectelor
medicaţiei administrate.
4. Respectarea de către - informează bolnavul despre regimul alimentar pe care
bolnav a regimului trebuie să-1 urmeze, de ce trebuie respectat regimul
alimentar prescris, care sunt alimentele admise şi cele interzise, riscul
consumării alimentelor interzise şi riscul contaminării
bolnavului, a aparţinătorilor şi a personalului care-l
îngrijeşte dacă nu respectă circuitele alimentelor, veselei,
rufăriei.
5. Colaborarea bolnavului - informează bolnavul despre investigaţiile ce trebuie
pentru recoltarea efectuate, importanţa lor şi caută să înlăture frica
produselor biologice şi bolnavului, explicându-i riscul contaminării personalului
efectuarea diverselor medico-sanitar în timpul recoltării sau al diverselor
investigaţii de laborator investigaţii, în cazul lipsei de colaborare a bolnavului cu
echipa medico-sanitară, precum şi modul cum trebuie
respectat circuitul unor produse patologice eliminate de
bolnav.
6. Colaborarea cu - explică bolnavului importanţa informării de către acesta
bolnavul privind asupra modificărilor care apar în intensitatea simptomelor
aprecierea evoluţiei bolii pentru care a fost internat, simptomelor noi de
sale clinice însănătoşire;
- educă bolnavul spre a nu dezinforma privitor la evoluţia sa
clinică;
- verifică datele transmise de bolnav.
7. Înţelegerea de către - explică bolnavului de ce şi cum trebuie să respecte măsurile
bolnav a măsurilor de de prevenire a recidivelor şi complicaţiilor, de la caz la caz;
profilaxie pe care - se adaptează nivelului de înţelegere al bolnavului până când
trebuie să le respecte, aceasta se convinge de participarea conştientă a acestuia la
pentru prevenirea sarcinile trasate în acest sens.
recidivelor şi a
complicaţiilor
8. Respectarea - se explică bolnavului regulamentul unităţii privind
regulamentului de consumul de toxice (alcool, tutun, cafea, contactul cu
ordine interioară al aparţinătorii).
unităţii
34
II. PARTEA SPECIALA
II. 1. MOTIVATIE
Dreptul la sănătate a fost recunoscut, istoric, ca unul din drepturile fundamentale ale
tuturor persoanelor. În 1875, când a introdus documentul sănătăţii publice în parlamentul
englez, primul ministru Disraeli nota că: „Sănătatea oamenilor este baza reală de care depinde
toată fericirea şi toată puterea statelor” (Brockington, 1956). În vremurile moderne, dreptul la
sănătate este considerat comparabil cu dreptul la viaţă şi libertate, care obligă „statele să
împiedice indivizii de a se priva unii pe alţii de sănătate” (Szasz, 1976). În SUA, măsurile de
sănătate publică cum ar fi pentru avizarea şi reglementările privind rezerva de apă, pentru a
exercita un control asuprea diseminării îmbolnăvirilor, luate la începutul secolului XIX, arată
existenţa de legi protectoare în materie de sănătate umană şi igienă. Pe de altă parte, cele mai
multe dintre aceste măsuri protejau un drept negativ la sănătate – dreptul de a nu avea în
pericol sănătatea de acţiunile altora. Statul sau guvernul au recunoscut obligaţia lor de a
legifera / adopta aceste măsuri care previn acţiunile altora care afectează sănătatea celor din
jur.
Este important de notat că obligaţia pozitivă de a furniza servicii poate aparent „derivă
din drepturile negative” (Beauchamp şi Faden, 1979). Cu alte cuvinte, dreptul negativ de a fi
liber să te bucuri de o sănătate bună, poate duce la dreptul pozitiv de a obţine anumite servicii
sau la protecţia sănătăţii comunităţii.
II. 2. MATERIAL SI METODA
Am urmărit un lot format din 22 pacienţi selectaţi din cei 63 bolnavi internaţi în Secţia
Chirurgie I a Spitalului de Municipal Brad în perioada ianuarie 2010 - mai 2011 cu
diagnosticul de cancer gastric.
Pentru relevarea activităţii de nursing am selectat 3 cazuri pentru descrierea unui plan
de îngrijire nursing la pacienţii cu cancer gastric.
Pentru studierea acestor cazuri am folosit metoda de observare directă (interviul-
anamneza), examenul clinic şi explorări paraclinice uzuale (examenul de sânge şi urină,
ecografia, endoscopia superioară digestivă, examenul radiologic).
În acest scop am întocmit pentru fiecare bolnav o fişă de lucru care să cuprindă:
- date personale de identificare ale pacienţilor;
- motivele internării;
- antecedente heredo-colaterale, APP, APF;
- condiţii de viaţă şi muncă;
- starea bolnavului la internare, postoperator şi la externare cu urmărirea gradului de
satisfacere a celor 14 nevoi fundamentale;
- stabilirea planului de îngrijire cu probleme de nursing, obiective şi intervenţii
autonome şi delegate ale asistentei medicale;
- evaluarea îngrijirilor.
36
II. 3. REZULTATE
CANCER GASTRIC 47 16 63
CANCER GASTRIC 2 9 19 16 17 63
CANCER GASTRIC 34 29 63
37
Tabel 5. Incidenta factorilor de risc pentru cc gastric in lotul studiat
38
DISCUTII
Cancerul gastric este o neoplazie cu punct de plecare in mucoasa gastrica,
reprezentand una dintre cele mai frecvente localizari viscerale maligne, situandu-se pe locul al
doilea ca frecventa, dupa neoplasmul bronhopulmonar.
