Introducere

Farmacologia este ştiinţa care studiază medicamentele în relaţie cu sistemele şi

organismele vii. Ea cuprinde 6 ramuri principale, unele cu caracter fundamental, iar altele cu
caracter aplicativ.
Farmacocinetica studiază “soarta” medicamentelor în organism, în cele patru procese
farmacocinetice, absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi eliminarea cu modificările cantitative
și calitative pe care le suferă substanța medicamentoasă.
Farmacodinamia studiază mecanismele de acţiune ale medicamentelor, fenomenele
care se produc în urma interacţiunii dintre medicament şi organism, respectiv efectele
produse.
Farmacotoxicologia studiază efectele adverse, intoxicaţiile acute şi cronice produse
de medicamente, manifestările produse de administrarea greşită sau accidentală a
medicamentelor şi de combaterea efectelor produse.
Farmacografia stabileşte regulile de prescriere a medicamentelor.
Farmacoterapia are ca obiect indicațiile terapeutice, modul de utilizare al
medicamentelor în scopul vindecării, prevenirii sau ameliorării unor boli, precum şi în
stabilirea diagnosticului.
Farmacoepidemiologia cuprinde măsurile de precauţie menite să evite sau să
diminueze posibilele efecte nedorite ale medicamentelor precum şi contraindicaţiile acestora.
Aceasta mai include şi farmacovigilenţa, care are ca obiect examinarea, înregistrarea,
validarea şi evaluarea reacţiilor adverse medicamentoase de către personalul medical care
efectuează farmacoterapia.
În funcţie de caracterul aplicativ sau general farmacologia poate fi împărțită în:
farmacologia generală şi farmacologie specială.
Farmacologia generală pune bazele teoretice ale farmacologiei, se ocupă cu regulile
generale privind acţiunile medicamentelor, cu relaţiile structură-activitate şi doză-efect .
Farmacodinamia specială explică acţiunea medicamentelor asupra diferitelor aparate
şi sisteme încadrînd substanţa într-o grupă terapeutică după criteriul anatomic, terapeutic
chimic.
Farmacologia experimentală studiază mecanismele de acțiune, efectele substanțelor
biologic active pe animalele de laborator, organe izolate etc.
Farmacologia clinică reprezintă etapa de evaluare clinică a unui medicament care a
trecut examenul evaluărilor experimentale pe animale, se execută pe voluntari sănătoşi sau pe
bolnavi, respectându-se anumite principii etice.

1
 Scopul lucrărilor practice de farmacologie este de a studia farmacografia, adică
totalitatea regulilor de prescriere a medicamentelor tipizate, magistrale, oficinale şi de a studia
efectul farmacodinamic al medicamentelor în experienţe pe animale. Farmacografia are un
predominant caracter aplicativ, importanţa acestei ramuri fiind evidentă întrucât prescrierea
medicamentelor este o activitate medicală curentă, cu multiple implicaţii biologice şi sociale.
Formularea corectă a prescripţiilor medicale are la bază cunoaşterea acţiunii medicamentelor,
a indicaţiilor, contraindicaţiilor şi a posologiei acestora. Trebuie, de asemenea, cunoscute
formele farmaceutice în care medicamentele pot fi prescrise şi interacţiunile medicamentoase,
în special acelea care ar putea crea incompatibilităţi. Totodată, este necesară cunoaşterea
normelor şi reglementărilor legale referitoare la prescrierea, circulaţia şi utilizarea
medicamentelor.

I. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE MEDICAMENTOASE

Noţiunea de medicament este complexă şi putem spune că – orice substanță biologic

activă sau produs complex care datorită acţiunii exercitate asupra organismului poate fi
folosit pentru diagnosticul, prevenirea, tratamentul şi ameliorarea bolilor poate fi definit ca
medicament. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat pentru medicament mai multe definiţii-
precum: “Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe biologic active care
potrivit datelor ştiinţelor medicale, atunci cînd sunt folosite conform unor reguli permit,
recunoaşterea, prevenirea, îndepărtarea sau atenuarea unor simptome patologice,
identificarea sau influenţarea structurilor unor organe, funcţii organice sau a
comportamentului cînd acestea servesc unui scop medical în medicina umană sau veterinară
“
Originea medicamentelor poate fi:
a. vegetală – diferite părţi ale plantelor: folium, flores, radix, semen, cortex.
Exemple: morfina, atropina, digoxinul.
b. animală: hormoni (insulina porcină, bovină); enzime (tripsina, amilaza)
c. minerală: caolinul, bentonita
d. semisintetice: unele antibiotice (ampicilina)
e. sintetice: fluorochinolinele, sulfamidele antibacteriene, etc.
f. metode biotehnologice: tehnologia ADN-ului recombinant, tehnica
hibridomului (pentru obţinerea anticorpilor monoclonali)

2
 Drogul – este materia primă brută folosită pentru prepararea medicamentelor. Conţine
una sau mai multe substanţe active care se pot extrage, izola sau reproduce şi materii balast.
Principiile active: substanţe chimice, cu efect farmacodinamic.
Se clasifică în funcţie de structura chimică, proprietăţile fizico-chimice şi efectele
biologice în:
1. Alcaloizi – compuşi organici cu azot, baze cuaternare de amoniu, au reacţie alcalină;
sărurile lor sunt hidrosolubile. Au efect farmacodinamic puternic. Ex. morfina, atropina.
2. Glicozide – au molecula formată din 2 componente – o parte neglucidică cu structură
steroidică, numită aglicon sau genină, responsabilă de efectul farmacodinamic şi o parte
glucidică, compusă din una sau mai multe oze. Ex. glicozidele tonicardiace, glicozidele
antrachinonice.
3. Saponine – au structură glicozidică, dar agliconul are structură steroidică sau triterpenică.
Au proprietăţi tensioactive, emulgatoare, producând spumă în contact cu apa. Local au
efect iritant, injectate intravascular produc hemoliză. Ex. infuzia din rădăcină de Primula,
cu efect expectorant.
4. Materii tanante – au structură chimică de derivaţi polifenolici condensaţi. Au acţiune
astringentă (de strângere) datorită precipitării proteinelor extracelulare. Se găsesc, de
exemplu în fructele de afin, care sunt folosite pentru tratamentul simptomatic al diareelor.
5. Uleiurile volatile (eterice) – sunt compuşi liposolubili, volatili cu miros aromat. Se obţin
din plante prin antrenare cu vapori de apă. Ex. uleiul de mentă, de cimbrişor, de eucalipt.
Au acţiune antiseptică şi spasmolitică.
6. Substanţele mucilaginoase – sunt compuşi cu structură polizaharidică, ce formează cu
apa soluţii coloidale vâscoase. Formează o peliculă protectoare la suprafaţa mucoaselor.
Ex. infuzia de nalbă.

I.1.Preparatele medicamentoase (forme medicamentoase)

Sunt constituite din una sau mai multe substanţe medicamentoase (substanţe chimic
pure, produse de extracţie, droguri), asociate cu substanţe auxiliare.
Compoziţia preparatelor medicamentoase
1. substanţa sau substanţele active principale – responsabile de efectul terapeutic.
2. substanţele adjuvante - care au rolul de a intensifica efectul substanţei active principale
sau de a contracara/atenua unele efecte nedorite ale acesteia.
3. substanţele cu rol corectiv – folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice
necorespunzătoare ale substanţelor active principale şi adjuvante (ex. edulcoranţi pentru
corectarea gustului, aromatizanţi pentru corectarea mirosului, coloranţi).

3
4. Excipientul – o substanţă inertă, cu rol de completare a cantităţilor şi de înglobare a
tuturor celorlalte ingrediente. În cazul preparatelor lichide se numeşte vehicul.
5. Substanţe ajutătoare tehnice: conservanţi, emulgatori, antiagreganţi, stabilizanţi.
6. Materiale şi recipiente de condiţionare-ambalare - ce servesc la închiderea formei
farmaceutice într-un recipient, asigurând protecţia, stabilitatea şi eficacitatea până în
momentul utilizării, facilitatea de administrare şi informare asupra medicamentului.

Clasificarea preparatelor medicamentoase

a) după starea de agregare: - solide
- semisolide şi moi
- lichide
- gazoase

b) după calea de administrare: - pentru uz extern – care se aplică pe tegumentele şi

mucoasele accesibile
- pentru uz intern - care se administrează prin înghiţire sau
per os
- pentru administrare parenterală sau injectabile: injecţiile
şi perfuziile
Pentru a preveni unele erori, medicamentele preparate în farmacii se etichetează diferit
în funcţie de calea de administrare. Etichetele preparatelor pentru uz extern au chenar roşu şi
menţiunea ”extern”. Medicamentele administrate per os au etichetă cu chenar albastru şi
poartă menţiunea “intern”. Pe soluţiile injectabile se aplică etichete cu chenar galben, cu
inscripţia “injectabil”.
c) după modul de prescriere şi preparare
 magistrale – se prepară în farmacie după prescripţia medicului,
având o compoziţie individualizată, indicată de reţetă. Sunt medicamente
preparate în cantitǎţi mici, cu termen scurt de valabilitate şi utilizare imediatǎ.
 oficinale - se prepară în farmacie după modul de preparare prevăzut
de farmacopee. Ex. pulberea Dower, pulberea Bourget, glicerina boraxatǎ,
tinctura Davilla. Se pot elibera imediat bolnavului la cerere, cu sau fǎrǎ
prescripţie medicalǎ. Pot fi folosite ca atare sau intră în compoziţia preparatelor
magistrale.
 tipizate (specialităţile farmaceutice) – au ponderea cea mai
mare a eliberărilor din farmacie (98%). Se prepară în formă finită
4
 pe scară industrială în fabricile de medicamente, fiind eliberate
bolnavilor în farmacii pe baza prescripţiei medicale sau la cerere
- OTC (over the counter), care corespund automedicaţiei. Se
caracterizează printr-o denumire specială – marcă sau nume
comercial. Au compoziţie fixă, o acţiune determinată, aspectul
exterior, ca formă, culoare şi ambalaj este constant. Au o
valabilitate mare de 1, 3 sau chiar 5 ani. Se produc în cantităţi
mari numite şarje sau loturi de fabricare. Formele farmaceutice au o
biodisponibilitate optimǎ şi un termen de valabilitate mare 1 - 3 - 5 ani (în funcţie
de stabilitatea substanţei active).
d) după intensitatea acţiunii
 toxice şi stupefiante (stupefiantele sunt medicamente care pot
determina dependenţă de tipul toxicomaniilor). În Farmacopee se găsesc în tabelul
cu denumirea generică “Venena”. Trebuie păstrate în dulap special, cu uşi duble,
sub cheie. Recipientele care le conţin au etichete cu inscripţie albă pe fond negru.
Se eliberează cu semnul cap de mort sau menţiunea “otravă”.
 puternic active – în doze mici au efecte terapeutice bine definite, dar
în doze mari determină intoxicaţii primejdioase. Sunt enumerate în Farmacopee în
tabelul “Separanda”. În farmacie se păstrează în dulap separat, recipientele având
eticheta cu inscripţia roşie pe fond alb.
 anodine (obişnuite) – substanţe în general netoxice cu efecte de
intensitate mică, se păstrează în farmacii (la receptură) în recipiente etichetate cu
inscripţie neagră pe fond alb.

e) după modul de calculare a dozelor prescrise

 forme divizate – se eliberează în doze parţiale (ex. comprimate, fiole,
supozitoare).
 forme care se eliberează nedivizat, dar se împart în doze parţiale la
administrare (ex. picături pentru uz intern, poţiuni).
 forme care nu necesită divizare (ex. unguente, pudre, soluţii pentru uz
extern).
Denumirea medicamentelor
1.Denumirea chimică – indică structura chimică a produsului, conform normelor IUPAC
(International Union for Pure and Applied Chemistry) De cele mai multe ori este complicată,

5
fiind folosită numai pentru compuşii cu structură simplă, de obicei anorganici. Ex. sulfatul de
magneziu.
2.Denumirea generică
 Denumirea comună internaţională (DCI) – recomandată de OMS,
derivă uneori din denumirea chimică, este scurtă şi se foloseşte ca denumire
ştiinţifică a substanţelor medicamentoase. Ex. pornind de la denumirea chimică de
“metil-propil-propandiol dicarbamat” s-a stabilit denumirea comună
internaţională de “meprobamat”.
Constituirea D.C.I. rǎspunde directivelor generale O.M.S. (2002) pentru “formarea D.C.I.
aplicabilǎ substanţelor farmaceutice” conform cǎrora: “înrudirea între substanţe din aceeaşi
clasǎ farmacologicǎ va fi indicatǎ în D.C.I. dacǎ este posibil, prin utilizarea segmentelor –
cheie comune. Segmentul-cheie din D.C.I. este partea comunǎ (şi obligatorie) pentru toate
produsele din aceeaşi clasǎ farmacologicǎ. În tabelul I sunt exemplificate unele segmente-
cheie ale denumirilor comune internaţionale.

Tabel I – Segmente-cheie ale D.C.I. (listǎ non-exhaustivǎ)

Segmente-cheie Clasa farmacologicǎ

ale D.C.I.
- azosin alfa blocante
- bactam inhibitor de betalactamaze (excepţie acid clavulanic)
barbiturice
- barbital
- cef cefalosporine
derivaţi de penicilinǎ
- cilina inhibitori de ciclooxigenazǎ
- coxib tetraciline
- ciclina
- icam AINS grupa oxicami
- lukast antagoniştii receptorilor pentru leucotriene
- micina derivaţi de streptomicinǎ
- olol beta-blocante
chinolone
- oxacinǎ
- prazol inhibitorii pompei protonice
derivaţi de heparinǎ
- parine inhibitorii enzimei de conversie
- pril
- sartan antagoniştii receptorilor angiotensinei II
antagoniştii 5HT3
- setron
- tidina antihistaminice H2
- zepam benzodiazepine

6
  Denumirea oficinală – este prevăzută de Farmacopee în limba latină.
Se foloseşte pentru prescrierea reţetelor magistrale. Uneori coincide cu DCI.
3.Denumirea comercială – este înregistrată şi patentată, stabilită de compania farmaceutică
producătoare. Denumirea este notată cu ® - abreviere de la engl. registered = înregistrat).
Denumirile comerciale reprezintă patente referitoare la medicamentele în formă finită
(substanţa activă şi forma farmaceutică). Ex. Enap®, Dormicum®

Medicamentul generic este un medicament industrial reprodus (copiat) după formula

unui medicament original, existent deja în circulaţie care îndeplineşte următoarele condiţii:
are aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă, aceeaşi formă farmaceutică, aceleaşi indicaţii
terapeutice, prin studii de bioechivalenţă demonstrează aceeaşi biodisponibilitate cu produsul
original, e comercializat de altă firmă decât cea inovatoare sub numele generic (stabilit) sau
sub nume propriu, având un preţ mai mic.
Medicamentele esenţiale sunt medicamente stabilite de O.M.S. pentru ajutorul ţărilor
în curs de dezvoltare, în scopul construirii arsenalului lor terapeutic. Se pot elibera cu sau fară
reţetă. Medicamentele esenţiale sunt cele ce asigură necesităţile majorităţii populaţiei în
medicaţia celor mai răspândite boli. La baza selectării lor sunt: importanţa pentru sistemul de
stat al ocrotirii sănătăţii, eficienţa şi inofensivitatea deja demonstrată, corelaţia comparativă
cost-beneficiu-risc. Medicamentele esenţiale trebuie să fie disponibile în orice moment, în
cantităţi necesare, forme medicamentoase corespunzătoare, având o calitate garantată,
informaţie suficientă despre preparat, un preţ accesibil pentru fiecare pacient şi pentru
întreaga populaţie. Realizarea conceptului medicamentelor esenţiale presupune flexibilitate şi
capacitate de adaptare la diverse situaţii.

I.2. Farmacopeea
Este un cod oficial referitor la denumirea, prepararea şi controlul medicamentelor.
Prima farmacopee din România a apărut în 1863, fiind redactată de farmacistul Constantin
Hepites în limba latină şi în limba română.
În prezent în ţara noastrǎ, este în vigoare ediţia a X-a a Farmacopeei Române (F.R.X).
Farmacopeea este lucrarea principalǎ care ghideazǎ practica farmaceuticǎ, unele din
prevederile ei fiind de interes şi pentru medic, iar reglementǎrile sale au caracter de lege.
F.R.X este structuratǎ în trei pǎrţi:
- prima parte conţine: monografii individuale de substanţe, produse vegetale şi preparate
farmaceutice şi monografii generale pentru preparate farmaceutice.

7
 Monografiile individuale ale substanţelor medicamentoase sunt expuse în ordine
alfabeticǎ şi cuprind: denumirea în limba latinǎ, în limba românǎ, formula chimicǎ, proprietǎţi
fizico-chimice, metode pentru identificare şi determinarea cantitativǎ a substanţei, condiţii de
puritate şi de conservare, doza maximǎ pentru o datǎ şi pentru 24 de ore, acţiunea
farmacologicǎ şi întrebuinţǎri.
- partea a doua conţine metode generale de analize folosite în laboratoarele farmaceutice:
determinǎri fizico-chimice, chimice, farmacognostice, biologice şi biochimice.
- partea a treia a FRX cuprinde date referitoare la:

- administrarea soluţiilor pe cale orală (numǎrul de picături la un gram soluţie pentru unele
medicamente lichide);

- dozele terapeutice uzuale şi maxime ale medicamentelor pentru adulţi;

- medicamentele incluse la separanda (tabel ce conţine medicamente şi substanţe foarte

active sau eroice);

- medicamente incluse la venena ( tabel cu medicamente şi substanţe toxice şi stupefiante).

În Farmacopee se prevede şi termenul de “perioadǎ de valabilitate” ca fiind perioada de timp
în care un produs medicamentos îşi pǎstreazǎ integral caracteristicile din monografia
respectivǎ în limite admise. La medicamentele realizate în industrie perioada de valabilitate
(data de fabricaţie şi data de expirare) trebuie sǎ se prevadǎ pe eticheta recipientului. Dacă
data de expirare nu este prevǎzută, se înţelege cǎ medicamentul respectiv are o perioadǎ de
valabilitate de 5 ani. La medicamentele obţinute în farmacie pe eticheta recipientului trebuie
sǎ se prevadǎ data de preparare şi condiţiile de păstrare.
Un deosebit interes îl prezintă cunoaşterea dozelor maxime din FR. X .Prin doze
maxime se înţeleg cantităţile maxime care pot fi prescrise de medic în scop terapeutic.
Acestea se găsesc reunite într-un tabel. Dozele maxime sunt valabile pentru adulţi între 18-60
ani, fără insuficienţă hepatică sau renală. Dozele maxime pentru copii se calculează prin
diferite formule :

A xD G xDxF
A + 12 70

A = vârsta copilului în ani,

D= doza maximă la adult
G= greutatea copilului (în kg)
F= factor de corecţie în funcţie de greutate :

8
 2 pentru G= 10-16 kg
1,5 pentru G < 36 kg
1,25 pentru G < 56 kg
0,75 pentru G > 60 kg

Aceste formule nu sunt valabile pentru nou/născuţi şi sugari (tabele speciale).

Denumiri din Farmacopee

A) Oxizi, hidroxizi şi săruri – se indică întâi cationul în cazul Genitiv, apoi anionul
în cazul Nominativ.
Ex. Magnesii oxydum, Calcii carbonas
B) Acizi anorganici – denumirea are o structură adjectivală.
Ex. Acidum salycilicum
C) Derivaţii acizilor organici – au denumire cu structură adjectivală.
Ex. Phenobarbitalum natricum
D) Drogurile vegetale - numele plantei (în cazul Genitiv) precede partea din plantă
folosită (în cazul Nominativ).
Ex. Frangulae cortex
E) Preparatele oficinale – denumirea formei farmaceutice (în cazul Nominativ)
precede pe aceea a drogului vegetal (în cazul Genitiv).
Ex. Extractum Belladonnae siccum

I.3.Reglementări privind introducerea medicamentelor în terapeutică

Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 949/1991 prevede o serie de reglementări asupra
metodologiei, etapelor, cercetării, autorizarea fabricării şi înregistrarea medicamentelor şi
produselor de uz uman. Pentru utilizarea în terapeutică orice medicament trebuie să fie
autorizat sau înregistrat de Ministerul Sănătăţii. Autorizarea este actul prin care Ministerul
Sănătăţii acordă unităţilor producătoare dreptul de a fabrica medicamente. Înregistrarea este
operaţia pe baza căreia MS emite actul prin care se permite deţinerea şi eliberarea de către
farmacii şi depozite farmaceutice, precum şi folosirea de către medici a unui medicament
fabricat în ţară sau provenit din import. Cererea de autorizare şi/sau înregistrare a unui
medicament se adresează Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) de către persoana sau
instituţia responsabilă de introducerea sa în circuitul terapeutic. Pentru produsele noi, în cazul
în care în cadrul experimentărilor farmacologice clinice s-au obţinut rezultate favorabile,
ANM acordă avizul terapeutic. Apoi se acordă avizul de fabricaţie şi înregistrare, iar MS

9
emite autorizaţia de fabricare şi certificatul de înregistrare. Radierea înregistrării şi anularea
certificatului de înregistrare este dispusă de MS în următoarele condiţii: când medicamentul
este depăşit de progresele terapeutice, are eficacitate necorespunzătoare sau prezintă un bilanţ
nefavorabil beneficiu/risc; la apariţia unor reacţii adverse noi grave; când producătorul
solicită oprirea fabricării medicamentului dacă prin aceasta nu se aduc prejudicii asistenţei cu
medicamente a populaţiei.
Cercetarea farmacologică preclinică - urmăreşte stabilirea proprietăţilor
farmacodinamice şi farmacocinetice ale unui medicament la animale de laborator. Studiile de
farmacodinamie preclinică urmăresc evidenţierea efectelor substanţelor sau preparatului
asupra animalelor sănătoase sau cercetarea efectelor farmacoterapeutice. În cazul animalelor
sănătoase se poate lucra pe animalul întreg sau pe organ izolat. Efectele farmacoterapeutice
se cercetează pe modele patologice experimentale (inflamaţie, ulcer, convulsii). Studiile se
efectuează comparativ cu medicamente deja existente în terapeutică, corespunzător scopului
pentru care sunt destinate şi substanţele noi. Studiile de farmacocinetică preclinică urmăresc
evaluarea celor mai importanţi parametri privind absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi
eliminarea medicamentelor. Rezultatele acestor studii farmacodinamice şi farmacocinetice
sunt trecute în dosarul farmacologic preclinic. Vor fi indicate metodele şi animalele de
experienţă utilizate. Se vor face comparaţii cantitative cu analiză statistică cu produse având
aceleaşi efect sau cu date din literatură.
Cercetarea toxicologică preclinică - urmăreşte stabilirea toxicităţii acute, a celei
cronice, a toleranţei locale şi a altor efecte cu caracter toxic. Studiile se efectuează pe animale
sănătoase, alimentate cu dietă constantă, menţinute în condiţii optime de temperatură,
umiditate, iluminare şi în afara contactului cu insecticide. Stabilirea toxicităţii acute se face
prin determinarea, DL50 (doza la care sucombă 50% din animalele tratate în experiment acut).
Cercetarea se face pe cel puţin 2-3 specii de animale de laborator, dintre care una nerozătoare.
Loturile vor cuprinde minimum 20 de rozătoare şi un număr egal de animale femele şi
masculi. Substanţa se administrează pe cel puţin 2 căi (de exemplu per os şi parenteral), dintre
care una se preconizează a se utiliza la om. Fiecare animal dintr-un lot va primi o singură
doză exprimată în mg/kgc. După administrare animalele sunt urmărite 7-14 zile, observate din
punct de vedere al fenomenului morţii (convulsii, apnee) şi al comportamentului (mers,
poziţia pleoapelor, starea de sedare sau agitaţie) şi examinate hematologic, biochimic,
patologic, histopatologic. Toxicitatea cronică se studiază la acele substanţe care în urma
studiilor de farmacodinamie şi toxicitate acută au dovedit perspective de utilizare la om. Se
folosesc cel puţin 2 specii de animale de laborator, mamifere, dintre care una nerozătoare.
Substanţa se administrează unor loturi separate în 3 doze diferite. Cea mai mare doză este

10
egală cu ½ din DL50 sau putând produce modificări evidente clinice, hematologice,
biochimice, anatomice, dar permiţând supravieţuirea majorităţii animalelor. Doza cea mai
mică va fi egală cu 1/20 din DL50 sau apropiată de doza eficace fără a produce efecte adverse.
Substanţa se administrează repetat. Dacă la om se preconizează administrări zilnice,
tratamentul se va face 7 zile pe săptămână. Durata administrării va fi proporţională cu durata
prevăzută la om. Pentru substanţele cu una sau câteva administrări la om, se cercetează
toxicitatea subacută pe o durată de minim 2 săptămîni apoi, toxicitatea cronică minimum 4
săptămâni. Evaluarea efectelor asupra procesului reproducerii se face prin studii asupra
fecundităţii, dezvoltării peri- şi postnatale, efectelor teratogene. Se administrează 2-3 doze,
cea mai mare fiind doza maximă tolerată. De asemenea, se mai cercetează efectele
cancerigene, efectul mutagen, dacă este cazul potenţialul de dependenţă.
Cercetarea farmacologică clinică se face numai la încheierea studiilor de
farmacologie preclinică, dacă rezultatele acestora privind eficacitatea şi inocuitatea justifică
administrarea la om. Testarea clinică a medicamentelor se face în conformitate cu “Regulile
de bună practică în studiul clinic” aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr.858/1997.
În acest caz ANM aprobă protocolul de experienţă clinică. Evaluarea farmacologică şi
terapeutică la om se face în clinicile desemnate de către Ministerul Sănătăţii. Cercetările se
efectuează cu consimţământul subiecţilor, experimentatorii având obligaţia de a asigura
securitatea acestora. În etapa I cercetarea se efectuează pe voluntari sănătoşi, urmărindu-se în
special aspecte farmacocinetice. Iniţial se administrează o doză minimă la un grup restrîns de
subiecți, apoi în funcţie de rezultate se administrează substanţa şi la alţi subiecţi în doze din ce
în ce mai mari până la dozele care produc efecte farmacoterapeutice. Se urmăreşte toleranţa şi
se constată dacă efectele adverse observate la animal se confirmă la om. În etapa a II-a se
urmăreşte precizarea efectelor terapeutice specifice pe subiecţi cu boală susceptibilă de a
răspunde favorabil la tratamentul cu substanţa de cercetat. Iniţial loturile cuprind un număr
redus de bolnavi (21-21), putând fi ulterior mărite (30-50). La început medicamentul se
administrează de preferinţă pe cale orală. Durata administrării se corelează cu cercetările
preclinice de toxicitate cronică. În etapa a III-a se urmăreşte stabilirea utilităţii substanţei
testate prin compararea eficacităţii şi inocuităţii cu alte metode terapeutice: medicamente
cunoscute, intervenţii chirurgicale, psihoterapie. Efectele se evaluează cantitativ prin
comparaţie cu un placebo sau cu medicamente cu efect comparabil cu cel al substanţei testate.
Rezultatele se prelucrează statistic. Datele privind efectele terapeutice, mecanismul de
acţiune, farmacocinetica şi efectele adverse la om fac obiectul dosarului clinic.

11
 I.4.Farmacovigilenţa
Orice medicament poate fi practic o otravă, iar Paracelsus afirma că “numai doza face
otrava”.
Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 949/1991 prevede reglementări referitoare la
supravegherea medicamentelor pe tot parcursul folosirii lor terapeutice. Prin farmacovigilenţă
se înţelege totalitatea activităţilor de detectare, evaluare, validare si prevenire a reacţiilor
adverse la produsele medicamentoase. Reglementările privind activitatea în farmacovigilenţă
se bazează pe prevederile Directivei Consiliului Europei 75/319 EEC din 20 mai 1975 şi
O.M.S. Scopurile activităţii de farmacovigilenţă sunt:
- detectarea precoce a reacţiilor adverse si a interacţiunilor produselor medicamentoase;
- monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;
-identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;
-estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;
-analiza şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte si reglementarii circulaţiei
produselor medicamentoase;
-utilizarea raţională şi în siguranţă a produselor medicamentoase;
-evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru toate produsele medicamentoase
existente pe piaţă.
Agentia Naţională a Medicamentului a organizat un sistem naţional de
farmacovigilenţă, având un sediu central numit Centrul National de Farmacovigilenţă, în
structura ANM. Acest sistem este utilizat pentru a colecta informaţii utile privind
supravegherea produselor medicamentoase, cu referire în special la reacţiile adverse la om.
Centrul National de Farmacovigilenţă din cadrul ANM evaluează din punct de vedere
ştiinţific aceste informaţii. Aceste informaţii trebuie corelate cu datele privind consumul
produselor medicamentoase în teritoriu. Acest sistem trebuie, de asemenea, să colecteze şi să
evalueze informaţii despre întrebuinţarea greşită observată frecvent si abuzul grav de produse
medicamentoase. Principalii termeni utilizaţi în acest domeniu sunt definiţi după cum
urmează:
a) reacţia adversă este o reacţie dăunătoare şi neintenţionată, care apare la doze utilizate în
mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticul sau tratamentul bolii sau pentru modificarea
unor funcţii fiziologice;
b) reacţia adversă gravă este o reacţie adversă care:
- se finalizează cu deces
- pune în pericol viaţa

12
- necesită spitalizarea persoanei sau prelungirea unei spitalizari deja existente
-duce la infirmitate/incapacitate persistentă sau semnificativă sau la malformaţii
congenitale/defecte de naştere.
c) reacţia adversă neaşteptată este o reacţie adversă a cărei natură, severitate şi/sau rezultat nu
corespund cu informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului;
d) reacţia adversă gravă şi neaşteptată este o reacţie adversă care împlineşte cumulativ
prevederile de la literele b si c.
Agenţia Naţională a Medicamentului de la Bucureşti are rolul de a analiza eficienţa,
siguranţa şi calitatea tuturor preparatelor farmaceutice produse în ţară sau străinătate în
cadrul acţiunii de farmacovigilenţă. În ţara noastră activitatea de farmacovigilenţă este
organizată sub forma unei reţele naţionale. Structura acesteia este următoarea:
A) În cadrul unităţilor sanitare funcţionează nucleele de farmacovigilenţă. Acestea
organizează supravegherea tratamentului cu medicamente în unităţile sanitare pentru
detectarea reacţiilor adverse pe care apoi le consemnează în fişa de reacţii adverse, pe care
apoi o înaintează forului ierarhic următor. De asemenea, semnalează telefonic colectivului de
referinţă reacţiile adverse severe cauzate de medicamente şi înaintează ANM probe din
medicamentele ce au provocat reacţii adverse severe.
B) Colectivele de referinţă funcţionează în cadrul universităţilor de medicină şi
farmacie. Urmăresc primirea de la unităţile sanitare a fişelor de semnalare a reacţiilor adverse
pe care le analizează, le validează şi le transmit ANM cu observaţiile respective. De
asemenea, efectuează studii pe grupe populaţionale şi pe grupe de medicamente pentru a
preciza mecanismul patogenic al reacţiilor adverse. Recomandă unităţilor sanitare măsuri ce
trebuie luate în prezenţa unor reacţii adverse şi propune ANM măsuri pentru reducerea
nocivităţii medicamentelor.
C) Centrul Naţional de Farmacovigilenţă analizează fişele de reacţii adverse şi
propune fie includerea acestor reacţii adverse în prospectele de medicamente, fie retragerea
din circulaţie a unui medicament. Acesta editează şi o revistă numită “Farmacovigilenţa”,
prin care personalul medico-sanitar este informat despre riscul utilizării unor preparate
medicamentoase, atât din ţară cât şi din străinătate, deoarece se află în legătură cu structuri
similare din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de la Geneva.

Redăm, pentru exemplificare o copie a unei fişe de reacţii adverse.

13
14
 II.REŢETA SAU ORDONANŢA MEDICALĂ

II.1.Regulile generale ale formulării

Majoritatea medicamentelor se eliberează pe bază de reţetă. Normele tehnice privind
eliberarea medicamentelor în farmaciile cu circuit deschis prevăd 2 categorii de produse
farmaceutice prescrise de medic: produse cu risc toxic care se eliberează pe bază de
prescripţie care se reţine la farmacie şi produse care se eliberează pe bază de reţetă care nu se
reţine, valabilă 6 luni de la data emiterii. O categorie specială este reprezentată de
medicamentele stupefiante – substanţe toxice cu potenţial de dependenţă majoră - și
psihotrope, care se eliberează pe bază de formulare speciale, în condiţii prevăzute de lege.
Un număr relativ mare de medicamente, aşa numitele OTC – over the counter drugs-
se eliberează la cerere, fără prescripţie medicală. Aceste preparate presupun în principal,
eliberarea acestora de către farmacist fără prescripţie medicală sau automedicaţie a unor
afecţiuni minore, fără implicarea medicului şi cuprind analgezice antipiretice şi
antiinflamatoare, vitamine, minerale, antitusive, sedative vegetate (de tip valerianǎ),
vasodilatatoare şi tonice venoase, unele vitamine, minerale şi oligoelemente, medicamente
geriatrice, anticoncepţionale, remedii gastro - intestinale (laxative, anumite antidiareice). Sunt
excluse din categoria OTC medicamentele cu risc important de reacţii adverse precum şi
formele injectabile.

Reţeta (ordonanţa medicală) este un act ştiinţific medical şi oficial eliberat de

către medic. Reprezintă ordinul scris al medicului către farmacist referitor la prepararea şi/sau
eliberarea medicamentelor. Este un mijloc de legătură între medic şi farmacist. Este şi un
document medico-legal, care implică responsabilitate juridică. Reprezintă şi un act de
justificare şi contabilizare a medicamentelor (în cazul regimurilor speciale).

Forma reţetei
 reţeta este un formular tipizat sau o hârtie de formă dreptunghiulară cu dimensiunile
20x10 cm. Se utilizează frecvent sistemul informatic, prin introducerea tuturor datelor
în calculator şi prescriere reţetei în sistem electronic. Pe formularele simple
prescrierea se face citeţ, fără corecturi sau ştersături. Două preparate scrise pe aceeaşi
reţetă se separă între ele prin dublul semn al înmulţirii #. Dacă prescripţia continuă pe
verso se scrie în partea dreaptă jos % VERTE! (“întoarce !”).

15
  reţetele gratuite, compensate sau cele pentru prescrierea stupefiantelor şi a
substanţelor toxice, se scriu pe formulare cu regim special, conform unor reguli
oficiale, stabilite de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care se pot
modifica şi pe care medicul are obligaţia să le cunoască;
 plantele, substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope sunt prescrise în regim
special conform legii nr. 339/2005 care stabileşte regimul juridic privind cultivarea,
producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul, distribuţia, transportul, deţinerea,
utilizarea şi tranzitul pe teritoriul tării noastre acestora.

Exemple de plante, substanţe şi preparate ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care

prezintă interes în medicină, supuse unui control strict
STUPEFIANTE PSIHOTROPE
Cannabis Amfetamină
Cocaină Dexamfetamină
Ecgonină Dronabinol
Fentanil Fenciclidină
Metadonă Fenmetrazină
Morfină Levamfetamină
Opium Metilfenidat
Petidină Metamfetamină
Trimeperidină Secobarbital

Exemple de plante, substanţe şi preparate ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care

prezintă interes în medicină, supuse controlului
PREPARATE CU SUBTANŢE PSIHOTROPE
STUPEFIANTE
Acetildihidrocodeină Alprazolam
Codeină Buprenorfină
Dihidrocodeină Catină
Etilmorfină Diazepam
Nicocodină Fenobarbital
Nicodicodină Lorazepam
Norcodeină Meprobamat
Folcodin Midazolam
Pentazocin
Triazolam
Zolpidem

 orice medic specialist prescriptor (medic de familie, medic de ambulatoriu sau

medic de spital) aflat în relaţii contractuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de
Sănătate poate utiliza sistemul informatic unic integrat pentru prescrierea reţetelor în
format electronic; trebuie să existe o aplicaţie funcţională şi o semnătură electronică
16
 extinsă care să autentifice legalitatea documentelor transmise în sistem. Furnizorul
de servicii medicale, pentru prescrierea on-line, trebuie sa aibă o conexiune de
internet care să permită comunicarea cu platforma reţetei electronice şi o imprimantă
laser, pe care să tipărească versiunea pe hârtie a prescripţiei electronice, acest lucru
contribuind la creşterea calităţii actului medical de prescripţie prin aplicaţia
informatică de prescriere asistată a medicaţiei, reducându-se considerabil a riscul de
eroare pe parcursul înscrierii medicaţiei recomandate.

Fig. Nr. 1. Reţeta electronică

17
REŢETA ELECTRONICĂ
Ghid pentru medicii prescriptori
Reţeta electronică oferă un format standardizat de introducere a datelor dar şi
posibilitatea transmiterii directe a informaţiilor pentru decontare.
Contribuie la creşterea calităţii actului medical de prescripţie prin aplicaţia informatică
de prescriere asistată a medicaţiei, reducându-se considerabil riscul de eroare pe parcursul
înscrierii medicaţiei recomandate. Motorul de reguli medicale (interacţiuni între
medicamente, contraindicaţii, corelaţii între diagnostic, vârsta şi medicamentele prescrise,
protocoale de tratament etc.), întreg cadrul tehnic al reţetei electronice, creează premiza
garantării atât pentru finanţator - CNAS, cât şi pentru asigurat a siguranţei tratamentului şi
reducerea riscului de complicaţii.
Toate acţiunile legate de utilizarea aplicaţiei pentru medicul specialist prescriptor,
indiferent care este - medic de familie, medic de ambulatoriu sau medic de spital sunt
condiţionate în primul rând de relaţia contractuală care trebuie să existe între medic şi CAS.
Totodată, trebuie să existe o aplicaţie funcţională şi o semnătură electronică extinsă
care să autentifice legalitatea documentelor transmise în sistem. Furnizorul de servicii
medicale, pentru prescrierea on-line, trebuie sa aibă o conexiune de internet care să permită
comunicarea cu platforma reţetei electronice şi o imprimantă laser, pe care să tipărească
versiunea pe hârtie a prescripţiei electronice.Faţă de procedura actuală, diferenţa constă în
faptul că toate datele din reţetă trebuiesc urcate în sistem on-line sau cel târziu, odată cu
raportarea serviciilor la sfârşit de lună şi că aceste date sunt înscrise într-un cod 2D tipărit pe
reţetă. Face excepţie situaţia reţetelor prescrise la domiciliu unde codul de bare nu conţine
medicaţia recomandată. Pacientul se prezintă la medic pentru prescriere sau acesta poate
beneficia de reţeta fie la domiciliu, fie la externarea sa (acolo unde este cazul). Identificarea
pacientului în sistem se face, ca şi până acum. Odată cu implementarea cardului de asigurat
identificarea se va face prin codul de asigurat (CID).
Odată deschisă o nouă sesiune de prescriere de medicamente se completează automat :
- o nouă serie şi număr de reţetă , din calupul de serii şi numere generate din sistem ;
- datele de identificare ale unităţii medicale :
- denumirea unităţii, a furnizorului, CUI, numărul de contract sau numărul convenţiei cu
CAS
- categoria unităţii - MF, Ambulatoriu, Spital, Altele, MF-MM
- data calendaristică când se efectuează prescrierea ;

18
- datele de identificare ale medicului prescriptor (nume/prenume/specialitate/cod parafa)
numai dacă are semnatură electronică extinsă (a medicului). Dacă nu are va trebui să
introducă manual aceste date.
Seriile şi numerele reţetelor se pot prelua direct (''on-line'') din sistem, pe bază de
cerere (format electronic) sau ''off-line'', de la CAS, odată cu predarea raportării din luna
precedentă. Seriile şi numerele sunt împărţite în două categorii, pentru reţete care se vor
prescrie în regim on-line şi separat pentru cele de prescris în regim off-line.
Înscrierea pe calculator continuă cu elementele de identificare ale asiguratului (pacientului) –
nume, prenume, cetăţenia, CNP (programul va printa numai CIDul -codul de asigurat), număr
Paşaport, Card EU (CE).
Este identificată starea de asigurat şi se înscrie. Prevederile din norme referitoare la
luarea în considerare a stării celei mai favorabile pentru asigurat, nu s-au modificat. Se
introduce numărul de registru de consultaţii, condica de consultaţii sau numărul foii de
observaţie, numărul zilelor pentru care se face prescrierea şi, acolo unde este cazul, numărul
de decizie al Comisiei PNS/Boli Cronice. Se continuă cu înscrierea diagnosticelor, mai întâi
cel principal şi ulterior cele secundare (programul va printa numai codul de diagnostic,
codificarea 1-999, aferent fiecărui diagnostic scris in extenso pe calculator).
Fiecărui medicament trebuie să-i corespundă un cod de diagnostic, denumirea comună
internaţională sau denumirea comercială (când este cazul şi aici normele nu au suferit
modificări), forma, concentraţia, D.S., cantitatea (UT), procent preţ referinţă şi lista pe care se
afla medicamentul. Nu se pot înscrie, pe o reţetă mai mult de 7 medicamente.
Se verifică dacă reţeta este corectă prin validarea în sistemul central dacă medicul
prescrie on-line, iar dacă nu este conectat cu sistemul, deci în starea off-line, validarea se face
local şi parţial în cadrul aplicaţiei proprii (odată validate nu mai pot fi modificate/corectate
ulterior !!!).
Reţetele emise off-line trebuie transmise ulterior în sistem, la o eventuală conectare la
internet (la sistem) printr-o sincronizare automată sau odată cu raportarea periodică a
serviciilor la CAS. În acest caz CAS ul va prelua automat în sistem reţetele din raportarea
medicului.
Procedura de prescriere se încheie cu tipărirea reţetei şi semnarea, parafarea acesteia
de către medic. Pe reţetă se înscrie automat un cod de bare 2D, care conţine toate datele
înscrise în reţetă.
Reţeta se printează în două exemplare, unul se înmânează pacientului iar celălalt se
păstrează pentru arhivă, la medic. Arhivarea este opţională în cazul în care medicul are

19
semnătură digitală şi transmite reţetele electronice în sistem, dar trebuie să se ţină cont şi de
prevederile din legea privind arhivarea documentelor.
Cu această reţetă asiguratul se poate prezenta la orice farmacie din judeţul în care
medicul prescriptor are contract cu CAS.
În cazul reţetei prescrise ''la domiciliu'', medicul prescriptor trebuie sa tipărească, la
cabinet, un set de reţete necompletate (pre-tipărite) în trei exemplare, înainte de deplasarea
spre vizită. Acest tip de reţetă are completate automat seria şi numărul din calupul dedicat
reţetelor off-line ''la domiciliu'', datele unităţii medicale şi datele de identificare ale medicului.
Dacă pacientul căruia i se va prescrie reţeta este cunoscut (se află pe lista lui de pacienţi)
atunci vor fi înscrise şi datele sale de identificare.
Pentru eventualitatea când, cu ocazia unei vizite la domiciliu se preconizează
prescrierea mai multor reţete compensate se recomandă ca medicul să-şi printeze un număr
suficient de reţete completate doar seria şi numărul reţetei, datele unităţii medicale şi datele
de identificare ale medicului. Aceeaşi recomandare o facem şi pentru a preîntâmpina situaţia
când la cabinet sau la unitatea medicală se întrerupe temporar curentul electric.
După consultul la domiciliu pacientul va primi (dacă în urma consultului este necesară
eliberarea unei reţete) un exemplar pretipărit, pe care medicul l-a completat, codul de
diagnostic corespunzător patologiei pentru care face prescrierea, mai întâi cel principal şi
ulterior cele secundare. Medicul va continua procedura de înscriere a medicamentelor pe
reţetă, ca la varianta de prescriere pe calculator la cabinet, cu menţiunea că toate datele
corespunzătoare medicamentelor se scriu de mâna, citeţ, cu litere de tipar (denumirea comuna
internaţională sau denumirea comercială - când este cazul şi aici normele nu au suferit
modificări, forma farmaceutică, concentratia, D.S., cantitatea (UT), procent preţ referinţă şi
lista pe care se afla medicamentul). Nu se pot înscrie, pe o reţetă mai mult de 7 medicamente !
Cu această reţetă asiguratul se poate prezenta la orice farmacie din judeţul în care medicul
prescriptor are contract cu CAS dar nu poate ridica medicaţia şi în regim fracţionat (situaţie
valabilă numai pentru reţetele emise on-line, cu semnătură digitală).

