GIMNASTICA

1. Care sunt creatorii de sisteme pedagogice din educatie fizica si sport?

 în Franţa – Amoros;
 în Germania – Jahn;
 în Suedia – Ling;
 în Anglia – Arnold.

2. Prima gimnasta din Romania care a castigat medalie olimpica?

ELENA LEUSTEAN- bronz la sol –Melbourne

3. Ce gimnasta a primit pentru prima oara nota 10?

NADIA COMANECI- Moreal

4. Unde se regaseste gimnastica în sistemul de educatie fizică si sport?

În cadrul sistemului de educaţie fizică şi sportivă din ţara noastră, gimnastica se regăseşte în:

a) Învăţământul de toate gradele şi este cuprinsă în planurile de învăţământ bazându-se pe programe de

instruire ascendente, pe clase şi ani de studii:
- preşcolar
- primar
- preuniversitar
- professional
- special
- superior

b) Activităţi necuprinse în planul de învăţământ:

- gimnastica zilnică
- gimnastica de înviorare
- momentul de educaţie fizică

c) Activităţi de timp liber:

− necompetiţionale „sportul pentru toţi” (serbări şcolare, tabere de vacanţă, activităţi
turistice, drumeţii, excursii)
− competiţionale (campionatul şcolii, cupe tradiţionale)

d) Activitatea sportivă de performanţă:

− în şcoli şi licee cu clase speciale
− în cluburi şi asociaţii sportive

1
 5. Enumerați cinci caracteristici ale gimnasticii de bază.

 conţinut bogat şi variat de exerciţii, diferit ca grad de dificultate, ceea ce oferă posibilitatea de a
alege, adecvat în funcţie de acţiune, nivel de pregătire, vârstă, sex, excluzând întâmplarea.
 oferă posibilitatea prelucrării în totalitate a organismului, educând ţinuta, prevenind sau corectând
deficienţele fizice.
 datorită caracterului analitic al mişcărilor din gimnastică putem influenţa precis diferite grupe
musculare şi articulaţii prin alternarea şi gradarea eficientă a mişcărilor
 exerciţiile de gimnastică se pot adapta în funcţie de locul de desfăşurare, în sală, în clasă, afară, în
tabere dar şi de condiţii materiale, libere, cu obiecte, la sau cu aparate.
 executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine şi amplitudine şi stabilirea riguroasă a formei
de execuţie specifică gimnasticii;
 stăpânirea elementară şi multilaterală a aparatului locomotor, în condiţii obişnuite şi neobişnuite,
prin folosirea mişcărilor naturale şi artificiale special create de om;
 dezvoltarea aptitudinilor psiho-comportamentale, cum sunt: inteligenţa motrică, capacitate de
învăţare şi execuţie, capacitatea de refacere fizică şi psihică şi cele psiho-motrice: coordonare,
echilibru, percepţia kinestezică şi spaţio-temporală;
 gimnastica dezvoltă calităţi psihice volitive ca: dârzenia, perseverenţa, voinţa, stăpânirea de sine,
curajul;
 dezvoltă capacitatea de colaborare, de întrajutorare, de autoapreciere, precum şi simţul răspunderii
colective;
 foloseşte, pe scară largă, acompaniamentul muzical, dezvoltând simţul ritmului şi expresivitatea
mişcării.

6. Care sunt ramurile gimnasticii?

1. gimnastica de bază
2. gimnastica de performanţă
3. gimnastica aplicată

7. Definiția gimnasticii de baza.

Este componentă de bază, cu caracter formativ, ce formează bazele generale ale mişcării, asigură
dezvoltarea fizică armonioasă, perfecţionarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar aplicative, precum și
starea funcţională a aparatului locomotor.

8. Care sunt mijloacele gimnasticii de baza?

•Exerciţiile de front, ordine şi formaţii

•Exerciţiile de prelucrare selectivă a aparatului locomotor
•Exerciţii aplicativ-utilitare

2
 9. Enumerați cinci obiective ale gimnasticii de baza.