Raspandirea pe glob este variabila, fiind cel mai intilnit in Japonia, China, Europa de
Est. Incidenta este mai crescuta la sexul masculin, iar varsta medie la care survine este de 70
de ani la barbati si 75 de ani la femei. In Romania zonele cu mortalitate crescuta sunt
reprezentate de vestul si estul Transilvaniei, Bucuresti si Teleorman.
BARBATI
FEMEI
25%
75%
După cum se observă in lotul studiat, cancerul gastric predomină la sexul bărbătesc, în
procent de 75%.
20 19
17
16
15
10 9
5 2
0
30-40 ani 40-50 ani 50-60 ani 60-70 ani > 70 ani
CANCER GASTRIC
39
În cazul cancerului gastric se observă că predomină decada 50 - 60, reprezentând un
procent de 30,16 din totalul bolnavilor internaţi.
Figura 3. Repartiţia bolnavilor cu cancer gastric pe medii de provenienţă
34
34
33
32
31 URBAN
29 RURAL
30
29
28
27
26
CANCER GASTRIC
40
expunerea la radiatii-supravietuitorii bombei atomice au un risc crescut de a dezvolta
cancer
virsta inaintata si sexul masculin.
Gastrita atrofică pare să fie cea mai frecventă afecţiune gastrică ce conduce la cancer, se
întâlneşte frecvent la vârstnici (95%), evoluează cu hipo- sau anaclorhidrie (în 75% din
cazuri) şi a fost clasificată în 2 tipuri - A şi B.
Tipul A se asociază cu anemia de tip Biermer, se dezvoltă mai ales pe corpul şi fundul
stomacului, lăsând antrul intact. Este şi o explicaţie a apariţiei cancerului de bont, după
rezecţiile gastrice.
Tipul B se dezvoltă mai ales pe antru, este sub influenţa factorilor de mediu şi are o
incidenţă mai mare în apariţia cancerului.
Factorii de risc pentru cancerul gastric, in ordinea frecventei:
35
30
25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Factori de risc
41
Modul de prezentare al pacientilor pentru stabilirea diagnosticului:
Impregnare maligna (scadere ponderala): 82%
Ocazional: 5%
Hemoragie digestiva: 3%
Simptomatologie trenanta de tip dispeptic: 9%
Control periodic : 1%
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5
Modul de prezentare
42
II. 4. PREZENTARI DE CAZURI
Voi prezenta în continuare planul de îngrijire nursing la pacienţii cu cancer gastric şi
detaliat 3 cazuri cu descrierea unui plan de îngrijire pentru fiecare.
CAZUL I:
Date personale:
Nume şi prenume M.I.
Data naşterii 04 aprilie 1962
Domiciliu Taratel, Jud. Hunedoara
Ocupaţia Agricultor
Data internării 16 februarie 2010
Data externării 25 februarie 2010
Diagnostic la internare Neo gastric antral stenozaut
Diagnostic la externare Neo gastric antral stenozaut T4N3M1
Anemie secundară
Intervenţie chirurgicală Gastro-jejuno anastomoză
Biopsie ganglionară juxtagastrică
Biopsia metastazelor peritoneale
Drenaj subhepatic
Anamneză:
1. Motivele internării:
- dureri epigastrice
- vărsături
- scădere ponderală
- astenie
- inapetenţă
2. Antecedente personale:
- bolile copilăriei
- hernie inghinală dreapta
3. Antecedente Heredocolaterale:
- tata decedat cu cancer pulmonar
4. Condiţii de viaţă şi muncă:
- mediul rural
- agricultor
5. Istoricul bolii:
De aproximativ un an bolnavul acuză dureri localizate în etajul abdominal superior care
iniţial cedează la medicaţie antialgică, antispastică, ulterior devenind rebele la tratament.
Treptat se instalează o stare de astenie constatându-se în ultimele 2-3 luni şi o scădere
43
ponderală de aproximativ 5 kg.
Se prezintă la medicul de familie de unde este îndrumat la secţia de interne a Spitalului
Sebeş şi diagnosticat cu neo gastric. Este trimis pentru tratament chirurgical la Spitalul
Judeţean Alba.
6. Examen clinic:
- Stare generală alterată;
- Tegumente şi mucoase: palide;
- Ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- Ţesut muscular: normal reprezentat;
- Sistem osteoarticular: integru morfofuncţional;
- Sistem ganglionar: la palpare nu decelăm ganglioni limfatici măriţi patologic
- Aparat respirator:
I – torace normal conformat
Pa – respiraţie superficială tahipneică
Pe – sonoritate pulmonară normală
Au – murmur vezicular prezent pe ambele câmpuri pulmonare
- Aparat cardiovascular:
Pa – şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară
Pe – matitate cardiacă normală
Au – zgomote cardiace ritmice, p=72/ min.
TA – 130/90 mm Hg, puls periferic palpabil
- Aparat digestiv:
I – abdomen situat la nivelul planului xifopubian ; participă la mişcări respiratorii
Pe – la palpare profundă sensibil în epigastru, fără semne de iritaţie peritoneală.
Ficat în limite normale.
Au – peristaltică intestinală prezentă
Tuşeu rectal fără modificări patologice.