În modul de redactare al reţetei trebuie să se ţină cont de unele cerinţe de ordin

psihologic - astfel aceasta trebuie scrisă în prezenţa bolnavului, ceea ce demonstrează că
prescripţia îi este destinată şi astfel va creşte încrederea lui în medic şi în posibilităţile de
vindecare. Trebuie scrisă fără ezitare, cu o oarecare repeziciune, demonstrând bolnavului
competenţa profesională a medicului. Ştersăturile, corecturile, petele de cerneală, constituie
greşeli din punct de vedere psihologic. Un obicei bun este acela de a reciti reţeta înainte de a
o semna, deoarece se pot strecura greşeli, mai ales dacă atenţia medicului a fost distrasă de

20
persoanele din cabinet. Reprezintă o greşeală majoră obiceiul de a compune reţete din timp
care să poată fi aplicate în diferite situaţii clinice. Scrierea reţetelor este dreptul şi obligaţia
medicului, care nu pot fi delegate personalului medical auxiliar. Nu este admisă încredinţarea
unui cadru mediu a unei reţete parafate în alb ce urmează să fie completată după nevoile
acestuia. Nu este recomandabilă practica de a dicta reţeta unui cadru mediu, deoarece pot
interveni erori, iar bolnavul interpretează aceasta ca o lipsă de atenţie a medicului pentru
persoana şi boala sa.

Conţinutul reţetei
Reţeta are clasic 7 părţi, din care 6 revin medicului, iar una este completată de
farmacist.
1.SUPERSCRIPTIO (ANTETUL) – cuprinde date despre:
 unitatea sanitară care eliberează prescripţia medicală
 bolnav – nume, prenume, codul numeric personal, vârsta, adresa.
 regimul (compensat, gratuit, etc).
 numărul din registrul de consultaţii sau al foii de observaţie
 pentru formularele speciale se va selecţiona categoria din care face
parte pacientul: elev, student, copil, gravidă, handicapat, veteran de război.
 diagnosticul (în concordanţă cu conţinutul prescripţiei) bolii corect şi
complet cu menţiunea formei clinice de boală (acută/subacută/cronică) şi a
stadiului evolutiv.

2.INVOCATIO – constă în formula de politeţe prin care medicul îi adresează

farmacistului rugămintea de a elibera sau, după caz, şi prepara medicamentele
recomandate. Se reprezintă prin Rp/ o prescurtare de la “Recipe” adică “ia” (forma
imperativă a verbului a lua), se adresează farmacistului şi conferă caracter oficial
reţetei.

3.PRESCRIPTIO – este prescripţia propriu-zisă. Ea poate cuprinde :

 preparate magistrale
 preparate oficinale
 medicamente tipizate

a) În cazul preparatelor magistrale cuprinde enumerarea ingredientelor şi cantităţile.

Denumirea – substanţele se scriu una sub alta, cu iniţială majusculă, în ordinea:

21
 - substanţa activă principală
- substanţa (substanţele) adjuvantă(e)
- substanţele cu rol corectiv
- substanţele stabilizatoare
- excipientul sau vehicolul (pentru formele lichide)
Pentru reţetele magistrale se trece denumirea oficinală din Farmacopee în limba latină,
în cazul genitiv partitiv.

cazul Nominativ cazul Genitiv

-a – ae.
Ex. aqua – aquae.

-us -i
-um -i
-er -i

Ex. sirupus – sirupi; acidum – acidi.

- as - is
- ix - is
- ex - is
-o - is
Ex. simplex – simplicis; sulphas – sulphatis.

Cantităţile – se trec în dreptul fiecărui ingredient în cifre arabe. Se exprimă în grame

şi se scriu în sistem zecimal.
Ex. 1,0 g, 10,0 g, 100,0 g, 0,10 g, 0,01 g, 0,001 g, etc.
Când trebuie scrise cantităţile şi în litere (în cazul stupefiantelor şi toxicelor) termenul
pentru grame este în limba latină gramma (grma) la singular, iar la plural grammata (grta).
Când cantităţile se exprimă în număr de picături (pentru lichide) se folosesc cifre
romane, în cazul acuzativ. La singular guttam (gtt), iar la plural guttas (gtt).

b) preparatele oficinale se vor prescrie folosind numele din Farmacopee, în cazul

genitiv partitiv, iar în dreptul substanţei cantitatea

22
 c) medicamentele tipizate se pot prescrie pe reţeta medicală în 2 moduri:
- prin folosirea denumirii comerciale, atunci când medicul doreşte ca bolnavul să
primească produsul unei anumite firme.
- prin folosirea denumirii comune internaţionale (denumire generică) atunci când
acelaşi medicament este produs de mai multe firme farmaceutice, iar medicul nu are o
preferinţă pentru un anume preparat comercial. În această situaţie urmează ca farmacistul să
elibereze preparatul pe care îl are în stoc în acel moment sau care convine cel mai mult
pacientului ca prezentare şi preţ de cost. Dacă medicamentul este condiţionat în doze diferite
la inscripţie, pe acelaşi rând cu denumirea medicametului, se va indica şi cantitatea de
substanţă activă din forma farmaceutică recomandată. Dacă preparatul farmaceutic conţine un
amestec de substanţe active cu un anumit nume comercial, atunci este obligatoriu ca în reţetă
să figureze cu acest nume.

Menţiuni speciale privind cantităţile:

aa - prescurtarea de la “ana partes aequales” (în părţi egale) – se foloseşte atunci
când 2 sau mai multe substanţe se prescriu în aceeaşi cantitate. Această prescurtare se
trece în dreptul ultimei substanţe prescrise, urmând cantitatea respectivă.
q.s. – prescurtarea de la “quantum satis” (atât cât trebuie). Se referă la cantitatea
de excipient care este stabilită de farmacist.
ad - până la (pentru completarea cantităţii de excipient până la cantitatea finală).
Sic volo – aşa vreau. Se foloseşte pentru depăşirea dozelor terapeutice. Cantitatea
se va scrie în cifre şi în litere.

4.SUBSCRIPTIO – cuprinde forma farmaceutică, numărul de doze şi ambalajul.

a) forma farmaceutică se exprimă printr-un text convenţional prescurtat “M.f.” de la
expresia în limba latină “Misce fiat” – “amestecă să fie”, după care urmează precizarea
acestei forme (pulbere, pilule, supozitoare, etc).
b) Numărul dozelor se exprimă prin 2 metode: metoda dispensatoare, când se scrie Dentur
tales doses Nr. (cifre romane) - în traducere “dă asemenea doze Nr….”, prescurtat
D.tal.dos.Nr…. şi metoda de divizare (sau divizatoare), când se scrie Dividetur in doses
aequales Nr. - în traducere “împarte în doze egale Nr…”, prescurtat Div.in dos.aeq.Nr….
Pentru substanţe toxice şi stupefiante numărul de doze se scrie în cifre şi litere.
Dacă nu avem de mentionat nimic deosebit, se poate utiliza o formulă generală “f.s.a”, adică
“fiat secundum artem” (“să fie după regulile artei/profesiei”).

23
c) Ambalajul – ex. sacculum (pungă de hârtie), capsulas amylaceas (caşete de amidon),
chartam cerata (cutie pergamentată), scatula (cutie), tubulus (tub), vitrum guttatorium
(sticlă picurătoare), etc.

5.INSTRUCTIO (SIGNATURA) – se adresează bolnavului, prin intermediul

farmacistului şi cuprinde indicaţia privind modul de administrare :
-calea (intern, extern, în sacul conjunctival, i.m, s.c., i.v., etc);
-ritmul administrării (de 3 ori pe zi, de 2 ori pe zi, etc);
-cantitatea luată odată;
-timpul raportat la mesele principale (înainte de mese cu 30’, între mese)
-durata administrării
-indicaţii speciale ( de ex. A se agita înainte de administrare)
Se exprimă prin D.S. prescurtare de la Dentur signetur (“dă şi notează”), după care
urmează elementele menţionate mai sus. Instrucţia se scrie citeţ, detaliat, fără prescurtări.
Farmacistul copiază instrucţia pe eticheta medicamentului şi-i explică bolnavului modul de
administrare. Aceste indicaţii trebuie scrise pe etichetă în limba pe care bolnavul o cunoaşte
cel mai bine. Este interzis a se folosi formule ca “după aviz”, “după sfat”, etc.
Se mai poate folosi la această rubrică expresia “Suo nomine” adică “în numele său”
sau “cu numele său” (al medicului), când medicamentul urmează să fie administrat bolnavului
personal de către medic.

6.DATA, SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI

Alte precizări care se pot face la sfârşitul reţetei :

STATIM – imediat (farmacistul întrerupe orice activitate în farmacie şi trece la onorarea
reţetei respective).
CITO – repede (prescripţia trebuie onorată în termen de 24 de ore).
REPETETUR – când prescripţia se poate repeta.
NEREPETETUR – când prescripţia nu se mai poate repeta.
7.ADNOTATIO – este formularul tipărit în partea inferioară a formularului de
prescripţie medicală. Este completat de farmacist, cu informaţii legate de costuri, date de
identificare a pacientului (serie act de identitate, cod numeric personal), informaţii privind
farmacia care eliberează reţeta, înlocuirea unui ingredient cu altul similar, etc.
Reţetele scrise confuz, indescifrabile cu ştersături şi corecturi pot atrage după sine
neexecutarea lor. Prescripţiile necorespunzătoare nu se execută decât după completarea de

24
către medic a tuturor datelor şi menţiunilor legale. Toate cazurile de reţete greşit formulate se
predau conducerii unităţii sanitare pentru luarea măsurilor corespunzătoare, răspunderea
revenind medicului care a formulat prescrierea. Medicul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa
bolnavului termenul de valabilitate a reţetei.
Exemple de prescripţii:
a) prescrierea preparatelor magistrale
Vom prescrie o pulbere divizată pentru uz intern care are următoarele ingrediente, care
au dozele unitare menţionate mai jos:
Codeini phosphas DU – 20 mg
Coffeinum DU – 50 mg
Paracetamolum şi Noraminophenasonum, ambele în DU – 250 mg
Rp/ Codeini phosphatis 0,02 g
Coffeini 0,05 g
Paracetamoli
Noraminophenasoni aa 0,25 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr.XX in caps.amylac.
S. int. 3X1 caps. pe zi, după mese.

b) prescrierea preparatelor tipizate

- după invocatio, pe primul rând la prescriptio se trece denumirea comercială (din
Nomenclatorul de Medicamente sau din Agenda Medicală), urmează forma farmaceutică,
concentraţia sau cantitatea per formă. Pe rândul al doilea numărul de forme sau numărul
ambalajelor (în cifre romane). Pe rândul al treilea urmează instrucţia.
De exemplu, pentru a prescrie Diazepam, comprimate de 0,002 g :
Rp/ Diazepam, compr.0,002 g
Scat.orig.Nr.I
D.S. int. ½-½- 1 compr. pe zi

În cazul antibioticelor nu se recomandă prescrierea în ambalajul original, ci se scrie

exact numărul de forme (fiole, capsule, flacoane, etc), în funcţie de durata tratamentului.
De exemplu, în cazul tetraciclinei:
Rp/ Tetraciclină, caps. 0,25 g
Nr. LXVI
D.S. int. 4X2 caps. pe zi, cu ½ oră înainte de mese, 7 zile

c) prescrierea preparatelor oficinale – pe primul rând se trece denumirea oficinală, în limba

latină din Farmacopeea Română, cantitatea, iar pe rândul al doilea instrucţia sau signatura.
De exemplu, pentru prescrierea tincturii de Valeriana:
25
 Rp/ Tincturae Valerianae 25,0 g
D.S. int. 3X20 pic. pe zi

În unităţile spitaliceşti medicamentele şi materialele sanitare se pot prescrie astfel :

-pe condici pentru prescrierea medicamentelor zilnic
-pe condici de aparat (materiale sanitare – vată, feşi, seringi)
-pe condici pentru dulapul de urgenţă
-pe condici pentru stupefiante

NUMERALELE ÎN LIMBA LATINĂ

1/2 semis
1 unus, una
2 duo
3 tres
4 quattuor
5 quinque V
6 sex
7 septem
8 octo
9 novem IX
10 decem X
15 quindecim XV
20 viginti
30 triginta
40 quadraginta XL
50 qiunquaginta L
60 sexaginta LX
70 septuaginta
80 octoginta
90 nonaginta XC
100 centum C
150 centum et quinquaginta
200 ducenta
300 trecenta
400 quadringenta
500 quingenta D
900 nonagenta CM
1000 mille M

26
 III.FORMELE MEDICAMENTOASE (FORMELE FARMACEUTICE)

Medicamentul este obţinut printr-un proces tehnologic complex în care substanţele

medicamentoase sunt transformate cu ajutorul substanţelor auxiliare potrivite (inerte din punct de
vedere farmacologic) în forma farmaceuticǎ (medicamentoasǎ) corespunzǎtoare.
Forma farmaceuticǎ faciliteazǎ administrarea şi poate determina activitatea terapeuticǎ a
unui medicament.
Unele forme farmaceutice sunt preparate în farmacie altele în industrie (majoritatea).
În ultimul deceniu au fost obţinute progrese remarcabile în elaborarea unor forme
farmaceutice care acţioneazǎ pe o perioadǎ de timp mai mare decât formele farmaceutice clasice:
sistemele terapeutice.
Sistemele terapeutice (farmaceutice) sunt produse cu ajutorul unor tehnologii care le
conferǎ o caracteristicǎ esenţialǎ: eliberarea substanţei medicamentoase în cantitatea şi cu viteza
doritǎ pentru a pǎtrunde în organism (cu eliberare controlatǎ) sau transportul substanţei
medicamentoase la organul ţintǎ unde se doreşte apariţia efectului terapeutic (sisteme
vectorizate).
Se disting:
1. sisteme terapeutice cu eliberare controlatǎ, care includ :
a)sisteme controlate prin difuziune

- sisteme rezervor (cu membranǎ): sisteme terapeutice oculare, sisteme terapeutice

intrauterine, sisteme terapeutice transdermice (STT);

- sisteme matriceale: comprimate cu matriţǎ, comprimate cu straturi multiple;

b)sisteme activate de solvent
- de presiunea osmoticǎ: comprimate OROS (osmotice orale), minipompe osmotice, etc.
2. sisteme medicamentoase de transport şi cedare la ţintǎ (sisteme vectorizate, transportori
medicamentoşi):
a)vectori medicamentoşi de prima generaţie: microsfere, microcapsule;
b)vectori medicamentoşi de a doua generaţie: nanosfere, nanocapsule, lipozomi;
c)vectori medicamentoşi de a treia generaţie: sunt vectori coloidali de a doua generaţie cuplaţi cu
anticorpi monoclonali.
În general, pentru alegerea unei anumite forme farmaceutice medicul trebuie sǎ ţinǎ cont
de anumiţi factori:
 locul de acţiune şi de eliberare al substanţei: sistemicǎ (comprimate, capsule,
supozitoare, fiole) sau localǎ (unguente, colire);

27
  viteza necesarǎ apariţiei efectului terapeutic: în afecţiuni cronice se prescriu formele
farmaceutice de uz oral/local, iar în cazul urgenţelor medico-chirurgicale se aleg formele
parenterale;
 riscul mai redus al apariţiei unor efecte adverse grave pentru o anumitǎ formǎ
farmaceuticǎ comparativ cu alta.

Se vor studia principalele forme farmaceutice şi respectiv modul lor de prescriere în

funcţie de starea de agregare (solide, semisolide şi moi, lichide, gazoase).

III.1. FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE

1.Pulberile (pulvis, pulveres) – sunt substanţe solide dispersate în particule uniforme, cu

grad de diviziune determinat, aspect omogen. Se obţin din substanţe solide uscate, mărunţite
şi trecute prin site cu ochiuri de diferite dimensiuni. În Farmacopeea Română sunt prevăzute 9
tipuri de site.
Clasificare:
-după compoziţie sunt pulberi simpe (cu o singură substanţă activă) şi
compuse (conţin 2 sau mai multe substanţe active).
-după calea de administrare există pulberi pentru uz extern sau pudre şi
pulberi pentru uz intern (se înghit).
Compoziţie: substanţa activă (substanţe pure, oficinale, droguri, etc) şi excipientul.
Excipienţii sunt de 2 tipuri, în funcţie de calea de administrare a pulberii.
-pentru uz intern: zahărul (Saccharum), lactoza (Saccharum lactis) şi
amidonul din diferite specii de graminee sau din alte plante (Amylum). Ex.
din grâu – triticum, din porumb – maydis, din orez – orizae, din cartof -
solani.
-pentru uz extern: talcul (Talcum), amidonul şi mai rar Lycopodium (o pulbere
galbenă onctuoasă, foarte fină care reprezintă sporii unei specii de ferigă,
fiind folosită în special pentru obţinerea pudrelor cosmetice).
Rolul excipienţilor: completează cantităţile, funcţionează şi ca substanţe cu rol
corector, previn apariţia reacţiilor fizico-chimice nedorite.
Avantajele pulberilor: se prepară uşor; au aspect omogen, au absorbţie bună prin
diluare.
Dezavantajele pulberilor: alterare uşoară, administrare dificilă în cazul pulberilor
amare, uneori se poate produce lichefierea pulberilor, în cazul amestecurilor eutectice -
28
amestecuri de doi sau mai mulţi componenţi în astfel de proporţii, încât să se topească sau să
se solidifice la o temperatură constantă inferioară punctului de topire a fiecăruia din
constituenţi(de ex. salicilaţi cu aminofenazonă).
După modul de prescriere se cunosc 2 tipuri de pulberi magistrale:
a) pulberi nedozate
b) pulberi dozate

a).Pulberile nedozate sunt pentru uz extern şi pentru uz intern.

- pentru uz extern – se aplică pe tegumente, se mai numesc şi pudre. Pentru
prescriere este necesară concentraţia substanţei active şi cantitatea totală de pulbere, care este
cuprinsă între 20,0 şi 200,0 de grame, în funcţie de suprafaţa pe care se aplică.

De exemplu, să prescriem o pulbere cu Acidum salicylicum 3% în cantitate totală de

50,0 grame.
Rp/ Acidi salicylici 1,5 g
Talci ad 50,0 g
M.f. pulvis
D. in sacculum
S. ext. interdigital

- pentru uz intern – se înghit, substanţele active au acţiune de intensitate redusă,

dozarea este imprecisă, făcându-se cu unităţi de măsură casnice (vârful de cuţit sau linguriţa
rasă). Dozele unitare variază în limite largi: 0,5-2,0 g, numărul de doze este mare (XXX, L
sau C), cantitatea totală este cuprinsă între 50,0 şi 200,0 grame. Nu conţin excipienţi,
substanţele active având şi rol de excipienţi. O linguriţă rasă cuprinde 1-3 g pentru pulberile
uşoare sau vegetale şi 3-5 g pentru pulberile grele sau minerale. Vârful de cuţit corespunde la
0,5 –1 g pentru pulberile uşoare şi 1-3 g pentru pulberile grele.

De exemplu, să prescriem o pulbere nedozată pentru uz intern cu substanţe antiacide:

Magnesii oxydum, Natrii hydrogencarbonas, Calcii carbonas toate în doză unitară de 0,5 g.
În total vom prescrie un număr de 50 de doze, şi cantitatea din fiecare ingredient o obţinem
prin înmulţirea numărului de doze cu doza unitară, adică 50 x 0,5g = 25,0 g din fiecare
substanţă, cantitatea totală de pulbere fiind 75,0 g.
Rp/ Magnesii oxydi
Natrii hydrogencarbonatis
Calcii carbonatis aa 25,0 g
M.f. pulvis
D. in sacculum
S. intern 3x1 linguriţe rase pe zi, între mese
29
 b)Pulberile dozate – sunt numai pentru uz intern. Conţin substanţe puternic
active, numărul de doze este mic (X-XXX). Pentru prescriere este necesar să
cunoaştem doza unitară (D.U.), greutatea unui praf este de 0,2-1,0 g şi metoda
de prescriere. Există 2 modalităţi: prin metoda dispensatoare şi metoda de
divizare.
În cazul metodei dispensatoare cantitatea prescrisă pentru fiecare substanţă este egală
cu doza unitară, iar la Subscriptio se foloseşte expresia “Dentur tales doses Nr ….” (dă
asemenea doze Nr…), prescurtat D.tal.dos. Nr….
În cazul metodei de divizare cantitatea prescrisă pentru fiecare substanţă se obţine
prin înmulţirea dozei unitare cu numărul de doze, iar la Subscriptio se foloseşte expresia
“Dividetur in doses aequales Nr….” (împarte în doze egale Nr…..), prescurtat Div.in dos.aeq.
Nr….

De exemplu, să prescriem prin ambele metode o pulbere dozată cu Aminophyllinum

D.U. 0,2 g, Ephedrini hydrochloridum D.U.= 0,02 g şi Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,05
g.
- prin metoda dispensatoare:
Rp/ Aminophyllini 0,2 g
Ephedrini hydrochloridi 0,02 g
Phenobarbitali natrici 0,05 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos. Nr.XX in caps. amylac.
S. intern, 3X1 capsule pe zi, după mese.

- prin metoda de divizare:

Rp/ Aminophyllini 4,0 g
Ephedrini hydrochloridi 0,4 g
Phenobarbitali natrici 1,0 g
Amyli tritici ad 20,0 g
M.f. pulvis
Div. in dos. aeq. Nr .XX
D. in caps. amylac.
S. intern, 3X1 capsule pe zi, după mese.

2.Capsulele (capsula, capsulas) – sunt învelişuri care conţin doze unitare de substanţe active
solide sau lichide. După compoziţia lor se clasifică în :
a) amilacee (capsulas amylaceeas) – sunt preparate din amidon. Sunt formate din 2 cilindri
plaţi, turtiţi cu diametrele puţin diferite care se închid prin suprapunere şi uşoară apăsare.

30
 Au un perete poros, se folosesc ca ambalaje pentru pulberile dozate, având o greutate de
0,2 –1,5 grame.
b) gelatinoase – se prepară din gelatină, pe cale industrială. După forma lor sunt de 2 tipuri:
-operculate – sunt constituite din 2 cilindri alungiţi, cu marginile rotunjite
care se închid prin îmbucare. Conţin substanţe active sub formă de
pulberi. De exemplu, unele antibiotice se condiţionează sub formă de
capsule: ampicilina, oxacilina, etc. Se prescriu după regulile de la
preparatele tipizate.
-sferice - au formă sferică, având un înveliş continuu. Se mai numesc şi
perle, având un înveliş translucid. Conţin substanţe active în stare
lichidă. Astfel se condiţionează unele vitamine liposolubile, de exemplu
vitamina E.
c) enterosolubile – se obţin prin formolizarea sau cheratinizarea celor gelatinoase. Sunt
gastrorezistente sau alcalinosolubile, rezistând la acţiunea sucului gastric.
O varietate de capsule operculate este reprezentată de spansule, care conţin substanţe
medicamentoase sub formă de granule sau microdrajeuri, unele solubile în sucul gastric, altele
în lumenul intestinal. Eliberarea se face la intervale diferite, realizându-se o absorbţie
prelungită.

Rolul capsulelor: protejează mucoasa gastrică de acţiunea iritantă a substanţelor

active; protejează substanţele active de inactivarea prin HCl din sucul gastric, dirijează
absorbţia, maschează gustul.
Capsulele se prescriu după regulile de la tipizate.
Să prescriem ampicilina, capsule de 0,25 g, în doză de 2 g pe zi, în 4 prize, timp de 7
zile.
Rp/ Ampicilină, caps. 0,25 g
Nr. LVI
D.S. intern 4X2 capsule pe zi, cu ½ oră înainte de mese.

3.Comprimatele (compresii, tabulettae) – se obţin pe cale industrială, prin comprimarea

substanţelor medicamentoase sub formă de pulberi împreună cu substanţe ajutătoare.
Există mai multe tipuri de comprimate :
-comprimatele clasice sau neacoperite - care se
administrează pe cale orală, prin ingerare. De obicei, se
caracterizează prin dezagregare şi cedare rapidă a
substanţelor medicamentoase. Majoritatea conţin substanţe

31
 active solubile în apă, destinate să fie absorbite din tractul
gastrointestinal pentru acţiune sistemică. Cedează substanţa
activă în cca 30-60’.
- comprimatele acoperite - sunt acoperite cu unul sau mai
multe straturi de amestecuri din variate substanţe ca: rezine,
gume, gelatină, ceruri, coloranţi, zaharuri, care sunt aplicate
ca soluţie sau suspensie, urmată de evaporare. Au suprafaţa
netedă, adesea colorată şi lustruită. Dacă învelişul este un
film polimeric subţire sunt numite comprimate filmate.
Acest strat de înveliş se distruge relativ repede.
Comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în 60', iar
cele filmate în 30'.
-sublinguale – conţin substanţe cu acţiune generală, care se absorb rapid la
nivelul mucoasei bucale foarte bine vascularizată. Medicamentele trec
direct în circulaţia sangvină cu scurtcircuitarea ficatului şi fără a suferi
acţiunea sucurilor digestive. Sunt în general mici şi subţiri, de formă
lenticulară sau plată. Cedează substanţa activă în 3’(ex. Nitroglicerină,
Bronhodilatin).
-bucale – sunt plate cu margini rotunjite pentru a nu provoca iritaţii locale, au
gust plăcut, fiind de obicei dulci şi uneori aromatizate, care se dizolvă în
gură în contact cu saliva (ex. Faringosept).
-efervescente – cedează substanţa activă în 5’. Substanţa activă este inclusă în
amestecuri de acid citric sau tartric cu bicarbonat de sodiu. În contact cu
apa componentele reacţionează cu degajare de CO2 care ajută la
desfacerea sau dizolvarea substanţei active. Ex. Calciu efervescent 200,
preparate polivitaminice, Upsarin. Au un cost mai ridicat decât
comprimatele orale.
-retard (cu acţiune prelungitǎ): este forma farmaceuticǎ care asigurǎ o eliberare
controlatǎ (controlled-release) sau susţinutǎ (sustained-release) a substanţei
active în organism, realizând astfel o absorbţie lentǎ şi uniformǎ a
medicamentului şi un efect terapeutic stabil şi prelungit, de 8 ore sau mai
mult, dupǎ o singurǎ administrare. Avantaje potenţiale ale acestor forme
farmaceutice sunt: reducerea frecvenţei de administrare a medicamentului
comparativ cu forma farmaceuticǎ oralǎ convenţionalǎ, o complianţǎ a
pacientului mai bunǎ, menţinerea unui efect terapeutic prelungit, precum şi

32
 scǎderea incidenţei şi/sau intensitǎţii atât a efectelor nedorite cât şi a
concentraţiilor sanguine non-terapeutice ale medicamentului, ce apar deseori
dupǎ administrarea formelor farmaceutice cu eliberare imediatǎ. Ex.: Isoptin
RR 240 mg (antianginos), MST continus cpr. 100 mg morfinǎ sulfat
(analgezic major).
-sisteme terapeutice de uz oral: reprezintǎ perfecţionǎri ale preparatelor cu
acţiune prelungitǎ. Sistemul pompei osmotice de uz oral are mǎrimea unui
comprimat obişnuit, activat de presiunea osmoticǎ: comprimatele OROS. În
pompele osmotice de uz oral s-au încorporat: Nifedipina, Metoprolol,
Acetazolamida, etc. Sistemele comercializate pot fi caracterizate prin douǎ
cifre, de ex.: OROS 19/190. Prima cifrǎ indicǎ masa de substanţǎ
medicamentoasǎ eliberatǎ în unitatea de timp (mg/orǎ), iar a doua cifrǎ
indicǎ masa totalǎ medicamentoasǎ (mg) în unitatea osmoticǎ.
-vaginale – de formă ovoidă, cedează substanţa activă în 2’; conţin de obicei
medicamente cu acţiune locală ca antiseptice, antimicotice,
antitricomonazice. Unele preparate sunt spumogene, ceea ce facilitează
împrăştierea substanţelor active pe mucoasa vaginală.
-pentru prepararea soluţiilor de uz extern – conţin antiseptice cu care se
prepară soluţii ce se aplică la nivelul pielii şi mucoaselor (ex. Cloramina
B).
-pentru implante subcutanate sau pelete – sunt sterile, se introduc cu
ajutorul unei incizii subcutanat şi cedează lent substanţa activă. Conţin
mai ales hormoni şi reprezintă forme de depozit sau retard, eliberând
substanţa lent, timp de zile sau săptămâni. De ex. pelete cu disulfiram.

Greutatea unui comprimat este de 0,5 –1 g pentru adulţi şi de 0,05-0,1 g pentru copii
(microcomprimate).
Avantaje: preparare pe cale industrială cu randament ridicat şi la cost de preţ scăzut,
sunt uşor de mânuit, comod de administrat, se pot identifica relativ uşor (forma, mărimea,
culoarea, pot avea unele litere sau inscripţii imprimate pe suprafaţa lor); se pot diviza uşor
(pot avea unele şanţuri pe suprafaţă); gustul neplăcut se simte mai greu.
Se prescriu după regulile de la tipizate.
De exemplu, să prescriem Acidul acetilsalicilic, comprimate de 0,5 g.
Rp/ Acid acetilsalicilic compr. 0,5 g
Nr.XX
D.S. intern 3X1 comprimate pe zi, după mese
33
4.Drajeurile (compresii obducti) – se obţin numai pe cale industrială. Sunt comprimate
acoperite cu unul sau mai multe straturi, au formă biconvexă, suprafaţă lucioasă, sunt albe sau
colorate. Ex. Lanatozid C, Stamicin, Fenilbutazona.
După locul unde se dezagregă şi cedează substanţa activă se clasifică în:
-drajeuri gastrosolventes - care eliberează substanţa activă în stomac
în 60’.
-drajeuri enterosolventes - care eliberează substanţa activă în
intestin în 120’.
Există drajeuri cu învelişuri duble sau triple (duplex sau triplex) care cedează mai lent
substanţa activă.
Se prescriu după regulile de la tipizate.
Vom prescrie Triferment, drajeuri.

Rp/ Triferment, draj.

Scat.Orig.Nr. I
D.S. intern 3X2 drajeuri pe zi în timpul meselor.

5.Granulele (granulata) – se obţin pe cale industrială. Sunt formaţiuni solide cu aspect de

fragmente vermiculare, sferice, cilindrice, uniforme cu gust plăcut, albe sau colorate,
constituite din agregate de pulberi medicamentoase, zahăr şi aromatizanţi. La temperatura de
37 oC cedează substanţa activă în 15’, iar cele efervescente în 5’. Sunt preferate îndeosebi la
copii. Se dozează cu linguriţa sau cu unitatea de măsură prevăzută în ambalaj.
Se prescriu după regulile de le tipizate. Să prescriem preparatul Bromosedin, granule.
Rp/ Bromosedin, gran.
Scat orig.Nr.I
D.S. intern 3X1 linguriţe pe zi.

Alte forme solide sunt: pastilele, tabletele turnate şi ciocolatele

medicamentoase.
Pastilele sunt preparate unidoză obţinute prin turnare destinate
suptului prin dezintegrarea lentă în gură în vederea obţinerii, în general, a
unui efect local în cavitatea bucală sau la nivelul faringelui. Sunt
cunoscute şi sub denumirea de lozenges = romb, sau hard candy lozenges
= bomboane tari. O formă asemănătoare sunt acadelele sau lollipops,
produse solide pe băţ, care se sug (ex. Fentanil citrat).

34
 Tabletele turnate sunt preparate de formă cilindrică care se mestecă
în cavitatea bucală şi apoi se înghit (Cavit).
Ciocolatele medicamentoase se obţin prin amestecarea substanţelor
active în principal cu cacao sau ciocolată. Pot conţine substanţe purgative,
vitamine.

III.2.FORME MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE ŞI MOI

1) Supozitoarele (suppositorium, suppositoria) – sunt forme semisolide care la

temperatura camerei sunt solide şi se topesc la temperatura corpului de 37 0C.
După calea de administrare se clasifică în :
 Rectale - au formă semicilindrică sau de torpilă, cu lungimea de 2-4 cm, diametru de
5-8 mm, greutatea de 2 g la copii şi 2-4 g la adulţi. Se administrează rectal pentru efecte
sistemice sau locale. Când se folosesc pentru efecte sistemice ficatul este evitat, deoarece
prin venele hemoroidale medicamentele ajung direct în vena cavă inferioară. În acest scop
se indică atunci când calea orală nu e abordabilă (în tulburări gastrointestinale, la bolnavii
hepatici, la comatoşi, la copii mici) şi când substanţa medicamentoasă e foarte iritantă ori
este distrusă sau suferă un efect de biotransformare puternic în cadrul primului pasaj
hepatic. Dezavantaje: unii bolnavi refuză administrarea pe această cale, antibioticele se
pot da limitat astfel, cantitatea şi viteza absorbţiei sunt mai reduse decât pe cale orală, nu
se pot administra în caz de fisuri anale, leziuni rectale, uneori la sugari mucoasa fiind
foarte sensibilă permite absorbţia mărită a substanţei active, cu acţiune energică, chiar
toxică.
 Vaginale - sunt de 2 tipuri: ovule (ovulum) sau supozitoare vaginale propriu-zise şi
globule (globulus) care se obţin prin turnări în forme speciale. Conţin de obicei
substanţe destinate eliberării substanţelor active intravaginal, pentru a trata afecţiuni
ginecologice, deşi există şi posibilitatea absorbţiei sistemice, mai
ales a unor hormoni.
 Uretrale (bujiuri, cereoli) - au formă de bastonaşe lungi, cilindro-conice, cu un capăt
mai efilat, lungimea 4-5-10 cm, diametru 2 mm, greutatea 0,3-2 g.
Compoziţia supozitoarelor:
1. substanţe active
2. excipienţi
Excipienţii se aleg în funcţie de natura substanţei active şi scopul urmărit (local sau
sistemic).

35
 a) lipofili – sunt liposolubili. Se folosesc pentru prepararea supozitoarelor magistrale.
Cel mai utilizat este untul de cacao (Butyrum cacao), un ulei gras cu consistenţă
solidă, care se topeşte foarte repede la temperatura corpului, extras din seminţele
arborelui Theobroma cacao prin prăjire şi presare. Conţine trigliceride ale acizilor
palmitic, stearic, oleic şi acizi graşi liberi. Are dezavantajul că râncezeşte foarte
uşor.
b) hidrofili - sunt hidrosolubili. Se utilizează pentru obţinerea supozitoarelor pe cale
industrială. Sunt 2 reprezentanţi: masa gelatinoasă - un amestec de gelatină şi
glicerină, precum şi apă, care la cald este fluidă, la rece are consistenţă solidă
(gelatina se extrage din ţesuturile animale ce conţin colagen prin hidroliză). De
asemenea se mai folosesc macrogoli sau PEG-uri (din punct de vedere chimic
sunt polimerizate de etilenglicol, care rezultă din condensarea oxidului de etilen cu
apa). În funcţie de greutatea moleculară (GM) au consistenţă solidă sau lichidă
(cei cu GM sub 600 sunt lichizi, iar cei cu GM peste 600 sunt solizi). Pentru
prepararea supozitoarelor tipizate se folosesc cei cu GM 1500-4000. Nu râncezesc,
nu irită, dar la administrarea supozitoarelor este necesară umectarea acestora
pentru a favoriza alunecarea.
Prescrierea supozitoarelor magistrale – este necesar să cunoaştem dozele unitare ale
substanţelor active, numărul de doze care este mic (V-X-XV), excipientul este întotdeauna
Butyrum cacao care se adaugă q.s. (quantum satis), metodele de prescriere fiind cele
cunoscute: metoda dispensatoare sau metoda de divizare.
Să prescriem prin ambele metode supozitoare cu Noraminophenasonum D.U.=0,5 g,
Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,05 g.
- prin metoda dispensatoare:
Rp/ Noraminophenasoni 0,5 g
Phenobarbitali natrici 0,05 g
Butyri cacao q.s.
M.f. supp
D.tal.dos. Nr. VI in chartam cerata
S.intrarectal un supozitor seara

- prin metoda de divizare:

Rp/ Noraminophenasoni 30g
Phenobarbitali natrici 0,3 g
Butyri cacao q.s.
M.f. supp
Div in dos.aeq. Nr. VI
D. in chartam cerata
S.intrarectal un supozitor seara

36
 Prescrierea supozitoarelor tipizate:
Rp/ Scobutil compus, sup. pentru adulţi
Scat.Orig.Nr. I
D.S. intrarectal, un supozitor în colică

2.Unguentele (unguentum, unguenta) – sunt preparate farmaceutice de consistenţă moale,

care se aplică pe tegumente şi mucoase în scop de protecţie sau terapeutic.
Compoziţia: substanţa sau substanţele active şi excipienţi. Aceştia se mai numesc şi
baze de unguente.
Clasificare:
a) după locul de aplicare: dermice, oftalmice, nazale, pentru plăgi (sterile).
b) după tipul acţiunii: de protecţie, epitelizante, cosmetice, revulsive,
dezinfectante.
c) după capacitatea de pătrundere: epidermice, endodermice, diadermice
(acestea din urmă au capacitate resorbtivă, la distanţă).
d) după baza de unguent şi modul de includere a substanţei active: unguente-
soluţii când substanţa activă se dizolvă în baza de unguent, unguente-suspensii
când substanţa activă este insolubilă în baza de unguent, fiind suspendată şi
unguente-emulsii care conţin două faze nemiscibile, una apoasă şi una uleioasă
care se amestecă cu ajutorul emulgatorilor. Emulgatorii sunt de 2 tipuri: A/U
amestecă picăturile de apă în ulei şi U/A amestecă picăturile de ulei în apă.
Cerinţe generale pentru unguente:
 să aibă aspect omogen
 să-şi menţină consistenţa la 36 0C
 să adere de tegumente sau mucoase
 să nu râncezească
 să aibă pH 4,5 – 8,5
 să cedeze uşor substanţa activă
 să penetreze uşor
Bazele de unguente sunt de 2 tipuri :
a) hidrofobe
b) hidrofile
a) Bazele de unguente hidrofobe – sunt liposolubile, produc stază de căldură, au
efect de protecţie.

37
 1.Geluri de hidrocarburi – sunt hidrocarburi saturate superioare care se obţin la
rafinarea petrolului. Nu râncezesc, nu irită tegumentele, produc stază de căldură. Ex.
Vaselinum album, Paraffinum liquidum.
2.Lipogeluri – sunt trigliceridele acizilor graşi superiori (grăsimi neutre). Ex. Oleum
cacao, Ol.helianthi (ulei de floarea soarelui), Ol.olivarum (ulei de măsline), Ol.ricini, Ol.lini
(ulei de in), Ol.jecoris (ulei de peşte).
3.Baze emulsive tip A/U : grăsimea de pe lâna oilor - lanolina (Adeps Lanae anhidri),
Adeps Lanae hydrosus (conţine 25% apă), Alcoholes lanae. Lanolina poate emulsiona o
cantitate mare de apă. Alte baze A/U: Cetaceum – un produs ceros obţinut din cavităţile
pericraniene ale caşalotului; cerurile – Cera alba, Cera flava. În prescripţiile magistrale se
foloseşte Unguentum simplex, prevăzut de Farmacopeea Română care conţine 90% vaselină şi
10% lanolină.
b)Bazele de unguente hidrofile – sunt hidrosolubile, se usucă la aplicarea pe
tegumente şi permit evaporarea apei, au efect răcoritor.
1.Hidrogelurile – formează cu apa coloizi vâscoşi, cu efect răcoritor, se spală cu apă,
sunt alterabile datorită invadării de către microorganisme. Ex. Unguentum gliceroli
(glicerolatul de amidon), Methylcelulosum (macromolecule care cu apa dau soluţii sub formă
de geluri).
2.PEG (macrogolii) – baze hidrosolubile neiritante, neivadate de microorganisme cu
GM de 400, 1500, 4000, utilizate în diferite amestecuri. Ex. PEG 1540 aa cu PEG 400
(Macrogolum), PEG 400 aa cu PEG 4000 (Unguentum macrogoli).
3.Baze emulsive tip U/A – sunt lavabile, au efect răcoritor. Ex. Tween 80 (Sorbi
macrogoli oleas 300), cetilstearilsulfat de sodiu, alcool cetilic în amestec cu alcool stearilic,
Unguentum emulsificans, Unguentum emulsificans aquosum.
Prescrierea unguentelor magistrale – este necesară cunoaşterea concentraţiei
substanţei active şi cantitatea totală, în funcţie de suprafaţa pe care se aplică. Astfel, se
prescriu 10 g pentru unguentele oftalmice, 30 –50 g pentru faţă, 80-100 g pentru membrele
superioare sau inferioare şi 300 g pentru toată suprafaţa corpului.
Să prescriem unguentul Mikulitz, cu efect antiseptic şi epitelizant pentru escare.
Conţine 1% azotat de argint (Argenti nitras) şi 10% Balsamum Peruvianum (benzoatul de
benzil).
Rp/ Argenti nitratis 1,0 g
Balsami Peruviani 10,0 g
Unguenti simplicis ad 100,0 g
M.f. ung.
D.S. extern, pe escare

38
3.Pastele (pasta, pastae) – sunt unguente ce conţin între 50-60% din compoziţie substanţe
inerte, împreună cu substanţe active, care se aplică pe tegumente în scop sicativ (favorizând
fenomenul de uscare a tegumentelor) sau de protecţie. Excipientul este vaselina albă
(Vaselinum album), care păstrează stază de căldură. Efectul sicativ se datorează pulberilor
inerte: Talcum, Zincii oxydum, Amylum.
Să prescriem o pastă cu acid salicilic 2%.

Rp/ Acidi salicylici 2,0 g

Talci
Zincii oxydi aa 25,0 g
Vaselini albi ad 100,0 g
M.f. pasta
D.S. extern, pe tegumente

4.Săpunurile (sapo, sapones) – sunt sărurile alcaline ale acizilor graşi superiori. Săpunurile
de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt lichide. Au efect de curăţire sau degresare; pot fi
folosite pentru pătrunderea unor substanţe active prin tegumente; există şi săpunuri
medicinale, care încorporează substanţe antiseptice: sulf, gudron, borax, resorcinol.
5.Emplastrele (emplastrum, emplastra) – sunt amestecuri de săpunuri, rezine, ceruri,
substanţe grase, cauciuc şi substanţe medicamentoase. După destinaţie se clasifică în
emplastre terapeutice şi adezive. Cele terapeutice conţin substanţe medicamentoase. Plasturii
adezivi pentru absorbţie transdermică (de tip TDDS - transdermal drug delivery system) se
aplică pe piele şi cedează lent substanţa activă în vederea absorbţiei transcutanate şi a
efectului sistemic. Exemple: cele cu nitroglicerină folosite pentru efectul antianginos sau cu
nicotină. Efectul este prelungit şi poate fi terminat cu uşurinţă prin înlăturarea plasturelui,
complianţa este superioară, dar pot exista inegalităţi în cadrul procesului de absorbţie. Cele
adezive se găsesc sub formă de rulouri de ex. leucoplast (folosit pentru fixarea
pansamentelor), sub formă de dreptunghiuri (include şi o substanţă activă antiseptică) de ex.
Romplast cu rivanol, URGO; dar şi sub formă de lichide adezive, constituite din soluţii de
răşini în eter, cloroform şi benzen de exemplu mastisolul (galifix).
Sistemele terapeutice transdermice
Sunt forme farmaceutice de diferite mǎrimi care aplicate pe tegumentul integru în
anumite regiuni anatomice (torace, abdomen, retroauricular), permit eliberarea şi difuzia
substanţei medicamentoase în circulaţia sistemicǎ dupǎ traversarea barierei cutanate.
Tipuri de dispozitive transdermice:
1. Dispozitive transdermice cu membranǎ au urmǎtoarele elemente constitutive:

39
 o membranǎ protectoare externǎ, impermeabilǎ pentru substanţa medicamentoasǎ (ex.:
nitroglicerina);
 un rezervor medicamentos;
 o membranǎ polimericǎ de control a vitezei de cedare a substanţei medicamentoase;
 o membranǎ adezivǎ care este acoperitǎ de o folie protectoare ce este îndepǎrtatǎ înainte de
momentul utilizǎrii.
Ex.:
a)sistemul terapeutic Transderm-Nitro cu nitroglicerinǎ în scopul prevenirii crizelor de
anginǎ pectoralǎ. Plasturele este acoperit cu o membranǎ (laminat de aluminiu şi plastic) care
împiedicǎ volatilizarea substanţei. Cantitatea de nitroglicerinǎ eliberatǎ în 24 ore este de 5 – 10
mg, iar suprafaţa dispozitivului este între 10 – 32 cm2.
ATENŢIE! Se recomandǎ administrarea dicontinuă a plasturelui cu nitroglicerinǎ (10 – 12
ore/zi) întrucât administrarea continuǎ prezintǎ incovenientul instalării rapide a toleranţei şi deci
scăderea efectului antianginos.
În intervalul rǎmas neacoperit pacientul va utiliza un beta-blocant sau un blocant de
calciu.
Reguli de utilizare a plasturelui cu nitroglicerinǎ

- plasturele se aplicǎ pe pielea netedǎ, nelezatǎ în regiunea precordialǎ (obişnuit), timp de 12

ore/zi;

- pacienţii cu anginǎ de efort vor folosi plasturele cu nitroglicerinǎ preferabil în timpul zilei în
timp ce pacienţii cu angor nocturn îl vor utiliza numai în timpul nopţii;

- doza minimǎ recomandatǎ de nitroglicerinǎ pe zi la pacienţii coronarieni este 5 – 10 mg.

b) Dispozitivul transdermic pe bazǎ de estradiol
Ex.: Estraderm aplicat pe fese asigurǎ cedarea controlatǎ a unei doze de estradiol pe o duratǎ de
3-4 zile în scopul corectǎrii carenţelor estrogenice legate de menopauzǎ.
c) Dispozitivul transdermic pe bazǎ de scopolaminǎ Scopoderm TTS este utilizat în scopul
prevenirii greţurilor şi vǎrsǎturilor din rǎul de mişcare pe o duratǎ de 3 zile; plasturele se aplicǎ
retroauricular.
d) Duragesic, conţinând Fentanil, un analgezic opioid este un sistem transdermic utilizat în
combaterea durerii cronice severe.
e) Niquitin Clear este un sistem transdermic care conţine nicotinǎ; este utilizat la persoane
dependente de nicotinǎ pentru combaterea simptomelor care apar la încercǎrile de a se lǎsa de
fumat.