•Asigurarea suportului structural şi organizatoric al activităţilor de educaţie fizică şi sport;

•Întreţinerea şi perfecţionarea marilor funcţii ale organismului precum şi o dezvoltare fizică
armonioasă a acestuia;
•Formarea atitudinii corporale corecte şi prevenirea deficienţelor fizice;
•Dezvoltarea aptitudinilor condiţionale (V.F.R), coordinative (îndemânarea) şi psihice;

•Însuşirea priceperilor şi deprinderilor motrice de bază şi utilitar aplicative;

•Formarea bazelor generale ale mişcărilor;
•Formarea deprinderilor de organizare şi conducere prin folosirea mijloacelor şi a exerciţiilor
simple de organizare şi ordine;
•Educarea esteticii corporale, a ritmului şi muzicalităţii;
•Formarea obişnuinţei de a practica independent, în timpul liber, exerciţii de gimnastică.

10. Care sunt particularitățile formației?

•frontul;
•flancul;
•rândul sau linia;
•şirul sau coloana;
•intervalul;
•distanţa;
•adâncimea formaţiei.

11. Cate părți are comanda?

Se compune din două părţi şi anume:

•o parte prevestitoare, pregătitoare, informativă, în care se precizează pe scurt ce trebuie executat

şi se dă cu voce tare, clar şi prelung, pentru ca executanţii să poată înţelege acţiunea ce se cere
executată;

•o parte executivă, săvârşitoare în care se execută comanda primită şi se dă după o scurtă pauză,
cu voce tare, scurt şi energic.

Exemplu:

3
•„Înainte” - comanda informativă – „Marş” – comanda executivă.
•„Pas alergător” – comanda informativă – „Marş” – comanda executivă.
•„La pas” – comanda informativă – „Marş” – comanda executivă.
•„Pe loc” – comanda informativă – „Stai” – comanda executivă.

12. Sistematizați exercițiile de front și ordine.

•Acţiuni de pe loc - adunare, aliniere, stând controlat, repaus, numărătoare, salut, raport, întoarceri
de pe loc, ruperi de rânduri.
•Acţiuni din deplasare - pornire, oprire, ocoliri, încrucişări, desfaceri, contopiri, deplasări în
figuri, opriri cu întoarceri
•Alcătuirea şi desfacerea formaţiilor - de pe loc: din linie, din coloană, din cerc - din deplasare:
prin ocolire şi întoarcere

13. Sistematizati acțiunile de pe loc.

Acţiunile realizate de pe loc cuprind următoarele variante structurale:

•Adunarea;
•Alinierea,
•Stând controlat (Poziţia de drepţi);
•Repausul;
•Numărătoarea;
•Raportul – Salutul;
•Ruperi de rânduri;
•Întoarceri de pe loc.

14. De cate feluri este alinierea și descrieți modul de desfășurare al alinierii in linie.

Reprezintă dispunerea ordonată a colectivului într-o formaţie dată. Avem alinierea în coloană şi în
linie.
•Alinierea, în linie, se realizează cu braţul drept îndoit cu palma pe şold, privirea este orientată
spre dreapta (flanc drept), deplasarea se face cu paşi mărunţi şi repezi, înainte, înapoi, lateral
stânga, dreapta, până când se realizează alinierea. Cel care se află în flancul drept rămâne în poziţie
de drepţi, fără să pună mâna pe şold, fără să întoarcă capul şi nu trebuie să se mişte.
•Alinierea, în coloană, se realizează cu braţul drept întins înainte şi aşezarea palmei pe umărul
drept dinaintea colegului, deplasarea se realizează cu paşi mărunţi şi repezi, intervalul fiind de un
braţ între ei. Primul din coloană nu se mişcă şi nu întinde braţul înainte.
•Comanda Grupă Vă…………………………..Aliniaţi!
P. informativă. P. executivă.

