SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLATINA

REFERAT

Tema: HEMORAGIE IN GINECOLOGIE

Elev: Neacsu Maria Catalina

Anul III F
 Hemoragie ginecologica

Scurgere de  sange  prin  vagin. Cauza cea mai probabila a unei  hemoragii  ginecologice
este  menstruatia. 

Cauze patologice si simptome  –

Cand sangele povine din uter, hemoragia ginecologiea poate, de asemenea, si fie cauzata de o
endometrita (infectie a mucoasei uterine) sau de un  cancer al uterului, boli care pot surveni in aceeasi
masura si inainte, si dupa menopauza. Se deosebesc menoragiile (scurgeri menstruale anormal de
indelungate) si metroragiile (scurgeri sangvine in afara  fluxului menstrual), care apar ca urmare a
unei  tulburari hormonale  sau a unui  miom  (fibrom). 

Uterul poate, de asemenea, sa sangereze in timpul  sarcinii: atunci se  vorbeste  de

o  hemoragie  obstetricala. In timpul primelor luni de  sarcina,  aceste  sangerari  pot anunta un  avort
spontan.  Daca  sangerarea  intervine intr-un stadiu mai avansat al  sarcinii, ea poate traduce o
problema fetala sau materna. 

Cand sangele provine din  colul uterin, sangerarea poate fi cauzata de un ectropion cervical (tesut
glandularsuplimentar ce inconjoara  colul uterin), iar scurgerea survine de cele mai multe ori dupa
raporturile sexuale. O cervicita (inflamatie a calului uterin), polipii, un cancer al colului pot, de
asemenea, sa aiba drept simptom o sangerare a  colului uterin. 
Sangerarile provenind din peretele vaginal sunt mai putin frecvente decat sangerarile colului uterin si
ale uterului. Ele pot proveni eventual dintr-o ranire produsa de raporturile sexuale, mai ales dupa
menopauza, peretii vaginali devenind atunci mai subtiri si mai fragili. Se intampla ca o vaginita grava
sa produca sangerari. O  sangerare vaginala poate, de asemenea, sa fie cauzata
de  cancerul  de  vagin. 

Elemente de diagnostic si particularitati clinice legate de substrat

Diagnosticul de hemoragie ginecologica se face dupa excluderea prealabila a hemoragiilor gravidice,

hematuriei si rectoragiei.
Hemoragia uterina se poate manifesta sub forma:
Menoragia ( hipermenoreea ).

Reprezintă sângerarea menstruală ciclică excesivă cantitativ sau/ şi cu o durată de peste 7 zile.Când
cantitatea de sânge pierdut este normală, dar durata este mai mare decât în mod normal, denumirea
utilizată de unii este de menstruaţie prelungită.

Principalele cauze ale menoragiei sunt  :

 fibromul uterin,
  polipul endometrial,
 endometrita,
 salpingitele,
 adenomioza,
 hiperplazia endometrială.

Menstruaţia prelungită se datorează în principal patologiei de corp galben ( corp galben cu o existenţă
anormal de scurtă, cu o producţie deficitară de progesteron sau corp galben persistent ).

1. Polimenoreea.

Denumeşte episoadele menstruale care survin la intervale mai mici de 21 de zile.În general sunt
apanajul ciclurilor anovulatorii.Când survin pe cicluri ovulatorii, cauza este endocrină sau sistemică, iar
faza preovulatorie este de obicei cea afectată.

2. Metroragia.

Este sângerarea uterină care poate surveni oricând între 2 menstruaţii normale ( cu cel puţin 24 de
ore înainte de debutul menstrei sau la mai mult de 24 de ore după încetarea ei ).

Cele mai frecvente cauze ale metroragiilor sunt leziunile organice locale  : polipi endometriali, sindrom
intermenstrual, tratamente estrogenice rău conduse.Pot fi implicate şi cauze sistemice sau endocrine.

3. Menometroragia.

Reprezintă sângerarea uterină total neregulată ca frecvenţă şi durată şi excesivă cantitativ.În cazul
menometroragiilor, menstrele nu pot fi individualizate de către bolnavă.