- Aparat uro-genital: loje renale nedureroase la manevra Giordano, puncte ureterale
nedureroase
T.R. – prostată de dimensiuni şi consistenţă normală
- Sistem neuroendocrin: orientat temporo spaţial; ROT – prezent; fără modificări
endocrine la examenul clinic.
44
7. Examen paraclinic:
8.1. Date de laborator:
Ht – 35,6 %
Hb – 12,5* 106/UL
TQ – 14,8 UI/ml
Uree – 33,2 mg/dl
Creatină – 0,44 mg/dl
Glicemie – 97 mg/dl
Proteine – 5,08 mg/dl
VSH – 50/h
TGO – 54 u/l
TGP – 14 u/l
BILT – 0,96 mg/dl
8.2. Imagistică:
Ecografie – îngroşare a peretelui gastric posterior, lichid liber şi colecţie în cavitatea
peritoneală, posibil ascită carcinomatoasă.
Gastroscopie – formaţiune vegetantă ce prinde întreg antrul posterior şi parte din peretele
posterior al corpului gastric cu o zonă exulcerată cu diametrul de 2 cm localizată prepiloric.
RX abdominal pe gol – aerocolic cu schiţarea câtorva mici nivele hidroaerice.
RX pulmonar – nu se constată determinări pulmonare secundare.
Indicaţia operatorie – în urma anamneziei şi a examenului clinic coroborat cu examinările
paraclinice se stabileşte diagnosticul de neo gastric cu localizare corporeo-antrală şi se indică
intervenţia chirurgicală în anestezie generală cu intubaţie orotraheeală.
Intervenţia chirurgicală – în cazul bolnavului S.C. laparatomia exploratorie confirmă
diagnosticul preoperator astfel încât intervenţia chirurgicală se rezumă la o operaţie tip By-
pass şi anume la gastrojejuno anastomoză. Se recoltează biopsie ganglionară juxtă gastrică
precum şi peritoneală. Se drenează cavitatea peritoneală printr-un dren plasat subhepatic.
45
FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT
46
- Tramadol 50 mg / 8h
- Mialgin 20 mg /8h
- Clexane 0,40mg / zi sc
- Cefort 1g / 8h
20.02.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 1000 ml tamponată cu
- bolnavul se mobilizează la marginea 10 U insulină
patului - Ringer 1000 ml
- seara se suprimă sonda de aspiraţie - Aminoven 500 ml
gastrică - Vit. B1 f 1/ zi
- afebril - Vit. B6 f 1/zi
- plagă operatorie curată - Dexametazonă 4 mg / 8 h
- Aspatofort f 4/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
- α, β blocant (Propanolol+ Plegomazin)
2ml / 6 h
- Tramadol 50 mg / 8h
- Mialgin 20 mg /8h
- Clexane 0,40mg / zi sc
- Cefort 1g / 8h
21.02.2010 - bolnavul se mobilizează în salon - Glucoză 10 %, 500 ml
- începe alimentaţia hidrică per oral - Ser fiziologic 500 ml
(supă, ceai, iaurt) - Aminoven 500 ml
- se luxează tubul de dren subhepatic, - Vit. B1 f 1/ zi
secreţie minimă pe tub - Vit. B6 f 1/zi
- tranzit intestinal reluat - Dexametazonă 4 mg / 8 h
- se scoate sonda urinară, micţiuni - Aspatofort f 4/zi
spontane - Quamatel fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8h
- Mialgin 20 mg /8h
- Clexane 0,40mg / zi sc
- Cefort 1g / 8h
22.02.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 500 ml
- se extrage tubul de dren - Ser fiziologic 500 ml
- plagă operatorie curată - Aminoven 500 ml
- tranzit intestinal prezent - Vit. B1 f 1/ zi
- afebril - Vit. B6 f 1/zi
- se diversifică alimentaţia - Dexametazonă 4 mg / 8 h
- se mobilizează - Aspatofort f 4/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8h
- Mialgin 20 mg /8h
- Clexane 0,40mg / zi sc
- Cefort 1g / 8h
- Metoclopramid 3x1 tb / zi
23.02.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 500 ml
- plagă cu evoluţie bună - Ser fiziologic 500 ml
- afebril - Vit. B1 f 1/ zi
- se continuă diversificaţia alimentară - Vit. B6 f 1/zi
- prezintă scaun normal - Dexametazonă 4 mg / 8 h
- Aspatofort f 4/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8h
47
- Clexane 0,40mg / zi sc
- Cefort 1g / 8h
- Metoclopramid 3x1 tb / zi
24.02.2010 - stare staţionară - Vit. B1 f 1/ zi
- Vit. B6 f 1/zi
- Dexametazonă 4 mg / 8 h
- Quamatel fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8h
- Metoclopramid 3x1 tb / zi
25.02.2010 - afebril - Controloc tb 3x1 /zi
- plagă operatorie vindecată, se scot - Tramadol 50 mg 3x1tb / zi
firele - Metoclopramid 3x1 tb / zi
- externare
Epicriza
Bolnavul se internează în secţia chirurgie prezentând simptomatologia unei
insuficienţe evacuatorii gastrice. Examinările clinice şi paraclinice efectuate conturează
diagnosticul de cancer gastric antral stenozant.
Se instituie o pregătire preoperatorie specifică şi anestezie generală cu IOT, se practică
laparatomia care relevă existenţa unui cancer gastric antral existent (T 4N3M1) cu metastaze
peritoneale.