40
2. Dispozitiv transdermic de tip matriceal
În acest tip de sistem cu cedare controlatǎ preprogramatǎ substanţa medicamentoasǎ este
dispersatǎ în matriţǎ polimericǎ lipofilǎ sau hidrofilǎ care controleazǎ viteza de cedare.
Cedarea moleculelor substanţei medicamentoase din acest tip de sistem farmaceutic este
realizatǎ prin:

- controlul dozei de încǎrcare;

- solubilitatea substanţei medicamentoase în polimer;

- difuziunea substanţei medicamentoase în polimer.

Ex.: sistemele Nitro-Dur sau Deponit (cu efect antianginos)
3. Sisteme transdermice cu microrezervoare (microcompartimente)
În aceste sisteme difuzia poate avea loc din microcompartimente (microrezervoare)
hidrofile închise într-o matrice lipofilǎ siliconicǎ şi prin membrane de acoperire a sistemului.
Ex. sistemul transdermic Nitrodisc cu nitroglicerinǎ, dispozitiv transdermic cu levonorgestrel şi
estradiol cu efect contraceptiv, pe o duratǎ de acţiune de 7 zile, etc.
Avantajele sistemelor terapeutice transdermice:
-evitarea degradǎrii substanţei medicamentoase la nivel intestinal sau hepatic;
-realizarea unui efect farmacologic similar celui obţinut dupǎ administrarea în perfuzie i.v. a
substanţei medicamentoase : o concentraţie plasmaticǎ constantǎ şi cu vitezǎ controlatǎ a
principiului activ pe un interval de minimum 24 de ore.

III.3.FORME MEDICAMENTOASE LICHIDE

Definiţie: sunt forme farmaceutice constituite dintr-un mediu de dispersie fluid

(solvent) în care se găsesc dispersate substanţe active solide lichide sau gazoase.
Clasificare – după complexitate sunt simple cu o singură substanţă activă şi compuse
sau amestecuri, mixturi.
-după gradul de omogenitate sunt soluţii omogene şi dispersii eterogene.
-după modul de preparare: soluţii, emulsii, suspensii şi soluţii extractive.
-după natura solventului: apoase, alcoolice şi uleioase.
-după calea de administrare :
1. forme lichide pentru uz extern
2. forme lichide pentru uz extern cu întrebuinţări speciale
3. forme lichide pentru uz intern
4. forme lichide pentru administrare parenterală
5. ceaiuri, soluţii extractive, extracte
41
 Avantajele formelor lichide: efect terapeutic prompt, administrare controlabilă, este o
formă accesibilă copiilor.
Dezavantajele formelor lichide: gustul, mirosul neplăcut se simt mai uşor, volumul
mare, pot apare reacţii de incompatibilitate (precipitare, efervescenţă, de culoare).
1.Forme lichide pentru uz extern
1.1.Soluţii pentru uz extern (solutio) - sunt utilizate pentru aplicare pe tegumente şi
mucoase pentru badijonare, comprese, fricţiuni, spălături. Conţin substanţe active dizolvate în
următorii solvenţi: apă distilată (Aqua destillata), alcool diluat (Alcoholum dilutum) şi ulei de
floarea soarelui (Oleum Helianthi).
Uneor se poate adăuga şi glicerol pentru a creşte aderenţa de tegumente.
Prescrierea formelor lichide magistrale – este necesar să cunoaştem concentraţia
substanţei active şi cantitatea totală (în funcţie de suprafaţa pe care se aplică): 30-50 g pentru
faţă, 100-150 g pentru frecţii, 200 g pentru comprese, 300-1000 g pentru spălături.
Să prescriem soluţie apoasă de Rivanol 1 ‰ în cantitate de 500,0 g pentru spălarea
plăgilor infectate şi o soluţie alcoolică cu Acidum salicylicum 3% pentru badijonarea
leziunilor micotice, în cantitate de 50,0 g.
Rp/ Rivanoli 0,5 g
Aquae destillatae ad 500,0 g
M.f. sol.
D.S. extern pentru spălături
şi

Rp/ Acidi salicylici 1,5 g

Alcoholi diluti ad 50,0 g
M.f. sol
D.S. extern, pentru badijonare

1.2.Suspensii pentru uz extern (suspensio) – conţin substanţe insolubile, care se

dispersează în apă sau ulei. Mai conţin şi agenţi de vâscozitate (metilceluloza, gelatina,
glicerina, macrogoli). Necesită agitare înainte de aplicare, numindu-se mixturi agitande.
Substanţele insolubile care intră în compoziţie sunt oxidul de zinc, amidonul, talcul.
Se prescriu ca şi soluţiile pentru uz extern.
Să prescriem o suspensie pentru uz extern cu talc şi oxid de zinc aa 25%.
Rp/ Talci
Zincii oxydi aa 25,0 g
Gliceroli
Aquae destillatae aa ad 100,0 g
M.f. susp.
D.S. ext pe tegumente
( A se agita înainte de întrebuinţare!)

42
 1.3.Emulsii pentru uz extern (emulsio) – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute
prin dispersarea a 2 lichide nemiscibile, unul apos şi altul uleios, cu ajutorul emulgatorilor de
tip A/U sau U/A. Se agită înainte de aplicare.

2.Forme lichide pentru uz extern cu întrebuinţări speciale

2.1.Picăturile pentru ochi (colire, oculoguttae) – se pot prezenta sub formă de soluţii,
emulsii sau suspensii care se aplică în sacul conjunctival, câte 1-3 picături odată în
tratamentul conjunctivitelor, iridociclitelor sau pentru examenul fundului de ochi. Trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: să fie sterile şi să fie izotone şi izohidre cu lichidul
lacrimal (pH slab alcalin 7,35-7,45).
Pentru prescrierea colirelor magistrale trebuie să cunoaştem concentraţia substanţei
active, cantitatea totală care este de 100,0 g. faptul că se adaugă acid boric, tetraborat de sodiu
si soluţie de fenilmercuriborat 0,2% ca şi conservanţi şi solventul, care este apa distilată.
La Subscriptio totdeauna vom scrie “M.f. oculoguttae” pentru a fi preparat steril.
Exemple:

1. Picături pentru ochi cu sulfat de atropină 1%

Preparatul se foloseste pentru actiunea midriatică in scop de diagnostic pentru

examinarea fundului de ochi sau în scop terapeutic pentru tratarea unor cheratite, irite,
iridociclite.

Rp/ Atropini sulfas 1,00 g

Acidum boricum 1,50 g
Natrii tetraboratis 0,15 g
Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00 g
Aqua destillata q.s.ad. 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival o picătură pentru examenul fundului de ochi.

2. Picături pentru ochi cu nitrat de pilocarpină 2%.

Preparatul se foloseste pentru actiunea miotică în tratamentul glaucomului.

Rp/ Pilocarpini nitratis 2,00 g

Acidum boricum 1,50 g
Natrii tetraboratis 0,15 g
Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00 g
Aqua destillata q.s.ad. 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival 3x1 picătură pe zi.

2.2. Picăturile pentru nas (rhinoguttae) se administrează în fiecare nară pentru

decongestionarea mucoasei nazale în rinite sau sinuzite. De obicei, se folosesc substanţe

43
vasoconstrictoare (cu excepţia nou-născuţilor la care în scop decongestionant se prescrie
întotdeauna ser fiziologic). Pentru prescriere este necesar să se cunoască concentraţia
substanţei active, cantitatea totală care este de 100 g, solventul este apa distilată.
Să prescriem soluţie de efedrină 1% pentru decongestionarea mucoasei nazale.
Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,1 g
Dinatrii hydrogenophosphatis 0,72g
Natrii dihydrogenophosphatis 0,22g
Natrii chloridi 0,6g
Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1g
Aquae destillatae q.s. ad 100g
M.f. rhinoguttae
D.S. în fiecare nară 3x1 pic/zi.

Să prescriem o soluţie cu nafazolină 1% pentru decongestionarea mucoasei nazale.

Rp/Naphazolini hydrochloridi 0,1g

Dinatrii hydrogenophosphatis 0,72g
Natrii dihydrogenophosphatis 0,22g
Natrii chloridi 0,6g
Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1g
Aquae destillatae q.s. ad 100g
M.f. rhinoguttae
D.S. în fiecare nară 3x1 pic/zi.

2.3.Picăturile pentru urechi (otoguttae) pot fi preparate cu apă, ulei sau amestecuri,
cu sau fără glicerină. Trebuie să aibă un pH de 5-7,5. Există soluţii pentru urechi tipizate
Boramid., Otocalm.
2.4.Gargarismele sau apele de gură – forme lichide, care după întrebuinţare se
expulzează fără să fie înghiţite. Sunt soluţii care conţin substanţe active cu acţiune antiseptică,
dezinfectantă, dezodorizantă dizolvate în apă, alcool sau amestecuri. Există preparate tipizate,
fie gata preparate, fie concentrate care se diluează în momentul utilizării. De obicei din
acestea se dizolvă 1-2 linguri în ½ pahar cu apă. Ex.Ticiverol.
Alte forme lichide asemănătoare sunt: duşurile buco-faringiene - soluţii apoase
administrate în jet sub presiune cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (pară de cauciuc, seringă,
canulă pusă în legătură cu un irigator). Colutoriile sunt soluţii de consistenţă siropoasă,
vâscoasă pentru badijonarea cavităţii bucale, gingiilor, faringelui. Excipientul este un amestec
hidroglicerinat. Aceste soluţii formează un înveliş protector, ce favorizează contactul
prelungit al substanţelor medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate (ex. glicerina
boraxată 10%).

44
 2.5. Clismele - sunt preparate farmaceutice lichide administrate endo-rectal sub formǎ de
spǎlǎturi sau irigaţii. Clismele au un volum cuprins între 4 – 1000 ml; se numesc microclisme
cele cu volumul de 4 – 10 ml.
Se clasificǎ în funcţie de scop:
 clisme cu efect mecanic (evacuator): clismele purgative se utilizeazǎ la bolnavi cu constipaţie
cronicǎ sau preoperator. Conţin: apǎ sau soluţie de sǎpun 10%. sulfat de sodiu 2 – 5%, la care se
pot asocia şi agenţi tensioactivi pentru accelerarea peristaltismului intestinal. Volumul unei
administrǎri este de 250 – 1000 ml.
 clisme pentru radiodiagnostic: conţin suspensii cu sulfat de bariu 40%, substanţǎ insolubilǎ în
apǎ cu proprietǎţi radioopace excelente destinate explorǎrii rectului şi colonului. Volumul unei
administrǎri este de 50 – 100 ml.
 clisme medicamentoase: formele farmaceutice lichide ce conţin diferite substanţe
medicamentoase cu acţiune localǎ sau generalǎ (antiseptice, sedative, antihelmintice,
antiinflamatoare, anestezice). Volumul unei administrǎri este de 100 – 150 ml.
Microclismele: sunt clisme care conţin substanţe puternic active sau toxice într-un volum
mic de lichid de la 4 – 10 ml. Sunt preparate moderne condiţionate într-un recipient din
plastomer suplu prevǎzute cu un tub rigid.

3.Forme lichide pentru uz intern

După natura solventului sunt apoase, uleioase sau alcoolice. După modul de preparare
sunt soluţii, emulsii şi suspensii.
3.1. Picături pentru uz intern (gutta, guttae) – sunt soluţii care conţin substanţe
active dizolvate într-un solvent adecvat. Se introduc într-o linguriţă cu zahăr, compot
dulceaţă, miere sau pe un cub de zahăr sau pe un miez de pâine, pentru a masca gustul
neplăcut al substanţelor active.
Pentru prescriere trebuie să cunoaştem numărul de picături dintr-un gram de soluţie.
Doza unitară a substanţei active se include în 1 g sau 0,5 g de soluţie. Cantitatea totală este
cuprinsă între 10,0 şi 30,0 g . Numărul de picături dintr-un gram de soluţie diferă în funcţie de
natura solventului. Pentru soluţiile apoase (cu apă distilată) 1 g soluţie are 20 picături, iar
pentru soluţiile alcoolice 55-60 de picături.
1 g sol ………….20 pic…………..D.U.
sau
0,5 g sol …………10 pic…………..D.U.

45
 Să prescriem picături pentru uz intern cu Atropini sulphas D.U. = 0,0005 g.
1 g sol …………20 pic…………….0,0005 g
10 g sol ……………………………..X
X= 10x 0,0005 g = 0,005 g Atropini sulphas

Rp/ Atropini sulphatis 0,005 g (miligrammata quinque)

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. sol
D.S. intern, 3X20 pic/zi pe un cub de zahăr

S-a scris cantitatea şi în litere, deoarece atropina este o substanţă toxică !

Dacă includem doza unitară în 10 picături, vom avea următoarele calcule :
0,5 g sol………10 pic………….0,0005 g Atropini sulphas
10 g sol ……………………………..X’
X’ = 10 x 0,0005 / 0,5 = 0,01 g Atropini sulphas

Rp/ Atropini sulphatis 0,01 g (miligrammata decem)

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. sol
D.S. intern, 3X10 pic/zi pe un cub de zahăr

3.2.Poţiunile – sunt forme destinate administrării pe cale orală cu lingura la adulţi şi

cu linguriţa la copii. În afară de substanţa sau substanţele active conţin edulcoranţi în
proporţie de 10-30% din cantitatea totală, iar solventul este apa distilată. Pentru prescriere
trebuie să cunoaştem că doza unitară D.U. se include într-o linguriţă la copii şi într-o lingură
la adulţi. O linguriţă conţine 5 g soluţie, iar o lingură 15 g soluţie. Se prescriu 10-20 linguri la
adult şi 20 linguriţe la copii.
Edulcoranţii sunt substanţe cu rol corectiv, folosite pentru ameliorarea gustului
necorespunzător al substanţelor active. Se folosesc:
a) ape aromatice – soluţii diluate de uleiuri volatile, reprezentând reziduurile care
rămân la distilarea plantelor ce conţin uleiuri volatile. Ex.apă de mentă, de
scorţişoară.
b) Siropurile - sunt soluţii dulci. Se folosesc Sirupus simplex, adică apă cu zahăr
67%, siropuri aromate: Sirupus citrici (de lămâie), Sirupus aurantiorum (de
portocale), Sirupus codeini (un sirop medicamentos).
c) Limonadele gazoase – soluţii care conţin compuşi gazoşi, efervescenţi. Se folosesc
în cazul prescrierii bromurilor. Ex. Solutio effervescens, Solutio magnesii citras.

46
 d) Mucilagiile – sunt soluţii coloidale vâscoase cu rol corectiv şi de protecţie. Din
punct de vedere chimic sunt glucide cu structură poliuronică. Formează o peliculă
fină pe suprafaţa mucoasei tubului digestiv, protejând-o de efectul iritant al
substanţei medicamentoase. Ex. Mucilago gummi arabici – un lichid gălbui
opalescent, produs natural de exsudaţie al arborilor din specia Accacia; Mucilago
gummi arabici diluti, Mucilago methylcelulosi. Sunt necesare când se prescrie
cloralhidrat.
e) Glicerolul sau glicerina – se foloseşte pentru prescrierea poţiunilor cu ioduri.
Să prescriem o poţiune pentru copii cu Paracetamolum D.U.= 0,1 g şi
Phenobarbitalum natricum D.U.= 0,01 g.

Rp/ Paracetamoli 2,0 g

Phenobarbitali natrici 0,2 g
Sirupi simplicis 30,0 g
Aquae destillatae ad 100,0 g
M.f.solutio
D.S. intern. o linguriţă la 6 ore.

Calculele :
1 linguriţă …….5 g sol…….0,1 g Paracetamolum……0,01 g Phenobarbitalum
20 linguriţe …..100 g sol……………..X…………………………….Y
X= 20 x 0,1 g = 2,0 g Paracetamolum
Y = 20 x 0,01 g = 0,2 g Phenobarbitalum
Un exemplu de poţiune pentru adulţi cu Natrii bromidum, Kalii bromidum, Ammonii
bromidum aa D.U. = 0,3 g. Fiind vorba de bromuri vom folosi ca edulcorant întotdeauna o
limonadă gazoasă.
Rp/ Natrii bromidi
Kalii bromidi
Ammonii bromidi aa 3,0 g
Solutionis effervescentis 15,0 g
Aquae destillatae ad 150,0 g
M.f.solutio
D.S. intern 3X1 linguri pe zi.
Calculele :
1 lingură…..15 g sol…………0,3 g NaBr/ KBr / NH4Br
10 linguri…..150 g sol ………….X
X = 10 x 0,3 g = 3,0 g NaBr/ KBr / NH4Br

47
 3.3.Suspensii pentru uz intern – se prescriu ca şi poţiunile. Conţin substanţe
insolubile în solvent, dar şi agenţi de vâscozitate ca metilceluloza, mucilagul de gumă arabică.
Necesită agitare înainte de întrebuinţare.
3.4.Emulsii pentru uz intern – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin
dispersarea a 2 lichide nemiscibile. Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor.
Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea superficială la nivelul suprafeţei
de contact între cele 2 faze şi permit o bună omogenizare a preparatului. Aceste emulsii mai
conţin şi agenţi de vâscozitate, de ex. mucilag de gumă arabică. Emulsiile pentru uz intern
sunt totdeauna de tip U/A, ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli oleas, PEG-uri.

4.Forme lichide pentru administrare parenterală : injecţiile şi perfuziile.

Denumirea “parenteral” provine din limba greacǎ, de la cuvintele “par‘’ = în afarǎ de şi
“enteron” = intestin, desemnând medicamentele care ocolesc tractul gastrointestinal.
4.1.Injecţiile - sunt preparate farmaceutice sterile şi apirogene, obţinute pe cale
industrială. Prin filtrare şi sterilizare se îndepărtează impurităţile din soluţie şi
microorganismele. Soluţia injectabilă este condiţionată în fiole, flacoane sau seringi
preumplute. Fiolele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu o prelungire în care se introduce o
singură doză dintr-un medicament. Substanţele active conţinute se prezintă ca soluţii
adevărate, emulsii sau suspensii. Ca solvenţi se folosesc apa distilată sau bidistilată, uleiuri
vegetale, solvenţi sintetici, rareori solvenţi anhidri (propilenglicol). Pentru preparatele cu
acţiune prelungită se folosesc solvenţi anhidri, miscibili cu apa sau uleiul, soluţii de
macromolecule - gelatină, carboximetilceluloză sodică, polivinilpirolidona, dextran, alginat de
sodiu. Flacoanele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu un dop de cauciuc şi uneori armătură
metalică. Pot conţine soluţii, emulsii, suspensii sau substanţe active sub formă de pulbere
care se dizolvă extemporaneu.
Se prescriu după regulile de la preparatele tipizate.
De exemplu, vom prescrie Xilină fiole 1% pentru anestezia prin infiltraţie.
Rp/ Xilină f 1% a 10 ml
Nr. II
D.S. suo nomine

Cînd prescriem flacoane care conţin pulberi ce se dizolvă extemporaneu (ex tempore),
trebuie să precizăm şi dizolvantul.
Rp/ Oxacilină, flac. 0,25 g
Nr.XX
D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi
#

48
 Rp/ Apă distilată , f 10 ml
Nr.XX
D.S. pentru dizolvare

4.2.Perfuziile - sunt soluţii sterile, apirogene care se administrează intravenos în

cantitate mare (250, 500, 1000 ml), în ritm lent, picătură cu picătură, cu ajutorul aparatului de
perfuzie. Nu pot fi decât soluţii adevărate, deoarece emulsiile provoacă embolie. Se
condiţionează în flacoane sau pungi de plastic. Se întrebuinţează pentru restabilirea
echilibrului hidroelectrolitic, ca înlocuitori de plasmă, pentru introducerea unor medicamente
care se elimină prea repede, în scop nutritiv.
Perfuziile medicamentoase pot conţine:
 electroliţi;
 preparate de sânge şi înlocuitori de plasmǎ (Dextran 40-Rheomacrodex, Dextran 70 –
Macrodex);
 substanţe energetice (alimentaţia parenteralǎ): glucide (glucozǎ, fructozǎ, sorbitol), lipide (ulei
vegetal);
 substanţe utile în terapia afecţiunilor hepatice (arginina, sorbitol);
 substanţe cu acţiune asupra echilibrului acido-bazic.
ATENŢIE! La administrarea perfuziilor se vor avea în vedere douǎ aspecte importante:
 incompatibilitǎţile substanţelor asociate în perfuzie;
 riscul apariţiei tromboflebitei şi septicemiei (la acest risc contribuie canulele, soluţia
administratǎ, locul injecţiei, menţinerea cateterului, flacoanele).

5.Ceaiuri, soluţii extractive, extracte

5.1.Ceaiurile se numesc oficinal Species. Sunt amestecuri de plante uscate şi mărunţite
din care bolnavul îşi prepară singur medicamentul. Se comercializează prin unităţile PLAFAR,
se eliberează la cerere. Într-un ambalaj există 50-100 g de produs, din care se utilizează o
lingură (conţine 5 g) la ¼ l apă (250 ml). Se consumă ad libitum (după plac). Plantele conţin
principii active cu efect slab. Exemple: Ceai hepatic. Ceai laxativ, Ceai gastric, etc.
5.2.Soluţiile extractive – sunt preparate lichide obţinute prin extracţie unor droguri
vegetale cu ajutorul unui solvent. Din punct de vedere al solventului pot fi apoase şi alcoolice.
 Soluţiile extractive apoase – după modul de preparare se clasifică în 3
grupe: infuzii, decocturi şi macerate.
-Infuziile (Infusum) se prepară conform modului prevăzut de farmacopee astfel:
plantele uscate şi mărunţite se amestecă cu apă clocotită, se lasă în contact 30’ sub un capac,

49
apoi se filtrează. Soluţia călduţă obţinută este o infuzie. Infuzarea este o metodă de obţinere a
prerparatelor oficinale cu efect expectorant.
Ex. infuzie din Ipecacuanhae radix - se folosesc 0,5 g plantă la 150,0 g apă. Se
administrează 3-4 linguri pe zi.
Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/150,0 g
D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

O altă infuzie este din Primulae radix, din care se folosesc 4,0 g la 150,0 g apă.
Rp/ Infusii Primulae radicis 4,0 g/150,0 g
D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

Întrucât aceste soluţii pot provoca greaţă, se poate adăuga un edulcorant. Se foloseşte
soluţia de clorură de amoniu cu ulei de anason (ultimul având efect antiseptic la nivelul căilor
respiratorii, dar şi gust plăcut, aromat) în cantitate de 5,0 g.
Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/150,0 g
Solutionis ammonii chloridi anisati 5,0 g
M.D.S. intern 3X1 linguri pe zi.

-Decocturile (Decoctum) se prepară conform farmacopeei astfel: plantele uscate şi

mărunţite se fierb 30’, apoi se filtrează şi se reconstituie cu apă până la volumul iniţial de
soluţie. Se foloseşte această metodă pentru extragerea principiilor active din plante mai
cornoase.
-Maceratele (Maceratum) sunt soluţii extractive apoase care se obţin prin contactul
plantei cu apa la temperatura camerei timp de ore sau zile. Pentru extragerea mucilagiilor
extracţia durează câteva ore.
b)Soluţiile extractive alcoolice sunt tincturile şi vinurile medicinale. Tincturile sunt
soluţii hidroalcoolice obţinute din plante uscate şi mărunţite. Se obţin prin macerare sau
percolare (ultimul procedeu permite obţinerea picătură cu picătură într-un vas special numit
percolator, prin care de sus în jos circulă alcoolul). Se pot utiliza ca atare sau pentru obţinerea
altor medicamente. Prescrierea se face după regulile de la oficinale.
De ex. Tinctura de Opiu
Preparare: Opium pulveratum 11,4 g
Acidum fosforicum 500 g/l
Alcoholum dilutum q.s.

Rp/ Tincturae Opii 1,5 g

D.S. int. câte 5 pic. odată

50
 Vinurile medicinale – se obţin prin fermentarea alcoolică a glucozei. Conţinutul în
alcool este redus (12-16%). Se folosesc la convalescenţi, pentru stimularea apetitului. Ex. Vin
tonic, cu efect roborant (tonifiant).
5.3.Extractele sunt forme oficinale care se obţin prin concentrarea soluţiilor extractive
până la o anumită consistenţă, prin evaporarea solventului. Pot avea diferite consistenţe în
funcţie de cantitatea de solvent rămasă.
Ex. - fluide (fluidum) sunt asemănătoare cu tincturile. Extractum Seccalis cornuti
fluidum se foloseşte ca hemostatic uterin în tratamentul meno– şi metroragiilor.
- moi ( spissum) conţin 20 % solvent. Ex. Extractum Valeriane spissum folosit
pentru prepararea pilulelor cu efect sedativ.
- uscate (siccum) conţin numai 5% solvent. Ex. Extractum Belladonnae siccum
se foloseşte pentru efect antispastic, antisecretor, intrând în compoziţia pilulelor,
supozitoarelor, pulberilor dozate.

III.4.FORMELE MEDICAMENTOASE GAZOASE

Sunt gaze, lichide volatile şi aerosoli.

Gazele se administrează inhalator cu ajutorul aparatului de narcoză. De ex. protoxidul
de azot se livrează în cilindri de oţel sub presiune (54 atm). Are punct de fierbere – 89 0C.
Lichidele volatile sunt anestezicele generale (halotan, eter etilic) sau uleiuri volatile
(ulei de mentă, eucalipt)
Aerosolii (spray-urile) sunt dispersii ale unor picǎturi sau particule foarte fine (diametrul
mediu 50m) în aer, obţinute cu ajutorul unor dispozitive speciale, sunt constituite dintr-un
mediu de dispersie gazos în care se dispersează substanţe active lichide sau solide. Sunt de 2
tipuri: aeroemulsii sau ceţuri (substanţa activă este lichidă) - ex. Codecam, Berotec şi
aerosuspensii sau fumuri (substanţa activă este solidă) - ex. Cromoglicat disodic.
Constau din :
-recipiente presurizate de condiţionare şi preparare;
-dispozitive de preparare a unor aerosoli lichizi (nebulizatoare);
-dispozitive de aerosolizare a unor pulberi.
Aerosolii sunt destinaţi tratamentului unor afecţiuni ale cǎilor respiratorii (aerosoli de
inhalaţie) sau aplicǎrii pe mucoase (nazalǎ, vaginalǎ, rectalǎ) sau pe tegument.
Aerosolii nebulizaţi sunt tot mai folosiţi în terapia unor afecţiuni: astmul bronşic, BPCO,
mucoviscidozǎ, etc.

51
 Componenţii unui aerosol medicamentos sunt: propulsorul, recipientul, valva şi
actuatorul (butonul pentru eliberarea medicamentului) precum şi concentratul, soluţia sau
suspensia medicamentoasǎ.
Tipuri de dispozitive pentru aerosoli de inhalaţie
 dispozitive de aerosolizare cu valvǎ dozatoare (MDI = “metered – dose inhalers”) sunt
cele mai utilizate, eliberând o dozǎ mǎsuratǎ de substanţǎ medicamentoasǎ cu efect
bronhodilatoator sau antiinflamator; conţin aproximativ 200 de doze unitare.
Dezavantajele sistemului MDI sunt:
- eficacitatea terapeuticǎ dependentǎ de coordonarea între eliberarea pufului şi a inhalǎrii mai
greu de realizat de cǎtre unii pacienţi (copii, bǎtrâni, etc.);
- propulsorul o hidrocarburǎ clorofluoruratǎ (freon) a fost incriminatǎ în ipoteza depleţiei de
ozon. Se preconizeazǎ înlocuirea sa în prima etapǎ, cu hidrocarburi fluorurate;
- substanţa medicamentoasǎ este suspendatǎ într-un solvent (acidul oleic) responsabil de apariţia
bronhospasmului şi a tusei;
- depunerea principiului activ preferenţial în cavitatea bucalǎ şi orofaringe poate favoriza apariţia
candidozei orofaringiene (la corticoizii inhalatori).

Tehnica corectǎ de utilizare a MDI cuprinde:

 agitarea recipientului întodeauna înainte de utilizare;
 recipientul se plaseazǎ între buze;
 se înclinǎ uşor capul în spate;
 se asigurǎ o sincronizare între inspirul profund şi eliberarea pufului; (în caz contrar
majoritatea particulelor de medicament rǎmân în gurǎ);
 se va menţine o apnee postinspir de peste 10 secunde, apoi se respirǎ încet.
Dispozitivul de expansiune (“spacer”) ataşat la flaconul presurizat dozator, are rolul de a
selecţiona pentru inhalare doar particulele mai mici capabile sǎ ajungǎ în alveolele pulmonare; în
plus este înlǎturatǎ şi necesitatea coordonǎrii între eliberarea pufului şi inspir.
 dispozitive pentru inhalarea oralǎ a pulberilor (sistemele de tipul: spinhaler, rotahaler,
diskhaler) reprezintǎ o altǎ variantǎ prin care problema coordonǎrii inspirului cu
eliberarea pufului este evitatǎ.
Principiul activ condiţionat sub formǎ de pudrǎ este eliberat şi aspirat în cazul unui inspir
profund deci eficienţa sistemului depinde de capacitatea bolnavului de a aspira doza.
O perfecţionare a dispozitivelor de acest tip o reprezintǎ sistemul carusel (diskhaler) cu 8
doze, utilizate pe rând. Sunt reduse astfel numǎrul de operaţii pe care bolnavul trebuie sǎ le
efectueze, iar în caz de crizǎ astmaticǎ bolnavul are la îndemânǎ dozele necesare.
52
 Medicamente utilizate sub formǎ de aerosoli:
a) în astmul bronşic şi BPCO:
- simpaticomimetice beta 2 cu duratǎ lungǎ de acţiune: Salmeterol, Formoterol;
- simpaticomimetice beta2 cu duratǎ scurtǎ de acţiune: Salbutamol, Fenoterol;
- steroizi de inhalare: Beclometazona, Budesonida, Fluticasona;
- bronhodilatatoare anticolinergice: Ipratropiu, Oxitropiu;
- bronhodilatatoare antialergice: Cromoglicat, Nedocromil.
b)în mucoviscidozǎ: fusafungina, spray cu efect antibacterian.

53
IV.PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR DIN DIFERITE GRUPE TERAPEUTICE

IV.1.MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială
A.PARASIMPATOMIMETICE
I.Cu acţiune directă Pilocarpina clorhidrat f cu 1 mg, colir 10 mg/ml
Pilogel ung. oftalmic 2 %, gel 4% pilocarpina
nitrică
II.Cu acţiune indirectă Miostin f 0,5 mg; 2,5 mg neostigmină metilsulfat,
compr.15 mg neostigmină bromură
III. Reactivator de Toxogonin f 250 mg obidoximă clorură
colinesterază
B.PARASIMPATOLITICE
I.Naturale Atropina sulfat f 1 mg; 0,25 mg atropină
Bromhidrat de f 0,25 mg scopolamină
scopolamină
II .Semisintetice Scobutil, Buscopan f compr., sup. 10 mg bromură de
butilscopolamoniu, supp. 7,5 mg
Scobutil compus f 20 mg scobutil şi 2,5 g
noraminofenazonă, sup. 10 mg scobutil şi
1 g noraminofenazonă
Ipravent aerosol cu bromură de ipratropiu 200
mcg/doză
Spiriva caps. pulb. inhal.18 mcg tiotropium
III. Sintetice Propantelina draj.15 mg propantelină bromură
Antrenyl, Oxifen compr. 5 mg oxifenoniu
Gastrozepin compr. 25 mg pirenzepină
Bretaris Genuair pulb. inhal. 322 mcg/doză aclidinium
bromidum
IV. Midriatice Atropinol sol.oftalmică 1% atropină
Mydrum sol.oftalmică 0,5% tropicamidă
C. ANTISPASTICE
I.Musculotrope Papaverina compr. 50, 100 mg papaverină clorhidrică

No-spa compr.40 mg, 80 mg; f. 40 mg

drotaverină
Duspatalin draj. 200 mg mebeverină
II. Compuse Lizadon P compr.papaverină, atropină,
fenobarbital, propifenazonă, supp.cu
papaverină, atropină, fenobarbital

Piafen compr., f, sup.cu metamizol,

pitofenonă, fenpipramidă

54
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
D.SUBSTANŢE CONTRA Zyban compr. film. elib. prel. 150 mg
DEPENDENŢEI LA bupropion
NICOTINĂ Nicorette freshmint gumă medic.mast. 2 mg, 4 mg nicotină
Niquitin Clear plasture transdermic 7 mg, 14 mg, 21
mg
Champix compr. filmate 1 mg vareniclină

E. CURARIZANTE
a)Antidepolarizante Tubocurarin f. 15 mg/1,5 ml
Pavulon f. 2 mg/ml; 4 mg/2 ml pancuroniu
Alloferin f. 10 mg/2 ml alcuroniu
Norcuron flac.pulb.inj. 4 mg, 10 mg vecuroniu
Tracrium f. 25 mg/2,5 ml atracurium
Mivacron f. 20 mg/10 ml mivacurium
Esmeron flac. 10 mg/ml a 2,5; 5; 10 ml rocuroniu
Nimbex f sol.inj./perfuz.2,5; 5; 10; 25 mg
cisatracurium
Flaxedil, Relaxan f. 40 mg/2 ml ; 80 mg/2 ml galamina
b) Depolarizante Lystenon, Myorelaxin f.50 mg/ml; 100 mg/ml, flac.inj. 500 mg
suxametoniu
F.ALTE RELAXANTE Vistabel pulb.pt.sol.inj 4 U Allergan/0,1 ml
CU ACŢIUNE Toxină botulinică tip A
PERIFERICĂ Neurobloc sol.inj.5000 UI/ml Toxină botulinică tip
B
G. SIMPATOMIMETICE
I. Alfa şi betastimulatoare Adrenalină f. 1 mg/ml epinefrină
Thomasin compr. 10 mg, fiole buvabile 15 mg/ml
etilefrină
Efedrină compr. 50 mg, f. 50 mg efedrină
Ser efedrinat Pic. nayale 0,5%, 1% efedrină
Dopamină clorhidrat f. 10 ml sol 0,5%
Dobutamina Admeda flac.inj 250 mg/50 ml dobutamină
II. Predominant alfa- Noradrenaline tartrate Conc.ptr.sol. perfuz.0,2%, f 4; 8 ml
stimulatoare Aguettant noradrenalină
Rinofug sol.ext. 1mg/ml nafazolină clorhidrică

Proculin sol.oftalmică 0,3 mg/ml nafazolină

Visine classic Pic. oftalmice 0,05% tetrizolinum
Bioflu Nazal Sol. nazală 2,5 mg/ml, spray nazal 5
mg/ml fenilefrină
Olynth HA Spray nazal 0,05%, 0,1% xilometazolină

Afrin Aerosol 0,05% oximetazolină

III. Combinaţii cu efect Picnaz sol.uz ext. cu neomicină 0,05 g şi

decongestionat nazal efedrină 0,1 g
Vibrocil Duo Spray nazal 0,5 mg xilometazolină şi
bromură de ipratropiu 0,6 mg, flac. 10
ml

55
 Bixtonim sol.uz ext. cu 0,5 g efedrină, 0,1 g
nafazolină, 0,02 g hidrocortizon alcool
Rinonef-T Pic. nazale cu efedrină clorhidrat 50 mg
şi neomicină sulfat 50 mg
Coldrex sinus Compr. film. paracetamol 500 mg,
pseudoefedrină 30 mg
Ibusinus/ Nurofen Compr. filmate ibuprofen 200 mg,
raceală şi gripă pseudoefedrina 30 mg
Paracetamol sinus compr. cu 0,5 g paracetamol, 3 mg
clorfeniramin, 30 mg pseudoefedrină
IV.Predominant beta- Salbutamol sol.0,2% pt. aerosoli, compr. 2 şi 4 mg
stimulatoare
Beta 2 selective Berotec sol.0,4% fenoterol pt. aerosoli

Atimos sol. inhalare presurizată 12 mcg/doză

formoterol
Bricanyl sol.inh.2,5 mg/ ml, compr. 2,5 mg
terbutalin
Onbrez Breezhaler caps. cu pulbere ptr. inhalat 150; 300
microg indacaterol
H. SIMPATOLITICE

I. ALFA-BLOCANTE Tolazolin compr. 25 mg, f. 10 mg

a. neselective Ergoceps (Secatoxin) sol.int. 1mg/ml dihidroergotoxină
Hydergine compr.1,5 mg, f 0,3 mg/ml
dihidroergotoxină

b.alfa-1 blocante Minipres compr. 1; 2 mg prazosin

Cardura compr.1;2;4 mg doxazosin
Ebrantil sol. inj.25mg/ 5 ml; 50 mg/10 ml
urapidil
II. BETA – BLOCANTE Propranolol compr.10; 40 şi 80 mg propranolol
Trasicor compr.40; 160 mg oxprenolol
a. neselective Visken compr. 5 mg pindolol
Darob compr.80; 160 mg, sol.inj sotalol
Trimepranol compr. 10 mg metipranolol
b. selective Bloxan compr.50; 100; 200 mg metoprolol
Tenormin compr.50 ; 100 mg atenolol
Acecor compr.200 mg acebutolol
Lokren compr.film.20 mg betaxolol
Concor compr.film.2,5; 5; 10 mg bisoprolol
Celectol compr.200 mg celiprolol
Nebilet compr. 5 mg nebivolol
c.cu acţiune alfa şi beta- Dilatrend compr.6,25; 12,5; 25 mg carvedilol
blocantă
III. Dopegyt compr. 250 mg metil-dopa
NEUROSIMPATOLITIC

56
IV.ASOCIAŢII DE
SIMPATOLITICE ŞI
PARASIMPATOLITICE
V. ANTIMIGRENOASE
DERIVAŢI DIN ERGOT
VI. ANTIMIGRENOASE
AGONIŞTI SELECTIVI
AI RECEPTORILOR
5 HT-1
Distonocalm compr. filmate cu alcaloizi din Radix
Belladonnae, Secara cornută,
propranolol, amobarbital
Calmogen caps. cu alcaloizi din Radix Belladonnae
sau sulfat de atropină;
dihidroergotoxină,
propranolol, hidroxizin
Cofedol draj.1 mg ergotamină, 100 mg cafeină
Sumacta compr.filmate 50, 100 mg sumatriptan
Nacralid compr. filmate 2,5 mg naratriptan
Zolmitriptan compr. orodispersabile 2,5; 5 mg
zolmitriptan
Maxalt compr. 10 mg rizatriptan
Relpax compr. filmate 20; 40 mg eletriptan
Fromena compr. filmate 2,5 mg frovatriptan

REŢETE TIPIZATE

1.Prescripţie pentru un bolnav cu glaucom. Se foloseşte un parasimpatomimetic: pilocarpina,

sub formă de colir 10 mg/ml.

Rp/ Pilocarpină, sol. 10 mg/ml P-6L

Flac.Orig. Nr. I
D.S. în sacul conjunctival 3X1 pic. pe zi

2.Prescripţie pentru un bolnav cu diagnosticul de miastenia gravis. Se utilizează un

parasimpatomimetic din grupa inhibitorilor de acetilcolinesterază: neostigmina bromură,
preparatul Miostin compr. 15 mg.

Rp/ Miostin, compr. 0,015 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int 2x1 compr./zi

3.Prescripţie pentru un bolnav cu colică renală. Se indică un antispastic neurotrop din grupa
parasimpatoliticelor semisintetice: bromura de butilscopolamoniu, preparatul Scobutil fiole de
10 mg.

Rp/ Scobutil, f 0,01 g P-RF

Nr. V
D.S. i.m. 1 f în colică

Se poate prescrie şi preparatul Scobutil compus, fiole care mai conţine şi

noraminofenazonă 2,5 g, dar acesta se poate injecta fie i.m., fie i.v.foarte lent, dar niciodată
s.c., datorită unor fenomene de intoleranţă locală.

Rp/ Scobutil compus, f P-6L

Nr. V
D.S. i.v. lent 1-2 f /zi

4.Prescripţie pentru un bolnav cu litiază renală, pentru atenuarea durerilor. Se foloseşte un

antispastic musculotrop: drotaverina sub forma preparatului No-spa compr.de 40 mg

57
 Rp/ No spa, compr. 0,04 g OTC
Scat.Orig.Nr.I
D.S. int.3x1 compr./zi

5.Prescripţie pentru tratamentul unei crize uşoare de astm bronşic. Se foloseşte un beta 2
stimulator selectiv sub formă inhalatorie: fenoterol, preparatul Berotec spray.

Rp/ Berotec, spray P-6L

Flac. Orig. Nr.I
D.S. inhalator, un puff în criză. Se poate repeta după 5 min, max. 12 puff-uri pe
zi. Un flacon trebuie să ajungă 3 luni.

6.Prescripţie pentru un bolnav cu ateroscleroză cerebrală, cu tulburări de echilibru. Se

foloseşte un simpatolitic alfa-blocant din grupa alcaloizilor de ergot: DH-ergotoxina,
preparatul Ergoceps sol. pentru uz int., administrată sub formă de picături.

Rp/ Ergoceps, sol.uz int. P-6L

Flac. Orig. nr. I
D.S. int 3x5 pic/zi. Se creşte progresiv până la 3x20-40 pic/zi, în funcţie de
valorile TA. Apoi se scade în acelaşi mod.

7.Prescripţie pentru un bolnav cu HTA avansată, cu diabet zaharat asociat. Folosim un alfa 1-
blocant selectiv: prazosinul, preparatul Minipres, compr. de 1 mg.

Rp/ Minipres, compr. 0,001 g P-6L

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int ½ compr/zi , apoi 2 x½ compr.zi… 2-10
compr/zi (în funcţie de valorile TA)

8.Prescripţie pentru un bolnav tânăr cu HTA şi sindrom hiperkinetic. Se recomandă un beta-

blocant, de ex.propranolol - un blocant neselectiv, preparatul Propranolol, compr. de 40 mg.

Rp/ Propranolol, compr.0,04 g P-6L

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 3x1 compr./zi

9.Prescripţie pentru un bolnav cu HTA şi IRC. Se recomandă un neurosimpatolitic, alfa-

metildopa sub forma preparatului Dopegyt, compr 250 mg.