Hemoragia de origine genitală poate surveni oricând pe parcursul vieţii genitale ale femeii.În funcţie de
etapa în care survine, cauzele determinante ale hemoragiei pot fi extrem de diverse.

În stabilirea diagnosticului etiologic al hemoragiei din uter va trebui să excludem mai întâi hematuria,
sângerarea hemoroizilor externi, a ulceraţiilor vulvo-vaginale, vaginitele atrofice, hemangiamele,
neoplaziile vulvovaginale.

HEMORAGIILE CARE SURVIN ÎN COPILĂRIE ( PERIOADA DE SILENTIUM GENITAL )

Recunosc următoarele cauze mai frecvente  :

criza genitală a nou-născutei,

cauze medicale : leucemii, leucoze, purpura trombocitpenică idiopatică, etc ;
funcţionale : pubertate precoce, tumori hormonosecretante ovariene ;
organice genitale : vulvovaginite, traumatisme vulvovaginale, etc.

HEMORAGIILE GENITALE DIN PERIOADA PUBERTARĂ

Pot fi organice şi funcţionale.Hemoragiile funcţionale sunt mai frecvente.Ciclurile sunt anovulatorii, fără
fază secretorie.Adolescenta prezintă o hiperestrogenie relativă ( niveluri ale estrogenilor inferioare celor
existente la femeia adultă, necontrabalansate de secreţia progesteronică corespunzătoare ).Diagnosticul
de hemoragie funcţională va fi stabilit după eliminarea cauzelor organice.

Alte cauze de hemoragii genitale în perioada pubertară sunt  :

 obstetricale : avort, sarcină extrauterină,

 ginecologice : corp străin intravaginal, infecţii vaginale, cervicale, uterine, anexiale, tumori
ovariene ;
 iatrogene : administrări intempestive de estrogeni ;;
 medicale : leucemii, discrazii sanguine, anemii, boli endocrine.

HEMORAGIILE CARE APAR LA FEMEIA ÎN PLINĂ ACTIVITATE GENITALĂ

Cauze sistemice  :


malnutriţie,

boli debilitante generale : tuberculoza,neoplaziile în stadii avansate,

dezordini metabolice majore,

afecţiuni endocrine, altele decât cele ale axului hipotalamo-hipofizo-ovarian : tiroidiene,
suprarenaliene,
 boli hematologice : disacrazii sanguine, leucemii, purpure, trombocitopenii, anemii marcate,
 insuficienţă cardiacă, prin acţiunea congestiei pelvine venoase, a digitalicelor, corticoizilor, cu
perturbarea metabolizării estrogenilor şi apariţia hiperplaziilor endometriale,
 afecţiuni psihiatrice : afecţiuni psihice majore maniaco-depresive.

I. Cauze organice :
A. Patologia asociată sarcinii ;
B. Hemoragii ginecologice de cauză organică :
a. cu punct de plecare cervical : ectropioane, polipi, cervicite ulcerate, fibroame,
cancere ;
b. endometrite , fibroame submucoase, polipi endometriali, adenomioză,
dispozitive intrauterine, neoplazii ale corpului uterin,
c. salpingite inclusiv tuberculoase, sarcina extrauterină, cancere tubare,
d. endometrioza ovariană, cancere ovariene, chisturi, alte tumori ovariene
estrogenosecretante.

II. Hemoragii uterine disfuncţionale.

Sunt piederi anormale de sânge care survin în circumstanţele unor dezechilibre ale mecanismelor
hormonale ce controlează dezvoltarea endometrului.

Se întâlnesc 2 circumstanţe  :
  anovulaţia.Lipsa ovulaţiei face ca să nu se mai formeze corpul galben.În absenţa secreţiei de
progesteron, endometrul nu va mai suferi transformarea secretorie.Endometrul, care a
parcurs stadiul proliferativ, se va hiperplazia în continuare.După un timp survin sângerările.
 corpul galben menstrual este anormal din punct de vedere funcţional- secreţie
progesteronică redusă cantitativ sau/şi este prezentă un interval anormal de
scurt.Endometrul suferă o dezvoltare dezordonată iar descuamarea este asincronă.

