​Motricitatea la vârsta școlară mică

Perioada antepubertară (6-10 ani)

Influențat de integrarea în mediul școlar cu rezonanțe largi în plan psihic, de

personalitate, afectiv, școlarul mic este supus unor solicitări net crescute, resimțite diferit în
funcție de devoltarea sa biologică. În această perioadă, creșterea și dezvoltare morfo-funcțională
a școlarilor sunt mai rapide și, în general, mai uniforme decât în etapele anterioare.
În acestă perioadă, creșterea încetinește considerabil. Totuși, chiar dacă schimbările ar
putea să nu fie vizibile de la o zi la alta, ele se acumulează și dau o diferență surprinzătoare între
copiii de 6 ani, care sunt încă mici, și cei de 10 ani, în care mulți încep să semene a adulți. Între
6-10 ani, copiii cresc anual circa 5-7cm și greutatea lor aproape se dublează în această perioadă.
Masa musculară se dezvoltă relativ lent, tonusul muscular are valori mai reduse, ceea ce
favorizează efectuarea unor mișcări cu amplitudine, în diverse articulații. Forța musculară este
relativ redusă, iar menținerea echilibrului necesită un efort suplimentar.
Motricitatea în această perioadă este debordantă, capacitatea de învățare motrică
remarcabilă, dar posibilitățile de fixare a mișcărilor noi sunt reduse. În consecință, doar repetarea
sistematică integrează și stabilizează structura nouă, în repertoriul motric al copilului.
Activitățile cognitive favorizează o dezvoltare intelectuală evidentă, influențată și de o
plasticitate deosebită a sistemului nervos, avantaj funcțional ce conferă copilului o mare
receptivitate, în comparație cu adulții.
Predominanța excitației corticale face ca stimulii externi să producă reacții motrice
exagerate, insuficient coordonate, explicabile și printr-o slabă inhibiție de diferențiere.
Devoltare motorie – psihomotricitate și abilități motrice (câteva repere)
Funcția tonică – starea matură și stabilă din punct de vedere a tonusului este atinsă spre 9
ani. În acest moment,copilul poate elibera voluntar tensiunea musculară. Sincineziile sunt
normale la copilul mic și trebuie să dispară după 12 ani.
Motricitatea globală – faza finală a comportamentelor motorii de bază. Motricitatea este
coordonată:gesturile sunt din ce în ce mai precise, complexe. Copilul începe să sară coarda.
Comportamentele motorii de bază construite între 2 și 7 ani vor permite, după 7 ani, dezvoltarea
unor abilități motrice mai complexe.
Motricitatea manuală- manipularea exploratorie devine bi-manuală și se concentrează pe
acea parte a obiectelor care are valoare informativă. Se jocă destul de bine cu mingea.
Lateralitatea – preferința manuală se stabilizează pentru 20% dintre copiii între 5 și 7 ani.
Ea este puternic stimulată de nevoia de pregătire pentru scris. Uneori trebuie să ajungă la vârsta
de 10 ani pentru ca dominanța manuală să se fi instalat efectiv.
Motricitatea expresivă – își poate control emoțiile și poate juca voluntar diferite roluri.
Deprinderile motrice fundamentale​ se supun unui proces de consolidare-perfecționare.
Alergarea are un aspect apropiat de cel optim; odata cu creșterea și cu îmbunătățirea
repartiției de forțe, deplasarea verticală a centrului general de greutate crește, ceea ce corespunde
unei mai mari extensii a piciorului de impulsie. De asemenea, piciorul liber are o cursă mai
amplă, cu ridicarea mai accentuată a genunchiului.
Prinderea mingii se carcaterizează printr-o poziție de așteptare mai suplă, brațele sunt
semi flectate, iar picioarele depărtate. La începutul perioadei (6-7ani), copilul are dificultăți de
plasare în spațiu, în raport cu traiectoria mingii. La 9-10/11 ani, deplasările la minge sunt mai
sigure și se caracterizează prin menținerea stabilității posturale verticale.
Aruncarea mingii în această etapă cunoaște o fază pregătitoare, în care piciorul opus
brațului de aruncare avansează, brațul liber este ridicat pentru a echilibra rotația trunchiului ce
are drept consecință un recul al acestui braț și o flexie lejeră laterală și antero-posterioară a
trunchiului. Această deprindere motrică fundamentală se realizează printr-o acțiune
pluri-articulară (scapulo-humerală, coxo-femurală).
Săritura în lungime – copilul care a căpătat un plus de forță față de etapa de vârstă
anterioară este capabil să realizeze o impulsie puternică a piciorului de bătaie, o relativ bună
“cooperare” a forțelor orizontale și verticale, o acțiune coordonată a brațelor, o extensie completă
a piciorului de impulsie în timpul zborului, elemente importante în executarea acestei deprinderi.
Calitățile motrice – metodica dezvoltării
Viteza – procesele de creștere și dezvoltare favorizează manifestarea unei viteze de reacție și
execuție crescute
Capacitățile coordinative – accentul se va pune pe ameliorarea capacității de coordonare
segmentară, favorizată de plasticitatea scoarței cerebrale; precizia și orientarea spațio-temporală
se vor aborda în perioadele de vârstă următoare
Forța ​– se vor folosi exerciții dinamice de dezvoltare a forței, evitându-se cele statice. L.Baroga
(1980) consideră că se poate lucra și cu greutăți cuprinse între 1,2-2,5kg pnetru influențarea
analitică a grupelor musculare
Rezistența – se va viza dezvoltarea rezistenței generale, prin eforturi de lungă durată, în tempouri
uniforme
Caracteristicile psiho-fizice extrem de favorabile achiziționării de structuri motrice
trebuie exploatate în mod just, în vederea învățării tehnicilor fundamentale coordonate grosier la
început, dar consolidate ulterior. În probele sportive ce necesită o însușire precoce a tehnicii
(înnot, gimnastică), copiii își perfecționează chiar repertoriul gestual specific.
Dozarea corectă a efortului la copii în antrenament, cu evitarea suprasolicitării sau
subsolicitării, trebuie să asigure o valorificare completă a capacității reale de efort și a
posibilității crescute de progres.
Școala gimnazială: nr.2
Obiectul: Educație fizică
Clasa: a III-a A
Efectiv: 24 de elevi