Rp/Dopegyt, compr.0,25 g P-6L

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int 2x1 compr/zi la început. Se creşte treptat până la 2x3-4 compr/zi, în
funcţie de valorile TA.

10.Prescripţie pentru un bolnav cu distonie neurovegetativă, cu manifestări digestive şi

cardiovasculare. Se recomandă o asociere de simpatolitice, parasimpatolitice şi sedative, de
ex. preparatul Calmogen, capsule.

Rp/ Calmogen, caps. P-6L

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int 3x1 caps/zi cu 30’ înainte de mese sau la 2-3 ore după mese.

58
11.Prescripţie pentru un bolnav cu acces de migrenă. Se recomandă vasoconstrictoare în
teritoriul cerebral, preparatul Cofedol, care conţine ergotamină şi cofeină.

Rp/ Cofedol, draj.

Scat Orig.Nr. I
D.S. int. 1 draj la începutul crizei, apoi încă unul, max. 6/săpt.

12.Se mai poate indica sumatriptanul, un agonist serotoninergic pe receptorii 5-HT 1 de la

nivelul vaselor cerebrale, preparatul Sumacta compr.film.50 mg.

Rp/ Sumacta, compr.film 0,05 g P-RF

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int. 2 compr. în criză de migrenă. Nu se repetă doza la acelaşi atac!

REŢETE MAGISTRALE
1. Colir antiglaucomatos: Pilocarpină nitrat 2%.
Rp/ Pilocarpini nitratis 2,00 g
Acidi borici 1,50 g
Natrii tetraboratis 0,15 g
Sol.phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00 g
Aquae destillatae ad 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival 3x1 pic. pe zi.

2. Colir cu efect midriatic: Sulfat de atropină 1%.

Rp/ Atropini sulfatis 1,00 g
Acidi borici 1,50 g
Natrii tetraboratis 0,15 g
Sol. phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00 g
Aquae destillatae ad 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival o picătură pe zi.

3. Picături pentru uz intern cu efect antisecretor şi antispastic: Sulfat de atropină D.U. 1 mg.
Rp/ Atropini sulfatis 0,01 g (miligramatta decem)
Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern, 3X20 pic. pe zi, pe un cub de zahăr

4. Pulbere dozată pentru uz intern cu efect antispastic şi analgezic: Sulfat de atropină

D.U. 1 mg, Papaverină clorhidrat D.U. 40 mg, Noraminofenazonă D.U. 500 mg.
Rp/ Atropini sulfatis 0,001 g
Papaverini hydrochloridi 0,04 g
Noraminophenasoni 0,5 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos. Nr. XX in caps. amylac.
S. int. 3X1 caps. pe zi

59
5.Picături pentru uz intern cu efect antispastic musculotrop: Papaverina clorhidrat D.U. 40
mg.

Rp/ Papaverini hydrochloridi 0,04 g

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. sol
D.S. int. 3X20 pic pe zi, pe un cub de zahăr

6. Supozitoare cu efect analgezic, antispastic şi sedativ: Noraminofenazonă D.U. 500 mg,

Sulfat de atropină D.U. 1 mg, Fenobarbital D.U. 30 mg.

Rp/ Noraminophenasoni 0,5 g

Atropini sulphatis 0,001 g
Phenobarbitali 0,03 g
Butyri cacao q.s.
M.f. supp.
D.tal.dos. Nr. VI in chartam cerata
S. intrarectal, 1 sup. în colică renală

7. Pulbere dozată pentru uz intern cu efect bronhodilatator: Efedrina clorhidrat D.U. 30 mg,
Papaverina clorhidrat D.U. 40 mg, Aminofilină D.U. 200 mg.

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,03 g

Papaverini hydrochloridi 0,04 g
Aminophyllini 0,2 g
Amyli tritici ad 1,0 g
D.tal.dos.Nr. XX in caps. amylac.
S. intern 1-1-0 caps. pe zi.

8. Poţiune cu efect bronhodilatator pentru adulţi: Efedrina clorhidrat D.U. 20 mg, Aminofilină
D.U. 200 mg.

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,2 g

Aminophyllini 2,0 g
Sirupi simplicis 30,0g
Aquae destillatae ad 150,0 g
M.f.sol.
D.S. int. 2X1 linguri pe zi (dimineaţa şi la prânz)

60
 IV.2. MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială

I.GLICOZIZI DIGITALICI
Digoxin f 0,5 mg, compr. 0,25 mg digoxină

II. STIMULATOARE ALE Dopamina clorhidrat f sol. perf. 5 mg/ml a 10 ml

RITMULUI ŞI Dobutamina Admeda flac.inj.250 mg/50 ml dobutamină
CONTRACTILITĂŢII Adrenalina fiole 1mg/ml epinefrină
MIOCARDICE Gutron compr.2,5; 5 mg midodrină

Inocor sol.inj 5 mg/ml – 20 ml amrinonă

Corotrope sol.inj. 1 mg/ml – 10 ml milrinonă
III. ALTE Simdax conc. ptr. sol. perf. 2,5 mg/ml
STIMULATOARE flac. a 5 ml levosimendanum
CARDIACE
IV. ANTIANGINOASE ŞI CORONARODILATATOARE

A)NITRAŢI ORGANICI Nitroglicerină compr.sublinguale 0,5 mg

nitroglicerină
Nitromint compr. elib. prel. 2,6 mg
nitroglicerină
Nitromint Spray 10%, 0,4 mg/doză
Nitroderm TTS 5 nitroglicerină
sistem transdermic conţ.25 mg NG,
eliberând 5 mg/24 ore
Nitronal f. sol perf. 1 mg/ml a 10 ml
nitroglicerină
Nitropector compr.20 mg pentaeritritil
Isodinit R Retard tetranitrat
compr.retard 20 mg isosorbid
dinitrat
Olicard 40-60 Retard caps elib. prel. 40 şi 60 mg
isosorbid mononitrat
B)BLOCANŢI AI Nifedipina/Corinfar draj., caps.10 mg, compr.retard 20
CANALELOR DE CALCIU Norvasc mg
compr. 5 mg amlodipină
Plendil compr.retard 2,5; 5; 10 mg
felodipină
Agozol draj. 60 mg prenilamină
Isoptin draj. 80 mg, compr.film. 40 mg,
f 5 mg/2 ml verapamil
Diltiazem compr. 60 mg diltiazem

61
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
V. ANTIANGINOASE ŞI CORONARODILATATOARE (continuare)
C)BETA-BLOCANŢI
1.Neselectivi Propranolol compr.10, 40 mg, f 5mg/5 ml
propranolol
Visken compr. 5 mg pindolol
Darob compr.80, 160 mg sotalol
2.Selectivi Bloxan/Egiloc compr.25, 50, 100 mg metoprolol
Atenocor/Tenormin compr.50, 100 mg atenolol
Acecor compr. 200 mg acebutolol
Lokren compr.film.20 mg betaxolol
Concor compr.film.2,5; 5; 10 mg bisoprolol
Nebilet compr.5 mg nebivolol
3.Beta-blocant cu acţiune Dilatrend compr.6,25; 12,5; 25 mg carvedilol
alfa-blocantă
D)CORONARODILATATOARE SELECTIVE
Dipiridamol draj. 25 şi 75 mg, f 10 mg
dipiridamol
E)ALTE VASODILATATOARE
Corvaton compr., f 2 mg molsidomin
Preductal compr.elib.mod. 35 mg trimetazidină
Angedil compr. 10; 20 mg nicorandil
F) ALTE PREP.PTR. TRAT. ANGINEI PECTORALE
Corlentor compr. film. 5; 7,5 mg ivabradinum
Ranexa compr. film .elib. prel. 375; 500; 750
mg ranolazinum
VI. ANTIARITMICE

I. Membran-stabilizatoare Chinidina sulfat compr. 200 mg chinidină sulfat

Xilină (uz cardiologic) sol. inj 1%, f a 10 ml lidocaină
Mexitil caps.200 mg, f 250 mg mexiletin
Propafenonă Arena compr. 150 mg propafenonă
Tambocor compr.50, 100 mg flecainidă
II. Beta-blocanţi Propranolol Vezi mai sus
Oxprenolol Vezi mai sus
Cordanum draj. 50 mg talinolol
III. Blocantele canalelor de Amiodarona/Cordarone compr. 200 mg amiodaronă
K Multaq compr. film. 400 mg dronedaronă
IV. Blocanţi ai canalelor Isoptin/Falicard/ draj 40; 80 mg, f. 5 mg verapamil
calciului Cordamil
V. Cu acţiune metabolică Aspacardin/Panangin compr.cu aspartat de potasiu şi
magneziu

62
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

VII.VASODILATATOARE PERIFERICE (ANTIISCHEMICE)

A)MUSCULOTROPE Miofilin compr. 100 mg, f. 240 mg aminofilină
Pentoxifilin draj., f. 100 mg pentoxifilină
Trental draj. 400 mg pentoxifilină
Xantinol nicotinat compr. 150 mg, f. 300 mg
Epicol retard compr.retard 150 mg nicotinil alcool
Acid nicotinic compr.100 mg
Fosfobion f.10 mg ATP
Vadicreină flac.pulb.liofilizată 40 UK
kalidinogenază
Nicerium draj.10 mg, caps. elib. modif. 15; 30 mg
nicergolin
Vincamină (Oxibral) draj. 10 mg vincamină
Naftidrofuril oxalat caps. 100 mg, compr. film. elib.prel.
naftidrofuril
Halidor compr. 100 mg, f. 50 mg benciclan
Dialon compr.film. 300 mg buflomedil
B)NEUROTROPE Ergoceps, Redergin sol.uz int. 1 mg/ml (20 pic) DH-
ergotoxină
Hydergin f. 0,3 mg dihidroergocriptină, -
ergocristină, - ergocornină
Tolazolină compr. 25 mg, f. 10 mg
Duvadilan compr.20 mg, caps.ret. 40 mg, f. 10 mg
isoxsuprină
VIII.ANTIHIPERTENSIVE

I.SIMPATOPLEGICE Clonidina (Haemiton) compr. 0,15 mg clonidină

CENTRALE ŞI Physiotens compr.film. 0,2; 0,3; 0,4 mg
PERIFERICE moxonidină
Tenaxum compr.1 mg rilmenidină

Ebrantil iv 25-50 Sol.inj. 25 mg/5 ml, 50 mg/10 ml

urapidil
Dopegyt compr. 250 mg metil-dopa
Minipress compr. 1; 2 mg prazosin
Cardura XL 4 compr. elib. modif. 4 mg doxazosin
Beta-blocanţi vezi Medicaţia SNV

63
 Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANTIHIPERTENSIVE (contin.)
II.VASODILATATOARE Hipopresol draj. 25 mg dihidralazină
DIRECTE Nipride pulb.inj. 50 mg nitroprusiat de sodiu
Nifedipin(Adalat, draj., caps. 10 mg, compr.retard 20
Corinfar) mg nifedipină
Baypress compr. 10; 20 mg nitrendipină
Norvasc compr. 5; 10 mg amlodipină
Plendil compr.retard 2,5; 5; 10 mg felodipină
Nimodipin compr. 30 mg nimodipină

Lusopres compr. 20 mg nitrendipină

Lacipil compr. film. 2; 4 mg lacidipinum

Lercanidipin Actavis compr. folm. 10; 20 mg

lercanidipinum
Verapamil (Isoptin) compr.film. 40; 80 mg verapamil

Diltiazem LPH compr. 60 mg diltiazem

III. PRODUSE ACTIVE Captopril (Tensiomin) compr. 12,5; 25, 50 mg captopril
PE SISTEMUL RENINĂ Enap (Renitec) compr. 5; 10; 20 mg, f. 1,25 mg/ml
enalapril
– ANGIOTENSINĂ Lipril compr.5; 10 mg lisinopril
a) Inhibitorii ECA Accupro compr.film. 5, 10; 20 mg quinapril
Monopril compr. 10; 10 mg fosinopril
Gopten caps. 0,5; 2 mg trandolapril
Prestarium compr. film. 2,5; 5; 10 mg
perindopril
Zomen compr.film.7,5; 30 mg zofenopril
Ramipril AC compr. 2,5; 5; 10 mg ramipril
Pipredo compr. 0,5; 1; 2,5; 5 mg cilazapril
Cibacen compr.film. 5; 10; 20 mg benazepril
III. PRODUSE ACTIVE Cozaar compr. 12,5; 50 mg losartan
Diovan compr. film. 40; 80; 160 mg
PE SISTEMUL RENINĂ valsartan
– ANGIOTENSINĂ Aprovel compr.75; 150; 300 mg irbesartan
b)Antagonişti ai Micardis compr.20, 40, 80 mg telmisartan
angiotensinei II Teveten compr.film. 600 mg eprosartan

Atacand compr.4, 8, 16 mg candesartan

cilexetil
Olmetec compr. film. 10; 20; 40 mg
olmesartan medoxomil
Edarbi compr. 20; 40; 80 mg azilsartan

64
c. Alte substanţe care Rasilez/Sprimeo compr. film. 150; 300 mg aliskiren
acţionează pe sistemul
renină-angiotensină
Inhibitor al reninei
IV.SALURETICE Nefrix compr.25 mg hidroclorotiazidă
Clortalidon compr. 100 mg
Tertensif compr.film. 2,5 mg indapamid
Furosemid compr.40 mg, f 20 mg/2 ml
furosemid
V. COMBINAŢII CU Enap H compr.20 mg enalapril, 25 mg
hidroclorotiazidă
EFECT Ampril HD compr. 5 mg ramipril, 25 mg
ANTIHIPERTENSIV hidroclorotiazidă
Skopryl compr. 10 mg lisinopril, 25 mg
hidroclorotiazidă
Accuzide compr.10 mg quinapril, 12,5 mg
hidroclorotiazidă
Indapril compr. perindopril 2/4 mg,
indapamidă 0,625/1,25 mg
Zomen Plus compr.film. zofenopril 30 mg,
hidroclorotiazida 12,5 mg
Coripren compr.film. enalapril 10/20 mg,
lercanidipin 10 mg
Lisonorm compr. lisinopril 10/20/20 mg,
amlodipină 5/10/5 mg
Eneas compr. nitrendipin 20 mg, enalapril
10 mg
Amlessa compr. perindopril 8/8//4/4 mg,
amlodipină 5/10/5/10 mg
Egiralmon compr. 2,5/5/5/10/10 mg ramipril,
2,5/5/10/5/10 mg amlodipină
Hyzaar compr. film. losartan 50 mg,
hidroclorotiazidă 12,5 mg
Co-Avassan compr. fil. 80/160/160 mg valsartan,
12,5/12,5/25 mg hidroclorotiazidă
Coaprovel compr. 150/300 mg irbesartan,
12,5/12,5 mg hidroclorotiazidă
Micardisplus compr. 40/80/80 mg telmisartan,
12,5/12,5/25 mg hidroclorotiazidă
Atacand plus compr. 16/32/32 mg candesartan,
12,5/12,5/25 mg hidroclorotiazidă
Exforge compr.160/160/80 mg valsartan,
10/5/5/ mg amlodipină
Twynsta compr.40/80 mg telmisartan, 5/10
mg amlodipină
Exforge HCT compr. valsartan, amlodipină,
hidroclorotiazidă 160/5/12,5 mg,
320/10/25 mg
Inovum HCT compr.olmesartan, amlodipină,
hidroclorotiazidă 20/15/12,5 mg,
40/10/25 mg

65
 REŢETE TIPIZATE

1.În insuficienţa cardiacă congestivă se prescriu tonicardiace, medicamente care cresc forţa de
contracţie, îmbunătăţesc randamentul cardiac, scad frecvenţa şi încetinesc conducerea
atrioventriculară. În caz de supradozare au efect batmotrop pozitiv şi tonotrop pozitiv. Aceste
medicamente au un indice terapeutic mic, o margine de siguranţă îngustă, astfel că la unii
bolnavi, mai ales în prezenţa unor factori favorizanţi (hipopotasemie, hipoxie) dozele
terapeutice produc fenomene toxice. Cele mai cunoscute tonicardiace sunt digitalicele,
glicozide extrase din diferite specii de Digitalis (purpurea, lanata). Se administrează conform
unei scheme numită “digitalizare” care cuprinde o doză de atac, o doză de saturaţie şi una de
întreţinere.

Pentru Digoxin, doza de atac 1-2 mg/zi, doza de saturaţie 2 mg, doza de întreţinere 0,25
mg/zi.
Rp/Digoxin, f 0,0005 g P-RF
Nr. IV
D.S. i.v. 2x1 f pe zi, 2 zile
#
Rp/Digoxin, compr. 0,00025 g P-6L
Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi, 5-6 zile pe săptămână
Calculele:
1 f Digoxin ………….0,0005 g
X…………………… 0,002g (doza de saturaţie)
X=4 fiole, care trebuie administrate în 2 zile, deci 2 fiole pe zi (0,001 g/zi, adică doza de
atac). După ce se realizează digitalizarea, se trece la tratament de întreţinere, doza fiind de
0,00025 g pe zi, deci exact cantitatea conţinută într-un comprimat de Digoxin.

2.În criza de angină pectorală se administrează nitroglicerina, sub formă de comprimate

sublinguale de 0,0005 g sau aerosol (Nitromint) cu 0,0004 g/puf. Dacă durerea nu dispare în
cca 30’, fie este vorba de durere de altă natură, sau poate fi vorba de durerea din infarctul
miocardic acut, care nu răspunde la administrarea sublinguală de nitroglicerină. Atenţie!
Comprimatele sunt volatile, de aceea după cca 6 luni, eficacitatea preparatului poate scădea.
Dacă se administrează abuziv, din cauza efectului vasodilatator intens, produce scăderea
puternică a tensiunii arteriale cu tahicardie reflexă, care poate precipita apariţia unei noi crize
anginoase.
Rp/Nitroglicerină, compr. 0,0005 g P-6L
Scat. Orig. nr. I
D.S. sublingual, un compr. în criză (max. 4 pe zi)

3.Pentru prevenirea crizelor de angină pectorală se poate aplica nitroglicerină plasture (TTS)
ce conţine 25 mg (se eliberează 5 mg pe 24 ore) şi care se aplică pe pielea toracelui şi se ţine
8-12 ore (tratament discontinuu) sau 24 ore (tratament continuu). O alternativă este
administrarea per os a nitraţilor cu acţiune prelungită: izosorbid dinitrat şi mononitrat. Pentru
prevenirea instalării toleranţei în cazul tuturor acestor preparate se recomandă efectuarea
pauzelor în administrare, pentru refacerea grupărilor tiol de la nivelul endoteliului vascular,
responsabile de eliberarea de NO.

Rp/ Olicard retard, caps. 0,04 g P-6L

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 2x1 compr. pe zi (pauză duminica)

66
4.Pentru tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice foarte mult se prescriu blocanţii
canalelor calciului: nifedipină, amlodipină, felodipină. Dezavantajul nifedipinei constă în
absorbţia foarte rapidă, care determină vasodilataţie marcată, bufeuri de căldură, congestia
feţei şi chiar tahicardie reflexă. Aceste efecte adverse sunt scăzute la celelalte substanţe
amintite mai sus, care se administrează într-o singură priză pe zi.

Rp/ Norvasc, compr. 0,005 g P-6L

Scat. orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi

5.La un bolnav cu istoric de infarct miocardic, pentru reducerea riscului de recidivă şi

prelungirea duratei de viaţă se poate prescrie un beta-blocant, care scade consumul de oxigen
miocardic, protejând cordul de influenţa negativă a emoţiilor, efortului fizic, inervaţiei
simpatice.
Rp/Metoprolol, compr. 0,05 g P-6L
Scat. Orig. Nr. I
D.S int. 2x1 compr. pe zi

6.În tratamentul hipertensiunii arteriale se pot prescrie simpatolitice, vasodilatatoare directe,

antiangiotensinice şi diuretice. Tratamentul acestei afecţiuni se face în funcţie de stadiul
afecţiunii şi mecanismul fiziopatologic. De ex. la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă se
administrează diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, dar sunt contraindicaţi blocanţii
canalelor de calciu de tip verapamil şi diltiazem. În hipertensiunea de sarcină de elecţie este
metildopa, dar se contraindică antiangiotensinicele. La hipertensivii cu astm bronşic de elecţie
sunt dihidropiridinele, dar se contraindică beta-blocanţii neselectivi. De obicei, se
administrează mai multe medicamente pentru a preveni mecanismele de contrareglare induse
de fiecare medicament antihipertensiv. Foarte rar se face o monoterapie, mai ales la vârstnici
la care se administrează de obicei diuretice sau blocanţi ai canalelor de calciu.

Rp/Clonidină, compr. 75 microg P-6L

Scat. orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi 3 zile………4 compr. pe zi

sau
Rp/Dopegyt, compr. 0,25 g P-6L
Scat. orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi…………4 compr. pe zi

sau
Rp/Captopril, compr. 0,025 g P-6L
Scat. orig. Nr. I
D.S. int. ¼ compr. pe zi 3 zile………½ compr. pe zi 3 zile…2 compr.
pe zi (în funcţie de valorile TA)

Foarte bine tolerate și cu eficacitate crescută sunt combinaţiile cu efect antihipertensiv, care
asociază de exemplu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau sartani cu
hidroclorotiazidă, sau cu BCC din grupa dihidropiridine sau cu ambele.

Rp/ Twynsta compr. 40/5 mg P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi, dimineaţa

67
În urgenţe hipertensive se poate administra un diuretic de ansă – furosemidul, sau
vasodilatatoare în perfuzie – de ex. nitroprusiat, nitroglicerină, diazoxid.

Rp/Furosemid, f 0,02 g P-RF

Nr. IV
D.S. i.v. 1-2 f în criză de HTA

7.În sindroame ischemice periferice se prescriu vasodilatatoare care acţionează prin mecanism
neurotrop sau musculotrop. Un exemplu de vasodilatator prin mecanism musculotrop este
pentoxifilina, un derivat xantinic, care are şi efect reologic. Se indică în arteriopatii obliterante
ale membrelor inferioare, tulburări de circulaţie cerebrală. Atenţie! Potenţează efectul
hipoglicemiant al insulinei şi glibenclamidei; la asocierea cu anticoagulante sau antiagregante
plachetare se monitorizează timpul de sângerare sau indicele de protrombină.

Rp/Pentoxifilin, draj. 0,1 g P-6L

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 3x2 draj. pe zi, 15 zile, apoi 3x1 draj. pe zi după mese

IV.3. MEDICAŢIA DIURETICĂ

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

Diuretice tiazidice şi cu profil Nefrix
asemănător
Diuretice de ansă
Antagonist de aldosteron
Combinaţii diuretice
Alte diuretice
comercială
compr. 25 mg hidroclorotiazidă
Tertensif compr.elib.prel. 1,5 mg indapamid
Furosemid/Lasix compr. 40 mg, f 20 mg furosemid
Spironolactonă compr. film. 25 mg spironolactonă
Inspra compr. film. 25, 50 mg eplerenonă
Ecodurex (Diursan, compr. 5 mg amilorid, 50 mg
Moduretic) hidroclorotiazidă
Triampur compr. 25 mg triamteren, 12,5 mg
compositum hidroclorotiazidă
Diurex caps. spironolactonă 50/100 mg,
furosemid 20 mg
Samsca compr. 15, 30 mg tolvaptan

REŢETE TIPIZATE

1.În edeme cardiace, pentru tratamentul de fond al HTA se prescriu diuretice tiazidice sau cu
profil asemănător (potenţă medie, inhibă reabsorbţia a cca 10% din sodiul din ultrafiltrat). Se
pot asocia cu Aspacardin sau KCl pentru a contracara pierderile de potasiu, hipopotasemia
fiind un mecanism autolimitant al efectului acestor diuretice.

Rp/Nefrix, compr. 0,025 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int.3x1 compr. pe zi 3 zile, apoi 1-2 compr la 3 zile

2.Un diuretic folosit foarte mult ca antihipertensiv este indapamida (Tertensif) care se
administrează zilnic în doză de 1,5 mg.

68
 Rp/ Tertensif, compr. 0,0015 g P-6L
Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi, dimineața

3.În edeme cu hiperaldosteronism secundar (cirotice, nefrotice) se poate prescrie

spironolactona, care acţionează ca un inhibitor competitiv la aldosteronului. Efectul se
instalează după o perioadă de latenţă de 24 ore, fiind maxim după 2-3 zile.

Rp/Spironolactona, draj. 0,025 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 4x1 draj. pe zi 3 zile, apoi 1 draj. pe zi

4. În edeme rezistente din insuficienţa cardiacă congestivă cronică şi ciroză hepatică se

recomandă o asociere a unui diuretic de ansă (furosemidul) cu un diuretic care economiseşte
potasiul (spironolactona), preparatele Diurex sau Diurocard.

Rp/ Diurex caps. 50/20 mg P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 caps pe zi

5. În caz de hiponatremie la adulți datorită sindromului de secreție inadecvată de hormon

antidiuretic (SIADH) se recomandă un antagonist selectiv al receptorului V2 al vasopresinei,
tolvaptan. Atenţie! A nu se utiliza mai mult de 30 de zile, deoarece poate cauza insuficienţă
hepatică.

Rp/Samsca, compr. 15 mg S
Scat.Orig.Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi

69
 IV.4. MEDICAŢIA SISTEMULUI SANGVIN
Grupa de Denumirea comercială Forma şi compoziţia
medicamente

I. ANTITROMBOTICE
Anticoagulante Heparina f 5000 UI/ml a 1 ml și 5 ml
naturale Antithrombin III Imuno Liofilizat conţinând 500 UI sau 1000
50 UI/ml UI antitrombina III umană x 10 sau 20
ml solvent şi trusă ptr. reconstituire şi
administrare
Atryn f cu pulb. ptr. sol. inj. iv 1750 UI
antitrombina alfa
Fragmin f 2500UI/ml a 4 ml, 10.000 UI/ml
dalteparină sodică
Clexane f 20 mg/0,2 ml, 40 mg/0,4 ml, 60
mg/0,6 ml, 80mg/0,8 ml enoxaparina
Fraxiparine sol.inj.s.c. 9500 UI AXa/ml
nadroparină
Clivarin seringi preumplute 1432 UI/ 0,25 ml,
3426 UI/ 0,6 ml reviparină
Innohep sol.inj.1000UI antiFXa/ml tinzaparina

Zibor Sol. inj.2500 UI/0,2 ml bemiparina

Anticoagulante orale Trombostop/Sintrom compr. 2 mg acenocumarol
Orfarin compr. 3; 5 mg warfarină
Antiagregante Plavix/Plavocorin/ compr.film. 75 mg clopidogrel
plachetare Trombex
Efient compr. film. 5, 10 mg prasugrel
Ticlid/Ipaton compr.film. 250 mg ticlopidină
Brillique compr. film. 90 mg ticagrelor
Aspirin Cardio/Aspenter compr.film. 100 mg acid acetilsalicilic/
compr.film. 75 mg - ,, -
Dipiridamol Zentiva compr.film. 25 mg
Reopro f 2 mg/ml-5 ml abciximab
Integrilin sol.perf.0,75 mg/ml, f 2 mg/ml-10 ml
eptifibatida
Ilomedin conc.ptr.sol.perf.20 microg/ml iloprost
Aggrastat conc.ptr.sol.perf.0,25 mg/ml-50 ml
tirofiban
Aggrenox caps.elib. modif. 25 mg acid
acetilsalicilic și 200 mg dipiridamol
Duoplavin compr.film.75 mg clopidogrel și 75 mg
acid acetilsalicilic
Fibrinolitice Streptase pulb.liofil. 250.000, 750.000,
1.500.000 U.I. streptokinază
Actilyse pulb.liof. 50 mg alteplază (sin. Tissue
plasminogen activator)
Rapilysin pulb.ptr.sol.inj.10 U reteplaza
Metalyse pulb.+solv.ptr.sol.inj.6000, 10000 U.I.
tenecteplaza

70
Inhibitori direcţi ai Revasc pulb. ptr. sol. inj. 15 mg, solv. ptr. sol.
trombinei inj.0,5 ml desirudinum
Refludan pulb. ptr. sol. inj./perf. 20 mg, 50 mg
lepirudinum
Angiox pulb. ptr. conc. ptr. sol. inj./perf. flac.
250 mg bivalirudinum
Pradaxa caps. 75, 110, 150 mg dabigatran
etexilat
Inhibitori direcţi ai Eliquis compr. film. 2,5; 5 mg apixaban
factorului XA
Alte antitrombotice Arixtra seringi preumplute sol. inj.1,5 mg/0,3
ml; 5 mg/0,4 ml fondaparinux sodium
Xarelto compr. film. 10 mg rivaroxabanum

II. HEMOSTATICE-COAGULANTE

1.Cu acţiune vasculară Adrenostazin f. 0,3 mg/ml a 5 ml carbazocrom

Etamsilat f. 250 mg/2 ml etamsilat
Rutosid f. 80 mg
Tarosin compr. 50 mg acid ascorbic, 20 mg rutozid

Difebiom compr. 100 mg antocianozid

2.Cu acţiune coagulantă Fitomenadiona f. 10mg/ml vitamina K1
sistemică Emoclot Liof. factor VIII 500 U.I.+ solv. ptr. sol. perfuz.
flac. 10 ml
Advate 250-500- Liof. fact. VIII octolog alfa (factor VIII de
1000-1500-2000- coagulare recombinant) 250,500, 1000, 1500,
3000 2000, 3000 U.I.+ solvent ptr sol. perf. flac. 5 ml
Immunine Liof. fact. IX 600; 1200 U.I.+ solv. ptr. sol. perf.
flac. 5 ml
Immunate Pulb. ptr. sol. inj. 250, 500, 1000 U.i. factor VIII
+ factor von Willebrand
Novoseven Pulb. 1 mg, 1,2 mg, 2 mg, 2,4 mg, 4,8 mg, 5 mg
eptacog alfa activatum (factor VII a de coagulare
recombinant)
Benefix Pulb. 250, 500, 1000, 2000 U.I. + solv. ptr. sol.
inj. flac. 5 ml nonacog alfa activatum (factor IX
de coagulare recombinant)
Haemocomplettan p flac. 1 g prod. liofilizat concentrat de fibrinogen

3.Cu acţiune coagulantă Evicel Sol. ptr. hemostază locală, flac. 1; 2; 5 ml

locală fibrinogen uman + trombină umană
Tachosil Burete medicamentos 1 cm2 conţine fibrinogen
uman 5,5 mg și trombină umană 2 U.I.
4.Cu acţiune Exacyl sol.buvabilă 100 mg/ml, f 10 ml
antifibrinolitică ac. tranexamic

5.Cu acţiune Protamină sulfat f 50 mg

antiheparinică

71
 Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

III. ANTIANEMICE
A. PREPARATE CU FIER
a. Fe bivalent – Ascofer compr. 40 mg gluconat de fier
preparate orale
Ferro-gradumet compr.retard 325 mg sulfat feros (105 mg fier)

Tardyferon draj. elib. prel. 80 mg sulfat feros

b. Fe trivalent – Ferrum Hausmann sirop 10 mg/ml, flac. a 150 ml complex de
preparate orale hidroxid de fier (III) polimaltozat
Fer-sol flac. 24 mg fier / ml ferocholinatum
Ferplex sol. orală 800 mg/15 ml (= 40 mg Fe3+)
proteinsuccinilat feric
c. Fe trivalent – Monofer sol. inj./perf. 100 mg/ ml complex de fier (III)
preparate parenterale izomaltozat
Venofer sol. inj. perf. 20 mg/ml complex de hidroxid de
fier (III) sucroză
Ferinject sol. inj. perf. 50 mg fier./ml
ferri carboxymaltosum
B) FACTORI DE
MATURAŢIE
Vitamina B12 50-1000 f. 50, 1000 gamma / ml cianocobalamină
Acifol compr. film. 5 mg acid folic
C) COMBINAŢII Ferretab caps. elib. prel. fumarat feros/acid folic
Tardyferon Fol draj. elib. prel. sulfat feros, acid folic,
mucoproteoză, acid ascorbic
Ferrograd folic compr.film.sulfat feros/acid folic
Ferro-folgamma caps. moi acid folic 5 mg, vitamina B12 0,01
mg, fier 37 mg
E) ERITROPOETINA Epoetin alfa sol.inj. seringă preumplută 1000 u/0,5 ml, 2000
u/1 ml, 20 000 u/0,5 ml, 40 000 u/ 1 ml
epoetinum alfa (eritropoetină)
Aranesp sol. inj. 10mcg/0,4 ml; 15 mcg/0,375 ml in
seringă preumplută sau stilou injector
darbepoetinum alfa
Mircera sol. inj. 30 mcg/0,3 ml; 50 mcg/0,3 ml în
seringă preumplută metoxi-polietilenglicol
epoetinum beta
Eporatio sol. inj. seringi preumplute 1000 ui/0,5 ml;
2000 ui/0,5 ml; 3000 ui/0,5 ml epoetinum teta
Retacrit sol. inj. seringi preumplute 1000 UI/0,3 ml;
20000 UI/0,6 ml epoetinum zeta

72
IV. SUBSTITUENŢI DE PLASMĂ
Naturali Albumina umană flac. inj. 50 g/l, 250 ml albumină umană
5%
Baxter
Plasmă defibrinată flac.pulb.(se diz.în 500 ml ser fiz.)
Plasmă uscată flac. 150 ml
Artificiali Dextran 40 flac.sol.perf. 10% în ser fiz sau G5%
500 ml
Dextran 70 flac.sol.perf. 6% în ser fiz sau G 5%
500 ml
Gelofusine flac.sol.perf. 4% succinilgelatină, 500 ml

Haemaccel Sol. perf. 35 g /1000ml, flac. 500 ml

poligelinum
Venofundin flac.sol.perf. 6% hidroxietilamidon
(HES) şi 0,9% NaCl pungă 250 ml, 500
ml
V. ALTE SOLUŢII I.V.
Clorură de sodiu sol.inj. 10,20% fiole a 10 ml
Ser fiziologic sol.inj. 0,9% fiole a 10 ml , sol.perf.
0,9% saci p.v.c. 250, 500 şi 1000 ml
Ringer’s saci p.v.c. a 1000 ml sol. 8,6 g NaCl,
0,33 g CaCl2, 0,3 g KCl
Sol.Ringer lactată saci p.v.c. 250, 500 ml, 1000ml conţine
NaCl 6 g, KCl 0,4 g, clorură de calciu
dihidrat 0,27 g, lactat de sodiu 3,2 g
Sol. Hartmann Flac. sol. perf. 500 ml
Glucoză sol.perf. 5; 10, 20 % , flac a 250 şi 500
ml, f a 10 ml sol. 33%
Sorbitol sol.perf. 5% saci p.v.c 500 ml, 2000 ml
sorbitol
Bicarbonat de sodiu flac. 100 ml, 250 ml
8,4%
Natrii chloridi sol.perf.0,9% NaCl, 5% glucoză
infundibile cum flac.500 ml
glucosi 5%

73
 REŢETE TIPIZATE

1.Pentru prevenirea trombozelor arteriale de indică antiagregante plachetare: acid

acetilsalicilic, sulfinpirazonă, dipiridamol, clopidogrel, ticlopidină sau analogi sintetici ai
prostacliclinei. De ex. clopidogrelul (Plavix) acţionează prin blocarea selectivă şi ireversibilă
a receptorilor pentru ADP de la nivel plachetar şi se indică după intervenţii de chirurgie
cardiovasculară (by-pass-uri, stent-uri).

Rp/Plavix, compr.film. 0,075 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S.int. 1 compr. pe zi

Medicamente mai noi cu efect antiagregant plachetar sunt eptifibatida - un inhibitor peptidic
de tip RGD a receptorilor plachetari GPIIb/IIIa, tirofibanul - un inhibitor nepeptidic al
receptorilor plachetari GPIIb/IIIa şi abciximabul - un anticorp monoclonal blocant al
receptorilor GPIIb/IIIa.

2.În tromboze venoase, embolie pulmonară se indică un anticoagulant natural, heparina.

Controlul eficacităţii terapeutice se face prin determinarea timpului de tromboplastină
parţial activat, care trebuie să crească de 1,5-2,5 ori. Antidotul în caz de supradozare este
sulfatul de protamină. Atenţie! A nu se injecta intramuscular (risc de hematom).

Rp/Heparina, f 5.000 U.I. S

Nr. XXX
D.S. i.v. 6x1 f pe zi, 5 zile

3.La un bolnav cu fibrilaţie atrială, pentru prevenirea emboliei arteriale se prescrie un

anticoagulant oral, de tip antivitamină K, de ex. acenocumarol (Trombostop). Atenţie!
Acţionează după un timp de latenţă de cca 72 de ore. Pentru controlul eficacităţii terapeutice
se determină I.N.R.–ul (Raport Internațional Normalizat) care are valori normale de 0,9-1,1 și
trebuie să ajungă la 2-3 (2,5-3,5 la bolnavi cu proteze valvulare mecanice). Atenţie! Nu se
administrează înainte şi câteva zile după intervenţii chirurgicale. Poate prezenta interacţiuni
de ordin farmacocinetic cu alte medicamente care se leagă de proteinele plasmatice, de ex.
AINS, cu apariţia de hemoragii. Antidotul în caz de supradozare este vitamina K1.

Rp/Trombostop, compr. 0,002g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. iniţial 5-8 compr. pe zi, apoi 1-3 compr pe zi ( în funcţie de
I.N.R.)

4.Pentru profilaxia bolii tromboembolice (tromboza venelor profunde, embolia pulmonară) în

chirurgia ortopedică şi generală sau prevenirea coagulării circuitului în circulaţia
extracorporeală în cursul hemodializei se prescriu heparine cu masă moleculară mică, obţinute
prin depolimerizarea chimică sau enzimatică a heparinei standard. Se administrează exclusiv
subcutanat, au o absorbţie practic totală, iar durata acţiunii este de cca 18 ore. Au acţiune
antifactor Xa crescută, iar activitate antitrombinică practic absentă. Se preferă la vârstnici,
riscul de osteoporoză este mai mic. Se injectează în ţesutul subcutanat al centurii abdominale,
antero- şi posterolateral. Ex. enoxaparina (Clexane), nadroparina (Fraxiparine), reviparina
(Clivarin), dalteparina (Fragmine).

74
 Rp/Clexane, f 0,04 g P-RF
Nr. VIII
D.S. s.c. 1 f cu 12 ore înaintea intervenţiei ortopedice, apoi 1 f
pe zi o săptămână

5.Pentru prevenirea sângerărilor profilactic în urologie, O.R.L., chirurgie pulmonară,

ginecologie se pot administra substanţe care cresc rezistenţa capilară: adrenostazin, etamsilat,
bioflavonoizi. Unele se pot folosi şi local (de ex. pentru etamsilat se îmbibă un tampon de
vată cu soluţia dintr-o fiolă şi se tamponează locul hemoragiei).

Rp/Etamsilat, f 0,5 g P-RF

Nr. X
D.S. i.m.1 f cu o oră înaintea intervenţiei, apoi 1 f la 6 ore

6.În caz de hemoragii prin hipoprotrombinemie (hipovitaminoză K, supradozare de

anticoagulante orale, icter mecanic, sindrom de malabsorbţie) se indică vitamina K. La noi
există în circulaţie fitomenadiona (Vitamina K1) preparat natural. Se injectează i.m. sau i.v.

Rp/Fitomenadiona, f 0,01 g P-RF

Nr. X
D.S. i.m. 1 f pe zi

7.În caz de hemoragii prin hiperfibrinoliză (la canceroşi, bolnavi cu leucemie, în intervenţii
ginecologice, urologice) se indică antifibrinolitice - acid tranexamic, acid aminometilbenzoic
sau aprotinina (aceasta inhibă activatorii plasminogenului, dar este şi un inhibitor de proteaze
şi kalicreină, fiind de asemenea indicată în pancreatita acută necrotico-hemoragică şi şoc
toxicoseptic). Preparatul Exacyl conţine acid tranexamic, prezentându-se sub formă de fiole
buvabile pentru uz intern şi fiole injectabile.

Rp/Exacyl, f buvabile 1 g P-RF

Nr. X
D.S. int.3x1 f. pe zi

8.În caz de anemie feriprivă se prescriu preparate cu fier. De obicei se administrează oral, sub
formă feroasă (Fe2+), în asociere cu substanţe care să menţină fierul în stare redusă – vitamina
C, fructoză. Pe cale orală poate determina iritaţie gastrică, constipaţie, colorarea scaunului în
negru (diagnostic diferenţial cu melena), diaree, hemocromatoză în doze mari. În cazuri
grave, intoleranţă la preparate orale, bolnavi necooperanţi se administrează preparate
injectabile (situaţie nefiziologică de administrare a fierului, cu posibilitatea apariţiei unor
reacţii vasomotorii, spasme ale musculaturii netede, chiar şoc anafilactic). Injectarea
intramusculară se face conform tehnicii injecţiei “în Z” (deplasând pielea înainte de a
introduce acul, astfel încât după retragerea lui orificiul respectiv să fie acoperit de piele
intactă, evitând refularea soluţiei). Doza totală necesară pentru corectarea anemiei se
calculează din formula următoare: greutatea corporală în kg x deficitul de hemoglobină
(100% minus concentraţia actuală a Hb) x 0,66 / 50. Valoarea obţinută se împarte la 2 şi
astfel se stabileşte numărul de fiole necesare. Antidotul în caz de intoxicaţie acută este
desferoxamina (Desferal) un chelator al fierului, care se poate administra oral şi parenteral.

75
 Rp/Ferrogradumet, compr. retard 0,325 g P-6L
Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. pe zi
sau
Rp/Monofer, f 0,1 g P-RF
Nr. XX
D.S. i.m. profund în muşchiul fesier (injecţie în “Z”) 1 f la 2 zile

9. În anemie macrocitară prin deficit de acid folic, dar şi profilactic în sarcină şi lactaţie, după
gastrectomie se administrează acidul folic.

Rp/ Acid folic, draj. 0,005 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 draj. pe zi

10.În anemia Biermer (anemia pernicioasă datorată lipsei factorului intrinsec Castle, cu
imposibilitatea absorbţiei digestive a factorului extrinsec) se administrează cianocobalamina
(Vitamina B12). Poate produce reacţii anafilactice, hipopotasemie. Atenţie! E contraindicată
în stări precanceroase şi în cancer, fiind un factor de creştere.