Se consideră cazul depăşit pentru o intervenţie curativă şi se practică o gastro jejuno
anastomoză transmezocolică dorsală şi se recoltează biopsii din metastazele peritoneale
precum şi din ganglionii juxtagastrici.
Evoluţia postoperatorie este favorabilă, tranzitul intestinal se reia, după care se începe
alimentaţia peroral. Plaga operatorie se vindecă perprimam. Examenul histopatologic relevă
metastazarea de la adenocarcinomul gastric al ţesuturilor prelevate.
Recomandare:
- regim alimentar conform indicaţiilor primite;
- evitarea eforturilor excesive;
- dispensarizare oncologică.
48
PLAN DE ÎNGRIJIRE LA PACIENTUL S.C.
- CANCER GASTRIC -
49
4. Astenie Îmbunătăţirea - nutriţie şi hidratare adecvată Persistă starea
potenţialului - îi indică bolnavului să nu facă efort fizic de astenie.
funcţional al şi să evite orice stres psihic sau social
organismului - adaptarea activităţilor zilnice evitând
suprasolicitările şi alocând mai mult timp
odihnei
- asigurarea unui climat propice pentru
odihnă
5. Anxietate Evitarea - va supraveghea bolnavul Pacientul poartă
factorilor de - va ajuta pacientul să îşi exprime discuţii cu
stres îngrijorarea faţă de suferinţa actuală echipa
- va fi încurajat să îşi exprime neliniştea în medicală.
modul său personal
- să i se acorde momente de intimitate
când poate să plângă şi doreşte să fie
singur
- este important suportul emoţional din
partea echipei medicale şi relaţia acestuia
cu familia
50
Evaluarea nevoilor fundamentale postoperator conform
principiilor Virginia Henderson
52
8. A fi curat Postoperator - să prezinte - ajută bolnavul în - pacientul
îngrijit, a bolnavul prezintă tegumente şi realizarea igienei prezintă
proteja dificultate în mucoase corporale, pansează şi tegumente şi
tegumentele şi îngrijirile personale integre îngrijeşte plaga mucoase
mucoasele de igienă. operatorie respectând curate
normele de igienă, - plaga
asepsie şi antisepsie operatorie are
o evoluţie
bună
9. A evita Bolnavul face faţă - supravegherea - a asigura bolnavului - bolnavul
pericolele cu greu agenţilor bolnavului şi confortul psihic respectă
stresanţi. evitarea necesar şi suportul sfaturile
factorilor de familiei cadrelor
stres - va încuraja membrii medicale
familiei să asculte şi
să manifeste
înţelegere faţă de
momentele dificile, de
nesiguranţă ale
bolnavului
- supraveghează
bolnavul
10. A Bolnavul comunică - bolnavul să - va răspunde onest la - pacientul se
comunica cu cei din jur şi se comunice cu toate întrebările şi va arată
interesează de starea personalul în fi implicat în mulţumit de
sa de sănătate. mod eficient stabilirea deciziilor îngrijirile
şi să-şi terapeutice medicale ce i
exprime - comunică cu se acordă şi
starea de pacientul, îi explică poartă dialog
nelinişte tehnicile şi cu echipa
investigaţiile ce i se medicală
fac spre rezolvarea
favorabilă a stării
sănătăţii sale
11. A acţiona Bolnavul acţionează - pacientul să - va acţiona principiilor - bolnavul
conform conform credinţei se exprime şi bolnavului citeşte cărţi
propriilor sale: refuză să - îi va creea un mediu religioase
convingeri şi transfuzia de sânge îndeplinească de intimitate pentru a
valori, a postoperator. acţiunile după se ruga
practica sistemul lor
religia de valori
12. A fi Bolnavul este - bolnavul să-şi - încurajează orice - bolnavul
preocupat în preocupat să-şi îndeplinească activitate benefică îndeplineşte
vederea exprime interesul în sarcinile bolnavului şi îl ajută activităţile la
realizării îndeplinirea legate de rolul să îşi facă un program alegere
activităţilor şi să îşi său în scurt zilnic
realizeze nevoile timp
fundamentale în
scurt timp fără
ajutor
53
13. A se Bolnavul - bolnavul să - indică bolnavului - pacientul face
recrea îndeplineşte îndeplinească activităţi care îi fac plimbări
activităţi care îi fac activităţi plăcere - citeşte cărţi
plăcere. recreative
14. A învăţa Bolnavul cere - bolnavul să - învaţă bolnavul cum - bolnavul
cum să îşi sfaturi şi informaţii respecte să utilizeze noile demonstrează
păstreze privind însănătoşirea sfaturile şi comportamente abilitate în
sănătatea sa. indicaţiile achiziţionate îndeplinirea
medicului şi îngrijirilor
asistentei
54
CAZUL II:
Date personale:
Anamneză:
1. Motivele internării:
- durere epigastrică
- piroze (arsuri retrosternale)
- greţuri
- anorexie
- scădere ponderală
2. Antecedente personale:
- apendicectomie
3. Antecedente Heredocolaterale:
- fără importanţă
4. Condiţii de viaţă şi muncă:
- mediul urban
- pensionară
5. APF
- menarhă 14 ani
- menopauză 46 ani
- 4 sarcini
- fără avorturi
6. Istoricul bolii:
55
De aproximativ un an bolnavul acuză dureri epigastrice pe care încearcă să le trateze
prin regim şi automedicaţie.
De aproximativ 6 luni apar arsuri retrosternale, regurgitări acide, iar ulterior vărsături.