În cadrul acestei acţiuni executanţii se poziţionează cu vârfurile pe aceeaşi linie;

picioarele execută paşi mărunţi, adăugaţi, rapizi, pe direcţia înainte înapoi, lateral în vederea
realizării alinierii;
braţele reglează distanţe sau interval; de o palmă, (când spaţiul aflat la dispoziţie este mai mic iar
efectivul este mare), o jumătate lungime de braţ: - mâna dreaptă pe şold (interval în formaţie strânsă - în
linie); o lungime de braţ: - braţul drept întins înainte (distanţă în formaţie strânsă – în coloană); două

4
lungimi de braţe: - braţele lateral (interval în formaţie rărită: - în linie); (în adâncime distanţa se apreciază
prin întinderea braţului drept înainte lăsând până la executantul din faţă încă o lungime de braţ);
capul - se întoarce, de regulă, spre partea dreaptă sau spre partea stângă ori centru, dar numai la
comandă; privirea urmăreşte alinierea cu pieptul celui de al patrulea executant, în formaţie de linie, şi
ceafă celui dinaintea lui, în formaţie de coloană, flancul drept sau capul spre care se face alinierea rămâne
în poziţie de drepţi.

15. Descrieti modul de executie a pozitiei de drepti.

Poziţia de stând controlat se execută

o stând pe ambele picioare, cu greutatea repartizată egal,
o călcâiele apropiate şi vârfurile uşor depărtate la 45°,
o cu genunchii bine întinşi,
o trunchiul drept cu abdomenul supt,
o pieptul scos,
o umerii traşi în jos şi înapoi,
o braţele întinse pe lângă corp, cu degetele întinse şi apropiate fără a fi lipite de coapsă,
o gâtul lung, privirea înainte,
o bărbia uşor ridicată.

16. Sistematizati întoarcerile de pe loc.

•După modul de întoarcere şi avem jumătate întoarcere dreapta şi stânga, întoarcere la dreapta şi
stânga şi întoarcere stânga – împrejur;
•După modul de execuţie acestea se pot realiza prin pivotare, săritură şi prin paşi.

Modul de execuţie:
•Toate întoarcerile se realizează în doi timpi şi la comandă.
•Prin pivotare - pe timpul 1 se realizează întoarcere la 45°, 90° sau 180°, pe călcâiul piciorului de
întoarcere şi pe vârful piciorului opus iar pe timpul 2 se apropie piciorul aflat înapoi reluându-se
poziţia de stând spre noua direcţie;
•Prin săritură – pe timpul 1 îndoirea genunchilor şi săritură cu întoarcere spre direcţia indicată
iar pe timpul 2 amortizare şi reluarea poziţiei de stând spre noua direcţie;
•Prin păşire – pe timpul 1 se face un pas spre direcţia, de întoarcere, indicată iar pe timpul 2 se
apropie piciorul, tot prin pas, reluându-se poziţia de stând spre noua direcţie.

17. Care sunt formele de deplasare?

–Pasul de marş;

–Pasul de front;

–Pasul de voie;

–Alergarea de voie sau obişnuită;

–Mers şi alergarea pe loc.

5
 18. Sistematizati exercitiile de front si ordine - actiunile din deplasare.

–Forme de deplasare;
–Treceri şi schimbări;
–Deplasare în figuri;
–Deplasare sub formă de desfăşurări şi contopiri.

19. Descrieti modul de executie a actiunii trecerea de la mers la alergare.

Trecerea de la mers la alergare este un exerciţiu ce se execută la comandă şi care îşi schimbă viteza
şi forma de deplasare.

Modul de execuţie:

La comanda „Pas alergător”, executanţii îşi continuă mersul, ca la comanda executivă „Marş”, care
se dă pe piciorul drept, să continue cu alergarea.

Utilitatea acestei acţiuni:

Contribuie la pregătirea organismului pentru efort;
Este un mijloc de bază pentru însuşirea formelor de mers şi alergare, a pornirii şi opririi din
alergare.