​Plan de lecție

Tema I ​– Deprindere motrică specifică atletismului - Săritura în lungime de pe loc

Tema II​ – Deprindere motrică specifică jocului de baschet - Dribling
Calitate motrică ​ – Îndemânare
Tipul lecției​ – Mixtă
Competențe specifice ​– Dezvoltarea motricității generale prin învățarea săriturii în lungime de pe
loc, consolidarea driblingului și dezvoltarea calității motrice îndemânarea.
O.C​.​ – Să recunoască elementele componente ale săriturii în lungime de pe loc
O.P.M 1​ – Să asigure o ținută corectă corporală
O.P.M 2 – Să execute corect săritura în lungime de pe loc cu accent pe aterizarea corectă pe
ambele picioare simultan, având genunchii flectați
O.P.M 3 – Să execute corect driblingul printre obstacole, cu accent pe controlul mingii cu brațul
îndemânatic în momentul trecerii printre obstacole
O.P.M. 4​ – Să dezvolte calitatea motrică îndemânarea cu accent pe coordonare segmentară
O.A.​ – Dezvoltarea interesului pentru practicarea exercițiilor fizice și respectarea coechipierilor

Strategii didactice
Metode și procedee metodice​ ​ Mijloace
M1 - explicația m1 – mingi de baschet
M2 – demonstrația m2 – obstacole
M3 – exersarea – frontală m3 – cuburi
-pe grupe
-individuală

ELEMENTE FORMAŢII Strategii

DE OB ŞI didactice
VERIGILE
DOZARE
LECŢIEI CONŢINUT INDICAŢII METODICE M m

I. - alinierea colectivului; 10”

Organizarea - salutul
colectivului de - verificarea echipamentului 10”
elevi şi a stării de sănătate; 30”
- anuţarea temelor şi a
obiectivelor; 10”
3 minute - întoarceri : la dreapta
la stânga 2×
la stânga - se execută pe vârfuri şi pe
2× călcâi
împrejur;
- mers pe loc şi oprire; 2× - mers pe pingea, braţele se
- joc pentru ridicarea mişcă pe lângă corp, privirea
stării emoţionale 20” înainte
- ruperi de rânduri cu
reveniri în diferite formaţii și
răspuns la diferite cerințe