Starea generală se alterează treptat, bolnavul devine astenic, inapetent şi scade semnificativ în
greutate, aproximativ 15 kg în 6 luni.
Se internează în secţia de interne a Spitalului Judeţean Alba unde se stabileşte
diagnosticul de Neo gastric şi se transferă în serviciul de chirurgie.
7. Examen clinic:
- Stare generală relativ alterată;
- Tegumente şi mucoase: palide, cicatrice postoperatorie;
- Ţesut celular subcutanat: slab reprezentat;
- Ţesut muscular: slab reprezentat;
- Sistem osteoarticular: integru morfofuncţional
- Sistem ganglionar: la palpare nu decelăm ganglioni limfatici măriţi patologic
- Aparat respirator:
I – torace enfizematos
Pa – diminuarea amplitudinii mişcărilor respiratorii
Pe – sonoritate pulmonară normală
Au – raluri crepitante la baza hemitoracelui stâng
- Aparat cardiovascular:
Pa – şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară
Pe – matitate cardiacă uşor mărită
Au – zgomote cardiace ritmice, p=92/ min.
TA – 150/90 mm Hg, puls periferic palpabil
- Aparat digestiv:
I – abdomen situat deasupra planului xifopubian
Pe – sensibil la palparea profundă a epigastrului şi hipocondrului de unde
constatăm prezenţa unei formaţiuni tumorale voluminoase (diametru 7-8 cm). Ficat
în limite normale.
Au – peristaltică intestinală prezentă
Tuşeu rectal – relaţii normale.
- Aparat uro-genital: loje renale nedureroase la manevra Giordano, puncte ureterale
nedureroase; tuşeu vaginal relaţii normale
- Sistem neuroendocrin: orientat temporo spaţial; ROT – prezent; fără modificări
endocrine la examenul clinic.
56
8. Paraclinic:
8.1. Date de laborator:
Ht – 39,8 %
Hb – 12,9* 106/UL
TQ – 14,3 UI/ml
Uree – 29,89 mg/dl
Creatină – 0,71 mg/dl
Glicemie – 164 mg/dl
Proteine totale – 5,23 mg/dl
VSH – 48/h
TGO – 52,18 u/l
TGP – 18,79 u/l
BILT – 2,57 mg/dl
Imagistică:
Ecografie Abdominală – vezică biliară destinsă, fără calculi, CBP uşor dilatat, ficat de
dimensiuni şi ecostructură normală, pancreas de dimensiuni normale fără modificări de
ecostructură, fără ascită, rinichi şi vezică urinară fără modificări patologice.
Gastroscopie – esofag fără leziuni. Imediat subcardial se observă o formaţiune
infiltrativă, exulcerată cu extindere spre fornix şi marea curbură, mucoasa din jur infiltrată cu
edem şi eritem.
RX abdominal pe gol – fără modificări patologice.
RX pulmonar – nu se constată determinări pulmonare secundare.
Indicaţia operatorie – în urma anamnezei şi a examenului clinic elaborat cu
examinările paraclinice se stabileşte diagnosticul de neo gastric cu localizare juxtă cardială şi
se indică intervenţia chirurgicală în anestezie generală cu intubaţie orotraheeală.
Intervenţia chirurgicală – laparatomia exploratorie confirmă diagnosticul preoperator
şi se practică esogastrectomia totală cu esojejuno anastomoză pe ansă în omega şi anastomoză
Braun la piciorul ansei. Se practică de asemenea splenectomia tactică şi drenajul multiplu al
cavităţii peritoneale.
57
FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT
59
14.05.2010 - se extrage sonda esojejunală - Glucoză 10 %, 500 ml
- plagă operatorie curată - Ser fiziologic 500 ml
- Vit. B1 f 1/ zi
- afebril - Vit. B6 f 1/zi
- stare generală bună - Zantac fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8 h
15.05.2010 - se diversifică alimentaţia peroral - Glucoză 10 %, 500 ml
- stare generală bună - Ser fiziologic 500 ml
- Vit. B1 f 1/ zi
- Vit. B6 f 1/zi
- Zantac fl 2x1/zi
- Tramadol 50 mg / 8 h
16.05.2010 - afebril - Controloc tb 3x1 /zi
- plagă operatorie vindecată, se scot - Tramadol 50 mg 3x1tb / zi
firele - Metoclopramid 3x1 tb / zi
- externare
Epicriza
Bolnavul în vârstă de 67 de ani se internează în secţia de chirurgie prezentând dureri
epigastrice, piroze, anorexie, scădere ponderală.
Examinările clinice şi paraclinice efectuate stabilesc diagnosticul de neogastric juxta
cardial (T4N3M0) după pregătire preoperatorie corespunzătoare în anestezie generală IOT se
intervine chirurgical. Laparatomia exploratorie confirmă diagnosticul preoperator şi se
practică esogastrectomie totală cu esojejuno anastomoză pe ansă în omega cu anastomoză
Braun la piciorul ansei, splenectomie tactică. Se instituie un drenaj esojejunal, sonda fiind
trecută până în ansa jejunală eferentă şi se drenează multiplu cavitatea peritoneală.
Evoluţia post operatorie este favorabilă, bolnavul se menţine echilibrat hemodinamic,
a 3-a zi postoperator se reia tranzitul intestinal, iar din a 5-a zi post operator se instituie
alimentaţie specifică pe sonda esojejunală. Treptat se îndepărtează drenajele peritoneale, iar în
a 7-a zi postoperator se scoate sonda esojejunală şi începe alimentaţia perorală.