20. Sistematizați deplasările in figure geometrice.

a. După modul de deplasare:

*În linie dreaptă:

Dreptunghi;
Triunghi;
Pătrat;
Romb;
Bucla;
Şerpuire;
Zigzag;
*În arc de cerc:
Arcul;
Dubluarcul;
Contraatacul;
Optul;
Bucla în arc;
Spirală (melc).

b. După modul de schimbare a direcţiei de deplasare:

*Prin ocolire:
6
 Bucla;
Şerpuirea;
Toate figurile cu deplasare în formă de arc;
*Prin întoarcere:
Zigzag.
*Mixte, prin ocolire sau prin întoarcere;
Dreptunghiul;
Triunghiul;
Pătratul;
Rombul.

21. Sistematizați deplasările sub forma de desfașurare si contopire.

 Desfăşurări de coloane:
 Desfăşurarea;
 Depărtarea.

 Întâlniri de coloane:
 Contopirea;
 Apropierea;
 Încrucişarea;
 Întrepătrunderea.

22. Sistematizați alcătuirile si desfacerile de formații.

*Alcătuirea formaţiilor de pe loc:

Desfăşurări din linie;
Desfăşurări din coloană;
Desfăşurări din cerc.

*Alcătuirea formaţiilor din deplasare:

Desfăşurări din coloană din deplasare;
Desfăşurări din coloană cu ocolire sau întoarcere.

23. Care este utilitatea exercițiilor de prelucrare selectivă a aparatului locomotor DFA și
enumerați cinci dintre acestea.

1. asigură o dezvoltare fizică generală şi armonioasă a organismului;

2. asigură suportul fizic şi psihic pentru desfăşurarea diferitelor activităţi;
3. asigură o bună prelucrare sclcctivă a grupelor musculare şi a articulaţiilor, pregătind
organismul pentru efort;
4. asigură o armonie între indiicii funcţionali şi somatici ai organismului;
5. asigură angrenarea funcţională a întregului organism, a marilor sisteme şi aparate
6. asigură îmbunătăţirea tonicităţii, troficităţii, elasticităţii şi mobilităţii articulare;
7. asigură formarea ţinutei corecte şi prevenirea instalării deficienţelor fizice;
8. asigură dezvoltarea aptitudinilor condiţionale şi coordinative.
7
24. Sistematizați exercițiile de prelucrare selectivă a aparatului locomotor.
Enumerați ce exerciții cuprind acestea.

1. După influenţa pe care o au asupra organismului:

Exerciţii de întindere:
 statice: active și pasive
 dinamice: active și pasive
Exerciţii de contracţie:
 statice
 dinamice
Exerciţii de relaxare şi respiraţie:
 de contrast (încordare - relaxare),
 de relaxare (balansare, de inerţie, de scuturare, cădere liberă a segmentelor),
 de respiraţie (inspiraţie pe nas şi expiraţie pe gură)..

2. După modul de execuţie a exerciţiilor:

Exerciţii libere;
Exerciţii cu partener;
Exerciţii în grup;
Exerciţii cu obiecte:
 Portative speciale (bastoane, mingi de cauciuc, medicinale, cercuri,
panglică, corzi, ganteră);
 Improvizate (saci de nisip, fular, eşarfe, prosop, curea, etc.).
Exerciţii la aparate şi cu aparate:
 Aparate din gimnastica de bază (scara fixă, banca de gimnastică, lada de
gimnastică, trambulina);
 Aparate speciale (heliometru, scripeţi cu auto – rezistenţă, banca cu
cărucior rulant, sandou, extensor, banca curbată);
 Aparate din gimnastica artistic (masa de sărituri, paralele egale şi inegale,
bârna, sol, cal cu mânere, bara fixă, inele)
Exercitii artistice simple (paşi, sărituri).

3. După criteriul anatomic:

Exerciţii pentru segmentele corpului (cap, braţe, trunchi, picioare);
Exerciţii pentru principalele grupe musculare (abdomen, spate, flexori şi extensori).