Rp/Vitamina B12, f 1000 gamma P-RF

Nr. XX
D.S. i.m.1 f pe zi 2 săptămâni, apoi 1 f la 4 săptămâni

76
 IV.5.MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV
Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
A. ENZIME
ENZIME PANCREATICE ŞI Triferment draj.cu tripsină, lipază, amilază
COMBINAŢII
Kreon Caps. gastrorezistente pancreatină

Mezym forte 1000 Compr. filmate amilază, lipază,

proteaze

Zymogen draj.cu pepsină, lipază, amilază

protează, acid dehidrocolic,
hemicelulază
Festal draj.cu lipază, amilază, proteaze
pancreatice, hemicelulază, bilă de
bou
Panzcebil Draj. gastrorezistente enzime
pancreatice, bilă de bou uscată,
hemicelulază
B. ANTIACIDE ŞI ANTIULCEROASE
Dicarbocalm compr.CaCO3, MgCO3, trisilicat de
Mg
Gastrobent flac.susp.bentonită, MgCO3,
sorbitol, glicol, xilină
Almagel susp. Al(OH)3, Mg(OH)3
Almagel A -“- +
benzocaină
Rennie compr.masticabile cu CaCO3,
MgCO3
Maalox/Novalox compr.masticabile cu Al(OH)3,
Mg(OH)2
Epicogel susp. Al(OH)3, Mg(OH)2,
dimeticon
Talcid/Rutacid compr.masticabile 500 mg
hidrotalcit
Tri-Om Gel gel cu 30% aluminiusilicat de
magneziu şi calciu amorf
Esogast compr. ptr supt hidroxid de
aluminiu, carbonat de magneziu,
anacardium, Asa foetida, alginat de
sodiu, colagen
Gaviscon Advance Susp. orală alginat de sodiu,
hidrogen carbonat de potasiu flac.
140 ml
2.ANTISECRETOARE
2.1.Antihistaminice H2 Cimetidina Arena compr.0,2 g cimetidină
blocante Ranitidin /Zantac compr.0,15; 0,3 g ranitidină
Famodin/Quamatel compr.20 şi 40 mg famotidină
Nizatidin Vim Spectrum caps.0,15 g nizatidină

77
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

2.ANTISECRETOARE (continuare)
2.2. Parasimpatolitice Atropina Vezi Medicaţia SNV
Scopolamina Vezi Medicaţia SNV
Propantelina Vezi Medicaţia SNV
Buscopan/Buscorem Vezi Medicaţia SNV
Gastrozepin Vezi Medicaţia SNV
Spasmomen compr.film.40 mg otilonium
2.3.Inhibitori ai pompei de Omeprazol caps. 10, 20 mg omeprazol
protoni Lanzap compr. gastrorezistente 30 mg
lansoprazol
Controloc/Nolpaza compr.20, 40 mg pantoprazol
Nexium compr. gastrorezistente 20, 40 mg
esomeprazol
Rabelinz compr.gastrorezistente 20; 40 mg
rabeprazol
2.4.Prostaglandine Cytotec compr.200 mcg misoprostol
3.ALTE ANTIULCEROASE
Gastrofait/Venter compr. 1 g sucralfat
De Nol compr.120 mg subcitrat coloidal de
bismut
C. ANTIEMETICE ŞI PROPULSIVE
Antiemetice Emetiral draj. 5 mg, sup. 5, 25 mg
proclorperazină
Emend caps. 80 mg, 125 mg aprepitantum
Osetron compr. 4 şi 8 mg, f 2 mg/ml mg
ondansetron
Kytril compr.film.1 mg, f 3 mg
granisetron
Aloxi sol. inj. 250 mcg/5 ml, caps. moi
500 mcg palonosetron
Metoclopramid/Reglan compr.10 mg, f 10 mg/2 ml
metoclopramid
Propulsive Motilium compr. 10 mg domperidon

Zirid compr. film. 50 mg itopridum

Debridat/Ibutin compr. 100 mg, susp.trimebutină

78
 Grupa de Denumirea Forma şi compoziţia
medicamente comercială

D. PURGATIVE ŞI LAXATIVE
IRITANTE Eucarbon compr. extr. Rhei, fol. Sennae, sulf,
carbune, mentol
Cortelax draj.extract cruşin, Rhei, Cichorium,
Glicirrhiziae
Laxatin draj.cruşin, fenolftaleină, stricnină,
atropină
Dulcolax/Stadalax draj.5 mg bisacodil
Dulcopic sol. orală 7,5 mg/ml picosulfat de sodiu
Tisasen compr. film. 10 mg senozid A şi B
DE VOLUM Galcorin granule cu mucilag de Carrageen
Diom -fibra compr. tărâţă de grâu stabilizată, lactoză,
dextroză
Mucofalk-apple, -orange plicuri cu granule ptr. suspensie orală cu
seminţe de Psylla (Ispaghula)
LUBREFIANTE Paragel gel cu ulei de parafină, corectori de gust

Sintolax draj. 50 mg docusat

OSMOTICE
CU ACŢIUNE RECTALĂ
E. ADSORBANTE ŞI ANTIDIAREICE
Adsorbante, astringente,
antiperistaltice
Lactuloza/Duphalac sirop 65g/100 ml
Forlax pulb.macrogol 4000
Fortrans pulb.macrogol 4000, Na2SO4, NaHCO3,
NaCl, KCl, aromă
Enemax flacon sol. hipertonă fosfat monosodic,
fosfat disodic
Supozitoare cu glicerină sup.pentru adulţi şi copii
Norit caps. 200 mg cărbune medicinal
Smecta plic cu pulb.pentru suspensie
diosmectită
Imodium caps. 2 mg loperamid
Pink Bismuth Tabletes compr.mastic.bismut subsalicilat
Hidrasec pulb. sol. orală 10 mg, 30 mg, caps. 100
mg racecadotril

Microorganisme antidiareice
Ceolat compr.mastic.dimeticon
Enterolactil caps.0,25 g liofilizat de Lactobacillus
acidophilus şi L.casei
Enterol-250 caps. 250 mg pulb.liofil.celule vii de
Saccharomyces boulardi
Biotics caps. cu minimum 1×109 organisme
viabile/capsulă: Lactobacillus
acidophilus 4,72 mg şi Bifidobacterium
breve 2,02 mg.
Linex capsule conţinând Lactobacillus
acidophilus,Bifidobacterium infantis,
Enterococcus faecium

79
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
F. COLAGOGE ŞI COLERETICE
Ursofalk caps.25 mg ac.ursodezoxicolic
Colebil draj.bilă de bou uscată, salicilat de
Na, metenamină, ulei de mentă
Fiobilin compr.250 mg ac.dehidrocolic
Anghirol compr. 3,25 mg Extr.Cynara scolimus

Instamixt granule cu extract de anghinare,

păpădie, rostopască, sunătoare
Rowachol sol.uz int, caps.cu uleiuri volatile
Choleol sol.int cu ul.de mentă, ienupăr,
eucalipt
Hepatobil compr.din pulbere de rostopască,
sunătoare, anghinare, hamei,
Valeriana
G. TERAPIA HEPATICĂ, LIPOTROPE

Hepatoprotectoare Arginină-sorbitol flac.perf. 250, 500 ml

Sargenor compr.mastic., sol.buv. aspartat de
arginină
Aspatofort f 10 ml acid aspartic, piridoxină
Hepabionta draj.vit.B1, B2, B6, B12,
nicotinamidă, calciu pantotenat,
biotină, tocoferol acetat, rutozid, acid
oroti, acid lipoic, inozitol
Multiglutin f 10 ml ac.glutamic, carbonat de Ca,
uree
Lipovitan draj.colină, metionină, inositol,
vit.B1, B2, B6, pantenol,
nicotinamidă, vit.B12
Mecopar forte compr.film. colină, metionină, vit.B1,
B2, B6, B12, E, ac.nicotinic,
pantotenat de Ca
Metaspar caps.metionină, ac.aspartic, vit.B1,
B2, B6, PP
Silimarina/Legalon compr.35 mg silimarina (silibina,
silidianina, silicristina)
Liv 52 compr. plante (India)
Redigest caps.extr.armurariu, cuticulă de
pipotă
Fosfolipide esenţiale în Essentiale forte caps.fosfolipide esenţiale , vit.B1, B2,
combinaţii B6, B12, E, PP

80
 REŢETE TIPIZATE

1.În pancreatita cronică, dispesii cauzate de abuz alimentar se folosesc enzime pancreatice.
Există mai multe tipuri de preparate, unele care au numai enzime pancreatice (ex. Triferment),
iar altele care mai conţin şi alte enzime (hemicelulază, bromelină, papaină) sau bilă de bou.

Rp/Triferment, draj. OTC

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 3x2 draj. pe zi, în timpul meselor

2.În caz de hiperaciditate se folosesc antiacide (Dicarbocalm, Maalox, Novalox, Gatrobent,

etc). Se adminstrează între mese.

Rp/Dicarbocalm, compr. OTC

Nr. L
D.S. int. 3-5 compr. pe zi, între mese. Comprimatele se sfărâmă
sau se topesc în gură, ca bomboanele

3.La un bolnav cu ulcer duodenal se administrează un antisecretor din grupa blocanţilor

receptorilor H2, ranitidina, 300 mg pe zi timp de o lună sau 6 săptămâni.

Rp/Ranitidină, compr. 0,15 g P-6L

Scat.Orig. Nr. II
D.S. int. 2 compr. pe zi, seara la culcare timp de o lună

4.Alte medicamente antiulceroase care acţionează prin mecansim antisecretor sunt

anticolinergicele, inhibitorii pompei de protoni şi analogii prostaglandinelor de tip PGE2. Un
parasimpatolitic care acţionează selectiv prin blocarea receptorilor colinergici M1 de la
nivelul mucoasei gastrice este pirenzepina (Gastrozepin). Cele mai puternice antisecretoare
sunt inhibitorii pompei de protoni, care se administrează ca medicamente de elecţie în
sindrom Zollinger-Ellison, dar pot produce după tratamente prelungite hiperplazia celulelor
enterocromafine sau tumori carcinoide.

Rp/Gastrozepin, compr. 0,025 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int.1-0-1 compr. pe zi cu ½ oră înainte de mese

Rp/Losec, caps. 0,02 g P-RF

Scat. orig. Nr. I
D.S. int 1 caps. pe zi 4 săptămâni în ulcer duodenal

5. În caz de ulcer cu Helicobacter pylori pozitiv se aplică diverse scheme farmacoterapeutice:

dublă, triplă sau quadruplă. Un exemplu de schemă de tratament triplă cu durată de 7-14 zile
cuprinde subcitrat de bismut coloidal 480 mg + tetraciclină 500 mg + metronidazol 250 mg. O
altă schemă cu durată de 10-14 zile cuprinde omeprazol 20 mg + subcitrat de bismut coloidal
240 mg + amoxicilină 500 mg + metronidazol 250 mg. Subcitratul de bismut coloidal (De-
Nol) are acţiune antiHP, dar formează şi un precipitat în contact cu acidul gastric din stomac,
la baza craterului ulcerului. Acest precipitat protejează mucoasa gastrică împotriva acidităţii,
inhibând totodată acţiunea pepsinei. De-Nol protejează mucoasa prin stimularea sintezei şi a

81
secreţiei de prostaglandine endogene prin care este crescută producerea de bicarbonat şi
mucus.

Rp/De-Nol, compr.0,12 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 4x1 compr. pe zi

6.În vărsăturile provocate de citostatice şi radioterapie se administrează un antiemetic cu

mecanism antiserotoninergic, la nivelul rec. 5-HT3 - ondansetron (Zofran). Poate produce
sughiţ, constipaţie, aritmii cardiace.

Rp/Zofran, f. 0,004 g P-RF

Nr. V
D.S. i.v. lent în 15’ 2 f imediat înainte de chimioterapie, apoi perfuzie
lentă 1 mg/24 ore

7. Ca propulsive (prokinetice) în sindroame dispeptice se pot administra metoclopramidul sau

domperidonul (Motilium). Metoclopramidul are şi un bun efect antivomitiv prin mecanism
central, iar prin mecansimul periferic colinergic stimulează peristaltismul, contractă cardia şi
relaxează sfincterul piloric. Acesta poate produce efecte adverse de tip extrapiramidal şi
creşterea secreţiei de prolactină. Atenţie! Se contraindică în cancerul de sân
(hiperprolactinemia fiind dăunătoare).

Rp/Metoclopramid, compr. 0,01 g P-6L

Scat.Orig. nr. I
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, cu 30’ înainte de mese

8.În sindromul colonului iritabil, o afecţiune funcţională, medicamentul de elecţie este

trimebutina (Debridat), reglator al motilităţii gastrointestinale, agonist enkefalinergic la
nivelul receptorilor gastrointestinali. Acţionează ca stimulator în hipomotilitate şi spasmolitic
în hipermotilitate.

Rp/ Debridat, susp. P-6L

Flac. orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 linguri pe zi la adult

9.În caz de constipaţie acută se pot administra laxative şi purgative. Se pot administra şi
purgative osmotice, de felul macrogolilor (Forlax, Fortrans).

Rp/Forlax, pulbere OTC

Plic. Nr. XX
D.S. int.3-4 plicuri pe zi la început. Apoi 1-2 plicuri pe zi (se
dizolvă un plic într-un pahar cu apă)

Pentru un efect mai blând se pot folosi supozitoarele cu glicerină.

110.În tratamentul diareei acute sau cronice la adulţi şi copii se poate folosi diosmectita
(Smecta), un compus aluminosilicat natural, care creşte vâscozitatea şi cantitatea gelului
mucos de la suprafaţa epiteliului tubului digestiv, neutralizează virusuri, bacterii toxinogene,
săruri biliare, agenţi chimici, este citoprotector.

82
 Rp/Smecta, pulbere OTC
Pachete Nr. X
D.S. int.3x1 pachete pe zi. Se suspendă conţinutul unui pachet în ½ pahar
cu apă

11.Un antidiareic activ, inhibitor al peristaltismului este loperamida (Imodium), opioid sintetic
care nu traversează bariera hematoencefalică.

Rp/Imodium, compr. 0,002g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. iniţial 2 compr. odată, apoi un compr. după fiecare
scaun nelegat, max. 8 pe zi

12.În scop antidiareic la sugari cu vârstă între 1 şi 9 luni, se poate folosi un inhibitor de
enkefalinază, racecadotril (Hidrasec), pulbere pentru suspensie orală 10 mg.

Rp/ Hidrasec, plic pulbere 10 mg OTC

Nr. XX
D.S. intern 4x1 plic pe zi, în ziua 1, apoi 3x1 plicuri pe zi

13.La un bolnav cu diskinezie biliară hipotonă, sindrom dispeptic se indică un colagog, care
conţine bilă de bou: preparatul Colebil.

Rp/Colebil, draj. OTC

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 draj.pe zi, după mese

14.În colecistită subacută şi cronică, hepatită cronică se poate un coleretic şi colecistokinetic

care stimulează funcţia antitoxică a ficatului Anghirol, care conţine extract uscat din Cynara
scolimus.

Rp/Anghirol, draj. OTC

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 draj. pe zi, înainte de mese

83
 IV.6.MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A. ANTITUSIVE
Codeină fosfat compr. 15 mg codeină fosforică
Paxeladine sirop 0,2 g% oxeladină

Humex sirop 0,1%, 0,13% dextrometorfan

Tussin forte compr. 20 mg dextrometorfan
Sinecod/Tusif sirop 7,5 mg/ 5 ml butamirat

Levopront sirop 30 mg/5 ml

levodropropizină
B.EXPECTORANTE
Sirop expectorant sol. cu clorură de amoniu şi
extract pectoral
Robitussin Expectorans Sol.orală 100 mg/5 ml
guaifenezină

Sirop de patlagină extract fluid de patlagină, benzoat

de Na
Bromhexin compr.8 mg,pic. orale 2 mg/ml
bromhexin
Ambroxol/Mucosolvan sirop 30 mg/5 ml, compr.30 mg
ambroxol
ACC-200-600 și ACC compr.efervescente 200 mg, 600
inject mg, sol. inj.100 mg/ml
acetilcisteină
Humex sirop 2%(copii, sugari), 750mg/ml
expectorant/Mucosin (adulţi) carbocisteină
Erdomed caps.300 mg, pulb. ptr. suspensie
orală 3,5 % erdostein
Pulmozyme sol.inhal.1 mg(1000 UI/ml)
dornaza alfa
COMBINAŢII Bronchicum elixir sirop iarbă de cimbru, Grindellia,
Quebracho, etc
Tusocalm 7,5mg/120 mg compr. codeină/guaifenezină

Stoptussin (R) sol. orală în pic. butamirat citrat

40 mg,

Bioflu Plus Junior Sirop sirop 5 ml conţin 160 mg

paracetamol, 7,5 mg bromhidrat
de dextrometorfan, 15 mg
clorhidrat de pseudoefedrină, 1
mg maleat de clorfeniramină

84
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
C. ANTIASTMATICE
I. BRONHODILATATOARE
I.a.Simpatomimetice Salbutamol sol.0,2% pt. aerosoli, compr. 2 şi 4
mg salbutamol

Berotec sol.0,4% fenoterol pt. aerosoli

Atimos Sol. inhalare presurizată 12 mcg/doză

formoterol
Bricanyl sol.inh.2,5 mg/ ml, compr. 2,5 mg
terbutalin
Onbrez Breezhaler caps. cu pulbere ptr. inhalat 150; 300
microg indacaterol
Efedrina compr.50 mg, f 1%, 5% efedrină
I.b.Anticolinergice Ipravent aerosol cu bromură de ipratropiu 200
mcg/doză
Spiriva caps. pulb. inhal.18 mcg tiotropium
Bretaris Genuair pulb. inhal. 322 mcg/doză aclidinium
bromidum
I.c.Xantine Teotard caps. elib. prel. 200 mg, 350 mg
teofilină
Miofilin caps. 100 mg, f 240 mg aminofilină
II.GLUCOCORTICOIZI
Preparate inhalatoare Clenil sol. inhal. presuriz. 250 mcg/doză
beclometazonă
Flixotide Diskus pulb. inhal.100 mcg/doză, 250
mcg/doză, 500 mcg/doză fluticason
Pulmicort Turbuhaler pulb.inhal.200 mcg/doză budesonid
Asmanex Twisthaler pulb. inhal. 200 mcg/doză, 400
mcg/doză mometazonă
Alvesco Inhaler sol. de inhal. presuriz.40; 80; 160
mcg/doză ciclesonid
III. COMBINAŢII
Berodual N aerosol ipratropium bromid 0,02
mg/doză, fenoterol 0,05 mg/doză
Ipratropiu/Salbutamol sol. de inhalat ptr. nebulizare
TEVA ipratropiu/salbutamol 0,5 mg/2,5 mg/
2,5 ml
Duaspir diskus 50/100, pulbere unidoză ptr. inhalat
50/250, 50/500 salmeterol xinafoat, fluticazonă
propionat
Flutiform susp. ptr. inhalat propionat de
fluticazonă + fumarat de formoterol
50mcg/5mcg; 125mcg/5mcg;
250mcg/10 mcg
Symbicort Turbuhaler pulb. inhal. budesonid micronizat+
formoterol 80 mcg/4,5 mcg; 320
mcg/9 mcg

85
IV.ANTIALERGICE
Antagonist al leucotrienelor
V. ALTE
ANTIASTMATICE PTR.
Singulair compr.masticabile 4; 5 mg; compr.
film. 10 mg montelukast sodic
Eurespal compr. film. 80 mg; sirop 10 mg/5 ml
fenspiridum

UZ SISTEMIC Xolair liof. + solv. ptr. sol. inj. 75 mg, 150

mg omalizumab
Daxas compr. film. 500 mcg roflumilastum

REŢETE TIPIZATE

1.În caz de tuse uscată, chinuitoare, care împiedică odihna bolnavului se indică un antitusiv cu
acţiune centrală, de ex. codeina, opioid natural. Atenţie! Este contraindicat la copii mici (sub
5 ani), deoarece deprimă centrul respirator. Se recomandă prudenţă la astmatici, bolnavi cu
emfizem pulmonar.

Rp/Codeină fosfat, compr. 0,015 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S.int. 3x1 compr. pe zi

2.La copii mici se indică un antitusiv central eupneic, oxeladina (Paxeladine). Nu produce
somnolenţă şi constipaţie.

Rp/Paxeladine, sirop OTC

Flac.Orig. Nr. I
D.S.int.1-2 linguriţe pe zi

3.În caz de bronşită acută se prescriu expectorante: secretostimulatoare, de ex. Sirop

expectorant, sau mucolitice, de ex. acetilcisteina, bromhexina, ambroxol, erdosteina.

Rp/Sirop expectorant, sol. OTC

Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 linguri pe zi
sau
Rp/ACC-200, caps. 0,2 g P-6L
Scat.Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 caps. pe zi

4.La un bolnav cu astm bronşic sau bronşită astmatiformă se poate prescrie un bronhodilatator
prin mecanism musculotrop, teofilina (o metilxantină).

Rp/Teotard, caps.ret. 0,2 g P-6L

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int. 1 caps. pe zi, dimineaţa

5.Dacă bolnavul este în criză de rău astmatic, se administrează i.v. foarte lent (în cca 10-20
minute!) aminofilină (Miofilin) 6 mg/kgc dacă era fără teofilină anterior, sau 2,5 mg/kgc dacă
86
se afla sub tratament cu teofilină. Atenţie! La injectarea prea rapidă poate apare hipotensiune
arterială, aritmii, convulsii, moarte subită.

Rp/Miofilin, f 0,24 g P-6L

Nr. III
D.S. i.v. foarte lent 1 f în starea de rău astmatic.

6.În crize uşoare de astm bronşic se indică spray-uri cu beta 2-mimetice, salbutamol, fenoterol
sau terbutalină. Atenţie! Sunt contraindicate în starea de rău astmatic.

Rp/Salbutamol, aerosol P-6L

Flac.Orig. Nr.I
D.S. inhalator, un puf în criză (se poate repeta de 2-3 ori pe zi)

7.În tratamentul de fond al astmului bronşic (treapta a 3-a a Ghidului de tratament) se pot
prescrie glucocorticoizi inhalator, de ex. beclometazon, fluticason sau budesonid. Atenţie!
Sunt contraindicaţi la bolnavii cu tuberculoză pulmonară. Se recomandă clătirea cavităţii
bucale după fiecare inhalare cu soluţie de bicarbonat de sodiu, pentru a preveni apariţia
candidozei bucale.

Rp/Clenil, sol. ptr. inhal. 250 mcg/doză P-6L

Tub Orig. Nr. I
D.S. inhalator1-2 inhalaţii profunde de 2-3 ori pe zi

8.În astmul indus de aspirină şi pentru prevenirea bronhoconstricţiei produse de efort se indică
un antagonist al receptorilor pentru leucotriene, motelukast sodic (Singulair). Nu are efect în
criză.
Rp/ Singulair, compr. 0,010 g P-6L
Scat. Orig. nr. I
D.S. int. 1 compr. seara la culcare

87
 IV.7.PRESCRIPŢII TIPIZATE PENTRU EXAMEN (SEMESTRUL I)

1.Prescripţie cu un antispastic musculotrop la un bolnav cu colică abdominală. Se poate

administra drotaverina, preparatul No-spa compr. de 40 mg.

Rp/ No spa, compr. 0,04 g

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int.3X1 compr./zi

2.Prescripţie cu un beta-2 stimulator selectiv sub formă inhalatorie pentru tratamentul unei
crize uşoare de astm bronşic. Se foloseşte fenoterolul - preparatul Berotec, spray. Un flacon
trebuie să ajungă 3 luni.

Rp/ Berotec, spray

Flac. Orig. Nr.I
D.S. inhalator, un puff în criză. Se poate repeta după 5 min, max. 12 puff-uri pe zi

3.Prescripţie pentru un bolnav cu distonie neurovegetativă, cu manifestări digestive şi

cardiovasculare. Se recomandă o asociere de simpatolitice, parasimpatolitice şi sedative,
preparatul Calmogen, capsule.

Rp/ Calmogen, caps.

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int 3X1 caps./zi cu 30’ înainte de mese sau la 2-3 ore după mese

4. Prescripţie cu un antiagregant plachetar pentru prevenirea trombozelor arteriale, de

ex. a infarctului miocardic acut. Se poate folosi acid acetilsalicilic - preparatul Aspenter,
compr. de 75 mg, odată pe zi.

Rp/ Aspenter, compr.film. 0,075 g

Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. pe zi, după mâncare

5.Prescripţie cu enzime pancreatice în dispesie, abuz alimentar. Se poate administra

preparatul Triferment draj.conţinând tripsină, lipază şi amilază. Doza este de 1-2 draj. odată,
de 3 ori pe zi, în timpul meselor sau imediat după mese. A nu se sfarâma drajeurile în gură !

Rp/Triferment, draj.
Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 3X2 draj. pe zi, în timpul meselor

6. Prescripţie cu un antiacid la un bolnav cu hiperaciditate gastrică. Se pot folosi:

Dicarbocalm, Maalox, Novalox, Gatrobent, etc, care se administrează între mese.
Comprimatele de Dicarbocalm se sfărâmă sau se topesc în gură, ca bomboanele.

Rp/Dicarbocalm, compr.
Nr. L
D.S. int. 3-5 compr. pe zi, între mese

7. Prescripţie cu un antisecretor din grupa blocanţilor receptorilor H2 la un bolnav cu

ulcer duodenal. Se poate indica ranitidina - preparatul Ranitidină, compr. de 150 mg, în doză
de 300 mg pe zi, administrate seara, timp de o lună.

88
 Rp/Ranitidină, compr. 0,15 g
Nr.LX
D.S. int. 2 compr. pe zi, seara la culcare, timp de o lună

8. Prescripţie cu un antisecretor din grupa parasimpatoliticelor, inhibitor selectiv al

receptorilor M1 de la nivel gastric la un bolnav cu hiperaciditate gastrică. Se indică
pirenzepina – preparatul Gastrozepin, compr. de 25 mg.

Rp/ Gastrozepin, compr.25 mg

Scat.Orig.Nr.I
D.S.int.1-0-1 compr.pe zi, cu o jumătate de oră înainte de mese

9.Prescripţie cu un antisecretor din grupa inhibitorilor pompei de protoni la un bolnav cu

ulcer duodenal. Se indică omeprazolul – preparatul Losec, caps. de 20 mg.

Rp/ Losec, caps.20 mg

Nr.XXX
D.S.int. 1 caps. pe zi, înainte de mâncare, 30 de zile

10. Prescripţie cu un agent antiHelicobacter pilori la un bolnav cu ulcer gastric. Se indică

subcitratul coloidal de bismut – preparatul De Nol, compr. de 120 mg.

Rp/ De Nol, compr.120 mg

Nr.CXX
D.S. int. 4X1 compr. pe zi, 30 de zile

11. Prescripţie cu un antivomitiv fenotiazinic la un bolnav cu rău de mişcare. Se indică

proclorperazina – preparatul Emetiral, draj.de 5 mg.

Rp/Emetiral, draj.5 mg
Scat.Orig.Nr.I.
D.S.int. 3X1 draj.pe zi

12. Prescripţie cu un antivomitiv antagonist al receptorilor serotoninici 5-HT3 la un

bolnav cu grețuri și varsături post radioterapie. Se indică ondansetronul – preparatul Zofran,
compr. de 8 mg.

Rp/Zofran, compr. 8 mg
Nr.X
D.S. int. 2X1 compr. pe zi

13. Prescripţie cu un antiemetic și propulsiv la un bolnav cu sindrom dispeptic. Se indică

metoclopramidul- preparatul Metoclopramid, compr. de 10 mg.

Rp/ Metoclopramid, compr.10 mg

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, cu o jumătate de oră înainte de mese

14. Prescripţie cu un laxativ iritant la un bolnav cu constipaţie. Se indică bisacodilul –

preparatul Dulcolax, draj. de 5 mg.

89
 Rp/ Dulcolax, draj. 5 mg
Scat.Orig.Nr.I
D.S. int. 1 drajeu seara

15. Prescripţie cu un purgativ osmotic la un bolnav cu constipaţie acută. Se pot administra

macrogoli – preparatele Forlax sau Fortrans (acesta din urmă mai conţine şi sulfat de sodiu,
tot purgativ osmotic şi electroliţi), plicuri cu pulbere pentru suspensie.

Rp/Forlax, pulbere OTC

Plic. Nr. XX
D.S. int.3-4 plicuri pe zi la început, apoi 1-2 plicuri pe zi. Se dizolvă un plic
într- un pahar cu apă.

16. Prescripţie cu un antidiareic inhibitor al peristaltismului, la un adult. Se indică

loperamida - preparatul Imodium, caps. de 2 mg, un opioid sintetic care nu traversează
bariera hematoencefalică.

Rp/Imodium, caps.0,002g OTC

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. iniţial 2 caps. odată, apoi o caps. după fiecare scaun nelegat, max. 8
caps pe zi

17. Prescripţie cu un antitusiv central eupneic (nu deprimă centrul respirator). Se indică
oxeladina – preparatul Paxeladine, sirop sau gelule de 40 mg.

Rp/Paxeladine, sirop OTC

Flac.Orig. Nr. I
D.S.int.2X1 linguriţe pe zi

18.Prescripţie cu expectorant mucolitic la un adult cu bronşită acută. Se poate prescrie

acetilcisteina – preparatul ACC 200, plicuri cu pulbere pentru suspensie orală de 200 mg.

Rp/ACC 200, plic cu pulb. 0,2 g OTC

Nr. XXI
D.S. int. 3X1 plicuri pe zi, 7 zile. Un plic se dizolvă în ½ pahar cu apă.

20. Prescripţie cu un nitrat cu actiune prelungită la un bolnav cu cardiopatie ischemică. Se

indică izosorbid dinitratul – preparatul Isodinit, comprimate de 20 mg.

Rp/ Isodinit, compr.20 mg P-RF

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int. 2X1 comprimate pe zi (cu pauză de o zi pe săptămână)

21.Prescripţie cu un blocant al canalelor calciului din grupa dihidropiridinelor, pentru

tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice (angină stabilă sau variabilă - Prinzmetal). Se
poate da amlodipina - preparatul Norvasc compr. de 5 mg, care se administrează într-o
singură priză pe zi.

Rp/ Norvasc, compr. 0,005 g

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi

90
22. Prescripţie cu un inhibitor al enzimei de conversie al angiotensinei la un bolnav cu
HTA. Se poate da enalapril – preparatul Enap, compr. de 10 sau 20 mg, în una sau două prize
zilnice. Tratamentul va fi strict individualizat, în funcţie de valorile tensiunii arteriale.

Rp/Enap, compr. 0,010 g

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 2X1 compr. pe zi

23. Prescripţie cu un blocant al receptorilor de angiotensină de tip 1 la un bolnav cu HTA.

Se administrează valsartan – preparatul Diovan, compr. de 80 mg, într-o singură priză pe zi.

Rp/ Diovan, compr.80 mg

Scat.Orig.Nr.I
D.S. int. 1 compr. pe zi

24. Prescripţie cu un diuretic tiazidic la un bolnav cu edeme cardiace. Se indică

hidroclorotiazida – preparatul Nefrix, compr. de 25 mg.

Rp/Nefrix, compr.25 mg
Scat.Orig.Nr.I
D.S.int.1 compr. pe zi, luni, joi și sâmbătă

25. Prescripţie cu un diuretic de ansă în urgenţe hipertensive. Se poate da furosemidul –

preparatul Furosemid, fiole de 20 mg.

Rp/Furosemid, f. 0,02 g
Nr. IV
D.S. i.v. 1-2 f. în criză de HTA

26. Prescripţie cu un coronarodilatator selectiv şi antiagregant plachetar la un bolnav cu

cardiopatie ischemică. Se indică dipiridamolul – preparatul Dipiridamol, draj. de 25 mg.

Rp/Dipiridamol, draj. 25 mg
Scat.Orig.Nr.I
D.S.int. 3x1 draj. pe zi

27. Prescripţie cu o heparină cu greutate moleculară mică pentru profilaxia bolii

tromboembolice în chirurgia generală. Se alege enoxaparina –preparatul Clexane, fiole de
0,04 g.

Rp/Clexane, f 0,04 g
Nr.VIII
D.S.s.c. 1 f cu 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale, apoi 1 f pe zi

28.Prescripţie cu un anticoagulant oral la un bolnav cu proteză valvulară. Se indică

acenocumarolul – preparatul Trombostop, compr. de 2 mg.

Rp/Trombostop, compr.2 mg
Scat.Orig.Nr.I
D.S. int.2 compr. pe zi dimineaţa (funcţie de INR)

91
 IV.8.PRESCRIPŢII MAGISTRALE PENTRU EXAMEN

1. Colir antiglaucomatos: Pilocarpină nitrat 2%.

Rp/ Pilocarpină nitrat 2,00 g
Acid boric 1,50 g
Tetraborat de sodiu 0,15 g
Sol.de fenilmerucriborat 0,2% 1,00 g
Apă distilată ad 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival 3x1 picătură pe zi.
2. Colir cu efect midriatic: Sulfat de atropină 1%.
Rp/ Atropini sulfatis 1,00 g
Acid boric 1,50 g
Tetraborat de sodiu 0,15 g
Sol.de fenilmerucriborat 0,2% 1,00 g
Apă distilată ad 100,00 g
M.f. oculoguttae
D.S. în sacul conjunctival o picătură pe zi.

3.Picături pentru uz intern cu efect antispastic şi antisecretor

Rp/ Atropină sulfat 0,01 g (zece miligrame)

Apă distilată ad 10,0 g
M.f. Sol.
D.S. intern 3X20 pic pe zi, pe un cub de zahăr

4.Pulbere dozată cu efect antispastic şi analgezic

Rp/ Atropină sulfat 0,001 g

Noraminophenazonă 0,5 g
Amidon de grâu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos. Nr. XX in caps. amylac.
S. intern 3X1 caps. pe zi

5. Picături pentru uz intern cu efect antispastic musculotrop

Rp/Papaverina clorhidrat 0,4 g

Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol
D.S. intern 3X20 pic. pe zi, pe un cub de zahăr

6.Supozitoare cu efect antispastic, analgezic şi sedativ

Rp/ Noraminophenazonă 0,5 g
Papaverina clorhidrat 0,04 g
Fenobarbital 0,03 g
Unt de cacao q.s.
M.f. supp.
D.tal.dos. Nr. VI
S. intrarectal, un supozitor în colică
92
7.Pulbere dozată pentru uz intern pentru prevenirea crizelor de bronhospasm

Rp/ Efedrină clorhidrat 0,03 g

Papaverina clorhidrat 0,04 g
Aminofilină 0,2 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr. XX in caps amylac
S. intern 3X1 caps. pe zi, ultima la ora 16

8.Poţiune bronhodilatatoare pentru adulţi

Rp/ Efedrină clorhidrat 0,2 g

Aminofilină 2,0 g
Sirop simplu 15,0 g
Apă distilată ad 150,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X1 linguri pe zi, ultima la ora 16.00

9. Picături pentru uz intern cu efect bronhodilatator şi antitusiv

Rp/ Efedrină clorhidrat 0,3 g

Codeină fosfat
Dionină aa 0,2 g
Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X20 pic. pe zi pe un cub de zahăr

10.Pulbere nedozată pentru uz intern cu efect antiacid

Rp/ Bicarbonat de sodiu

Oxid de magneziu
Hidroxid de aluminiu aa 25,0 g
M.f.pulvis
D. in sacc.
S. intern 3X1 linguriţe rase pe zi, între mese

11.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect antiulceros

Rp/ Carbonat de calciu

Hidroxid de aluminiu aa 0,3 g
Atropină sulfat 0,001 g
M.f. pulvis
D.tal. dos. Nr.XX in caps. amylac.
S. intern 3X1 caps. pe zi

12. Praf pentru combaterea constipaţiei

Rp/ Sulfat de magneziu 50,0g

D.S. intern 1 lingură într-un pahar cu apă

93
13. Pulbere dozată pentru uz intern cu efect antidiareic

Rp/ Carbonat de calciu 0,4 g

Codeina fosfat 0,02 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr.XX in caps. amylac.
S. intern 3X1 caps. pe zi

14. Soluţie pentru combaterea diareei

Rp/ Tinctură de Opiu 1,5 g

D.S. intern 20 picături odată, la nevoie

15. Soluţie de acid clorhidric diluat în scop substitutiv

Rp/ Acid clorhidric diluat 50,0 g

D.S. intern 30 picături într-o jumătate pahar cu apă (se bea cu paiul în timpul meselor
principale)

16. Picături pentru uz intern cu efect antitusiv

Rp/ Codeina fosfat 0,2 g

Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3x20 picături pe zi pe un cub de zahăr

17. Poţiune cu efect bronhodilatator şi expectorant

Rp/ Efedrina clorhidrat 0,2 g

Aminofilină 2,0 g
Iodură de potasiu 3,0 g
Glicerol 30,0 g
Apă distilată ad 150,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X1 linguri pe zi, ultima la ora 16

18. Supozitoare cu efect antidispneic cardiac

Rp/ Dionină 0,02 g

Aminofilină 0,3 g
Butyri cacao q.s.
M.f. supp.
D.tal.dos.Nr.VI
S. intrarectal un supozitor seara la culcare

19.Picături cu efect coronarodilatator prompt

Rp/ Nitroglicerină soluţie 1% 30,0 g

D.S. sublingual 3 picături în criza de angină pectorală (nu mai mult de 4 ori pe zi)

94
Exemple de cazuri clinice

Caz clinic Nr. 1.

K.I. 28 ani, pacientă cunoscută cu BPOC, în tratament cronic cu teofilină retard. Se
descoperă o valoare a tensiunii arteriale de 180/100 mmHg, cu o frecvenţă cardiacă de
76 bătăi/minut.
Diagnostic:
HTA grad 2. BPOC.

Prescripţie medicală:
Rp/ Enalapril 20 mg – cpr. LX
D.S. int. 2X1/zi
/Teofilină retard 150 mg- cpr. XXX
D.S. int.1 compr. seara
/Spironolactonă cpr. 25 mg- cpr. LX
D.S. int. 2X1 / zi
/Indapamidă cpr. 1,5 mg – cpr. XXX
D.S. int. 1/zi
/Salbutamol inhalator
D.S. inhalator, la nevoie

Să se răspundă la următoarele întrebări:

1.Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Enalaprilul trebuie evitat la bolnavii cu BPOC, datorită acumulării de bradikinină.
B. Teofilina are efect vasoconstrictor puternic, de evitat în HTA
C. Asocierea enalaprilului cu spironolactona trebuie evitată, datorită riscului de
diselectrolitemii
D.La bolnavii astmatici blocantele canalelor de calciu şi alfa-1 blocantele selective
reprezintă medicaţia antihipertensivă de elecţie, preferabilă medicamentelor
antihipertensive prescrise
E. La un bolnav astmatic medicaţia antihipertensivă de elecţie o constituie beta-
blocantele cardioselective

Răsp. corecte: A, C, D

2.În cazul medicaţiei prescrise ce reacţii adverse pot fi considerate predictibile:

A. Bradicardie
B. Tuse seacă
C.Hipoglicemie
D. Hiperkaliemie
E. Edem angioneurotic

Răsp. corecte: B, D, E

3.În cazul în care pacienta ar fi însărcinată, dintre medicamentele prescrise nu se

utilizează în sarcină:
A. Spironolactona
B. Indapamida
C. Teofilina
D. Salbutamolul inhalator
E. Enalaprilul
Răsp. corecte: A, B, E

95
4.Ca antihipertensiv(e) de elecţie în sarcină se utilizează:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Beta-blocantele
C.Alfa-metildopa
D.Diazoxidul
E. Nitroprusiatul de sodiu

Răsp. corect: C

5.În cazul în care pacientul face o criză de rău astmatic (status astmaticus) se va
interveni de urgenţă cu:
A. Efedrină parenteral
B. Salbutamol p.o.
C. Aminofilină i.v.
D. Corticosteroizi (hemisuccinat de hidrocortizon i.v.)
E. Cromoglicat de sodiu inhalator

Răsp. corecte: C, D

Caz clinic Nr. 2

I.B. 53 de ani, pacient diabetic cu diabet de tip II, echilibrat prin tratament cronic cu
antidiabetice orale de mult timp. Analizele de laborator indică o valoare crescută a
uricemiei. Se descoperă în plus o valoare a tensiunii arteriale de 170/100 mmHg.

Diagnostic:
HTA grad 2.
Diabet zaharat de tip II

Rp/ Metoprolol 50 mg-cpr.LX

D.S. int. 2X1/zi
/ Hidroclorotiazidă 25 mg- cpr.LX
D.S. int. 2X1/zi

Să se răspundă la următoarele întrebări:

1.Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Administrarea concomitentă a beta-blocantelor şi a antidiabeticelor orale trebuie
efectuată cu precauţie, datorită acţiunii hiperglicemiante a beta-blocantelor
B. Adminsitrarea concomitentă a beta-blocantelor şi a antidiabeticelor orale trebuie
efectuată cu precauţie, datorită riscului de hipoglicemie
C. Hidroclortiazida produce hiperglicemie şi scade eficacitatea antidiabeticelor orale
D. Hidroclortiazida poate fi cauza hiperuricemiei descoperite la pacient
E. Hidroclortiazida potenţează efectul antidiabeticelor orale prin deplasare de pe
proteinele plasmatice

Răsp. corecte: B, C, D

96
2.Dacă pacientul prezintă disurie, nicturie şi i se depistează un adenom de prostată,
cum consideraţi că ar trebui reevaluată medicaţia antihipertensivă (care este/sunt
antihipertensivele/ul de elecţie):
A. Inhibitor al enzimei de conversie
B. Diuretic de ansă
C. Alfa-1 blocant selectiv
D. Clonidină
E. Alfa-metildopa

Răsp. corect: C

3.Dacă pacientul prezintă fibrilaţie atrială, ce i se poate prescrie pentru a reduce riscul
de embolie?
A. Dabigatran
B. Heparine fracţionate
C. Acenocumarol
D. Vitamina K
E. Batroxobină

Răsp. corecte: A, B, C

4.Ce antihipertensiv poate fi utilizat care să aibă şi acţiune antiaritmică?

A. Amlodipină
B. Alfa-1 blocant selectiv
C. Verapamil
D. Beta-blocant
E. Dihidralazină

Răsp. corecte: C, D

Caz clinic Nr. 3

M.M., 60 ani, sex masculin, 73 kg, 165 cm; TA: 130/85; Frecvenţă cardiacă 105/min

Dg: HTA gr 2 (sub tratament). Adenom de prostată. BPOC. Angină pectorală. Diabet
zaharat de tip 2

Date paraclinice:
Hematii (/mm3): 5,9 . 106 (valori normale: 4-5 . 106 )
Leucocite (/mm3): 7700 (valori normale: 4000-10000)
Creatinină (mg%): 1,23 (valori normale: 0,6-1,4)
Hematocrit (g%): 42,2 (valori normale: 37-47 )
ALAT (U/l): 78 (valori normale: < 55)
ASAT (U/l): 65 (valori normale: < 40)
Trigliceride (mg%): 220 (valori normale: 40-160)
Colesterol (mg%): 280 (valori normale: 160-220)

97
1.Care consideraţi că este antihipertensivul/ele de elecţie, ţinând cont de co-
morbidităţile pacientului (inclusiv semne vitale, date de laborator):
A. Metoprolol
B. Captopril
C. Prazosin
D. Diuretic tiazidic
E. Diltiazem

Răsp. corecte: C, E

2. Care ar fi posibilităţile de tratament a BPOC, în cazul de faţă:

A. Bromură de ipratropiu inhalator
B. Atropină
C. Salbutamol p.o.
D. Teofilină
E. Izoprenalină

Răsp.corecte: A, C

Caz clinic Nr. 4.

M.I. 43 ani, 175 cm, 78 kg

Dg.: Astm bronşic. Colică renală pe fond de litiază cu oxalat de calciu

Rp.
/Teofilină retard – cpr. 300 mg LX
D.S. int.: 1/zi
/Bromură de ipratropiu + salbutamol clorhidrat (Combivent) - 0,02 + 0,10 mg/puf
D.S. inhalator 4 X 2 pufuri/zi

1. În cazul în care pacientului diagnosticat mai sus i se descoperă o valoare a

tensiunii arteriale de 150/90 mm Hg, care consideraţi că sunt medicamentele
antihipertensive cele mai potrivite cazului respectiv:

A. Beta-blocante
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C. Alfa1-blocante selective
D. Blocanţi ai canalelor de calciu din grupa 1,4-dihidropiridinelor
E. Blocanţi ai receptorilor AT1 pentru angiotensina II (sartani)

Răsp.corecte : C, D, E

2. În cazul în care tratamentul antihipertensiv necesită asocierea unui diuretic,

care consideraţi că este cel mai potrivit în cazul de faţă?
A. Un diuretic tiazidic (hidroclorotiazida)
B. Un diuretic tiazid-like (indapamida)
C. Un diuretic de ansă (furosemidul)
D. Un antagonist competitiv al aldosteronului (spironolactona)
E. Un antagonist necompetitiv al aldosteronului (triamterenul)

Răsp.corecte: A, B
98
3. În cazul în care pacientul face o criză de rău astmatic (status astmaticus) se va
interveni de urgenţă cu:
A. Efedrină parenteral
B. Salbutamol p.o.
C. Aminofilină i.v.
D. Corticosteroizi (hemisuccinat de hidrocortizon i.v)
E. Cromoglicat de sodiu inhalator

Răsp. corecte: C, D

Caz clinic Nr. 5

K.I., bărbat, 63 ani, cunoscut cu BPOC, în tratament cronic cu teofilină retard şi

salbutamol inhalator. Se descoperă o valoare a tensiunii arteriale de 180/100 mm Hg

Diagnostic: HTA grad 2. BPOC. Disfuncţie erectilă

Medicul de familie îi prescrie următoarele medicamente:

Rp./Enalapril 20 mg – cpr. LX.
D.S. int.: 2 X 1/zi
/Teofilină retard 150 mg – cpr. XXX
D.S. int.: 1 comprimat seara
/Spironolactonă cpr. 25 mg LX
D.S. int. 2 X 1/

1. Care afirmaţie este corectă:

A. Asocierea enalaparil + spironolactonă acţionează sinergic ca antihipertensive
B. Asocierea enalaparil + spironolactonă poate ridica problema unor dezechilibre
hidroelectrolitice (hiperkaliemie)
C. La bolnavii cu BPOC, sartanii sunt preferabili inhibitorilor enzimei de conversie
(captopril)
D. Spironolactona poate accentua disfuncţia erectilă
E. Cel mai potrivit antihipertensiv în cazul de faţă este un beta-blocant

Răsp. corecte: A, B, C, D

2. În cazul în care bolavul face ulterior o criză de ulcer, ce medicament

antisecretor propuneţi în cazul de faţă?
A. Parasimapatolitic (pirenzepină, propantelină)
B. Cimetidină
C. Famotidină
D. Omeprazol
E. Pantoprazol

Răsp. corecte: C, D, E

99
 SEMESTRUL II
IV.9.ANESTEZICE LOCALE
Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A. Injectabile Lidocaina Infosint f. sol.inj. 1% a 5; 10; 20 ml xilină

f sol. inj. 2% a 5; 10; 20 ml
xilină
Mepivastesin f. 1,7 ml sol. 3% mepivacaină

Scandonest 2% special f. 1,8 ml cu mepivacaină 2% şi

adrenalină 1/100000
Bupivacaina Infosint Sol. inj. 0,25%; 0,5 % f. a 5 ml,
10 ml, 20 ml bupivacaină
Marcaine spinal 0,5% şi Sol. inj.0,5% f a 4 ml în sol.
0,5% Heavy fiziologică 0,8%, respectiv
glucoză 8% bupivacaină
Ubistesin f. sol. 4% articaină şi 0,0006%
adrenalină, f sol 4% articaină şi
0,0012% adrenalină, f cartuş 1,7
ml
Naropin f. a 20 ml cu 10 mg/ ml
ropivacaină
B.De suprafaţă Lidocain (Stomacain, sol. uz ext 10% (spray) xilină
Xylocaine)
Versatis emplastru medicamentos 5%
xilină
Cathejell cu lidocaină eeringă 12,5 g gel, cu lidocaină 2
g, clorhexidină 0,05 g
EUTROFIC PE BAZĂ DE PROCAINĂ
GEROVITAL H3 draj, f. cu 0,1 g procaină, acid
benzoic, KCl, fosfat de sodiu

REŢETE TIPIZATE

1.Prescripţie pentru realizarea unei anestezii locale prin infiltraţie. Folosim Xilină 1%.