Bolnavul se menţine în stare generală bună fără acuze, cu tranzitul intestinal prezent.
Plaga operatorie se vindecă perprimam. Examenul histologic arată adenocarcinom gastric.
Se externează cu recomandările:
- alimentaţie conform indicaţiilor;
- evitarea eforturilor excesive;
- dispensarizare oncologică.
60
PLAN DE ÎNGRIJIRE LA PACIENTA H.M.
- CANCER GASTRIC –
61
Evaluarea nevoilor fundamentale postoperator conform
principiilor Virginia Henderson
63
o evoluţie
bună
9. A evita Bolnava face faţă cu - supravegherea - a asigura bolnavei - bolnava
pericolele greu agenţilor bolnavei şi confortul psihic respectă
stresanţi. evitarea necesar şi suportul sfaturile
factorilor de familiei cadrelor
stres - va încuraja membrii medicale
familiei să asculte şi
să manifeste
înţelegere faţă de
momentele dificile,
de nesiguranţă ale
bolnavei
- supraveghează
bolnava
10. A Bolnava comunică cu - bolnava să - va răspunde onest la - pacienta se
comunica cei din jur şi se comunice cu toate întrebările şi va arată
interesează de starea personalul în fi implicat în mulţumită de
sa de sănătate. mod eficient stabilirea deciziilor îngrijirile
şi să-şi terapeutice medicale ce i
exprime - comunică cu pacienta, se acordă şi
starea de îi explică tehnicile şi poartă dialog
nelinişte investigaţiile ce i se cu echipa
fac spre rezolvarea medicală
favorabilă a stării
sănătăţii sale
11. A acţiona Bolnava acţionează - pacienta să se - facilitează accesul - obiectiv
conform conform credinţei sale exprime şi să parohului la patul realizat
propriilor ortodoxe. îndeplinească bolnavei
convingeri şi acţiunile după
valori, a sistemul lor
practica de valori
religia
12. A fi Bolnava este - bolnava să-şi - încurajează orice - bolnava
preocupat în preocupată să-şi îndeplinească activitate benefică îndeplineşte
vederea exprime interesul în sarcinile bolnavei şi îl ajută să activităţile la
realizării îndeplinirea legate de rolul îşi facă un program alegere
activităţilor şi să îşi său în scurt zilnic
realizeze nevoile timp
fundamentale în scurt
timp fără ajutor
13. A se Bolnava îndeplineşte - bolnava să - indică bolnavei - pacienta face
recrea activităţi care îi fac îndeplinească activităţi care îi fac plimbări
plăcere. activităţi plăcere - citeşte cărţi
recreative
14. A învăţa Bolnava cere sfaturi şi - bolnava să - învaţă bolnava cum să - bolnava
cum să îşi informaţii privind respecte utilizeze noile demonstrează
păstreze însănătoşirea sa. sfaturile şi comportamente abilitate în
sănătatea indicaţiile achiziţionate îndeplinirea
medicului şi îngrijirilor
asistentei
64
CAZUL III:
Date personale:
Nume şi prenume V.M
Data naşterii 14 februarie 1930
Domiciliu Brad , Jud. Hunedoara
Ocupaţia Pensionar
Data internării 02 iunie 2010
Data externării 11 iunie 2010
Diagnostic la internare Tumoară abdominală etaj supramezocolic
Sindrom anemic
Diagnostic la externare Neo gastric antral T2N1M0
Intervenţie chirurgicală Gastrectomie polară inferioară cu celulolimfoadenectomie,
anastomoză gastroduodenală termino-treminală
Drenaj subhepatic
Anamneză:
1. Motivele internării:
- dureri epigastrice
- vărsături
- astenie
- scădere ponderală
2. Antecedente personale:
- adenom de prostată operat
- cardiopatie ischemică
3. Antecedente Heredocolaterale:
- Fără importanţă
4. Condiţii de viaţă şi muncă:
- mediul rural
- pensionar
5. Istoricul bolii:
De aproximativ 2 ani bolnavul acuză dureri în hipocondrul drept şi epigastru. Iniţial
durerile răspund la tratamentul antialgic obişnuit. De aproximativ 6 luni bolnavul acuză
vărsături iniţial alimentare, apoi alimente parţial digerate, iar în ultima perioadă vărsături în
zaţ de cafea.
Concomitent se instalează o stare de astenie cu paloare tegumentară şi inapetenţă.
Se internează la secţia de interne a Spitalului Judeţean unde în urma investigării se pune
diagnosticul de neoplasm gastric antral şi este transferat în secţia de chirurgie pentru tratament
65
chirurgical.
6. Examen clinic:
- Stare generală relativ alterată;
- Tegumente şi mucoase: palide şi deshidratate;
- Ţesut celular subcutanat: slab reprezentat;
- Ţesut muscular: slab reprezentat;
- Sistem osteoarticular: integru morfofuncţional
- Sistem ganglionar: la palpare nu decelăm ganglioni limfatici măriţi patologic
- Aparat respirator:
I – torace enfizematos
Pa – diminuarea amplitudinii mişcărilor respiratorii
Pe – sonoritate pulmonară normală
Au – murmur vezicular prezent în ambele câmpuri pulmonare
- Aparat cardiovascular:
Pa – şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară
Pe – matitate cardiacă uşor mărită
Au – zgomote cardiace ritmice, p=86/ min.