4. După poziţia corpului pe care o au în timpul executării exerciţiilor:

8
 Exerciţii din poziţii înalte
(Stând împreună cu derivatele acestei poziţii, poziţii pe aparate Atârnat, Sprijinit);
Exerciţii din poziţii medii
(Pe genunchi cu derivatele ei, Ghemuit);
Exerciţii din poziţii joase (Aşezat, Culcat împreună cu derivatele lor).

5. După numărul de componente;

Exerciţii de prelucrare selectivă a aparatului locomotor cuprind mişcări cu caracter analitic ce
sunt încadrate în timpi de execuţie;
Structuri de exerciţii ce cuprind două – patru exerciţii D.F.A.;
Complex de exerciţii care cuprinde fie o structură de 2 – 4 exerciţii diferite fie 8 – 12 exerciţii de
D.F.A.

25. Care sunt planurile anatomice și ce mișcări se executa in aceste planuri?

Planurile în care se execută mişcările segmentelor corpului corespund planurilor anatomice şi sunt
următoarele:
1. Frontal (A) care este dispus vertical, paralel cu fruntea, împarte corpul în două părţi,
anterioară şi posterioară. Planul frontal care împarte corpul într-o jumătate posterioară şi una
anterioară se numeşte medio-frontal.
Mişcările care se pot executa în acest plan sunt spre stânga şi spre dreapta.

2. Sagital (B) este dispus tot vertical dar perpendicular pe planul frontal şi împarte corpul în două
jumătăţi – stânga şi dreapta. Planul sagital care împarte corpul într-o jumătate dreaptă şi una
stângă se numeşte medio-sagital.
Mişcările care se pot executa în acest plan sunt înainte şi înapoi.

3. Transversal (C) este perpendicular pe cele două planuri (frontal şi sagital) şi împarte corpul
într-o parte superioară şi alta inferioară. Planul transversal care împarte corpul într-o jumătate
superioară şi una inferioară se numeşte medio-transversal.
Mişcările care se pot executa în acest plan sunt paralele cu solul.

26. Care sunt pozitiile fundamentale din gimnastica de baza si enumerati cate cinci pozitii
derivate

1. STÂND; Pozitii derivate:

 Pe ambele picioare:
 Pe toată talpa:
Apropiat – îndoit, ghemuit;
Depărtat – înainte – înapoi, lateral, întinse, îndoite, fandat;
Încrucişat – întins, îndoit, ghemuit.
 Pe vârf:
Apropiat – întins, îndoit, ghemuit;
Depărtat – înainte - înapoi, lateral, întins, îndoit.
Încrucişat;

9
  Pe călcâi:
Apropiat;
Depărtat;
Încrucişat.
 Pe un picior:
 Pe toată talpa:
Întins, îndoit, sprijinit;
 Pe vârf:
Întins, îndoit, sprijinit.

2. PE GENUNCHI; Pozitii derivate:

 Pe ambii genunchi:
Depărtat;
Încrucişat;
Genunchii apropiaţi şi călcâiele depărtate;
Genunchii depărtaţi şi călcâiele apropiate;
Genunchii apropiaţi şi picioarele încrucişate;
Genunchii depărtaţi şi picioarele încrucişate;
 Pe un genunchi:
Celălalt picior – sprijinit şi fără sprijin:
 întins - înainte, lateral, înapoi;
Îndoit – înainte, lateral, înapoi.
 Pe genunchi aşezat pe călcâie:
 Pe ambii genunchi:
Apropiat;
Depărtat;
Genunchii apropiaţi şi călcâiele depărtate;
Genunchii depărtaţi şi călcâiele apropiate;
 Pe un genunchi:
Celălalt picior întins sprijinit înainte, lateral, înapoi;
Celălalt picior îndoit sprijinit înainte, lateral, înapoi;
Celălalt picior întins, fără sprijin, înainte, lateral,
înapoi;
Celălalt picior îndoit, fără sprijin, înainte, lateral,
înapoi;
 Pe genunchi cu sprijin pe palme înainte:
 Pe ambii genunchi:
Apropiat;
Depărtat;
Încrucişat;

10
 Genunchii apropiaţi şi călcâiele depărtate;
Genunchii depărtaţi şi călcâiele apropiate;
Genunchii apropiaţi şi picioarele încrucişate;
Genunchii depărtaţi şi picioarele încrucişate.
 Pe un genunchi:
Celălalt picior întins sprijinit lateral, înapoi;
Celălalt picior îndoit sprijinit lateral, înapoi.
 Aşezat pe călcâie cu sprijin pe palme:
Înainte, înapoi, lateral (unilateral sau dublu);
Pe un picior, celălalt întins sau îndoit, înainte,
lateral, înapoi.