Rp/ Xilină, f 0,5% a 20 ml P-RF

Nr. III
D.S. pentru anestezia prin infiltraţie

2.Prescripţie pentru realizarea unei anestezii locale de conducere. Folosim articaină 4% cu

adrenalină 0,0006%.

Rp/ Ubistesin, f sol. 4% articaină şi 0,0006% adrenalină P-RF

Nr. II
D.S. suo nomine

100
 IV.10.ANESTEZICE GENERALE
Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

I. Inhalatorii Narcotan flac. cu sol. ptr. nebulizare a 250 ml

halotan
Forane lichid. inhal.100%, flac cu 100 ml
isofluran
Sevorane sol. inhal. 99,975%, flac 250 ml
sevofluran
Suprane lichid inhal. 100%, flac. 250 ml
desfluran
Niontix gaz medic. lichef., recipient 2, 10, 40,
50 l protoxid de azot
II. Narcotice intravenoase Thiopental sodium pulb.inj. 0,5g; 1 g tiopental
Fentanyl flac inj. 0,05 mg/ml a 2 ml; 10 ml
fentanyl
Droperidol f 10 ml 2,5 mg/ml
Sufentanil Torrex sol. inj. 5 mcg/ml; 50 mcg/ml, f a 10
ml sufentanil
Remifentanil pulb. ptr. sol.inj./perf. 1; 2; 5 mg, flac.
a 4, 6; 10 ml remifentanil
Calypsol sol.inj 50 mg/ml, f a 10 ml ketamină
Etomidat Lipuro emuls.inj.2 mg/ml, f a10 ml etomidat
Propofol Lipuro emulsie inj./perf. 1% (10 mg/ml), f a
10 ml propofol

REŢETE TIPIZATE
1.Pentru realizarea unei anestezii generale intravenoase pentru reducerea unei fracturi sau
deschiderea unui abces se poate prescrie ketamina. Preparatul Calypsol, flac. cu 50 mg/ml a
10 ml. Doza este de cca 2 mg/kgc pentru calea i.v. La un bolnav de 75 kg avem nevoie de 150
mg substanţă, deci 3 ml din soluţia 5%.

Rp/ Calypsol, flac.

Nr.I
D.S. i.v. lent 3 ml

2.Tot pentru anestezia intravenoasă se poate utiliza un barbituric cu acţiune ultrascurtă,

tiopentalul, preparatul Thiopental Sodium, flac.cu 0,5 g sau 1 g pulbere care se dizolvă
extempore cu apă distilată. Se foloseşte o soluţie cu concentraţia de 2,5-5%. De exemplu,
pentru a obţine o sol.cu conc.2,5% dizolvăm 0,5 g substanţă cu 20 ml apă distilată, obţinând o
sol. ce conţine 25 mg/ml. Pentru o intervenţii chirurgicale de scurtă durată se dau 400-800
mg, doza maximă fiind de 1000 mg. Dacă administrăm doza de 400 mg, se injectează i.v. lent
16 ml din sol.2,5% preparată.

Rp/ Thiopental Sodium, flac.0,5 g

Nr.I
D.S. i.v. lent 16 ml din sol. preparată prin dizolvarea unui flacon cu 20 ml apă
distilată.
Atenţie! A nu se injecta intraarterial (spasme şi risc de tromboză şi gangrenă). Nu se repetă
administrarea într-un interval de 24 de ore, datorită fenomenului de redistribuţie, apărând
pericol de supradozare.
101
 IV.11.HIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICE

MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL INSOMNIEI (HIPNOTICE)

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială
I. Benzodiazepine Gerodorm compr. 40 mg cinolazepam
folosite în scop hipnotic
Nitrazepam compr. 2,5 mg., 5 mg nitrazepam

Dormicum compr. film. 7,5 mg midazolam, f 1

mg/ml a 5 ml midazolam
Diazepam compr. 10 mg diazepam, sol. inj. 10
mg/2 ml
II. Barbiturice hipnotice Fenobarbital compr 100 mg. fenobarbital, f 10% a 2
(rareori folosite în ml fenobarbital
present) Amital 200 compr. 200 mg amobarbital

Extraveral compr. extr. Valeriană 0,08 g,

fenobarbital 0,02 g
III. Alte hipnotice (în Stilnox, Sanval compr. film. 10 mg. zolpidem
afara benzodiazepinelor
şi barbituricelor) Imovane compr. 7,5 mg. zopiclonă

Sonata caps. 5, 10 mg zaleplonum

IV. Agonist al Circadin compr. elib. prel. 2 mg melatonină

receptorilor melatoninei

V. Plante Persen draj. extr. uscat rădăcină de Valeriana

50 mg, extr. uscat frunză de roiniţă 25
mg, extr. uscat frunză de izmă bună 25
mg
Redormin compr. film. extr. uscat de Valeriana
187 mg, extr. uscat conuri de hamei 42
mg

102
 MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TRATAMENTUL ANXIETĂŢII (ANXIOLITICE,
TRANCHILIZANTE MINORE)
Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

I. Benzodiazepine folosite în Diazepam compr. 10 mg, sol. inj. 10 mg/2 ml

scop anxiolitic diazepam
Bromazepam/Calmepam compr. 1,5 mg., 3 mg. bromazepam

Anxiar compr. 1 mg. lorazepam

Grandaxin compr. 50 mg. tofisopam
Ansilan caps. 10 mg. medazepam
Xanax, Frontin, Helex, compr. 0,25 mg., 0,5 mg., 1 mg, 2
Alprazolam mg. alprazolam
Victan compr. film. 2 mg etil loflazepat

II. Alte anxiolitice (în afara Spitomin compr. 5, 10 mg. buspironă

benzodiazepinelor) Stresam caps. 50 mg efitoxinum

În prezent în tratamentul anxietăţii se folosesc antidepresive de tipul inhibitorilor

selectiv ai recaptării serotoninei (ISRS) sau a venlafaxinei (vezi antidepresive),
benzodiazepinele fiind prescrise doar pe termen scurt, până la apariţia efectului anxiolitic al
antidepresivelor.

103
 IV.12. NEUROLEPTICE (ANTIPSIHOTICE)
Grupa de medicamente
NEUROLEPTICELE TIPICE
I. Fenotiazine alifatice
II. Fenotiazine piperazinice
III. Butirofenonice
IV. Tioxantenice
NEUROLEPTICELE ATIPICE
Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
Plegomazin sol. inj. 5 mg/ml clorpromazină
Levomepromazin compr. 25 mg levomepromazină
Emetiral compr. film. 5 mg proclorperazină
(folosit ca antiemetic)
Haloperidol sol. orală în picături 2 mg/ml.,
compr. 1, 2, 5 mg., sol. inj. 5
mg./ml. haloperidol
Haloperidol decanoat sol. inj. 50 mg./ml. haloperidol
(preparat retard)
Fluanxol depot sol. inj. 20 mg./ml. flupentixol
Clopixol compr. film. 2, 10, 25 mg.
zuclopentixol
Clopixol Acuphase sol. inj. 50 mg./ml. zuclopentixol
Clopixol depot sol. inj 200 mg./ml (preparat
retard) zuclopentixol
Leponex compr. 25, 100 mg. clozapină
Zyprexa compr. film. 5 mg, 10 mg, pulbere
pt. sol. inj. 10 mg. olanzapină
Seroquel compr. film. elib. prel. (XR) 50,
150, 200, 300, 400 mg quetiapină
Sycrest compr. subling. 5, 10 mg
asenapinum
Eglonyl caps. 50 mg,compr. diviz. 200 mg
sulpiridă
Tiapridal compr. 100 mg, sol. inj. 50 mg/ml-
f 2 ml tiapridum
Solian compr. 100, 200 mg amisulpridă
Risperidona/Rispen compr.film. 1, 2, 3, 4 mg.
risperidonă
Rispolept Consta pulb. 25, 37,5, 50 mg. risperidonă
(preparat retard)
Invega compr. elib. prel. 3, 6, 9 mg
paliperidonă
Abilify compr. 10, 15 mg, sol. inj. 7,5
mg/ml -1,3 ml aripiprazol
104
 IV.13.ANTIDEPRESIVE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Antidepresive triciclice Anafranil draj.10; 25 mg clomipramină

Amitriptilină compr. film. 25 mg amitriptilină

Doxepin draj. 25 mg. doxepin

II. Antidepresiv tetraciclic Ludiomil, Siprotilin compr. film. 10, 25 mg
maprotilină
III. Inhibitori selectivi ai Prozac/Fluoxin caps. şi compr. dispersabile de 20
recaptării serotoninei (ISRS) mg fluoxetină
Fevarin compr. film. 50 şi 100 mg
fluvoxamină
Arketis/Paluxetil/Seroxat compr. film. 20, 40 mg paroxetină

Dalsan compr. film. 10, 20, 40 mg

citalopram
Cipralex/Serodeps compr. film.10 mg escitalopram

Zoloft, Asentra, Serlift, compr. film. de 50 şi 100 mg

Stimuloton sertralină
IV. Inhibitor selectiv al Edronax compr. 4 mg reboxetină
recaptării noradrenalinei
V. Inhibitor selectiv al Elontril compr. elib. mofif. 150 mg
recaptării noradrenalinei şi bupropion
dopaminei
VI. Inhibitori selectivi ai Effectin EP/Alventa caps. cu eliberare prelungită 75 şi
recaptării serotoninei şi 150 mg venlafaxină
noradrenalinei Ixel caps. 25 şi 50 mg milnacipram

Cymbalta caps. gastrorezistente 30 și 60 mg

duloxetină
VII. Antidepresiv cu acţiune Remeron/ Mirzaten/Zulin compr. film. 15, 30, 45 mg
duală serotoninergică şi mirtazapină, compr.
noradrenergică prin orodispersabile 30 mg mirtazapină
antagonizarea receptorilor
2
VIII. Antidepresiv cu acţiune Trittico AC 150 compr. elib. prelungită 75; 150 mg
duală de antagonism al trazodonă
receptorilor 2A ai serotoninei
şi inhibare a recaptării
serotoninei
IX. neclasificat în prezent Coaxil draj. 12,5 mg tianeptină
(accelerează recaptarea
serotoninei, dar are şi efecte
neurotrofice)
Plante Remotiv compr. film. 250; 500 mg extract
uscat iarbă de sunătoare

105
 IV.14.ANTIMANIACAL

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Antimaniacal Carbonat de litiu Compr. 250 mg

REŢETE TIPIZATE

HIPNOTICE, SEDATIVE, ANXIOLITICE

1.Pentru un bolnav cu insomnie de trezire se poate indica un barbituric cu durată lungă de

acţiune, de ex. fenobarbitalul, compr. de 0,1 g, care produce un somn de cca 8 ore.

Rp/ Fenobarbital, compr. 0,1 g P-RF

Scat.Orig.Nr. I (una)
D.S. int. 1 compr.seara

2.La un bolnav agitat, cu hiperexcitabilitate nervoasă se poate prescrie tot fenobarbital, dar în
doză sedativă de 15 mg odată.

Rp/ Fenobarbital, compr. 0,015 g P-RF

Scat.Orig.Nr. I (una)
D.S. int. 3x1 compr. pe zi

3.În caz de insomnie există şi alte opţiuni terapeutice, care implică mai puţine riscuri şi efecte
adverse. De ex. se pot indica benzodiazepine, care prezintă o toxicitate mai mică sau
hipnotice moderne, cu profil asemănător benzodiazepinelor de tipul zopiclonei sau
zolpidemului.

Rp/ Dormicum, compr. 0,0075 g P-RF

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int. 1 compr. seara. Durata somnului cca 4 ore. Nu influenţează fazele
REM.

Rp/ Stilnox, compr.0,01 g P-RF

Scat.orig.Nr.I
D.S. int. 1 compr. seara.

4.Pentru un bolnav cu hiperexcitabilitate nervoasă şi hipertiroidie se poate indica un preparat

combinat, cu sedative vegetale şi o doză mică de 20 mg fenobarbital, Extraveral compr.

Rp/ Extraveral, compr. OTC

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int. 3x1 compr./zi

106
5.La un bolnav cu nevroză se poate prescrie în scop anxiolitic o benzodiazepină, de ex.
diazepam, preparatul Diazepam compr. de 2 mg, sau compuşi fără efect sedativ cum ar fi
medazepamul - preparatul Ansilan, compr. de 10 mg şi alprazolamul- preparatul Xanax,
compr. de 0,25 mg.

Rp/Diazepam, compr. 0,002 g P-RF

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int 3x1 compr. pe zi

Rp/ Ansilan, compr. 0,01 g P-RF

Scat.Orig.Nr. I
D.S. int 3x1 caps/zi

Rp/ Xanax, compr. 0,00025g P-RF

Scat. Orig.Nr.I
D.S. int. 3x1 compr./zi (Se poate da şi în atacul de panică- până la 10 mg/zi)

6.La un bolnav cu dureri lombare datorate unei contracturi reflexe a musculaturii

paravertebrale cauzată de o hernie de disc se poate prescrie diazepam în doză miorelaxantă
centrală de 10-30 mg odată.

Rp/Diazepam, compr. 0,01 g P-RF

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 compr. pe zi

7.Benzodiazepinele au şi acţiune antiepileptică-anticonvulsivantă. Astfel, în caz de convulsii

grave, cum ar fi status epilepticus, intoxicaţii sau eclampsie gravidică se poate administra
diazepamul în doză de 0,15-0,25 mg/kgc i.v. foarte lent, datorită pericolului deprimării
centrului respirator. Soluţia nu se amestecă cu nici un alt medicament în seringă.

Rp/ Diazepam, f 0,01 g P-RF

Nr. IV
D.S. i.v. f. lent, 1-2 f în criză

8.În caz de anxietate cronică în afara de benzodiazepine se mai poate folosi un alt compus
care este un agonist al receptorilor 5-HT1A: buspirona, care are un efect sedativ slab.
Preparatul se numeşte Stressigal, compr. de 5 mg.

Rp/ Stressigal, compr. 0,005 g P-RF

Scat.Orig. nr. I
D.S. int. 2X1 compr. pe zi

107
 NEUROLEPTICE (ANTIPSIHOTICE)

1.Un neuroleptic fenotiazinic foarte cunoscut este clorpromazina, care se indică astăzi foarte
rar în boli psihice, dar are frecvente utilizări simptomatice, de ex. în vărsături incoercibile,
sughiţ, colici, pentru prevenirea şocului traumatic, hiperpirexie, pentru potenţarea acţiunii
anestezicelor generale şi analgezicelor. Doza folosită în aceste indicaţii este de 25-50 mg.

Rp/ Plegomazin, f 0,05 g P-RF

Nr. IV
D.S. i.m. profund, 1-2 f odată. Atenţie! Risc de colaps.

2.La copii cu tulburări de comportament se poate prescrie tioridazin, un neuroleptic

fenotiazinic sedativ.

Rp/ Tioridazin, draj. 0,005 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 draj. pe zi

3.În stări de agitaţie psihomotorie, de ex. la alcoolici în cursul sevrajului, care prezintă în plus
şi halucinaţii, se poate folosi haloperidolul în doză mică, de 1-2 mg/zi. Folosim preparatul
Haldol, sol. pentru uz intern, 1 ml are 2 mg, respectiv 20 pic. Administrăm o doză pe zi de 1
mg, deci făcând calculele: 1 mg are 10 picături, pe care le repartizăm în 3 prize.

Rp/Haldol, sol.uz int. P-RF

Flac.Orig. Nr. I
D.S.int. 3-3-4 pic. pe zi

4.Şi în prezent, uneori, se mai folosesc în tratamentul schizofreniei neurolepticele tipice, mai
ales haloperidolul. La aceşti pacienţi, este necesară, în cazul în care apar simptome
extrapiramidale, adăugarea în tratament a unui preparat antiparkinsonian anticolinergic, cel
mai des trihexifenidil (Romparkin).

Rp/ Haloperidol, sol. uz. int. P-RF

Flac. orig. Nr. I
D.S. int. 3x20 picături/zi
#
Rp/ Romparkin, compr. 2 mg.
Scat. orig. Nr. I
D.S int. 1-0-1 compr./zi.
5.În prezent în tratamentul schizofreniei, cea mai frecventă afecţiune psihotică, se folosesc
neurolepticele atipice (de ex. olanzapina- Zyprexa). Să prescriem o reţetă pentru un pacient
diagnosticat cu schizofrenie, care prezintă halucinaţii auditive, idei delirante de persecuţie,
limbaj şi comportament dezorganizat.

Rp/ Zyprexa, compr. 0,01 g P-RF

Nx. XXX
D.S int. 1 compr. seara

6.Pacienţii diagnosticaţi cu schizofrenie, nu au conştiinţa tulburării psihice de care suferă,

motiv pentru care acceptă cu greu medicaţia. Pacienţii care sunt necomplianţi la medicaţia
administrată per oral, au indicaţie de tratament cu un neuroleptic tipic (clasic) de depozit.

108
Aceste preparate îşi păstrează utilitatea şi în prezent. Pentru un astfel de pacient prescriem o
reţetă cu flupentixol sub formă de preparat de depozit (Fluanxol).

Rp/ Fluanxol, fiole P-RF

Nr. I
D.S i.m. 1 fiolă la 4 săptămâni

ANTIDEPRESIVE

1.În trecut, mai puţin în prezent, în tratamentul depresiei se foloseau antidepresive triciclice şi
tetraciclice. Vom da două exemple de reţete cu preparate antidepresive, unul triciclic
(clomipramina – Anafranil, doza minimă eficace 100 mg/zi) şi unul tetraciclic (maprotilină –
Ludiomil) pentru un pacient diagnosticat cu depresie, care prezintă dispoziţie depresivă,
anhedonie, ideaţie suicidară, idei de devalorizare şi culpabilizare, anorexie şi insomnie.
Atenţie! Aceste preparate sunt foarte periculoase în caz de supradozaj, datorită
cardiotoxicităţii lor, motiv pentru care este indicat să nu fie prescrise o dată cantităţi pentru
mai mult de aprox. 10 zile, ţinând cont şi de faptul că aceşti pacienţi prezintă de obicei un risc
autolitic.

Rp/ Anafranil, draj. 0,025 g P-RF

Nr. XL
D.S int. 1-1-2 draj./zi

Rp/ Ludiomil, compr. 0,025 g P-RF

Nr. XXX
D.S int. 3x1 compr./zi

2.În prezent, cel mai des sunt folosite în tratamentul depresiei, inhibitorii selectivi ai
recaptării serotoninei, care sunt mult mai bine toleraţi de către pacienţi şi mai siguri în caz de
supradozaj, putându-se elibera o dată cantitatea pentru o lună de tratament. Vom prescrie o
astfel de reţetă cu fluoxetină (Prozac).

Rp/ Prozac, caps. 0,02 g P-RF

Nr. XXX
D.S. int. 1 caps. dimineaţa

3.Prescripţie la un bolnav cu depresie agitată, cu anxietate. Se recomandă un antidepresiv cu

acţiune duală serotoninergică şi noradrenergică prin antagonizarea receptorilor 2 ,
mirtazapina, preparatul Mirzaten.

Rp/ Mirzaten, compr. 0,03 g P-RF

Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. seara

109
 IV.15. MEDICAMENTE EXCITANTE ALE SNC

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I. Simpatomimetice cu Concerta XL compr. film. elib. prel. 18; 36; 54

acțiune centrală mg metilfenidat

Aspendos compr. 100 mg modafinil

Strattera caps. 25; 40; 60; 80 mg
atomoxetinum
II. Medicamente de tip Regenon caps.25 mg, caps. cu elib, prel.
amfetaminic folosite ca amfepramon
anorexigene
Reductil caps. 10; 15 mg sibutramina
III. Derivat de xantină Peyona sol.perf./sol. orală 20 mg/ml
cafeinum citrat
IV. Medicaţia neurotropă Encephabol draj. 100; 200 mg piritinol
(nootrope, activatoare ale
metabolismului cerebral) Piracetam, Nootropil, compr. 400, 800, 1200 mg, sol. inj.
Lucetam, Memotal 200 mg/ml piracetam
Pramistar compr. film. 600 mg pramiracetam
Romener draj. 100 mg meclosulfonat
Cavinton compr. 5, 10 mg, conc. pt. sol. perf.
5 mg/ml vinpocetină
V. Cu acţiune predominant Sulfat de stricnină f 1; 2; 4 mg stricnina sulfurică
medulară

REŢETE TIPIZATE

1.Prescripţie la un bolnav cu tulburări de atenţie şi memorie după un traumatism cranio-

cerebral. Se foloseşte un activator al metabolismului neuronal din categoria nootropelor
(neurotrope).

Rp/ Meclofenoxat, compr. 0,1 g P-6L

Scat. Orig. Nr.III
D.S. int. 3X1-2 compr/zi, ultima administrare la ora 16, timp de 30 de zile.
sau
Rp/ Piracetam, compr. 0,4 g P-6L
Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3X2 compr./zi, ultima administrare la ora 16.
2.Prescripţie la un bolnav cu obezitate. Se indică un preparat cu acţiune centrală care scade
apetitul, sibutramina.

Rp/ Reductil, caps.0,01 g P-RF

Scat.Orig. Nr. I.
D.S. int. 1 caps/zi dimineaţa. Dacă scăderea în greutate e mai mică de
5% în 3 luni, se întrerupe.

110
3.Prescripţie pentru un bolnav cu parapareză post-traumatică. Se indică un stimulator al
reflectivităţii medulare, stricnina.

Rp/ Sulfat de stricnină, f 0,001 g P-RF

Nr. XXX
D.S. s.c. 1 f pe zi 3 zile, 2x1 f pe zi 3 zile , 3x1 f pe zi în continuare

IV.16.MEDICAŢIA BOLII ALZHEIMER

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I.Inhibitori ai Aricept/Cognezil compr. orodispersabile 5, 10 mg

acetilcolinesterazei donepezil
(anticolinesterazice) Exelon caps. 1,5; 3 mg, plasture
transdermic 4,6 mg/24 h, 9,5 mg/24
h, 13, 3 mg/24 h rivastigmină
Galantamina TEVA caps. elib. prel. 8; 16; 24 mg
galantamină
II. Antagonist al receptorilor Ebixa compr. film. 10 mg.,compr.
NMDA ai glutamatului orodispersabile 10 mg memantină

III. Alte substanțe Flavotan/Tanakan compr. film. cu extr. standardizat

din Ginkgo 40, 80, 120 mg

În tratamentul bolii Alzheimer, sunt folosite în prezent, cu o eficacitate modestă, inhibitorii

acetilcolinesterazei (anticolinesterazice). Vom prescrie o reţetă cu un astfel de preparat
(donepezil – Aricept) pentru un pacient vârstnic care prezintă tulburări progresive de
memorie, asociate cu alte deficite cognitive (afazie, apraxie, agnozie, dificultăţi ale gândirii
abstracte).

Rp/ Aricept, compr.orodispersabile 0,01 g P-RF

Scat. orig. Nr. I
D.S int. 1 compr. seara

111

Grupa de medicamente
I. Derivaţi barbiturici
II. Derivaţi hidantoinici
III. Derivaţi benzodiazepinici
IV. Derivaţi de succinimidă
(active doar în crize generalizate
de tip absenţă (petit mal)
V. Carbamazepina,
oxcarbazepina,
eslicarbazepina
De primă intenţie în crizele focale
(parţiale) simple sau complexe
(epilepsia de lob temporal).
Carbamazepina este folosită şi ca
antimaniacal.
VI. Acid valproic + săruri
De primă intenţie în crizele
generalizate (tonico-clonice,
tonice, clonice, mioclonice şi
absenţe). Aceste preparate sunt
folosite şi pentru efect
antimaniacal.
VII. Antiepileptice
(folosite de obicei ca adjuvante)
IV.17.ANTIEPILEPTICE
Denumirea comercială Forma şi compoziţia
Fenobarbital compr. 100 mg, sol. inj. 10%
fenobarbital (FB)
Fenitoin compr. 100 mg fenitoină
(difenilhidantoina – DFH)
Phenhydan sol. inj. 50 mg/ml fenitoină
Diazepam compr. 2, 5, 10 mg, sol. inj. 10
mg./2ml diazepam (DZ)
Diazepam Desitin Soluţie soluţie rectală 5 mg/2,5 ml., 10
rectală mg./2,5 ml. diazepam
Rivotril compr. 0,5 mg, 2 mg clonazepam
Petinimid caps. moi 250 mg etosuximidă
Carbamazepin, Finlepsin, compr. 200 sau 400 mg, sirop 100
Neurotop, Stazepine, mg/ 5 ml (doar pentru Timonil)
Taver, Tegretol, Timonil carbamazepină
Trileptal compr. 300, 600 mg oxcarbazepină
Zebinix compr. 800 mg eslicarbazepina
Depakine Chrono compr. film. cu eliberare
prelungită 300, 500 mg 1/3 acid
valproic + 2/3 valproat de sodiu
Depakine compr. filmate gastrorezistente 200
mg valproat de sodiu
Convulex caps. moi gastrorezistente 150,
300, 500 mg acid valproic
noi Lamictal, Plexxo compr. 25, 50, 100 mg lamotrigin
Gabapentin caps.100, 300, 400 mg
gabapentin
Keppra compr. film. 250, 500, 1000 mg
levetiracetam
Topamax compr. film. 25, 50, 100 mg
topiramat
Diacomit caps. 250, 500 mg stiripentolum
Lyrica caps. 75, 150, 300 mg pregabalin
Trobalt compr. film. 50, 100, 200, 300,
400 mg retigabinum
Vimpat compr. film. 50, 100, 150, 200 mg
lacosamidum
Zonegran caps. 25, 50, 100 mg zonisamidum
112
 REŢETE TIPIZATE

1.Pentru un pacient cu crize focale (parţiale) simple (sau crize parţiale complexe – epilepsie
de lob temporal), tratamentul de primă intenţie este cu carbamazepină.

Rp/ Carbamazepină, compr. 0,2 g P-6L

Scat. orig. Nr. II
D.S. int. 3x1 compr./zi

2.Pentru un pacient cu crize grand mal (tonico-clonice generalizate), tratamentul de primă

intenţie este cu acid valproic (sau săruri ale acidului valproic). Vom prescrie preparatul
Convulex (acid valproic).

Rp/ Orfiril, casps. 0,3 g P-6L

Nr. XC
D.S. int. 3x1 compr./zi

3.Pentru un copil cu crize de tip petit mal (absenţe), este recomandată etosuximida, care este
totuşi în prezent de a doua alegere, după valproat. Etosuximida (Petinimid) este activă numai
în tratamentul absenţelor. Absenţele sunt crize epileptice specifice copilăriei.

Rp/ Petinimid, caps. 0,25 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1-0-1 caps./zi

4.Antiepilepticele sunt şi analgezice adjuvante, folosite mai ales în cazul durerilor neuropate.
De ex. se poate prescrie la un pacient adult cu durere neuropată periferică pregabalina,
preparatul Lyrica.

Rp/Lyrica, compr. 0,15 g

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int .2x1 compr./zi

113
 IV.18.ANTIPARKINSONIENE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Anticolinergice Romparkin compr. 2 mg trihexifenidil

Akineton compr. 2 mg biperiden

Agonişti dopaminergici Brocriptin draj. 2,5 mg bromocriptină

Permax compr. 1 mg, 0,25 mg, 0,05 mg

pergolid
Requip Modutab compr. cu elib. prel.2, 4, 8 mg
ropinirol
Mirapexin compr. 0,18; 0,7 mg pramipexol

Dostinex compr. 0,5 mg cabergolină

Pronoran draj. elib. prel. 50 mg piribedil

Asociaţiile levodopa – Nakom compr. 250 mg levodopa + 25 mg
inhibitori de carbidopa
dopadecarboxilază Madopar compr. 200 mg levodopa + 50 mg
benserazidă
Inhibitori de COMT Comtan compr. film. 200 mg entacaponă

Asociaţie levodopa – Stalevo 50 50 mg levodopa + 12,5 mg carbidopa

inhibitor de + 200 mg entacaponă
dopadecarboxilază –
inhibitor de COMT Stalevo 100 100 mg levodopa + 25 mg carbidopa
+ 200 mg entacaponă

Stalevo 150 150 mg levodopa + 37,5 mg

carbidopa + 200 mg. entacaponă

Inhibitori ai Jumex/Selegos compr. de 5 mg selegilină

monoaminoxidazei B Azilect compr. 1 mg rasagilină
Altele Viregyt-K caps. 100 mg amantadină

114
 REŢETE TIPIZATE

1.Prescripție la un bolnav cu boala Parkinson. Alegem o combinaţie de levo-dopa cu un

inhibitor de dopa-decarboxilază (carbidopa), preparatul Nakom.

Rp/ Nakom, compr. P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D. S. int. 3x1 compr./zi

2. În caz de hiperprolactinemie se poate administra un agonist dopaminergic, bromocriptina,

preparatul Brocriptin sau cabergolina, preparatul Dostinex.

Rp/ Brocriptin, compr.2,5mg P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 2x1 compr./zi

IV.19.MIORELAXANTE CENTRALE
Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

Clorzoxazon compr. 250 mg clorzoxazonă

Mydocalm compr.film 50 mg, draj.150 mg

tolperison
Lioresal compr. 10; 25 mg baclofen
Relaxam compr.film. 50 mg tetrazepam

Sirdalud compr. 4 mg tizanidin

Trecid compr. 100 mg, sirop 2%

guaifenezină
Diazepam (vezi “tranchilizante minore”)
Oxazepam (vezi “tranchilizante minore”)
Meprobamat (vezi “tranchilizante minore”)

1. Prescripţie la un bolnav cu contractură a musculaturii paravertebrale, consecinţă a unei

spodilartroze. Se recomandă un miorelaxant central, clorzoxazona, preparatul Clorzoxazon,
compr. 250 mg.

Rp/ Clorzoxazon, compr. 0,25 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I.
D.S. int. 3x1 compr./zi

2. Prescripţie la un bolnav cu spasticitate a muşchilor scheletici datorită sclerozei multiple. Se

recomanda baclofen, preparatul Lioresal, compr. de 10 mg. Are şi efect analgezic. Poate
produce hTA, disurie, halucinaţii, coşmaruri, uneori hipertonie musculară.

Rp/ Lioresal, compr. 0,01 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.s. int. 3x1 compr./zi, se creşte treptat până la 75-100 mg/zi.

115
 IV.20.ANALGEZICE OPIOIDE ŞI ANALGEZICE ANTIPIRETICE ŞI
ANTIINFLAMATOARE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANALGEZICE EUFORIZANTE (OPIOIDE)

I. Opioide naturale Morfina f. 20 mg morfină

Sevredol compr.10; 20 mg morfină

MST CONTINUS compr.elib. modif. 10; 30; 60; 100;

200 mg morfină
Dolatard compr.retard 10; 30¸60; 100 mg
morfină
II. Opioide semisintetice Oxycontin compr.elib.modif.10, 20, 40, 80 mg
oxicodonă
DHC CONTINUS compr. retard 60; 90; 120 mg
dihidrocodeină

III.Compuşi sintetici Mialgin f. 100 mg petidină clorh.

Fentanyl f. 0,5 mg fentanyl

Fentanyl Actavis Plasture transdermic 25; 50; 200

microg/h eliberat pe durata a 3 zile
Lunaldin Compr. subling. 100; 200; 300; 400
; 600; 800 microg fentanyl
Darvon caps. 50 mg dextropropoxifen

Tramal (Mabron) f.,compr. 50, 100 mg tramadol;

compr. film. retard 150; 200 mg
tramadol
Zaldiar/Doreta Compr. film. 37,5 mg tramadol, 325
mg paracetamol
Palexia compr. elib. prel. 50; 100; 150; 200;
250 mg tapentadol

Fortral f. 30 mg pentazocină

IV. Substanțe contra Buprenorfina Compr. subling. 0,4, 2, 8 mg

dependenței la opioide buprenorfină

Metadon/Sintalgon compr. 2,5 mg, 5; 20 mg metadonă

IV. Antagonişti de opioide Narcanti f. 0,4 mg/ml naloxonă

V. Combinații Suboxone compr. subling. (2 mg+0,5 mg; 8

mg+2 mg) buprenorfină + naloxonă

116
Grupa de medicamente
ANALGEZICE, ANTIPIRETICE ŞI ANTIINFLAMATOARE
I. Salicilaţi Acid acetilsalicilic compr. 0,5 g, 0,3 g, 0,1 g, 0,05 g
II. Derivaţi de anilină
III. Derivaţi de pirazolonă
IV. Preparate predominant
antiinflamatoare (AINS)
Denumirea comercială Forma şi compoziţia
Aspimax/Ozopirin T compr.0,5 g ASA, 0,25 gluconat de
calciu
Paracetamol, Efferalgan, compr.0,5 g, sup.0,25 şi 0,125 g,
Panadol compr.efervescente 0,5 g
Acamol/Perfalgan sol. perfuz.10 mg/ml, punga 100 ml
paracetamol
Saridon compr. paracetamol,
propifenazonă,cafeină
Coldrex compr. paracetamol, cafeină,
fenilefrină
Theraflu extra răceală şi plic. pulb. ptr. sol. orală
gripă paracetamol, feniramină, fenilefrină
Metamizol/Algocalmin/ compr.0,5 g, f 1g, sup.0,5 şi 1 g
Algozone/Novocalmin noraminofenazonă
Quarelin compr. metamizol, cafeină,
drotaverină
Propifenazonă compr.300 mg, sup.100,200,300 mg
propifenazonă
Fenilbutazonă sup.0,25 g; cremă 4% fenilbutazonă
Indometacin caps.25 mg, sup.50 mg indometacin
Rantudil caps. 60 mg, 90 mg acemetacinum
Paduden/Nurofen/Ibalgin/ compr. film. 0,2 g, 0,4 mg ; sirop
Marcofen/Advil/Brufen 100 mg/5 ml ibuprofen, gel 5%
Ketonal/Profenid/Fastum compr.film. 0,1 g, sol. inj.50 mg/ml
gel ketoprofen, gel 2,5%
Tador compr. film. 25 mg
dexketoprofenum
Ketorol compr. film. 10 mg ketorolac
Voltaren, Rheumavek, dj.50 mg, sup. 100 mg, caps. retard
Diclac, Diclotard 75 mg, compr.elib. prel.100 mg, gel
5% diclofenac
Aflamil compr. film. 100 mg aceclofenacum
Arthrotec compr. diclofenac şi misoprostol
Piroxicam/Feldene/ compr.20 mg, f 20 mg, pulb. ptr.
Flamexin sol. orală, gel 0,5% piroxicam
Tilcotil compr 20 mg tenoxicam
Movalis compr.7,5 ; 15 mg, f 15 mg/1,5 ml
meloxicam
Celebrex caps. 100; 200 mg celecoxib
Dynastat pulb.sol.inj.20, 40 mg parecoxib
Bextra compr. film. 10, 20, 40 mg
Arcoxia compr.film.30, 60, 90, 120 mg
etoricoxib
117
 Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

V.Medicamente combinate Antinevralgic P compr.acid acetilsaclicilic,

analgezice paracetamol, cafeină
Codamin P compr.paracetamol, codeină,
cafeină
Fasconal P compr.acid acetilsalicilic,
paracetamol, cafeină, fenobarbital
Piafen compr., f., sup. metamizol,
pitofenonă, fenpipramidă

A) ANALGEZICE OPIOIDE

Opioidele cu potenţial de instalare a dependenţei majore datorită euforiei produse se

prescriu pe formulare speciale prevăzute de Legea 339/2005.

1.Prescripţie pentru un bolnav cu dureri provocate de cancer în fază terminală. Se poate

prescrie morfină, stupefiant. Este nevoie de formularul special prevăzut de Legea 339/2005.
Există mai multe tipuri de preparate care conţin morfină. De ex. fiole cu 20 mg morfină. De
asemenea, se găsesc preparate orale, unele cu eliberare imediată (Sevredol), iar altele cu
eliberare prelungită (MST Continus).

F.S.
Rp/ Morfină f 0,02 g
Nr. IX (nouă)
D.S. s.c. 3X1 f pe zi

F.S. Rp/ Sevredol, compr.film.0,01 g

Nr. XVIII (optsprezece)
D.S. int. 6X1 compr. pe zi

F.S. Rp/ MST Continus, compr. 0,1 g

Scat.Orig. Nr.I (una)
D.S. int. 2X1 compr. pe zi. Pentru acest preparat nu există doză maximă
recomandată. Dezvoltarea toleranţei şi a deprimării respiratorii sunt rare.

2.Tot din grupa opioidelor face parte şi petidina (Mialgin), un compus sintetic cu acţiune
analgezică de cca 5 ori mai redusă decât a morfinei. Se poate administra şi în dureri
colicative, de asemenea în edem pulmonar acut, combaterea frisoanelor. Nu se injectează
subcutanat, deoarece injecţia este foarte dureroasă. Atenţie la injectarea intravenoasă, datorită
pericolului deprimării centrului respirator!

F.S. Rp/ Mialgin , f 0,1 g

Nr. X (zece)
D.S. i.m. 4X ½ f pe zi

3.Un analgezic opioid sintetic mai puternic decât morfina este metadona (Sintalgon). Are un
t1/2 lung, de cca 35 de ore şi o tendinţă la cumulare. Produce un sindrom de abstinenţă mai
blând decât morfina, fiind indicat în cura de dezintoxicare a morfinomanilor.

118
F.S. Rp/ Sintalgon, compr. 0,0025 g
Scat.Orig. Nr. I (una)
D.S. int. 4X1 compr. pe zi

4.Pentru dureri moderat-severe, acute şi cronice, inclusiv dureri neuropatice se poate prescrie
tramadol (Mabron, Tramal), un opioid sintetic cu mecanism de acţiune dual: opioid şi de
creştere a concentraţiei extraneuronale a noradrenalinei şi serotoninei prin inhibarea recaptării
acestor monoamine. Nu necesită reţetă cu timbru sec, putându-se prescrie pe formular
obişnuit, care se reţine la farmacie. Are un potenţial redus de deprimare a centrului respirator
şi de instalare a dependenţei majore.

Rp/ Mabron, caps. 0,05 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I (una)
D.S. int. 4x1 caps. pe zi

5.În fazele incipiente ale durerilor canceroase sau pentru analgezia la naştere se poate folosi
pentazocina (Fortral), un opioid sintetic antagonist pe rec.miu şi agonist pe rec.kappa, care nu
produce euforie sau deprimarea respiraţiei. Atenţie! Poate induce sindrom de sevraj la
morfinomani. Se preferă calea i.m. deoarece s.c. apar edem, induraţie locală, atrofie cutanată.

Rp/ Fortral, f 0,03 g P-RF

Nr. XX(douăzeci)
D.S. i.m. 4X1 f pe zi

6. În caz de deprimare respiratorie cauzată de supradozare de opioide cu acţiune agonistă pe

rec.miu prin care este mediată deprimarea respiraţiei se pot administra antagonişti de opioide,
cum ar fi nalorfina – care are şi efect analgezic, fiind agonist pe rec.kappa sau naloxona şi
naltrexona, antagonişti puri pe toate tipurile de receptori opioizi (în special pe miu şi kappa).
De exemplu, la o parturientă care a primit Mialgin pentru analgezia obstetricală, în vederea
prevenirii deprimării centrului respirator al fătului se administrează naloxonă (Narcanti).

Rp/ Narcanti, f 0,0004 g

Nr. II
D.S. i.v. 1-2 f în stadiul II al travaliului

B) ANALGEZICE ANTIPIRETICE ŞI ANTIINFLAMATOARE

Aceste analgezice prezintă, în general, pe lângă acţiunea antialgică, mai redusă
comparativ cu a opioidelor, şi efect antipiretic (readuc la valori obişnuite o temperatură
crescută, dar nu o influenţează pe cea normală) şi antiinflamator (numai în inflamaţiile acute).
Mecanismul de acţiune este fundamental diferit de al analgezicelor opioide, ele producând
inhibarea enzimei ciclooxigenază, care acţionează asupra acidului arahidonic determinând
sinteză de prostaglandine, prostacicline şi tromboxani. Dar, enzima ciclooxigenază prezintă
cel puţin 2 izoforme. COX-1 este enzima constitutivă, cu rol benefic în sinteza de
prostaglandine protectoare la nivelul mucoasei gastrice, a celor care intervin în reglarea
circulaţiei renale, în declanşarea travalilui (PGF-2alfa), a prostaciclinei care are efect
antiagregant plachetar şi bronhodilatator, a tromboxanilor (TXA2) cu rol în agregarea
plachetelor. COX-2 este enzima inductibilă, care nu se găseşte în ţesuturile normale, indusă
în cursul fenomenelor patologice de către citokine. Ea este responsabilă de sinteza de
prostaglandine cu rol în apariţia inflamaţiilor acute, a febrei, pentru hipersensibilizarea
nociceptorilor şi apariţia durerii. Majoritatea analgezicelor antipiretice şi antiinflamatoare

119
inhibă ambele forme ale enzimei COX. Astfel, prin inhibarea COX-2 se explică apariţia
efectelor analgezic, antipiretic şi antiinflamator, iar prin inhibarea COX-1 apariţia unor efecte
adverse ale acestor compuşi, cum ar fi acţiune iritantă la nivelul mucoasei gastrice, chiar ulcer
gastric prin inhibarea sintezei de prostaglandine protectoare, perturbarea circulaţiei renale,
reacţii de tip anafilactoid prin inhibarea sintezei de prostaglandine E2 şi prostacicline (PGI2)
cu efect bronhodilatator şi totodată prin creşterea sintezei de leucotriene, cu acţiune
bronhoconstrictoare; cea mai frecventă formă de manifestare a reacţiilor de tip anafilactoid
sunt crizele de dispnee expiratorie - de ex. astmul indus de aspirină. Dar, enzima COX-2
este constitutivă şi la nivel renal, de aceea inhibitorii selectivi ai COX-2 pot produce retenţie
de sodiu şi apă şi nefrotoxicitate. Astăzi există şi compuşi inhibitori selectivi ai enzimei COX-
2 - în special coxibele, dar şi nimesulidul sau meloxicamul - înalt selectivi, însă pentru aceste
substanţe, care practic prezintă un potenţial scăzut de a induce reacţii adverse
gastrointestinale, au apărut tot mai multe date privind riscul de creştere a incidenţei
trombozelor arteriale, ceea ce a dus în 2004 la retragerea de pe piaţă a unui preparat – Vioxx
(rofecoxib).