TA – 160/100 mm Hg, puls periferic palpabil
- Aparat digestiv:
I – abdomen situat deasupra planului xifopubian ; participă la mişcări respiratorii
Pe – la palpare profundă a hipocondrului drept decelăm o arie de împăstare cu
sensibilitate crescută. Ficat în limite normale.
Au – peristaltică prezentă
Tuşeu rectal fără modificări patologice.
- Aparat uro-genital: loje renale nedureroase la manevra Giordano, puncte ureterale
nedureroase
T.R. – adenom de prostată operat
- Sistem neuroendocrin: orientat temporo spaţial; ROT – prezent; fără modificări
endocrine la examenul clinic.
7. Paraclinic:
8.1. Date de laborator:
Ht – 41,6 %
66
Hb – 13,5* 106/UL
TQ – 10,6 UI/ml
Uree – 17,5 mg/dl
Creatină – 0,73 mg/dl
Glicemie – 112 mg/dl
Proteine totale – 8,40 mg/dl
VSH – 23/h
TGO – 20 u/l
TGP – 13 u/l
BILT – 0,54 mg/dl
8.2. Imagistică:
Ecografie – ecografie abdominală nu evidenţiază modificări patologice.
Gastroscopie – esofag cu esofagită clasa B Los Angeles, corp gastric cu desen
vascular vizibil, antru prezentând pe peretele posterior o zonă de mucoasă supraelenată, cu
zonă de ulceraţie cu diametrul de 2,5 cm, bulb D2 liber.
RX abdominal pe gol – fără modificări patologice.
RX pulmonar – nu se constată determinări pulmonare secundare.
Indicaţia operatorie – în urma anamneziei şi a examenului clinic elaborat cu
examinările paraclinice se stabileşte diagnosticul de neo gastric antral şi se indică intervenţia
chirurgicală în anestezie generală cu intubaţie orotraheeală.
Intervenţia chirurgicală – laparatomia exploratorie confirmă diagnosticul preoperator
de tumoră gastrică antrală şi se practică gastrectomia polară inferioară cu evidare celulo-
limfoganglionară aferentă şi drenajul cantităţii peritoneale. Piesa se trimite în serviciul
anatomo-patologic în vederea examenului histo-patologic.
67
FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT
68
06.06.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 1000 ml tamponată cu
- bolnavul se mobilizează la marginea 10 U insulină
patului - Ringer 1000 ml
- Aminoplasmal fl 1 / zi
- seara se suprimă sonda de aspiraţie - Vit. B1 f 1/ zi
gastrică - Vit. B6 f 1/zi
- afebril - Nospa f 1/zi
- plagă operatorie curată - Aspatofort f 2/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
- Aminoven 500 ml
- Amestec litic 2 ml 7 6h
- Cefort 1 g / 8 h
- Clexane 0,4 mg / zi
07.06.2010 - bolnavul se mobilizează în salon - Glucoză 10 %, 500 ml
- începe alimentaţia hidrică per oral - Ringer 500 ml
(supă, ceai, iaurt) - Vit. B1 f 1/ zi
- se luxează tubul de dren subhepatic, - Vit. B6 f 1/zi
secreţie minimă pe tub - Nospa f 1/zi
- tranzit intestinal reluat - Aspatofort f 2/zi
- se scoate sonda urinară, micţiuni - Quamatel fl 2x1/zi
spontane - Cefort 1 g / 8 h
- Clexane 0,4 mg / zi
08.06.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 500 ml
- se extrage tubul de dren - Ringer 500 ml
- plagă operatorie curată - Vit. B1 f 1/ zi
- tranzit intestinal prezent - Vit. B6 f 1/zi
- afebril - Nospa f 1/zi
- se diversifică alimentaţia - Aspatofort f 2/zi
- se mobilizează - Quamatel fl 2x1/zi
- Cefort 1 g / 8 h
- Clexane 0,4 mg / zi
09.06.2010 - stare generală bună - Glucoză 10 %, 500 ml
- plagă cu evoluţie bună - Ser fiziologic 500 ml
- afebril - Vit. B1 f 1/ zi
- se continuă diversificaţia alimentară - Vit. B6 f 1/zi
- prezintă scaun normal - Aspatofort f 2/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
10.06.2010 - stare staţionară - Vit. B1 f 1/ zi
- Vit. B6 f 1/zi
- Aspatofort f 2/zi
- Quamatel fl 2x1/zi
11.06.2010 - afebril - Controloc tb 3x1 /zi
- plagă operatorie vindecată, se scot - Tramadol 50 mg 3x1tb / zi
firele - Metoclopramid 3x1 tb / zi
- externare
69
Epicriza
Bolnavul se internează în secţia chirurgie, acuzând dureri epigastrice, vărsături,
scădere ponderală, astenie. Examenele clinice şi paraclinice efectuate stabilesc diagnosticul de
cancer gastric antral. Se instituie o pregătire preoperatorie specifică, după care în anestezie
generală IOT se intervine chirurgical. Intraoperator se confirmă diagnosticul de cancer gastric
antral (T2N1M0) se practică gastrectomia polară inferioară cu evidare celulolimfoganglionară
aferentă şi anastomoză gastroduodenală termino-terminală.
Evoluţia postoperatorie este favorabilă, tranzitul intestinal se reia, plaga operatorie se
vindecă perprimam. Examenul histopatologic evidenţiază un adenocarcinom gastric.