3. AŞEZAT; Pozitii derivate:

 Apropiat:
Cu un picior întins şi unul îndoit;
Cu picioarele îndoite;
Încrucişat;
Cu sprijin pe palme înapoi;
Sprijin pe antebraţe.
 Depărtat:
Cu picioarele întinse;
Cu un picior întins şi unul îndoit;
Cu picioarele îndoite;
Cu sprijin pe palme, înapoi;
Sprijin pe antebraţe.
 Ghemuit:
Apropiat;
Depărtat;
Încrucişat (cu un picior deasupra, un picior pe dedesubt, pe
talpă);
Fluturaş;
Echer – apropiat, depărtat în plan frontal/sagital;
Sprijinit – pe palme înapoi, lateral.

4. CULCAT; Pozitii derivate:

Dorsal:
 Picioarele depărtate;
11
  Cu un picior întins şi unul îndoit;
 Picioarele încrucişate;
 Picioarele întinse şi ridicate, apropiat, depărtat,
încrucişat;
 Picioarele îndoite şi ridicate, apropiat, depărtat,
încrucişat.
Facial:
 Picioarele apropiate;
 Picioarele depărtate;
 Cu un picior întins şi unul îndoit;
 Picioarele încrucişate;
 Extensie;
 Cu sprijin pe palme;
 Cu sprijin pe antebraţ.
Costal:
 Apropiat;
 Depărtat (frontal/sagital).


5. SPRIJINIT; Pozitii derivate:

Cu corpul pe verticală:

 Cu braţele întinse;
 Pe antebraţe (paralele);
 Pe braţe (paralele);
 Echer (închis, depărtat);
 Lateral (cruce) - spre stânga, spre dreapta;
 Dorsal;
 Călare.
Cu corpul pe orizontală:
 Cumpănă;
 Pe un cot;
 Pe coate;
 Liberă.
Cu corpul răsturnat:
 Stând pe braţe (paralele);
 Stând pe cap;
 Stând pe omoplaţi;
 Stând pe mâini;
 Stând pe o mână;
 Stând pe antebraţe;
 Sprijin lateral răsturnat (inele);

6. ATÂRNAT.
Pozitii derivate:

Simplu (de mâini):  Pe verticală:

12
 Cu braţele întinse; Cu picioarele întinse;
Cu braţele îndoite; Cu picioarele îndoite;
Cu picioarele depărtate; Cu picioarele depărtate;
Echer; Echer apropiat;
Echer cu picioarele depărtate; Echer depărtat;
Dorsal; Echer îndoit;
Cu genunchii îndoiţi. Călare cu picioarele întinse;
 Pe orizontală: Călare cu picioarele depărtate.
Cu braţele întinse;
Cu braţele îndoite; Agăţat de o altă parte a corpului:
Cu picioarele depărtate; De genunchi;
Echer; De un genunchi;
Echer cu picioarele depărtate; De vârfuri;
Dorsal;
Cu genunchii îndoiţi. Mixt:
 Planşă: La un genunchi;
Înainte (facială); La genunchi;
Înapoi (dorsală). De vârfuri;
Cuib.
 Răsturnat:

27. Descrieti pozitia fundamental STAND.

Este o poziţie bipedă cu călcâiele şi vârfurile apropiate, trunchiul drept, genunchii întinşi, braţele
întinse pe lângă corp, cu degetele apropiate şi întinse, palmele orientate spre coapse, capul drept, privirea
înainte. La poziţia stând contactul cu solul se face doar la nivelul tălpii.