1.Pentru un bolnav cu febră sau dureri nevralgice, cefalee se poate prescrie acid acetilsalicilic,
în doză de 0,5-1 g odată de 2-3 ori pe zi. Datorită efectului iritant gastric se recomandă
dezagregarea comprimatului în cavitatea bucală şi administrarea după mese, cu multă apă.
Riscul de apariţie a ulceraţiilor este cu atât mai mic cu cât dimensiunea particulelor care vin în
contact cu mucoasa este mai mică. Atenţie! Nu se poate folosi aspirina în caz de infecţii
virale cu virusul gripal sau al varicelei, deoarece mai ales la copii, poate apare sindromul
Reye (encefalopatie şi necroză hepatică), care poate fi mortal.

Rp/Acid acetilsalicilic, compr. 0,5 g OTC

Nr. XX
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, după mese.

2. Pentru prevenirea trombozelor arteriale, ex. a infarctului miocardic acut se poate folosi acid
acetilsalicilic în doză mică, de 0,05-0,1 g pe zi, care are un efect antiagregant plachetar. Se
foloseşte un preparat special Thrombo AAS sau Aspenter.

Rp/ Aspenter, compr.film.0,075 g OTC

Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. pe zi, după mâncare

3. La un bolnav cu poliartrită reumatoidă, aflat într-un puseu de acutizare a acesteia, se poate

administra acid acetilsalicilic, însă în doză mai mare, de 4-6 g pe zi, care are efect
antiinflamator.

Rp/ Acid acetilsalicilic, compr. 0,5 g OTC

Nr. LX
D.S. int. 4X2 compr. pe zi, după mese

4.Ca antipiretic şi analgezic se foloseşte foarte frecvent la noi paracetamolul (Acetaminophen,

Eferalgan). Atenţie! A nu se depăşi 2 g pe zi, deoarece prezintă toxicitate hepatică (peste 10 g
apare necroză şi hepatită toxică). Nu are efect antiinflamator.

Rp/Paracetamol, compr. 0,5 g OTC

Nr. XX
D.S. int. 3X1 compr. pe zi

120
5.Un analgezic şi antipiretic foarte eficient este noraminofenazona (Metamizol, Algocalmin),
care are şi efect antispastic musculotrop, putând fi administrat şi în dureri colicative. Atenţie!
Injectarea intravenoasă foarte rapidă poate duce la colaps. Poate determina şoc anafilactic şi
foarte rar, agranulocitoză. Nu se injectează s.c. datorită unor fenomene de intoleranţă locală.

Rp/Algocalmin, f 1,0 g P-RF

Nr. X
D.S. i.m. 1 f în colică renală

6.La un bolnav cu lumbago, pe lângă un miorelaxant central, de ex. diazepam în D.U. de 10

mg, sau tolperison (Mydocalm) în D.U. de 50-150 mg, se mai poate prescrie un antiinflamator
nesteroidian, care produce creşterea eficacităţii. De ex. se poate folosi indometacin sau
diclofenac. De asemenea, AINS se mai pot prescrie în inflamaţii provocate de infecţii,
afecţiuni dentare.

Rp/Indometacin, sup.0,05 g P-RF

Nr.XIV
D.S. intrarectal 2X1 sup pe zi
sau
Rp/ Diclofenac Duo, caps. 0,075 g P-RF
Nr. VII
D.S. int. 1 caps. pe zi. E bine tolerat gastric, fiind un preparat retard.

7.La copii cu febră şi dureri se poate recomanda ibuprofenul - preparatul Nurofen, sirop 100
mg/5 ml. Este bine tolerat gastric, comparativ cu alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Rp/ Nurofen, sirop OTC

Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi

8.La un bolnav cu boală artrozică se poate indica un inhibitor selectiv al COX-2, celecoxibul,
care nu este aşa de nociv pentru mucoasa gastrică. Totuşi, la bolnavi cu antecedente de ulcer
sau hemoragii digestive superioare, este strict interzis şi acest preparat.

Rp/ Celebrex, caps. 0,2 g P-6L

Nr. VII
D.S. int 1 caps. pe zi

9. Prescripţie la bolnavi cu mialgii, artralgii, cefalee, stări febrile, nevralgii, dismenoree. se

poate alege un preparat de tip antinevralgic, Codamin P.

Rp/ Codamin P, compr. OTC

Scat. orig. Nr. I
D. s. int. 3x1 compr./zi, după mese

121
 IV.21. ANTIREUMATICE SPECIFICE ŞI ANTIGUTOASE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

I.ANTIREUMATICE SPECIFICE

a. Inhibitor al sintezei Arava Compr. film. 10; 10; 100 mg

pirimidinei leflunomidă
b. Inhibitori ai factorului de Enbrel Pulb.+ solv. ptr. sol. inj.10; 25; 50
necroză tumorală alfa (TNF) mg etanercept
Remicade Pulb. ptr. conc. sol. perf. 100 mg
infliximab
Humira Seringă preumplută, pen preumplut
sol. inj. 40 mg adalimumab
Cimzia Seringi preumplute sol. inj. 200 mg
certolizumab
Simponi Seringă preumplută, pen preumplut
sol. inj.50 mg/0,5 ml golimumab
c. Inhibitori ai interleukinei Kineret Seringă preumplută sol. inj. 150
mg/ml anakinra
Roactemra Conc. ptr. sol. perf. 20 mg/ml, flac. a
4; 10; 20 ml tocilizumab
d. Alte imunosupresoare Equoral Caps. moi 25; 50, 100 mg
ciclosporină
Imuran Compr. film. 50 mg azatioprină

Methotrexat PCH Compr. 2,5; 10 mg methotrexat

e. Penicilamina Cuprenil Compr. film. 250 mg penicilamină

II. ANTIGUTOASE Milurit Compr. 100; 300 mg alopurinol

Adenuric Compr. film. 80; 120 mg

febuxostatum
Colchicina Compr. 1 mg colchicină

122
 IV.22.MEDICAŢIA ANTIALERGICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială

MEDICAŢIA ANTIALERGICĂ

I. Histamina şi Ceplene f. a 0,5mg/0,5 ml histamină

antihistaminice
Clorfeniramina compr. 4 mg clorfeniramină

Calmaben draj. 50 mg difenhidramină

Emetostop compr. 30 mg meclozină

Romergan draj.30 mg, f. 50 mg prometazină,
sirop 5 mg/ml

Tavegyl compr.1 mg clemastină

Hismanal compr 5; 10 mg, sol uz int 1mg/ml

astemizol
Histadin compr. 60 mg, susp 30 mg/5 ml
terfenadină
Claritine compr.10 mg, sirop 1 mg/ml
loratadină
Telfast compr. film. 120, 180 mg
fexofenadină
Alerid/Zyrtec compr.film.10 mg cetirizină, pic.
orale 10 mg/ ml
Allergodil compr.film 2 mg. spray nazal 0,14
mg/doză azelastin
Cetizal/Xyzal compr. film. 5 mg, sol. Orală 0,5
mg/ml levocetirizină
Ketotifen/Frenasma compr. 1 mg, sirop 1 mg/5 ml
ketotifen

Aerius compr.film.5 mg, sirop 0,5 mg/ml

desloratadină
Borenar compr. 20 mg bilastinum
Aerinaze compr. film. elib. modif.
desloratadină 2,5 mg,
pseudoefedrină 120 mg
Clarinase compr. film. elib. modif. loratadină
5 mg, pseudoefedrină 120 mg
II. Antiserotoninic Peritol compr. 4 mg, sirop 2 mg/5 ml
ciproheptadină

123
 CORTICOSTEROIZII ŞI ACTH-UL
Grupa de Denumirea comercială Forma şi compoziţia
medicamente

I. Glucocorticoizii Hidrocortizon hemisuccinat f. 1 ml a 25 mg/ml +f. a 4 ml

solvent
Hydrocortisone succinat sodic liof. + solv. ptr. sol. inj.100 mg/2 ml
hidrocortizon hemisuccinat
Hidrocortizon ung. 1% hidrocortizon

Locoid Sol. cut., cremă 0,1% cu

hidrocortizon butirat
Prednison compr. 5 mg prednison

Solu-Decortin Pulb. ptr. sol. inj 50; 250 mg .+

solvent 2 ml, 5 ml prednisolon
Solu-Medrol Act-O-Vial liof. + solv. ptr. sol. inj. 250 mg/4 ml
metilprednisolon
Medrol compr. 4; 16; 32 mg
metilprednisolon
Triamcinolon/Berlicort compr.4 mg, f 10; 40 mg

Dexamed compr. 0,5 mg dexametazonă

Dexametazon sodium PH flac inj.8 mg dexametazonă

Diprophos susp. 7 mg/ml betametazonă

Celestone f. 4 mg betametazonă

Unguent cu triamcinolon acetonid ung., cremă 0,1% triamcinolon

acetonid
Fluocinolon acetonid ung. 0,025% fluocinolon acetonid

Fluocinolon N ung.,cremă 0,025% fluocinolon

acetonid şi 0,5% neomicină
Nidoflor Ung. nistatin 10 mil. UI, neomicină
0,382 g, triamcinolon acetonid 0,1 g
Locacorten ung.0,02% flumetazon pivalat

Ultralan ung., cremă 0,25% fluocortolonă

Betaderm cremă şi ung. 0,1% betametazon

valerat
Cutivate cremă şi ung.0,05% fluticazon

Elocom cremă şi ung. 1 % mometason

Dermovate/Cloderm cremă şi ung.0,05% clobetasol

II. Mineralocorticoid Astonin-H compr. 0,1 mg fludrocortizon

III. ACTH-ul Synachten depot f 1 mg/ ml tetracosactid

124
ANTIALERGICE (ANTIHISTAMINICE H1-BLOCANTE ŞI ANTISEROTONINICE)

1. La un bolnav cu alergie sezonieră la polen (conjunctivită, rinită) sau la cei cu dermatoze

alergice, după înţepături de insecte, se poate prescrie un antihistaminic H1-blocant, de ex.
clorfeniramin din generaţia I, care au efect sedativ sau compuşi din generaţia a II-a, lipsiţi de
efect central deprimant, loratadina, desloratadina. Atenţie! A nu se administra medicamente
din gen. I la şoferi şi dispeceri.

Rp/Claritine, compr. 0,01 g P-6L

Nr. X
D.S. Int. 1 compr. pe zi dimineaţa

2. Pentru un bolnav care urmează să fie supus unei intervenţii chirugicale, în seara dinaintea
operaţiei va primi premedicaţie cu prometazină (Romergan), antihistaminic H1-blocant din
gen. I, de noapte, care are efect sedativ puternic dar şi antivomitiv.

Rp/ Romergan, draj. 0,03 g P-6L

Nr. I
D.S. int. 1 draj. seara

3.La un copil de 7 ani cu dermatoză alergică şi anorexie se poate administra ciproheptadina,

un antiserotoninic pe rec.5-HT2 şi antihistaminic H1-blocant, care are efect sedativ,
anticolinergic şi de stimulare a apetitului.

Rp/ Peritol, sirop P-6L

Flac. orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi.

CORTICOSTEROIZII ŞI ACTH-UL

Glucocorticoizii au efect antiinflamator în inflamaţiile acute şi cronice, antialergic în

toate cele 4 tipuri de alergie şi imunodeprimant.

1.La un bolnav cu periartrită scapulohumerală se recomandă injecţii periarticulare cu

hidrocortizon acetat, suspensie. Efectele metabolice sunt reduse, iar efectul antiinflamator
intens.

Rp/ Hidrocortizon acetat, f 0,025 g P-RF

Nr. V
D.S. periarticular, 1 f pe zi . Atenţie! Este substanţă dopantă.

2.La un bolnav în stare de rău astmatic se indică administrarea de hidrocortizon hemisuccinat

intravenos în doză de 250-500 mg odată, putându-se ajunge până la 1 g pe zi, maximum 3-5
zile. Fiola transparentă conţine 25 mg -1 ml de substanţă activă, iar fiola brună 4 ml solvent -
bicarbonat de sodiu. Soluţia se prepară extemporaneu şi este incompatibilă cu alte
medicamente.

Rp/Hidrocortizon hemisuccinat, f 0,025 g P-RF

Nr. XLII
D.S. i.v. 10 f odată, apoi 4 f la 6 ore, 2 zile

125
3. Prescripţie recomandată unui bolnav cu astm bronşic, care prezintă crize foarte frecvente,
care nu mai răspund la spray-uri cu bronhodilatatoare sau glucocorticoizi. Se indică
prednisonul, antiinflamator şi antialergic mai eficient de cca 4-5 ori decât hidrocortizonul, dar
cu efecte de tip mineralocorticoid mai reduse. Se administrează într-o doză de atac de 1
mg/kgc/zi, realizându-se o scădere progresivă a dozelor cu 5 mg la 3-5 zile pentru a preveni
atrofia corticosuprarenalei. Doza de întreţinere este de 10-15 mg/zi. Având în vedere efectele
adverse ale acestui preparat, se recomandă unele măsuri igieno-dietetice, precum şi
administrarea unor simptomatice. Astfel, bolnavul va urma un regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic, bogat în proteine. Va primi zilnic cca 3-5 g de KCl (sau Aspacardin) pentru a
înlocui pierderile de K. I se vor administra pansamente gastrice sau antisecretoare,
antidiabetice orale, dacă este cazul, steroizi anabolizanţi, sedative sau hipnotice.

Rp/ Prednison, compr. 0,005 g P-RF

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 12 compr. pe zi dimineaţa 5 zile, apoi 11 compr. pe zi dimineaţa 5
zile…până ce se ajunge la o doză de 3 compr. pe zi, care se poate administra timp îndelungat
sau se întrerupe.

4.Medicamentul antiinflamator de elecţie pentru edemul cerebral este dexametazona, deoarece

nu are deloc efect de tip mineralocorticoid. Doza de atac este de 2-10 mg/zi, doza de
întreţinere 0,5 mg-2 mg/zi. Deprimă puternic corticosuprarenala, nu se recomandă pentru
tratamente de lungă durată.

Rp/ Dexametazon sodium PH, flac.0,008 g P-RF

Nr. III
D.S. i.v. 1 flac pe zi
#
Rp/ Dexamed, compr. 0,0005 g
Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 15 compr. pe zi dimineaţa 3 zile, 14 compr. pe zi dimineaţa 3
zile…până se ajunge la 3 compr. pe zi, apoi se întrerupe

5.Pentru un bolnav cu artroză a genunchiului se poate injecta intraarticular preparatul retard

Diprophos, care conţine betametazonă sodiu fosfat şi betametazonă dipropionat.

Rp/Diprophos, flac. 0,007 g P-RF

Nr. IV
D.S. intraarticular ¼ flac. la 3-4 săptămâni

6.Prescripţie pentru un bolnav cu dermită sau eczemă. Se indică un glucocorticoid topic

puternic asociat cu antibiotic- Fluocinolon N unguent.

Rp/Fluocinolon N, ung. P-RF

Tub Orig. nr. I
D.S. local, 2-3 aplicaţii pe zi

126
 IV.23.ANTIINFECŢIOASE

Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

ANTIBIOTICE ANTIBACTERIENE
A) BETALACTAMINE
A1.PENICILINE

I. Benzilpeniciline Penicilina G potasică flac.1.000.000 UI

benzilpenicilină sare de potasiu

Penicilina G sodică flac.400.000, 1.000.000 UI

benzilpenicilină sare de sodiu
Moldamin (Retarpen) flac cu 1.200.000 UI benzatin-
penicilină
II.Penicilină orală Penicilina V (Ospen) compr. 500.000, 1x106 , 1,5x106 UI,
sirop 400.000 UI/5 ml
fenoximetilpenicilină
III.Penicilină rezistentă la Oxacilină caps.250, 500 mg,flac.250, 500 mg,
penicilinază 1 g oxacilină
IV. Peniciline cu spectru Ampicilină/Pamecil/ caps.250, 500 mg,flac.250, 500 ,
larg şi combinaţii Standacillin 1000 mg ampicilină

Amoxicilină (Ospamox) pulb.susp.125 mg/5 ml, caps.250,

500 mg, compr.film.500,750,1000
mg amoxicilină
Augmentin(Amoxiklav) compr.625(500+125) mg, 1 g
(875+125) mg,
flac.inj.600 (500+100) mg, 1,2 g
(1000+200mg)
pulb.susp.156,25 şi 312,5 mg/5 ml
amoxicilină + acid clavulanic
Unasyn pulb. ptr. susp.
inj/im/iv1000mg/500 mg
ampicilină + sulbactam
compr. film. 375 mg, pulb. ptr.
susp. orală 250 mg/5 ml
sultamicilină
Timentin flac.inj. 3,2 g ticarcilină + acid
clavulanic
Pipril pulb.liof.2 g, 4 g piperacilină

Tazocin pulb.pt.inj.2,25 g şi 4,5 g

piperacilină + tazobactam

127
 Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

A2.CEFALOSPORINE

Generaţia I Cefalexin (Ospexin) caps.250,500 mg, pulb.susp.125 şi

250 mg/5 ml cefalexină

Cexyl caps.250, 500 mg, gran. susp. orală

125 mg/5 ml; 250 mg/5ml
cefadroxil
Generaţia a II-a Cefuroxim (Zinnat, compr.film. 125, 250, 500 mg
Zinacef) cefuroxim axetil, flac.inj. 750 mg
cefuroxim
Ceclor compr. film. elib. prel. (MR) 375;
500; 750 mg, gran. ptr. susp. orală
125 şi 250 mg/5 ml cefaclor

Generaţia a III-a Rocephin/Cefort flac.inj.250, 500 mg, 1; 2 g

ceftriaxonă
Fortum flac.inj.500 mg; 1 g ceftazidimă

Cefotax pulb.inj. 0,5; 1; 2 g cefotaximă

Medocef flac.inj. 1 şi 2 g cefoperazonă

Eficef caps. 100 mg; 200 mg cefiximum

Cedax caps.200, 400 mg ceftibuten

Sulcef pulb. ptr. sol. inj./perf. 1000

mg/1000 mg
cefoperazon/sulbactam
Generaţia a IV-a Cefepime Kabi pulb ptr. sol.inj./perf. 1 g, 2 g
cefepimă
Cefrom pulb.ptr. sol. inj./pref. 1; 2 g
cefpirom
A3.CARBAPENEME ŞI MONOBACTAMI
Meronem pulb.inj. 500 mg i.m şi 500 mg i.v.
Carbapeneme meropenem
Tienam flac.20 ml cu 500 mg imipenem şi
500 mg cilastatin
Invanz pulb.sol.perf./inj. 1 g ertapenem

Cayston pulb. + solv. ptr. sol. de inhalat prin

Monobactami nebulizator 75 mg aztreonam

128
 Grupa de medicamente Denumirea comercială Forma şi compoziţia

B.MACROLIDE ŞI LINCOSAMIDE
Macrolide Eritromicină propionil compr. 0,2 g

Klacid/Fromilid compr.film.250, 500 mg, pulb.inj.

500 mg claritromicină
Azitromicina Sandoz compr. film. 250; 500 mg,
pulb.susp.orală 200 mg/5 ml
azitromicină
Zmax gran. elib. prel. ptr. susp. orală 2 g
azitromicină
Ketek compr.film 400 mg telitromicină
Lincosamide Lincomycin sol.inj.300 mg/ml lincomicină

Clindamycin compr. film. 300, 600 mg,

sol.inj./perf.150 mg/ml a 5 ml
clindamicină
C.AMINOGLICOZIDE Streptomicina sulfat flac.pulb. ptr. sol. inj.1 g streptomicină

Pan-Kanamycine flac.pulb. ptr. sol. inj.1 g, ung.oftalmic

1% kanamicină
Gentamicin KRKA f. 40 mg, 80 mg gentamicină

Gentasept colir 0,5 % gentamicină

Tobi sol. ptr. inhalare 300 mg/5 ml

tobramicină
Amikozit sol. inj. 50 mg/ml, 250 mg/ml flac. a 2
ml amikacină
Baneocin cremă și pudră cu neomicină şi
bacitracină
D.GLICOPEPTIDE Vancomicină Actavis pulb. ptr. sol. perf. 0,5; 1 g vancomicină

Targocid pulb.+solv. ptr. sol. inj.200; 400 mg

teicoplanină
E. POLIMIXINE Colistin pulb. ptr. sol. inj./perf.1.000.000 UI
colistină
Unguent oftalmic cu tub
polimixină B şi neomicină
F. ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG
Tetracicline Tetraciclină caps.250 mg, ung.3% tetraciclină
Doxiciclină compr.,caps.100 mg doxiciclină
(Vibramycin)
Minoz MR caps. elib. modif. 100 mg minociclină
Tygacil pulb. ptr. sol. inj./perf. 50 mg
tigeciclină
Amfenicoli Cloramfenicol caps.125; 250 mg cloramfenicol

G. OXAZOLIDINONE Zyvoxid compr. film. 400; 600 mg, sol. perf. 2

mg/ml pungi 300 ml linezolid

129
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
ANTITUBERCULOASE

Chimioterapice Isoniazida ATB compr. 100, 300 mg isoniazidă

Etambutol caps.250, 400 mg etambutol

Peteha compr. 250 mg protionamidă
Etionamida ATB compr. film. 250 mg etionamidă
Pirazinamida compr. 0,5 g pirazinamidă
Antibiotice
Antibiotice Sinerdol caps.150; 300 mg rifampicină
Helpomycin pulb. ptr. sol. inj. 1 g capreomicină
Cicloserina caps. 250 mg cicloserină
Combinaţii de antituberculoase Sinerdol Iso caps. rifampicină 300 mg,
isoniazidă 150 mg

SULFAMIDE
a. Cu acţiune generală de Sulfafurazol compr. 0,5 g sulfafurazol
durată scurtă
b. Pentru infecţii intestinale Salazopyrin-EN compr. 0,5 g salazosulfapiridină
(sulfasalazină)
c. Pentru infecţii locale Colir cu sulfacetamidă colir 10%

Sulfamylon cremă cu mafenid

Dermazin cremă 1% cu sulfadiazină argentică
d. Preparat compus cu Cotrimoxazol compr. 400/80 mg, sirop 125/25
trimetoprim (Tagremin, Blexon, mg/5 ml
Biseptol, Sumetrolim sulfametoxazol/trimetoprim 5:1
ANTISEPTICE INTESTINALE
Normix compr. film. 200 mg, gran. ptr. susp.
orală 100 mg/5 ml rifaximină
Dificlir compr. film. 200 mg fidaxomicină

Saprosan draj.100 mg, pulb3% clorchinaldol

Furazolidon Terapia compr.0,1 g (adulţi); 0,025 g (copii)

furazolidonă

130
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
ANTISEPTICE URINARE Nitrofurantoina Arena compr. 0,1 g nitrofurantoină

Nalixid compr. 0,5 g acid nalidixic

Nitroxolin-MIP caps. 250 mg nitroxolin

Monural plic. gran. ptr. sol orală 2g; 3 g

fosfomicină
FLUOROCHINOLONE Nolicin/Utibid compr. 0,4 g norfloxacină
(FLOXACINE) Ofloxacin compr. 0,2 g ofloxacină
Ciprinol/Cuminol compr. 0,25 şi 0,5 g, sol.perf. 2
mg/ml-pungă 50; 100 ml
ciprofloxacină
Pefloxacine Laropharm compr. film. 0,4 g pefloxacină

Levofloxacina Actavis compr. film. 0,25; 0,5 g

levofloxacină
Avelox compr.film. 400 mg moxifloxacina

131
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
ANTIMICOTICE
a. Sistemice Ketoconazol compr. 0,2 g ketoconazol
Diflucan caps.50, 150 mg, sol.perf.2 mg/ml
fluconazol

Orungal caps. 100 mg itraconazol

Vfend compr. film. 50, 200 mg, pulb. ptr.

sol.perf. 200 mg/ml voriconazol
Noxafil susp. orală 40 mg/ml posaconazol

Abelcet flac. conc. ptr. susp. inj. 5 mg/ml

amfotericină B
Cancidas pulb. ptr. conc. ptr. sol. perf. 50 ; 70
mg capsofungină
Mycamine pulb. ptr. sol. perf. 50; 100 mg
micafungină
Lamisil compr. 250 mg terbinafină
b.Locale Nistatin compr. film. 500.000 UI,
pulb.susp.400.000 U.I. /g,
compr.vaginale 200.000 U.I.
nistatină
Pimafucin cremă 20 mg/g, ovule vaginale 100
mg natamicină
Miconazol nitrat cremă 2% miconazol/ caps. vaginale
/Gynozol moi 200, 400 mg miconazol

Canesten sol.1%, cremă 1%, spray cutanat sol.

10 mg/ml clotrimazol
Travogen cremă 1% isoconazol

Nizoral/Kefungin cremă şi şampon 2% ketoconazol,

ovule 400 mg ketoconazol

Lomexin cremă 2% fenticonazol, cremă

vaginală, ovule200 mg fenticonazol
Kitonail/Dafnegin lac unghii med. 80 mg/g
ciclopirox/cremă 1%, ovule 100 mg
ciclopirox
Miconaft cremă 1% tolnaftat
Biazol/Canespor cremă, sol. ext. 1% bifonazol
Canespor Onychoset ung. bifonazol 0,01 g, 0,4 g/100g, +
plasture
Lamisil gel 1%, sol. cut. 1%, cremă 1%
terbinafină
Exoderil cremă, sol ext.1% naftifin

132
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

CHIMIOTERAPICE ANTIPROTOZOARICE
Antimalarice Plaquenil compr. film. 0,2 g hidroxiclorochină

Malarone caps. 250 mg + 100 mg

atovaqounum + proguanili
hydrochloridum
Eloquine compr. 250 mg meflochină
Cinkona sol. inj. 300 mg/2ml chinină
Artesunatum pulb. ptr. sol. inj. 60 mg
artesunatum
Lumerax compr. 20 mg + 120 mg
arthemetherum + lumefantrinum
Antiamoebiene, Metronidazol/Flagyl compr.orale 0,25 g, compr.vaginale
antitrichomonazice, 0,5 g, sol. perf. 5 g/l flac. 200 ml
antilambliazice metronidazol
Fasigyn compr. 0,5g, sol.perf.0,2% tinidazol

Atrican caps. moi gastrorez. 250 mg

tenonitrozol
Cervugid compr.vaginale metronidazol,
nistatin,cloramfenicol, hidrocortizon
acetat
Meclon ovule clotrimazol 100 mg,
metronidazol 500 mg
ANTIHELMINTICE

Contra nematodelor Helmintox compr.125; 250 mg, susp. orală 125

mg/2,5 ml pirantel pamoat
Decaris compr. 150 şi 50 mg levamisol
Vermox compr. 100 mg mebendazol
Zentel/Duador compr.film. 200 mg albendazol
Contra trematodelor Distocide compr. 600 mg praziquantel

133
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
ANTIVIRALE
Relenza pulb. unidoză inhal. 5 mg
zanamivirum
Aciclovir ung.oft 3%, compr.0,2; 0,4 g
aciclovir
Ribavirin TEVA caps. 200 mg ribavirină

Cymevene liof. ptr. sol. inj 500 mg, flac.10 ml

ganciclovir
Valtrex compr. film. 500 mg valaciclovir
Valcyte compr. film. 450 mg valganciclovir

Vistide conc.ptr. sol. inj.75 mg/ml, flac. 5

ml cidofovirum
Brival compr. 125 mg brivudinum

Invirase caps. 200 mg, compr. film. 500 mg

saquinavir
Crixivan caps. 100; 200; 400 mg indinavir

Norvir caps. moi 100 mg, sol. orală 80

mg/ml ritonavir
Viracept compr. film. 250 mg, pulb. ptr.
sol.orală 50 mg/ml nelfinavir
Agenerase caps. moi 50; 150 mg, sol. orală 15
mg/ml amprenavir
Retrovir caps.0,1 g, sol. orală zidovudin

Videx EC caps. gastrorez. 250; 500 mg

didanosinum
Epivir compr.film. 150 ; 300 mg, sol
orală10 mg/ml lamivudin
Ziagen sol.orală 20 mg/ml, compr. film.
300 mg abacavirum
Viread compr. film. 245 mg tenofovirum
disoproxil
Hepsera compr. film. 10 mg adefovirum
dipivoxilum
Baraclude compr. film. 0,5; 1 mg entecavirum

Sebivo compr. film. 600 mg telbivudinum

Viramune compr. 200 mg nevirapina

Stocrin caps.50, 100, 200, 300, 600 mg

efavirenz
Tamiflu caps.30, 45, 75 mg oseltamivir

134
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială

ANTISEPTICE
ANTISEPTICE PENTRU UZ Dermobacter sol. cutanată clorură de
EXTERN benzalconiu 0,5 %, digluconat de
clorhexidină 0,2%
Betadine sol. ext. 10%, săpun chir., ung.
10% polividonum
Septozol flacon 500 ml sol. ext. nonilfenol-
polietoxilat şi iod
Dettolmed spray cut., sol. 02% benzalconiu
clorură
Fenosept flac. sol. ext. 2%0 fenilmercuriborat

Romazulan flac. sol.extr. şi ulei Chamomilla

ANTISEPTICE BUCO- Faringosept compr. 0,01 g ambazonă
DENTARE
Hexoral spray bucofaringian 0,2% hexetidin

UCI fresh lemon/mint aerosol 0,05g% dequalinium

flavour
Citrolin flacon apă de gură cetirimoniu
0,025%, lidocaină 0,003%
Corsodyl Minth apă de gură 0,2 g/100 ml
Mouthwash clorhexidină
Orofar compr. ptr supt benzalconiu,
lidocaină
Soluţie contra aftelor flac benzalconiu, borat
bucale fenilmercuric, formol, lidocaină,
glicerină, alcool etilic
Metrogen burete dentar 4,5 mg metronidazol

Ticiverol flacon sol. extracte hidroalcoolice

Voseptol compr. bioflavonoide, uleiuri

volatile, tinctură de propolis
Fenosept compr. 0,0003 g fenilmercuriborat

Dentocalmin sol. lidocaină, fenol, mentol

Tantum verde compr. ptr. supt, sol. ptr.

gargarisme benzydamin

135
 REŢETE TIPIZATE

1.Prescripţie pentru un bolnav cu angină streptococică. Se va prescrie Penicilina G, antibiotic

de elecţie în infecţii cu Streptococ beta-hemolitic, grup A în doză de 4 mil. U.I. pe zi, timp de
7 zile. Datorită pericolului alergiei se va face înaintea injecţiei testare intradermică cu soluţie
de penicilină G 100 U.I./ml.

Rp/Penicilina G potasică, flac. 1.000.000 U.I. P-RF

Nr. XXVIII
D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi
#
Rp/Ser fiziologic, f 10 ml
Nr. XXVIII
D.S. pentru dizolvare

2.Pentru profilaxia primară, secundară şi terţiară a reumatismului articular acut se

administrează o penicilină retard - benzatinpenicilina (Moldamin) odată pe lună. Atenţie! Se
dizolvă numai cu apă distilată şi se injectează imediat cu un ac gros, intramuscular profund.

Rp/Moldamin, flac. 1.200.000 U.I. P-RF

Nr. IV
D.S. i.m. profund 1 flac. pe lună
#
Rp/Apă distilată, f 10 ml
Nr. IV
D.S. pentru dizolvare

3.Pentru un bolnav cu infecţie cu Stafilococ auriu (furunculoză, abcese, etc) se indică o

penicilină rezistentă la beta-lactamază, oxacilina.

Rp/Oxacilina, flac. 0,5 g P-RF

Nr. XX
D.S. i.m. 4x1 flac. pe zi
#
Rp/ Apă distilată, f 10 ml
Nr. XX
D.S. pentru dizolvare

4.În infecţii respiratorii, urinare se pot folosi peniciline cu spectru larg-ampicilina,

amoxicilina. Dacă infecţia se produce cu germeni secretori de beta-lactamază, se pot alege
combinaţiile acestor antibiotice cu inhibitori de beta-lactamază: Unasyn (ampicilină +
sulbactam) sau Augmentin (amoxicilină + acid clavulanic). Aceste asocieri se pot folosi într-o
gamă largă de infecţii: respiratorii, urinare, puerperale, dentare, cutanate, osteoarticulare, etc.

Rp/Ampicilină, caps. 0,25 g P-RF

Nr. LVI
D.S. int. 4x2 caps. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de
iritaţie gastrică, la o oră după mese.

sau
136
 Rp/Amoxicilină, caps. 0,5 g P-RF
Nr. XXI
D.S. int 3x1 caps. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de iritaţie
gastrică, la o oră după mese.

sau
Rp/Augmentin, compr. 1 g P-RF
Nr. XV
D.S. int. 2x1 compr. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de
iritaţie gastrică la o oră după mese

5.În caz de alergie sau rezistenţă la peniciline se pot folosi ca antibiotice de rezervă
cefalosporinele. Cele din generaţia I au spectru şi proprietăţi asemănătoare ampicilinei, fiind
indicate în infecţii respiratorii, urinare, de părţi moi, profilaxia infecţiilor chirurgicale. Se
foloseşte de ex. cefalexina (Ospexin), care se dă oral, în doză de 2-4 g/ zi la adult în 4 prize.
Cele din generaţia a II-a acţionează pe coci Gram pozitiv, bacili Gram negativ, se folosesc în
penumonii, sinuzite, infecţii biliare, urinare – ex. cefamandol, cefuroxima. Cele din generaţia
a III-a se indică în infecţii nosocomiale cu bacil Gram negativ multirezistenţi, septicemii cu
germeni neidentificaţi la bolnavi imunocompetenţi sau imunodeprimaţi neutropenici,
meningite cu H. influenzae, pneumococi, meningococi – ex. ceftriaxona, cefoperazona,
ceftazidima. Cele din generaţia a IV-a sunt utilizate exclusiv pentru tratamentul infecţiilor
nosocomiale şi a infecţiilor grave, septicemiilor, eventual în asociere cu aminoglicozide
pentru lărgirea spectrului –în infecţiile cu P.aeruginosa.-ex. cefepima.

Gen.I Rp/ Ospexin, caps. 0,25 g P-RF

Nr. XL
D.S. int 4X2 caps. pe zi cu 30’ înainte de mese

Gen. a II-a Rp/ Zinnat, compr. 0,5 g P-RF

Nr. XIV
D.S. int. 2x1 compr. pe zi cu 30’ înainte de mese

Gen.a III-a Rp/Cefort, flac. 1 g P-RF

Nr. VII
D.S. i.m 1 flac. pe zi
#
Rp/Ser fiziologic, f 10 ml
Nr. VII
D.S. pentru dizolvare

6.În caz de pneumonie cu Mycoplasma, în trahom, în psitacoză sau pentru sterilizarea

purtătorilor de bacili difterici se foloseşte eritromicina, o macrolidă. De asemenea, este
medicament de elecţie în boala legionarilor.

Rp/Eritromicina propionat, compr. 0,2 g P-RF

Nr. LVI
D.S. int. 4x2 compr. pe zi, cu 30’ înainte de mese

7.Un macrolid cu eficacitate superioară eritromicinei este claritromicina, care este activă pe
M. avium, hemofili, H. pylori. Se dă în 2 prize pe zi.

137
 Rp/ Klacid, compr. film, 0,5 g P-RF
Nr. XIV
D.S. int. 2x1 compr.pe zi

8.O subgrupă a macrolidelor o constituie azalidele, reprezentantul fiind azitromicina

(Azitromicina Sandoz), care se poate da într-o singură priză pe zi, 3-4 zile, iar în infecţii cu
Chlamydia şi alte infecţii cu transmitere sexuală în doză unică de 1 g.

Rp/Azitromicina, caps. 0,25 g P-RF

Nr.IV
D.S. int. 2 caps.odată în prima zi, apoi o caps. pe zi

9.În caz de osteomielită se poate prescrie o lincosamidă, de ex. clindamicina, un antibiotic

activ pe Stafilococul auriu, care difuzează foarte bine în ţesutul osos.

Rp/ Clindamycin, f.150 mg P-RF

Nr.XIV
D.S. i.m. 2x1 f. pe zi

10.Aminoglicozidele sunt antibiotice bactericide, care difuzează în special extracelular şi se

concentrează în corticala renală, indicate în infecţii respiratorii, pielonefrite, în asociere cu
beta-lactamine pentru lărgirea spectrului. Prezintă ototoxicitate, nefrotoxiciate şi efect
pseudocurarizant. Rezistenţa la aceşti compuşi se instalează unidirecţional. De ex. într-o
infecţie urinară cu germeni rezistenţi la kanamicină, se poate prescrie gentamicina în doză de
160 mg/zi, timp de 7 zile.

Rp/Gentamicin f. 0,08 g P-RF

Nr. XIV
D.S. i.m. 2x1 f. pe zi

11.Pentru sterilizarea colonului înaintea unor intervenţii chirurgicale se poate indica

polimixina E (Colistin). Nu se absoarbe din tubul digestiv, deci nu există risc de ototoxicitate
şi nefrotoxicitate.
Rp/Colistin, compr. 250.000. U.I. P-RF
Nr. XCVI
D.S. int. 4x8 compr. pe zi

12.Medicamentul de elecţie în febra tifoidă este cloramfenicolul, un antibiotic bacteriostatic,

de rezervă, care poate produce prin mecanism idiosincrazic pancitopenie. Atenţie! Doza
maximă pe cură este de 25 g la adult şi de 700 mg/kgc la copii, durata tratamentului nu poate
depăşi 14 zile. Din cauza disbiozei, pot apare fenomene de hipovitaminoză B şi K, de aceea în
cursul tratamentului se poate asocia complexul de vitamine din grupul B.

Rp/Cloramfenicol, caps. 0,25 g P-RF

Nr. LVI
D.S. int.4x2 caps.pe zi după mese
#
Rp/Vitamina B complex, sirop.
Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 linguri pe zi

138
13. Un alt antibiotic cu spectru larg, bacteriostatic este tetraciclina care se poate folosi în
infecţii biliare, urinare, respiratorii, dentare, fiind medicament de elecţie în holeră. Poate
produce disbioză, cu suprainfecţii micotice, mai ales cu Candida albicans, precum şi
fenomene de hipovitaminoză B şi K. De aceea, se poate administra un antimicotic activ pe
Candida albicans, nistatina (Stamicin), precum şi vitamine din complexul B. Atenţie! În
cursul tratamentului este interzis consumul preparatelor lactate, a medicamentelor antiacide, a
fierului, datorită proprietăţilor chelatoare ale antibioticului, producându-se o scădere a
absorbţiei digestive a acestuia. După terminarea tratamentului bolnavul va face cura de iaurt
sau de kefir, pentru reînsămânţarea intestinului cu lactobacili, şi deci înlăturarea efectelor
dismicrobismului. Contraindicaţii: la copii sub 8 ani, producându-se o hipoplazie a smalţului
şi o coloraţie cenuşie negricioasă a dentinei; la gravide. Se va evita expunerea la soare şi la
radiaţiile UV pe durata tratamentului, datorită pericolului fotosensibilizării.

Rp/Tetraciclina, caps.0,25 g P-RF

Nr. XL
D.S.int.4x2 caps. pe zi, după mese cu 30’.
#
Rp/Vitamina B complex, sirop.
Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 linguri pe zi
#
Rp/Stamicin, draj.500.000. U.I.
Scat.Orig. Nr. I
D.S. int. 4x1 draj. pe zi

14.Un antibiotic eficient în pneumoniile interstiţiale (atipice), precum şi în puseele de

acutizare ale BPOC este o tetraciclină de generaţia a II-a, doxiciclina. Are biodisponibilitate
mai mare decât tetraciclina, se poate asocia cu cationi bivalenţi sau trivalenţi, dar nu cu fier.
Difuzează mai bine în ţesuturi, are t1/2 mai mare, de cca 22 de ore, disbioza este mai redusă.

Rp/Doxiciclina, caps.0,1 g P-RF

Nr.VIII
D.S. int 2 caps. pe zi în prima zi, apoi o caps. pe zi

15.În infecţii urinare acute se poate prescrie o sulfamidă cu acţiune sistemică de durată scurtă,
sulfafurazol (Neoxazol). Datorită legării de proteinele plasmatice, la început se administrează
o doză de atac de 2 g (4 comprimate odată), apoi se dă o doză de întreţinere de 1 g (2
comprimate) din 6 în 6 ore. Ca reacţii adverse se citează alergii cutanate, fotosensibilizare,
sindrom Lyell, sindrom Stevens Johnson, hemoliză.

Rp/Neoxazol, compr.0,5 g P-RF

Nr. XLII
D.S. int.4 compr. odată, apoi 2 compr. la 6 ore

16. Medicamentul de elecţie în rectocolita ulcero-hemoragică este sulfasalazina (Salazopyrin),

care în intestin pune în libertate acid 5’-aminosalicilic (mesalazina). Se mai indică în
poliartrita reumatoidă, având efect antiinflamator.

Rp/Salazopyrin, compr. 0,5 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S.int.4x2 compr./zi în atacurile acute severe

139
17. Un preparat eficient care conţine o sulfamidă cu acţiune de durată – sulfametoxazol- şi un
chimioterapic inhibitor al dihidrofolatreductazei – trimetoprim (în proporţie de 5:1) este co-
trimoxazolul (Biseptol, Tagremin). Are efect bactericid şi spectru antimicrobian mai larg. Se
poate folosi în infecţii urinare recurente, dizenterie bacilară, salmoneloze, otite cu
Hemophylus influenzae, pneumonia cu Pneumocystis carinii (dar în acest ultim caz doze mari,
corespunzând la 20 mg/kgc trimetoprim). Atenţie! Contraindicat la gravide şi bolnavi cu
anemie megaloblastică. În timpul tratamentului se recomandă consumul unor cantităţi mai
mari de lichide (1,5-2 l pe zi) pentru a preveni precipitarea sulfamidei la nivel urinar, care
poate duce la cristalurie, hematurie.

Rp/Biseptol, compr. 0,48 g P-RF

Nr.XXXIV
D.S. int. 2x3 compr. pe zi 3 zile, apoi 2x2 compr. pe zi 4 zile.

18. În infecţii urinare acute se foloseşte frecvent un inhibitor de girază, o chinolonă din
generaţia I: acidul nalidixic (Negram). Se administrează în doză de 1 g odată, de 4 ori pe zi,
timp de 7 zile. Se contraindică în primul trimestru de sarcină, perioada de alăptare, copii până
la pubertate, epileptici.
Rp/Negram, compr. 0,5 g P-RF
Nr. LVI
D.S. int. 4x2 compr. pe zi, 7 zile

19. Chinolonele de generaţia a II-a (fluorochinolonele) sunt antiinfecţioase moderne, cu

biodisponibilitate bună, volum de distribuţie mare, realizând concentraţii mari în rinichi,
prostată, ficat, plămâni, bilă, oase, meninge. Spectrul este larg, incluzând coci Gram pozitiv,
negativ, chlamidii, Pseudomonas aeruginosa, mycoplasme, micobacterii. Se pot folosi în
infecţii urinare, prostatită, gonoree, infecţii pulmonare, tuberculoza pulmonară (în acest ultim
caz numai ofloxacina şi ciprofloxacina). Contraindicaţiile - asemănătoare acidului nalidixic.
Pot produce reacţii alergice uneori grave, convulsii, delir, halucinaţii.
Într-o infecţie urinară necomplicată se poate administra timp de 7 zile norfloxacina, în
2 prize pe zi:
Rp/Nolicin, compr. 0,4 g P-RF
Nr.XIV
D.S. int. 2x1 compr. pe zi
La un bolnav cu infecţie pulmonară se poate prescrie ciprofloxacină, 500 mg odată, în
2 prize timp de 5 zile.

Rp/Cuminol, compr. 0,5 g P-RF

Nr. X
D.S. int. 2x1 compr. pe zi

20. În diarei banale, estivale sau dizenterie amibiană, formă uşoară, se poate indica o
oxichinoleină halogenată: clorchinaldol (Saprosan). Este un eubiotic intestinal şi
antiprotozoaric. După administrate îndelungată (3 săptămâni) poate produce neuropatie
mielooptică subacută.