HEMORAGIILE APĂRUTE ÎN CLIMACTERIUM

Pot fi definite ca orice hemoragie care apare la mai mult de 6 luni de la ultimul ciclu menstrual ( în
accepţiunea clasică, dacă femeia mai prezintă menstre sporadice ).Cauzele cele mai frecvente al acestor
hemoragii sunt  :

 adenocarcinomul de corp uterin,

 vaginitele atrofice,
 neoplasmele colului uterin,
 tratamentele intempestive cu estrogeni,
 tumori ovariene estrogenosecretante,
 hiperplazia endometrială,
 endometrita atrofică senilă prin fragilitatea vasculară, modificări degenerative vasculare,
reducerea rezistenţei locale.

.
Hemoragiile ginecologice pot fi determinate de:
-leziuni organice vulvare, cervicale (cervicite, cancer, polipi); 
-uterine (fibromiom, polipoza, cancer, endometrita); 
-anexiale (parametrite, anexite, salpingite, tumori ovariene).

Sangerarile mai pot fi de origine dishormonala-disfunctionala (insuficienta estrogenica, mai rar luteala, )
sau de cauza generala (sindroame hemoragipare).
Varsta bolnavei si examenul genital orienteaza diagnosticul etiopatogenetic.
In perioada de activitate genitala  cele mai frecvente cauze de hemoragii abundente sunt:
*-fibromioamele;
*-cancerul de col uterin;
*-cervicitele;
*-cancerul uterin si ovarian;
*-endometritele; 
*-metropatia hemoragica dishormonala.

=Leziunile colului uterin pot determina menoragii sau metroragii abundente si dureroase, insotite de
dispareunie (cervicite, polip endocervical) sau metroragii indolore asociate cu leucoree fetida (cancer de
col uterin).
=Cancerul de col uterin, tumoare bine vascularizata si friabila, determina adesea hemoragii foarte mari
prin ulceratii, sau eroziuni vasculare.
=Fibromiomul uterin provoaca menometroragii repetate sau persistente, cu cheaguri.La examenul local
se constata uter mare si boselat.In caz de torsiune sau necrobioza se asociaza dureri intense.
=Cancerul uterin si endometritele determina hemoragii persistente, cu agravare progresiva.Evolueaza cu
uter mare si regulat.
=Polipii intrauterini provoaca hemoragii recidivante insotite de dureri de tip exploziv.
=Cancerul si chistul ovarian pot cauza hemoragii grave, bruste si abundente.
=Metropatia hemoragica evolueaza cu hemoragii mari si persistente.Lipsesc leziunile organice
locale.Deficitul de estrogeni determina frecvent hemoragii bruste si abundente, insuficienta luteala
cauzeaza mai des metroragii persistente si recidivante.
=In perioada pubertara, cele mai frecvente menoragii mari si recidivante sunt cele de origine
dishormonala.
=Sarcoamele uterine si sindroamele hemoragipare sunt cauze rare de metroragii.
=Tumorile ovariene se insotesc de semne de pubertate precoce.
=In perioada de menopauza si postmenopauza, metroragiile sunt cauzate frecvent de fibromiom,
cancerul de col si corp uterin, disfunctii hipofizoovariene.

Conduita si tratament de urgenta

Hemoragiile grave, indiferent de etiologie, se trateaza de urgenta cu medicatie uterotona (Ergomet,

Methergin) mijloace terapeutice vasoconstrictoare si hemostatice (Adrenostazin, Venostat, Dicynone,
Etamsilat, tamponament uterovaginal cu mesa imbibata in apa oxigenata si solutie de trombina sau
fibrina, eventuala sutura a unui vas erodat, transfuzii de sange sau plasma).

Bolnava se transporta in cel mai apropiat serviciu de specialitate, cu insotitor instruit.

Intraspitalicesc se pot aplica, la nevoie: chiuretaj hemostatic, electrocoagularea suprafetei sangerande,

ligatura arterei hipogastrice, histerectomie subtotala hemostatica.
In continuare se efectueaza explorari complementare necesare diagnosticului cauzal si tratament
etiopatogenetic corespunzator (interventie chirurgicala, tratament hormonal etc.).