28. Descrieti pozitia fundamentala PE GENUNCHI.

La poziţia fundamentală Pe genunchi contactul cu solul este pe faţa anterioară a gambelor, cu

vârfurile întinse menţinute în extensie, călcâiele apropiate, spatele drept, umerii traşi spre înapoi, bărbia
orizontală, privirea înainte, braţele întinse pe lângă corp.

29. Descrieti pozitia fundamentala ASEZAT

La poziţia Aşezat contactul cu solul se face de la muşchii fesieri şi pe faţa posterioară a coapselor
şi gambelor, până la călcâi, braţele sunt pe lângă corp, spatele drept, privirea înainte.

30. Descrieti pozitia fundamentala SPRIJINIT

13
 Corpul este întins şi se sprijină de ceva, cineva, pe cineva.

31. Descrieti pozitia fundamental ATARNAT

Corpul este întins şi se menţine suspendat de un aparat iar braţele şi picioarele sunt întinse şi
apropiate. În funcţie de poziţia corpului în spaţiu deosebim: atârnat pe verticală, atârnat pe orizontală şi
atârnat răsturnat.

32. Descrieti pozitia fundamentala CULCAT

La poziţia fundamentală Culcat contactul cu solul se face în totalitate cu partea dorsală, picioarele
fiind întinse, braţele pe lângă corp cu palmele pe suprafaţa de sprijin. În funcţie de orientarea corpului spre
suprafaţa de reazem deosebim: culcat dorsal, culcat facial, culcat costal.

.
33. Care sunt miscarile pentru segmental CAP

 Aplecare:
Înainte;
Lateral – stânga;
Lateral – dreapta.
 Răsucire:
Stânga;
Dreapta.
 Rotare:
Stânga;
Dreapta.
 Extensie.

34. Care sunt miscarile pentru segmentul BRATE

14
  Mişcări ale braţelor:
 Îndoire/Întindere;
 Ducere (la nivelulumerilor);
 Ridicare/Coborâre;
 Rotare;
 Răsucire;
 Balansare în plan sagital/frontal;

35. Care sunt miscarile pentru segmentul TRUNCHI

 Aplecare;
 Îndoire:
Înainte;
 Lateral:
-Stânga;
-Dreapta.
 Rotare;
 Răsucire;
 Extensie;
 Balansare

36. Care sunt miscarile pentru segmentul PICIOARE

 Îndoire/întindere;
 Ridicare/coborâre;
 Apropiere/depărtare;
 Ridicare pe vârfuri;
 Răsucire;
 Rotare;
 Balansare;
 Fandare

37. Sistematizați exercitiile aplicative.

A. După deprinderea motrică pe care o formează:

- SPECIFICE – căţărare, escaladare, transport de greutăţi, tracţiune – împingere, echilibru,

târâre
- NESPECIFICE – mers, alergare, săritură, aruncare - prindere;

B. După modul de execuţie:

- INDIVIDUAL –cu, pe, peste, pe sub obiecte, aparate, obstacole (mers, alergare, săritură,
căţărare – escaladare, ridicare şi transport de greutăţi, aruncare – prindere);

C. După calitatea motrică dominantă

15
 - ÎNDEMÂNARE – coordonare (aruncare prindere),
- PRECIZIE (echilibru, săritură),
- FORŢĂ (căţărare, tracţiune – împingere, ridicare şi transport de greutăţi), viteză (mers,
alergare);

D. După solicitarea coordinativă specifică gimnasticii;

38. Care sunt exercitiile aplicative specifice gimnasticii?

1. Târâre
2. Ridicare şi transport de greutăţi
3. Căţărare – escaladare
4. Tracţiuni şi împingeri
5. Echilibrul

39. Care sunt exercitiile aplicative nespecifice gimnasticii de baza?

1. Mers
2. Alergare
3. Sarituri
4. Aruncare-prindere

40. Descrieti terminologic si reprezentati grafic 3 exercitii libere de prelucrare selectiva a

aparatului locomotor.

16