Bolnavul se externează în stare generală bună cu alimentaţia peroral reluată, fără acuze
deosebite şi cu recomandările:
- regim alimentar igienico-dietetic
- evitarea eforturilor fizice excesive
- dispensarizare oncologică
70
PLAN DE ÎNGRIJIRE LA PACIENTUL H.T.
- CANCER GASTRIC –
71
Evaluarea nevoilor fundamentale postoperator conform
principiilor Virginia Henderson
73
normele de igienă, - plaga
asepsie şi antisepsie operatorie
are o evoluţie
bună
9. A evita Bolnavul face faţă cu - supravegherea - a asigura bolnavului - bolnavul
pericolele greu agenţilor bolnavului şi confortul psihic necesar respectă
stresanţi. evitarea şi suportul familiei sfaturile
factorilor de - va încuraja membrii cadrelor
stres familiei să asculte şi să medicale
manifeste înţelegere
faţă de momentele
dificile, de nesiguranţă
ale bolnavului
- supraveghează bolnavul
10. A Bolnavul comunică - bolnavul să - va răspunde onest la - pacientul se
comunica cu cei din jur şi se comunice cu toate întrebările şi va fi arată
interesează de starea personalul în implicat în stabilirea mulţumit de
sa de sănătate. mod eficient deciziilor terapeutice îngrijirile
şi să-şi - comunică cu pacientul, medicale ce i
exprime îi explică tehnicile şi se acordă şi
starea de investigaţiile ce i se fac poartă dialog
nelinişte spre rezolvarea cu echipa
favorabilă a stării medicală
sănătăţii sale
11. A acţiona Bolnavul acţionează - pacientul să - îl îndeamnă să participe - bolnavul
conform conform credinţei se exprime şi la slujbele de la Capela ascultă slujba
propriilor sale ortodoxe. să spitalului atât cât îi religioasă
convingeri şi îndeplinească permite sănătatea
valori, a acţiunile după
practica sistemul lor
religia de valori
12. A fi Bolnavul este - bolnavul să-şi - încurajează orice - bolnavul
preocupat în preocupat să-şi îndeplinească activitate benefică îndeplineşte
vederea exprime interesul în sarcinile bolnavului şi îl ajută să activităţile la
realizării îndeplinirea legate de rolul îşi facă un program alegere
activităţilor şi să îşi său în scurt zilnic
realizeze nevoile timp
fundamentale în
scurt timp fără ajutor
13. A se Bolnavul - bolnavul să - indică bolnavului - pacientul
recrea îndeplineşte activităţi îndeplinească activităţi care îi fac face plimbări
care îi fac plăcere. activităţi plăcere - citeşte cărţi
recreative
14. A învăţa Bolnavul cere sfaturi - bolnavul să - învaţă bolnavul cum să - bolnavul
cum să îşi şi informaţii privind respecte utilizeze noile demonstreaz
păstreze însănătoşirea sa. sfaturile şi comportamente ă abilitate în
sănătatea indicaţiile achiziţionate îndeplinirea
medicului şi îngrijirilor
asistentei
74
CONCLUZII
1. Cancerul gastric reprezintă una dintre cele mai frecvente localizări viscerale a
tumorilor maligne.
2. Deşi leziunile precanceroase nu se regăsesc decât în 15-20% din factorii care concură
la apariţia cancerului gastric, ele reprezintă un element ce trebuie luat în calcul şi care
obligă la urmărirea atentă a populaţiei un astfel de risc.
3. Din activitatea practica in acordarea ingrijirilor postoperatorii bolnavilor cu
diagnosticul carcinom gastric am observat ca persoanele tinere si cu un nivel al
moralului ridicat pe fond, se refac mult mai repede decat persoanele in varsta cu
semne de vlaguire, cu organsmul lipsit de vitamine si fara vitalitate, asadar este foarte
important sa se suplineasca aportul de minerale si nutrienti esentiali pentru fortifierea
bolnavului astfel ajutandu-l sa lupte cu boala. Totodata la foarte multe din cazuri, la
cel mai intalnit tip de bolnavi, este esential comportamentul cadrelor medicale care se
ocupa de efectuarea acestor ingrijiri, starea pacientului depinzand foarte mult de
climatul creeat si atentia care simte ca i se acorda. In concluzie, este foarte important
in calitate de cadru medical sa profesezi cu daruire si sa fii captivat de evolutia
activitatii tale in oglinda pacientului suferind.
4. Progresele obţinute în ultimii ani se datoresc şi unei bune supravegheri a bolnavilor cu
leziuni precanceroase, permiţând un diagnostic precoce al cancerului gastric.
5. Cu toată dezvoltarea tehnologică, investigaţională, anamneza atentă şi controlul clinic
al bolnavului, rămân elemente de bază în conturarea diagnosticului prezumtiv şi
reprezintă motivaţia investigării specifice în primul rând endoscopice care precizează
diagnosticul.
6. Tratamentul ca şi speranţa de viaţă depind în primul rând de precocitatea
diagnosticului. Nu trebuie neglijate măsurile profilactice şi aici educaţia sanitară are
un rol deosebit.
7. Tratamentul chirurgical este tratamentul de bază. El trebuie aplicat cât mai precoce şi
pe cât posibil cat mai radical.
8. Acurateţea mijloacelor de diagnostic precum şi mijloacele terapeutice tot mai
performante au condus în ultimele decenii la rezultate tot mai bune implicit la
creşterea semnificativă a speranţei de viaţă.
75
BIBLIOGRAFIE
76