II. - mers obişnuit 1 tură M​1

Pregătirea - ​variante de mers
organismului * pe vârfuri cu braţele sus; 15 M​2
pentru efort * pe călcâie , mâinile la spate paşi
M​3
* cu pas fandat, cu răsucirea 15
7 minute trunchiului; paşi
* mers ghemuit.
15
- alergare obişnuită pași

15 - variantele de mers se
- ​variante de alergare
pași lucrează alternativ cu
* cu joc de glezne;
alergare obişnuită şi jocuri
* cu genunchii sus;
1 tură de atenţie, cu exerciţii de
* cu pendularea gambei înap.
respiraţie şi relaxare
- ​variante de sărituri
-formația de lucru va fi in
* pas săltat cu rotarea
2×10m coloană, unul înapoia
brațelor înapoi.;
celuilalt
* pas sărit
2×10m - spatele drept, privirea
înainte
 - ​joc de atenţie 2×10m - din alergare uşoară, la
semnal auditiv, așezare în
2×10m ghemuit, la două semnale se
2×10m schimbă sensul de alergare

1
minut

III. Complex de dezvoltare fizică M​1

Influenţarea Exerciţiul 1 OPM​1 - din coloană câte unu în M​2
selectivă a PI – Stând depărtat,palmele coloană câte patru M​3
aparatului pe șold
locomotor T​1​– aplecarea capului în faţă
8 minute T​2​– cap în extensie
T​3​ – T​1 2×8
T​4 ​– T​2
T​5​– aplecarea capului lateral
stânga
T​6​– aplecarea capului lateral
dreapta
T​7 ​- T​5
T​8 ​– T​6 -spatele drept
- genunchii întinși
Exerciţiul 2
PI – Stând depărtat cu
brațele pe lângă corp
T​1-2​ –ridicarea brațului stâng
întins deasupra capului,
simultan cu ducerea brațului
drept întins spre înapoi, cu
arcuire
T​3-4​ – schimbarea braţelor şi
arcuire 2×8
T​5-6 ​– ducerea brațelor la
nivelul pieptului, cu coatele - genunchii întinși
flectate, spre exterior - brațele întinse
palmele orientate spre sol - privirea înainte
T​7-8 ​– întinderea brațelor spre
lateral, palmele orientate
spre tavan, cu arcuire

Exerciţiul 3
PI – Stând depărtat, brațele
pe șold
T​1-2​ – aplecarea tr. spre în.
T​3-4 ​– extensia spatelui
T​5-6​ – răsuciea tr. spre stg. 2x8
T​7-8 ​– răsucirea tr. spre dr. -genunchii întinși, spatele
drept, privirea înainte, tălpile
Exerciţiul 4 pe sol
PI – Stând depărtat cu
braţele întinse spre înainte,
la nivelul umerilor
T​1​ – ridicarea piciorul stg.
întins la brațul dr.
T​2​ – revenire
T​3 –​ ridicarea piciorului dr. 2x8
întins la brațul stg.
T​4​ – revenire
T​5​ – ridicarea gen. stg,
palmele pe șold
T​6 –​ revenire
T​7 –​ ridicarea gen. dr., - talpa piciorului de bază pe
palmele pe șold sol
T​8 –​ revenire - spatele drept
- privirea înainte

Exerciţiul 5
PI – stând depărtat cu br.
întinse pe lângă corp
T​1​ – fandare spre înainte cu 2×8
piciorul st. cu ducerea br.
întinse deasupra capului
T​2 -​ revenire
T​3 –​ fandare spre înainte cu
piciorul dr. cu ducerea br.
întinse deasupra capului -talpa piciorului din față/lat.
T​4 –​ revenire pe sol
T​5 – fandare
​ lat. spre stg. cu -călcâiul piciorului din spate
ducerea br. întinse în lat. la fandările spre înainte,
T​6 –​ revenire ridicat de pe sol
T​7 –​ fandare lat. spre dr. cu -talpa piciorului din spate la
ducerea br. întinse în lat. fandările lat., pe sol
T​8​ – revenire -spatele drept
-privirea înainte

Exerciţiul 6
PI – Stând depărtat cu
brațele întinse pe lângă corp
T​1 – săritură în depărtat spre
lat. cu ridicarea br. întinse
deasupra capului
T​2 –​ revenire
T​3 – săritură în depărtat spre 2×8
înainte. cu piciorul stg. cu
ridicarea br. întinse deasupra
capului
T​4 –​ revenire
T​5 –​ săritură în depărtat spre
înainte cu piciorul dr. cu
ridicarea br. întinse deasupra
capului -spatele drept
T​6​ – revenire -privirea înainte
T​7​ – T​1 -săritură pe pingea
 T​8​ – revenire -atenţie la coordonare

IV. “Ferește capul” OPM​4 M​1 m

1
Dezvoltarea Elevii așezați pe mai multe OA M​2
șiruri, având în fața fiecărui
Calităților șir câte un căpitan cu o M​3

Motrice minge de baschet în mână.La

comanda de începere,
Îndemânarea căpitanul aruncă mingea
primului jucător, care i-o
7 minute transmite înapoi și se lasă
ghemuit. Căpitanul execută
același lucru cu toți jucătorii.
Câștigă echipa care a
terminat prima și nu a scăpat
mingea. După fiecare reluare
a jocului, căptianul se
schimbă.
V. Tema 1
Învățarea, Săritura în lungime de pe loc
consolidarea
și verificarea Joc “Cel mai lung tren”
deprinderilor Elevii vor fi împărțiți pe
motrice echipe. După fiecare săritură
20 minute se va așeza în locul aterizării
un cub.Elevii vor sări din
punctul în care a aterizat
coechipierul de dinaintea lui.
După săritura ultimului copil
din fiecare șir, se va așeza în
locul aterizării, un cub mai
mare ,care va reprezenta
“locomotiva trenului”. La
reluarea jocului, “locomotiva
trenului” se va schimba.
6x
-se vor forma 4 echipe a câte
6 jucători, dispuși pe șiruri,
unul înapoia celuilalt
-echipa câștigătoare va fi
aceea care va reuși să
termine prima de cele mai
multe ori
-se va urmări corectitudinea
desfășurării jocului și a
coordonării dintre jucători
OC M​1 m
1
OPM​2 M​2
m
OA M​3
3
-elevii vor fi împărțiți în 4
echipe,dispuși pe șiruri, unul
înapoia celuilalt
4x
-echipa căștigătoare va fi
aceea care va “construe cel
mai lung trenȚ
-primul elev al fiecărui șir va
sări de la linia de start,
ceilalți din locul aterizării
colegului din față
-se va urmări aterizarea pe
ambele picioare simultan

Tema 2
Dribling OPM​3

Ex.1 OA
Dribling printre obstacole,
4x
efectuat cu brațul
îndemânatic
 -privirea orientată spre
înainte în timpul efectuării
driblingului
-se va pune accent pe
corectitudinea efectuării
driblingului și pe protejarea
mingii
-elevii vor fi dispuși pe 4
șiruri

5​’
Joc cu temă “Leapșa”

Elevii vor efectua driblingul

în mers și vor încerca să își
atingă colegii.

-elevii vor fi împărțiți în două

grupe, pe câte o jumătate de
teren
-unul din ei, va fi cel care va
trebui să își atingă un coleg
-elevii vor efectua driblingul
din mers și vor încerca să nu
fie atinși
-cel care a fost atins, își va
urmări colegii

VI. M​1

Revenirea - mers liniştitor cu exerciţii M​2

organismului active de respiraţie
după efort 1-2 M​3
- mers corectiv cu mâinile la ture
3 minute ceafă, pe umeri

Joc liniștitor -în coloană câte unul

1 min

- formaţia de lucru - cerc

 - mingea este trecută din
mână în mână rapid; cine
scapă mingea iese afară din
joc

VII.

Aprecieri -aprecieri pozitive globale şi

finale individuale, asupra activităţii
lecţiei -aprecieri positive
2 minute referitoare la activitatea
elevilor din timpul lecției