Rp/Saprosan, draj. 0,1 g OTC

Scat.Orig. Nr. I
D.S.int. 3x1 draj. pe zi

140
21. În enterocolite, toxiinfecţii alimentare sau lambliază se poate prescrie furazolidonul, un
derivat de nitrofuran. În asociere cu alcoolul poate produce reacţii de tip disulfiram.

Rp/Furazolidon, compr. 0,1 g P-RF

Scat. Orig.Nr. I
D.S. int.4x1 compr. pe zi

22.La un bolnav cu tuberculoză se face o polichimioterapie, administrându-se asocieri de

antibiotice şi chimioterapice, sub supraveghere strictă medicală, pentru a preveni instalarea
rezistenţei bacilului Koch. În Programul Naţional Antituberculos (Ordinul Ministerului
Sănătăţii Nr. 733/1997), sunt prevăzute mai multe scheme. Prezentăm una din ele. Regimul de
tratament antituberculos I, aplicat în caz de tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară,
tuberculoză contagioasă: primele 2-3 luni se face tratament continuu 6-7 zile (6/7 sau 7/7) cu
izoniazidă + rifampicină + pirazinamidă + streptomicină. Următoarele 4 sau 6 luni se face
tratament intermitent 3 zile pe săptămână (3/7) cu asocierea izoniazidă + rifampicină.
Tratamentul este gratuit!

23. În caz de onicomicoză la mâini, se poate administra timp de 2 luni griseofulvina, un

antibiotic antimicotic, inhibitor al fusului de diviziune (inhibă mitoza). Se concentrează în
keratina celulelor precursoare ale fanerelor, realizând protecţie antifungică la nivelul fanerelor
nou crescute.
Rp/Griseofulvina, compr.0,125 g P-RF
Scat.Orig. nr. I
D.S. int 4x1 compr. pe zi

24. În tratamentul meningitei criptococice, a coccidiomicozelor, infecţiilor fungice interne

produse de Candida, tratamentul candidozei genitale, tratamentul infecţiilor fungice ale pielii
şi unghiilor se poate folosi un antimicotic din grupa derivaţilor triazolici, fluconazolul,
preparatul Diflucan, caps. 150 mg. Efewcte adverse: greaţă, inapetenţă, diaree, creştere a
transaminazelor, reacţii alergice severe.

Rp/ Diflucan, caps. 150 mg P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int 1 capsulă, odată pe săptămână, 2-4 săptămâni

25. În candidoză vaginală se poate prescrie un antimicotic local, de ex. clotrimazol (Canesten)
care are şi efect antistafilococic, antitrichomonazic. Se contraindică în timpul sarcinii şi al
ciclului menstrual.
Rp/ Clotrimazol, compr. vaginale 0,1 g OTC
Nr. VII
D.S. intravaginal profund, 1 compr. seara

26. În lambliază se indică un derivat imidazolic metronidazolul. Doza pe zi este de 3x250 mg,
timp de 7 zile. Poate produce gust amar, parestezii, ataxie. Atenţie! Are efect teratogen. A nu
se asocia cu alcoolul, datorită riscului reacţiilor de tip disulfiram. Se mai poate folosi în
infecţii cu anaerobi (Bacteroides), trichomonază, amibiază, dar într-un alt regim al dozelor.

Rp/ Metronidazol, compr. 0,25 g P-RF

Nr. XXI
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, 7 zile

141
 Reţete magistrale cu preparate pentru uz local (antiseptice, antimicotice,
antibiotice, antivirale)

Solutii si suspensii

1. Prescripţie cu efect antibiotic şi antiseptic indicată în infecţii cutanate

Rp/ Cloramfenicol 1g
Acid boric 3g
Borax 4.5g
Apa distilată ad 100g
M.f. solutie
D.S. ext. pe tegumente

2. Prescripţie cu efect antibiotic şi astringent indicată în acneea vulgară

Rp/ Eritromicina 20tbl
Talc 10g
Oxid de zinc 10g
Glicerina 10g
Apa distilata ad 100g
M.f.suspensie
D.S. ext. la nivelul feţei

3. Prescripţie cu efect antiinfecţios, antimicotic şi antiinflamator indicată în tratamentul

aftelor bucale
Rp/ Metronidazol 1g
Nistatin 0,5g
Prednison 0,02 g
Glicerina boraxată ad 30g
M.f. suspensie
D.S. ext. pentru badijonarea leziunilor aftoase

4. Prescripţie cu efect antiseptic, keratoplastic şi antipruriginos indicată în pitiriazis

versicolor
Rp/ Acid salicilic 2g
Rezorcina 2g
Alcool diluat ad 200g
M.f. solutie
D.S. ext. pe tegumente

4. Prescripţie cu efect laxativ indicată în constipaţie sau pentru pregătirea intestinului

pentru colonoscopie
Rp/ Glicerină 100g
Apa distilată 100g
M.f. solutie
D.S. intrarectal

5. Prescripţie cu efect antiseptic şi epitelizant pentru tratamentul escarelor de decubit

Rp/ Azotat de argint 1g
Apa distilată ad 100g
M.f. solutie
D.S. extern, pe tegumente

142
6. Prescripţie cu efect antiinflamator, antiinfecţios şi astringent pentru tratamentul
infecţiilor cutanate
Rp/ Medrol 4mg (metilprednisolon) 7tbl
Tetraciclină 250mg 8tbl
Talc 10g
Oxid de zinc 10g
Glicerină 10g
Apa distilată ad 100g
M.f. suspensie
D.S. extern, pe tegumente

7. Prescripţie cu efect antiviral, anestezic şi antimicotic pentru herpes labial

Rp/ Aciclovir 200mg 20tbl
Anestezina 0,4g
Glicerina boraxată 60g
M.f.suspensie
D.S. extern pentru badijonare

8. Prescripţie cu efect antimitotic şi citolitic pentru tratamentul condiloamelor

acuminate
Rp/ Podofilină 3g
Acetonă 20g
M.f. solutie
D.S. extern, 3 aplicaţii pe zi

9. Prescripţie cu efect antimicotic, antibacterian, antimicotic, anestezic local pentru

tratamentul aftelor bucale
Rp/ Glicerina boraxata 20g
Metronidazol 0,5g
Nistatin 0,3g
Anestezin 0,2g
Vitamina A 10ml
Hidrocortizon acetat 0,05g
M.f. suspensie
D.S. pentru badijonarea leziunilor aftoase

10. Prescripţie cu efect antimicotic

Rp/ Iod 2g
Iodura de potasiu 4g
Acid benzoic 4g
Alcool diluat ad 200g
M.f. solutie
D.S. extern, pe tegumente

11. Prescripţie cu efect antiseptic, keratoplastic şi antiinfecţios pentru tratamentul

piodermitelor
Rp/ Acid salicilic 1g
Sumetrolim 400/80 mg(sulfametoxazol/trimetoprim) 8tbl
Alcool diluat ad 100ml
M.f. solutie
D.S. extern, pentru badijonare

143
12. Prescripţie cu efect antiseptic pentru spălarea plăgilor neinfectate
Rp/ Acid boric 9g
Apa distilată ad 300g
M.f. solutie
D.S. extern, pentru spălături

13. Prescripţie cu efect antiseptic, antibacterian (antistafilococic) şi antimicotic pentru

tratamentul acneei vulgare
Rp/ Acid salicilic 1g
Dalacin 300mg (clindamicina) 1,5g
Nistatin 1,5g
Alcool diluat ad 50ml
M.f. solutie
D.S. extern, pentru badijonare

14. Soluţie cu efect antiinfecţios, antimicotic, anestezic local şi antiseptic pentru

tratamentul aftelor bucale
Rp/ Metronidazol 0,5g
Nistatin 0,3g
Anestezina 0,2g
Vitamina A 5ml
Glicerina boraxată ad 20g
M.f. suspensie
D.S. extern, pentru badijonarea leziunilor aftoase

2.Creme si unguente
15. Cremă pentru tratamentul efelidelor
Rp/ Bismut subnitric 2,5g
Precipitat alb de mercur 2,5g
Vaselină 20g
M.f. unguent
D.S. extern pe tegumente, dimineaţa şi seara

16. Unguent cu efect antimicotic şi antiinflamator

Rp/ Nistatin 0,9g
Vitamina A 10ml
Hidrocortizon 25mg/5ml 10fiole
Lanolina 20g
Vaselina 20g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

17. Unguent cu efect antiinflamator, antimicotic şi astringent

Rp/ Triamcinolol S (triamcinolon acetonid, clorchinaldol) 1tub(15g)
Biazol crema (bifonazol) 1tub(15g)
Unguent Zincat 5% ad 80g
M.f. unguent
D.S. ext. pe tegumente

144
18. Cremă cu efect keratolitic şi antimicotic
Rp/ Uree 6g
Biazol crema 1tub(15g)
M.f. crema
D.S. extern, pe tegumente

19.Unguent cu efect scabicid şi antiinfecţios, inficat în scabie, dermatite, intertrigo

Rp/ Sulf 40 g
Vaselina 400g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

20. Unguent cu efect antiinflamator, anestezic local şi antiseptic indicat la bolnavii cu

hemoroizi
Rp/ Hidrocortizon 25mg/5ml 1fiola
Anestezină 3g
Colargol 1g
Lanolină 10g
Vaselină 10g
Vitamina A 10ml
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

21. Cremă cu efect antibacterian, antifungic şi antiinflamator pentru tratamentul

infecţiilor mixte, complicate ale pielii
Rp/ Ciprofloxacina 500mg 1tbl
Itraconazol 100mg 1cps
Dexametazonă 4mg/2ml 1fiola
Unguent hidrophilic anionic ad 25g
M.f. cremă
D.S. extern, pe tegumente

22. Cremă cu efect antibacterian, antifungic şi antiinflamator

Rp/ Cloramfenicol 6g
Nizoral crema(ketoconazol) 6tuburi (15g)
Betaderm crema (betametazona) 6tuburi(20g)
M.f. crema
D.S. extern, pe tegumente

23. Cremă cu efect antiinflamator, antipruriginos, antiinfecţios pentru tratamentul

piodermitelor
Rp/ Clobetasol unguent 1tub (20g)
Neopreol unguent (sulfat de neomicină si prednisolonă) 20g
Acid boric 0,25g
Sulf precipitat 0,5g
Unguent hidrophilic anionic ad 75g
M.f. crema
D.S. extern, pe tegumente

145
24. Unguent cu efect antimicotic, antiseptic şi antipruriginos
Rp/ Rezorcina 5g
Unguent simplu 45g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

25. Unguent scabicid

Rp/ Sulf precipitat 10g
Carbonat de calciu 10g
Vaselina 100g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

26. Cremă cu efect antiinflamator indicat în afecţiunile reumatice

Rp/ Diclofenac 2,5g
Unguent hidrophilic anionic ad 50g
M.f. cremă
D.S. extern, pe tegumente

27. Unguent cu efect antibacterian îndicat în piodermite

Rp/ Cloramfenicol 6g
Unguent simplu ad 200g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

28. Unguent cu efect keratolitic indicat în hiperkeratoză

Rp/ Uree 10g
Unguent simplu ad 100g
M.f. unguent
D.S. extern, pe tegumente

146
 IV.24. ANTIDIABETICE

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială

1.INSULINE ȘI ANALOGI Actrapid sol.inj. 40 UI/ml 10 ml insulină

CU ACȚIUNE RAPIDĂ solubilă cu acţiune rapidă
Novorapid Flexpen sol.inj. 100 U.i./ml insulină rapidă
aspartat
Humalog sol.inj.40 UI/ml, 100 UI/ml insulină
LISPRO (analog al insulinei umane
obţ. prin tehnologia ADN
recombinant)
Apidra sol. inj. 100 UI/ml, stilou injector 3
ml insulina glulizinum
Lantus sol. inj.100 UI/ml insulina glarginum

2. INSULINE ȘI ANALOGI Humulin N/Insulatard susp. Inj. 100 UI/ml, flac. 10 ml

CU ACȚIUNE insulină umană, cu acțiune
INTERMEDIARĂ intermediară
Humalog NPL 100 susp. inj. 100 UI/ml, 5 pen-uri x 3 ml
/Liprolog basal insulină LISPRO
3. INSULINE ȘI ANALOGI Actraphane 10 susp. inj. 100 UI/ ml, cartuș 5, 10
CU ACȚIUNE Novolet/Actraphane 10 pen-uri x 3 ml insulină umană
INTERMEDIARĂ ȘI penfill
DEBUT RAPID
Mixtard 30 Penfill susp. inj. 100 UI/ml cutie 1, 5 , 10
cartușe x 3 ml insulină umană
Humalog Mix 25 Pen/ susp. inj. 100 UI/ml cutie x 5 pen-uri
Liprolog Mix 25 Pen x 3 ml insulină lisprum
Novomix 30 Flexpen susp. inj. 100 UI/ml cutie x 5, 10 pen-
uri x 3 ml insulină aspartum

4. INSULINE ȘI ANALOGI Lantus sol. inj. 100 Ui/ ml cutie 1...10

CU ACȚIUNE Solostar/Optisulin cartușe x 3 ml insulină glarginum
PRELUNGITĂ Levemir Flexpen sol. inj. 100 UI/ml stilou inj. (pen)
3 ml insulină detemirumum
5.ANTIDIABETICE ORALE ŞI ALTE ANTIDIABETICE
Sulfonamide Tolbutamid compr. 0,5 g tolbutamidă
Glibenclamid /Maninil compr. 1,75; 3,5; 5 mg glibenclamidă
Glipizida compr. 5 mg glipizidă

Diaprel MR compr. elib. modif.30; 80 mg

gliclazid
Glurenorm compr. 30 mg gliquidon
Amaryl compr. 1, 2, 3, 4, 6 mg glimepirid

Biguanide Dipimet/Glucophage/ compr. 0,5 g; compr. elib. prel. (XR)

0,5 g, compr. film. 850 mg, 1000 mg
Meguan
metformin

147
 Silubin retard draj. retard 100 mg buformin
Combinații metformin și alte Bidiab caps. metformin 400 mg,
hipoglicemiante orale glibenclamid 2,5 mg
Avandamet compr. metformin 1000 mg,
rosiglitazonă 2 sau 4 mg
Competact compr. film. metformin 850 mg,
pioglitazonă 15 mg
Efficib compr. film. 50 mg/850 mg; 50
mg/1000 mg metformin/sitagliptin
Eucreas compr. film. 50/850 mg; 50/1000 mg
metformin/vildagliptin
Tiazolidindione Avandia compr. film. 2, 4 mg rosiglitazon
Actos compr.15, 30, 45 mg pioglitazon

Oze-inhib.ai alfaglucozidazei Glucobay compr.50, 100 mg acarboza

Inhibitori ai dipeptidil Januvia compr. film. 25; 50; 100 mg

peptidazei 4 sitagliptină
Jalra compr. 50 mg vildagliptină
Onglyza compr. film. 2,5; 5 mg saxagliptină
Trajenta compr. film. 2,5; 5 mg linagliptină
Alte hipoglicemiante orale Novonorm compr.0,5; 1; 2 mg repaglinidă
Forxiga compr. film. 5; 10 mg dapaglifozină

Incretinomimeticele Byetta sol. inj. 5 microg, 10 microg/doză,

stilou injector umplut cu 60 de doze
exenatidă
Victoza sol. inj. stilou preumplut 6 mg/ml
liraglutidă

REŢETE TIPIZATE

1. Prescripţie pentru un bolnav cu diabet insulinodependent. Se recomanda o insulină cu

actiune rapidă, insulina umana preparatul Actrapid, f 40 UI/ml. Acțiunea începe după 15-60
min, este maxima dupa 1-4 ore, dureaza 6-8 ore.

Rp/ Actrapid, f 40 UI/ml P-RF

Flac. Nr. XXX
D.S. s.c.15 UI cu 30 min. inainte de mese

2. Prescripţie pentru un bolnav cu obezitate si diabet non-insulinodependent, cand nu se poate

controla boala numai cu dieta şi exerciţii fizice. Se recomandă o biguanidă, metformin,
preparatul Meguan compr. de 500 mg. Poate produce fenomene dispeptice, astenie, cefalee,
acidoza lactica, deficit de vitamina B12 si acid folic in tratament prelungit.

Rp/ Meguan, compr. 0,5 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, in timpul meselor

148
3. Prescripţie la un bolnav cu diabet zaharat de tip 2, în asociere cu metformina sau derivaţi de
sulfoniluree, la pacienţi care nu au realizat control glicemic adecvat cu dozele maxime
tolerate ale acestor tratamente orale. Se poate administra o substanţă din grupa
incretinomimeticelor, care manifestă câteva acţiuni hipoglicemiante ale peptidei 1,
asemănătoare glucagonului (GLP-1). Creşte secreţia de insulină din celulele pancreatice beta.
Se alege exenatida, preparatul Byetta, sol. inj. 5 microg/doză.

Rp/ Byetta, sol. 5 microg/doză P-RF

Stilou preumplut Nr.I
D.S. s.c.in coapsa sau abdomen 5 microg. de 2 ori pe zi, timp de o luna

4. Tot la un pacient cu diabet zaharat de tip 2 se poate indica dapaglifozina, preparatul

Forxiga, compr. film. 5 mg, care creste eliminarea urinara a glucozei, prin inhibiţia selectivă
şi reversibila a cotransportorului 2 de sodiu/glucoză (SGLT2)

Rp/ Forxiga, compr.film. 0,005 g P-RF

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 2x1 compr. pe zi

149
IV.25.MEDICAŢIA UTERINĂ, ANTIDIURETICĂ, STEROIZII ANABOLIZANȚI,
MEDICAȚIA TIROIDEI, HIPOLIPEMIANTE

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială
A.OCITOCICE ŞI UTEROTONICE
Ocitocice Oxitocin Ferring- sol. inj. 1 UI/ml, 5 UI/ml oxitocină
Leciva

Propess sistem cedare vaginală 10 mg

dinoprostum (prostaglandină F)
Misone compr. 400 microg misoprostol
Uterotonic Maleat de ergometrină f. 0,2 mg/ml a 1 ml ergometrină
B.TOCOLITIC Gynipral sol. inj.10 mcg/2 ml; compr. 0,5 mg
hexoprenalină
C.ANTIDIURETICE Desmopresina compr. 0,1; 0,2 mg desmopresină

Glypressin liof. + solv. ptr. sol. inj. 1mg/ml

terlipresină
D.STEROIZI Naposim compr. 5 mg metandienon
ANABOLIZANŢI
E.TIROIDIENE ŞI ANTITIROIDIENE
a)Hormoni Euthyrox compr. 25, 50, 100, 100 mcg
levotiroxină
Novothyral compr. 100 microgr levotiroxină, 20
microg liotironină
Jodthyrox compr. 100 mcg levotiroxina, 130,8
mcg KI
b) Antitiroidiene Thyrozol compr. 5, 10, 20 mg tiamazol
(metimazol)
Carbimazole 5 compr.film. 5 mg carbimazol
c) Ioduri Jodid compr.100, 200 mcg KI

150
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
HIPOLIPEMIANTE
A. Inhibitori ai HMG CoA Simvastatina/Zeplan/ Compr.film. 10; 20; 40 mg simvastatină
reductazei Zocor
Lovastatin Compr. 20 mg lovastatină
Pravator Compr. 20; 40 mg pravastatină
Lescol Caps. 20; 40 mg; compr. elib. prel. XL 80
mg fluvastatină
Atoris/Sortis Compr. 10; 20; 30; 40; 60 mg
atorvastatină
Crestor/Rosucard Compr. film. 5; 10; 20; 40 mg
rosuvastatină
B. Fibrați Bezafibrat Arena Compr. 200 mg bezafibrat
Fenofibrat Compr. film. 160 mg fenofibrat
Terapia/Triglipo/
Lipanthyl
Lipanor Caps. 100 mg ciprofibrat
C. Chelatori ai acizilor Cholestagel Compr. film. 625 mg colesevelam
biliari
D.Acid nicotinic şi derivaţi Tredaptive Compr. elib. modif. acid nicotinic 1000
mg, laropiprant 20 mg (antagonist al rec.
prostaglandinici D2, subtipul 1)
D. Alte Omega 3 Sandoz Caps. moi 1000 mg acizi grași
hipocolesterolemiante şi polinesaturaţi din seria omega-3
hipotrigliceridemiante

Ezetrol Compr. 10 mg ezetimib

E. Substanţe modificatoare Pravafenix Caps. pravastatină 100 mg, fenofibrat 160

ale lipidelor, combinaţii mg

REŢETE TIPIZATE

1.La bolnavi caşectici, în convalescenţă, după arsuri extise, pentru grăbirea formării calusului
după fracturi osoase, corticoterapie, distrofii musculare, anemie aplastică se indică steroizi
anabolizanţi. De ex. metandienon, preparatul Naposim. Atenţie! Substanţă dopantă. A nu se
administra în cancer de prostată, graviditate. Precauţie la cântăreţe.

Rp Naposim, compr. 0,005 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. 3x1 compr. pe zi

2. În hipotiroidie se administrează hormoni tiroidieni şi iod. Un preparat combinat cu T4

(tiroxină) şi iod este Jodthyrox.

Rp/ Euthyrox, compr. 100 microg P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int ¼ compr. pe zi 3 zile, apoi ½ compr pe zi 3 zile, 1 compr. pe zi
(tratamentul de individualizează)
151
3. Pentru profilaxia şi tratamentul guşei endemice se indică iodura de potasiu, la adult 1 mg de
2-3 ori pe săptămână. La copii 0,5-1 mg/săpt. Dar în doză mare (30-60 mg de 3 ori pe zi)
iodul are efect frenator asupra funcţiei tiroidiene, prin inhibarea secreţiei de TSH, fiind indicat
pentru pregătirea preoperatorie a bolnavilor ce urmează să fie tiroidectomizaţi (timp de 10-14
zile).
Rp/Iodură de potasiu, compr. 0,001 g G
Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. pe zi marţi şi vineri

4. Prescripţie în caz de hipercolesterolemie, pentru reducerea mortalității și a evenimentelor

cardiovasculare la pacienții cu angor sau infarct, bolnavi cu bypass coronarian, angioplastie,
accidente vasculare cerebrale. Se alege un inhibitor al HMG CoA reductazei, simvastatina.
preparatul Simvacard, compr. 20 mg. Poate produce mialgii, creșterea transaminazelor.
diaree, neuropatie periferică. Atenţie! Expunerea în primul trimestru de sarcină poate
determina malformaţii la făt, la nivelul SNC şi anormalităţi ale membrelor.

Rp/ Simvacard, compr. 0,02 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. seara

5. Prescripție în caz de hipertrigliceridemie, hiperlipidemie tip IIa, IIb, III, IV, V la bolnavi
care nu beneficiază de măsuri dietetice și prezintă risc cardiovascular ridicat. Se recomandă
un fibrat, angonist al receptorilor nucleari PPAR-alfa, care creşte nivelul HDL, având şi efect
antiagregant plachetar, fenofibrat, preparatul Fenofibrat Terapia compr. 160 mg. Poate
produce miozită, tulburări hepatice, litiază biliară.

Rp/Fenofibrat Terapia, compr. 0,16 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, la mese

6. Prescripţie în caz de hipercolesterolemie primară, ca terapie complementară dietei, la

pacienți la care tratamentul cu statine este inadecvat sau nu este bine tolerat. Se recomandă un
polimer neresorbabil, care reduce lipidele și se leagă de acizii biliari din intestin, blocând
reabsorbția acestora. Se produce o creștere a conversiei colesterolului în acizi biliari. Se
folosește colesevelam, preparatul Cholestagel, compr. film. 625 mg.

Rp/ Cholestagel, compr. film. 0,625 g P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 3x2 compr. pe zi, cu lichide în timpul meselor

7. Prescripţie în caz de hipercolesterolemie familială, asociat cu statine. Se poate folosi un

inhibitor selectiv al absorbției intestinale a colesterolului, ezetimib, preparatul Ezetrol, compr.
10 mg.

Rp/Ezetrol, compr. 0,01 g P-RF

Scat. orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe zi, în orice moment al zilei, cu sau fără alimente

152
 IV.26. MEDICAMENTE CARE INFLUENŢEAZĂ STRUCTURA OASELOR ŞI
MINERALIZAREA
Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
Bisfosfonaţi Bonefos conc.ptr.sol. perf. 60 mg/ml flac. a 5 ml,
compr. 800 mg acid clodronic

Aredia liof. + solv. ptr. sol. perf. 15 mg acid

pamidronic
Fosamax compr. 70 mg acid alendronic
Acid ibandronic compr. film. 50; 150 mg acid ibandronic
Sandoz
Actonel compr. film 75 mg (35 mg săptămânal)
acid risedronic
Acid zoledronic conc. ptr. sol. perf. 4 mg/5 ml acid
Richter zoledronic
Combinaţii Adrovance/Fosavance compr. acid alendronic 70 mg, vit.D3 2800
UI
Acid alendronic+ compr. acid alendronic 70 mg şi compr.
efervescente calciu 1000 mg şi vit. D3 880
calciu+ vit. D3 Sandoz
UI
Alte medicamente care Osseor gran. ptr. susp. orală 2 g ranelat de stronţiu
infl.structura oaselor şi Prolia sol. inj. 60 mg/ml flac. unidoză 1 ml
mineralizarea denosumab
Hormoni paratiroidieni şi Forsteo pen preumplut 3 ml cu 750 mcg
analogi teriparatidum
Preotact pulb. 100 microg + solv. ptr. sol.
inj.hormon paratiroidian uman
recombinant

1.Prescripţie în caz de osteoporoză la o femeie în postmenopauză sau la o persoană

imobilizată. Alegem un bisfosfonat, acid risedronic, preparatul Actonel, care inhibă specific
resorbţia osoasă determinată de osteoclaşti. Atenţie! Un comprimat odată pe săptămână cu cel
puţin 30 min. înainte de a utiliza un alt medicament sau de alimentaţie, cu cel puţin 120 ml de
apă. Bolnavul nu va sta în poziţie culcat cel puţin 30 min. după administrare.

Rp/ Actonel, compr. 35 mg P-6L

Scat. Orig. Nr. I
D.S. int. 1 compr. pe săptămână cu 30 min. înainte de mâncare

2. Prescripţie la o persoană cu osteoporoză postmenopauză, pentru reducerea riscului de

fracturi vertebrale şi de şold, la femei peste 70 de ani, cu densitatea minerală a osului scor T-
3,0 sau mai mic. Se alege ranelatul de stronţiu, preparatul Osseor, care reechilibrează
metabolismul osului, în vederea formării lui. Efecte adverse: greaţă, diaree, cefalee.

Rp/ Osseor, gran. ptr. susp. orală 2 g P-6L

Plic. Nr. XX
D.S. int. 1 plic la culcare, la cel puţin 2 ore după masă, dizolvat într-un pahar
cu apă

153
 IV.27. HORMONI SEXUALI ŞI MODULATORII SISTEMULUI GENITAL

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială
A.CONTRACEPTIVE HORMONALE SISTEMICE
1. Progestogeni şi Sibilla compr. film.dienogest 2 mg, etinilestradiol
estrogeni, combinaţii fixe 0,03 mg

Loette 21 compr. film.roz levonorgestrel 0,1 mg,

etinilestradiol 0,02 mg, 7 compr. albe
placebo
Rigevidon 21+7 21 draj. albe levonorgestrel 0,15 mg;
etinilestradiol 0,03 mg, 7 draj. maron 76,05
mg fumarat feros
Dessorelle/Marvelon 21 compr. film. etinilestradiol 0,03 mg;
desogestrel 0,15 mg
Artizia/Karissa/Logest 21 draj. gestogen 0,075 mg; etinilestradiol
0,02 mg
Cilest 21 compr. norgestimat 0,25 mg;
etinilestradiol 0,035 mg
Yasmin 21 compr. film. drospirenona micronizată
3 mg; etinilestradiol micronizat 0,03 mg
EVRA sistem terapeutic transdermic
norelgestromin 6 mg, etinilestradiol 600
microg
Belara 21 compr. film. clormadinona acetat 2 mg;
etinilestradiol 0,03 mg
Jeanine 21 draj. dienogest 2 mg, etinilestradiol 0,03
mg
2. Progestogeni şi Qlaira compr. film. dienogest şi estradiol
estrogeni, preparate Triquilar draj. levonorgestrel şi etinilestradiol
secvenţiale
Laurina compr. film. desogestrel şi etinilestradiol
Milligest compr. gestoden şi etinilestradiol
3. Progestogeni Postinor-2 compr.0,75 mg levonorgestrel
Nexplanon implant 68 mg etonorgestrel
Azalia compr. film. 75 microg desogestrel
Ramonna compr. 1,5 mg levonorgestrel
B. CONTRACEPTIVE Jaydess sistem cu cedare intrauterină 13,5 mg
LOCALE levonorgestrel
Contracept M ovule cu benzalconii chloridum 18,9 mg
Nuvaring sistem cu cedare vaginală
etonogestrel/etinilestradiol

154
 Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
Androgeni Androgel gel 50 mg/50 g gel testosteron

Nebido f 1000 mg/4 ml testosteron

Undestor caps. moi 40 mg undecanoat de testosteron
Intrinsa plasture transdermic 300 microg/24 ore
testosteron
Estrogeni
Estrogeni naturali şi Climara sistem terapeutic transdermic 50 microg/24
semisintetici h estradiol
Estreva gel 0,1% estradiol hemihidrat
Oestrogel gel cu 17 beta-estradiol 0,06%
Ovestin ovule 0,5 mg, cremă vaginală 1 mg/g
estriol
Colpotrophine R caps. moi vaginale 10 mg , cremă vaginală
10 mg/g promestrienum
Progestogeni Visanne compr. 2 mg dienogestum
Progestogel gel progesteron 10 mg/g
Utrogestan caps. moi progesteron micronizat 100; 200
mg
Duphaston compr.film. 10 mg didrogesteronum
Lutenyl compr. 5 mg progestativ de sinteză, derivat
de 19 nor-progesteron
Orgametril compr. 5 mg linestrenol
Combinaţii de hormoni Gynaika compr. film. estradiol 1 mg/noretisteronă
progestogeni şi estrogeni 0,5 mg
Femoston Conti compr. film. estradiol 1 mg/didrogesteronă
1mg/0,5mg 0,5 mg
Dienille compr. film. dienogest 2 mg, etinilestradiol
0,03 mg
Angeliq compr. film. drospirenon 2 mg, estradiol 1
mg
Cyclo-Progynova draj. alb 2 mg estradiol, draj. maro
estradiol 2 mg şi norgestrel 0,5 mg
Gonadotropine Pregnyl liof.+solv. ptr. sol. inj. 5000 UI
gonadotropina corionică
Menopur liof.+solv. ptr. sol. inj. menotropinum
Bravelle pulb. 75 UI urofolitropinum
Gonal-F pulb.+solv. sol. inj.75 UI/ml follitropinum
alfa
Puregon sol. inj. 50; 75; 100; 150; 200; 225 UI/0,5
ml follitropinum beta
Fertavid sol. inj. 50; 75; 100; 150; 200 UI/0,5 ml
hormon foliculostimulant
Luveris pulb. 75 UI + solv. ptr. sol. inj. lutropinum
alfa
Ovitrelle pulb.+ solv. ptr. sol. inj. 250 microg/0,5 ml
gonadotrofina corionică alfa
Pergoveris pulb. folitropin alfa 150 UI+ lutropin alfa
75 UI + solv. ptr. sol. inj. flac. 3 ml
Stimulant sintetic al Colstylbegyt compr. 50 mg clomifen
ovulaţiei

155
Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia
comercială
Antiandrogeni Androcur compr. 50 mg ciproteron

Antiadrogeni+estrogeni Diane-35 draj. ciproteron acetat 2 mg, etinilestradiol

0,035 mg

Antiprogestogeni Mifegyne compr. 200 mg mifepriston

Medabon compr. 200 mg mifepriston+ compr.

vaginale 0,2 mg misoprostol

Modulatori selective ai Evista compr. film. 60 mg raloxifen

receptorilor estrogenici
Combriza compr. film. 20 mg bazedoxifen

Fablyn compr. film. 0,5 mg lasofoxifen

156
 IV.28.ANTICANCEROASE
Grupa de Denumirea Forma şi compoziţia
medicamente comercială

I.Alchilante Endoxan compr.50 mg, pulb.liof. 200; 500 mg

ciclofosfamidă
Leukeran compr.2; 5 mg clorambucil
Alkeran Compr. 2 mg mg melfalan
Holoxan pulb.liof. 500 mg, 1,2 g ifosfamida
Ribovact Pulb. ptr. conc. sol. perf.2,5 mg/ml bendamustin
Myleran compr.2 mg busulfan
Girostan sol.inj. 10 mg/ml TIOTEPA
CECENU caps. 40 mg lomustin
Mustophoran Liof.+ solv. ptr. sol. perf.208 mg fotemustin
Blastomat Caps. 5; 20, 100; 140; 180; 250 mg
temozolomida
Dacarbazine pulb.ptr. sol. 500 mg dacarbazina
II.Antimetaboliţi Antifolan compr. 2,5, 10 mg, pulb.liof.25/ml mg
methotrexat
Alimta Pulb. ptr. conc. sol. perf. 100; 500 mg
pemetrexedum
Puri-nethol compr.50 mg mercaptopurină
Litak Sol. inj. 2 mg/ml cladribinum
Fludara Compr. film. 10 mg; liof. ptr. sol. inj./perf. 50
mg fludarabină
Evolta Conc.ptr. sol. inj./perf. 1 mg/ml clofarabină

Lanvis compr. 40 mg tioguanină

Alexan sol.inj.20 mg/ml a 2; 5 ml citarabina
5-Fluorouracil sol.inj./perf. 50 mg/ml-5; 10; 20; 100 ml
fluorouracil
Gemcitabina ATB Pulb. ptr. sol. perf. flac. 10 ml cu 200 mg, 50 ml
cu 1000 mg gemcitabina
Xeloda Compr. film. 150; 500 mg capecitabina
Vidaza Pulb. ptr. susp. inj. 25 mg/ml azacitidina
Dacogen Pulb. ptr. conc. ptr. sol. perf.50 mg, flac. 20 ml
decitabina
III.Antibiotice Cosmogen Lyovac pulb.liof. 0,5 mg, flac.3 ml dactinomicină
Adriblastina RD flac.inj. 10, 50 mg doxorubicină
Daunoblastina pulb.inj. 20 mg daunorubicina
Epirubicina sol. inj./perf.2 mg/ml, flac. 5, 10; 25; 50, 100 ml
ACTAVIS epirubicina
Zavedos caps. 10 mg, pulb. ptr. sol. inj. 5 mg idarubicină

Novantrone sol.perf. 20mg/10 ml mitoxantronă

Bleomycin Medac pulb. ptr. sol. inj. 15000 UI bleomicină

Mutamycin pulb.liof. flac. 5, 20, 40 mg mitomicină
157
IV.Alcaloizi din Vinblastin Richter pulb.liof. 5 mg
plante Sindovin pulb.liof. 1 mg vincristin
Navelbine conc.ptr. sol. perf. 10 mg/ml vinorelbin
Javlor conc.ptr. sol. perf. 25 mg/ml vinflunin
V. Derivați de Etoposide TEVA conc. ptr. sol.perf. 20 mg/ml, flac. 5 ml, 10 ml,
podofilotoxină 20 ml, 50 ml etopozid
VI. Taxani Abraxane pulb. ptr. susp. perf. 5 mg/ml, flac. 100 mg
paclitaxel
Docetaxel ACTAVIS conc. ptr. sol. perf. 20 mg/ml, flac. 1 ml, 4 ml, 7
ml docetaxel
Jevtana conc.ptr.sol.perf. 60 mg, flac. 1,5 ml carbazitaxel

VII. Alţi alcaloizi Yondelis pulb. ptr. conc.ptr.sol. perf. 0,25; 1 mg

naturali şi produse trabectedin
vegetale
VIII. Alte Cisplatin Ebewe conc.ptr.sol.perf.0,5 mg/ml, flac a 20; 50, 100 ml
antineoplazice cisplatin
Carboplatin Ebewe conc.ptr.sol.perf. 10 mg/ml, flac. a 5; 15, 45 ml
carboplatin
Eloxatin conc.ptr.sol.perf. 5 mg/ml, flac. a 15; 20; 40 ml
oxiplatin
Natulan Caps. 50 mg procarbazină

Asparaginase 5000 Liof.ptr.sol.inj./perf. 5000 UI/ml asparaginază

Hydrea Caps. 500 mg hidroxicarbamidă

Estracyt Caps. 140 mg estramustin

Hycamtin Pulb. conc. ptr. sol. perf. 1mg/ml topotecan

Campto Conc.ptr.sol.perf. 20 mg/ml irinotecan

IX. Anticorpi Mabthera Conc.ptr.sol.perf. 10 mg/ml, flac. a 10; 50 ml

monoclonali rituximab
Herceptin Pulb. conc.ptr.sol.perf. flac. 150 mg trastuzumab

Erbitux Sol. perf. 5 mg/ml, flac. 20; 100 ml cetuximab

Mabcampath Conc.ptr.sol. perf.10 mg/ml; 30 mg/ml

alemtuzumab
Avastin Conc.ptr.sol.perf. 25 mg/ml bevacizumab

Vectibix Conc.ptr.sol.perf. 20 mg/ml panitumumab

Removab Conc.ptr.sol.perf. 10 microg/0,1 ml; 50

microg/0,5 ml catumaxomab
158
 Arzerra Conc.ptr.sol.perf. 20 mg/ml ofatumumab

Yervoy Conc.ptr.sol.perf. 5 mg/ml ipilimumab

VIII. Inhibitori de Glivec Caps. 50; 100 mg imatinib

protein kinază
Iressa Compr. film. 250 mg gefitinib
Tarceva Compr. film. 25; 100, 150 mg erlotinib
Sutent Caps. 12,5; 25; 37,5; 50 mg sunitinib
Nexavar Compr.film. 200 mg sorafenib
Sprycel Compr. film. 20; 50, 70 mg dasatinib
Tyverb Compr. film. 250 mg lapatinib
Tasigna Caps. 150; 200 mg nilotinib
Votrient Compr. film. 200; 400 mg pazopanib
Inlyta Compr. film. 1, 5 mg axitinib
Jakavi Compr. 5, 15, 20 mg ruxolitinib

IX.Substanţe Megesin compr. 160 mg megestrol

hormonale şi Eligard Pulb.+ solv.ptr.sol. inj.7,5; 22,5; 45 mg
antihormonale leuprorelin
Zoladex Implant 3,6 mg; 10,8 mg, seringi preumplute
goserelin
Diphereline Liof.+solv.ptr.sol. inj.0,1 mg triptorelin

Tamoxifen Sandoz compr. film.10 mg tamoxifen

Fareston Compr. 60 mg toremifen
Faslodex Sol. inj. 250 mg/5 ml fulvestrantum
Flutasin compr. 250 mg flutamid
Bicalutamid Terapia Compr. film. 250 mg bicalutamid
Rogluten compr. 250 mg aminoglutetimida
Anaromat Compr. film. 1 mg anastrozol
Elozora Compr. film. 2,5 mg letrozol
Aromasin 25 mg Draj. 25 mg exemestan

X. Alţi antagonişti Firmagon 120 mg Pulb. + solv. ptr. sol. inj. 120 mg degarelixum
hormonali şi Zytiga Compr. 250 mg abirateron
substanţe înrudite

159
 IV.29.IMUNOSUPRESOARE, IMUNOMODULATOARE

Grupa de medicamente Denumirea Forma şi compoziţia

comercială
a.IMUNOSUPRESOARE Thymoglobuline Pulb. ptr.sol.perf. 5 mg/ml
imunoglobulina antilimfocite umane
(iepure)
Cellcept Caps. 250 mg micofenolat mofetil

Rapamune Draj. 1; 2; 5 mg sirolimus

Certican Compr. dispersabil 0,1 mg everolimus

Prograf Caps. 0,5, 1, 5 mg tacrolimus

Tysabri Conc.ptr.sol.perf. 20 mg/ml natalizumab

Orencia Pulb. ptr. conc. ptr. sol. perf. 250 mg

abataceptum
Soliris Conc.ptr.sol.perf. 10 mg/ml eculizumab

Benlysta Pulb. ptr. conc. ptr. sol. perf. 120; 400 mg

belimumab
Gilenya Caps. 0,5 mg fingolimodum

Nulojix Pulb. ptr. conc. ptr. sol. perf. 25mg/ml

belataceptum
Simulect Liof.+solv.ptr.sol. inj./perf. 20 mg
basiliximab
Stelara Sol. inj. 90 mg/ml ustekinumab

Imuran compr.film. 50 mg azatioprin

Cicloral Caps. moi. 25; 50; ciclosporină
Thalidomide Caps. 50 mg thalidomida
Pharmion
Methotrexat Compr. 2,5, 10 mg methotrexat
Revlimid Caps. 5, 10; 15, 25 mg lenalidomid
b.IMUNOMODULATOARE Biograstim Sol. inj./perf. 300 microg/0,5 ml seringă
preumplută filgrastim
Neulasta Sol. inj. 6 mg/0,6 ml seringă preumplută
pegfilgrastim
Roferon-A Sol. inj. 3 MUI/0,5 ml; 4,5 MUI/ 0,5 ml,
6 MUI/0,5 ml interferon alfa 2a
Intron A Pulb.+ solv. ptr. sol. inj./perf. 1 m UI/ml ;
3 m UI/ml, 5 m UI/ml interferon alfa 2b
Avonex pulb.+ solv. ptr. sol. inj. 250 microg/ml
interferon beta1a
Pegintron Pulb.+solv.ptr.sol.inj. 50; 80; 100; 120;
140 microg peginterferon alfa 2b

160
Pegasys Sol.inj. în seringă preumplută 135
microg/0,5 ml; 180 microg/0,5 ml
peginterferon alfa 2a
BCG-Medac Pulb.+ solv.ptr sol. adm. intravez.bacil
Calmette-Guerin

Beromun Pulb. + solv.ptr. sol.perf. 1 mg/5 ml

tasonermin

Copaxone Sol. inj. 20 mg/ml, seringă preumplută

glatiramer acetat

Mepact Pulb.ptr. susp. perf. mifamurtida

Mozobil Sol. inj. 20 mg/ml plerixafor

Isorel-A sol.inj.obţ.din 60 mg Viscum album
Echinacin Madaus Sol. orală 80 g/100 g, compr.ptr supt 88,5
mg Echinacea
Luivac Compr. 3 mg amestec de lizate bacteriene

161
 IV.30.PRESCRIPŢII TIPIZATE PENTRU EXAMEN, SEMESTRUL II

1.Prescrieţi un anestezic local pentru realizarea unei anestezii locale de conducere. Folosim
Xilină cu adrenalină, f cu 2% xilină şi 0,0005 % adrenalină.

Rp/ Xilină cu adrenalină, f

Nr. II
D.S. suo nomine

2.Prescrieţi un anestezic general intravenos pentru deschiderea unui abces. Prescriem

ketamina, preparatul Calypsol, flac cu 50 mg/ml a 10 ml. Doza este de 2 mg/kgc la un bolnav
de 75 kg, fiind necesare 150 mg substanţă, deci 3 ml din sol 5%.

Rp/ Calypsol, flac 500 mg

Nr.I
D.S. i.v. lent 3 ml

3.Prescrieţi un hipnotic ce produce un somn de 8 ore. Alegem fenobarbitalul, preparatul

Fenobarbital compr. 100 mg.

Rp/ Fenobarbital, compr 100 mg

Scat. Orig. Nr. I (unu)
D.S. intern 1 comprimat pe zi, seara la culcare

4.Prescrieţi un hipnotic cu durata de 4 ore. Alegem midazolamul, preparatul Dormicum,

compr. de 7,5 mg.

Rp/Dormicum, compr. 7,5 mg

Scat. Orig.Nr. I (unu)
D.S. 1 comprimat cu 20 minute inainte de culcare

5.Prescrieţi un hipnotic care nu influenţează fazele REM ale somnului şi nu produce

farmacodependenţă. Este vorba de zopiclona, preparatul Imovane, compr. 7,5 mg.

Rp/ Imovane, compr. 7,5 mg

Nr. XXX (treizeci)
D.S. intern 1 comprimat seara la culcare

6.Prescrieţi un sedativ general la un bolnav cu hiperexcitabilitate nervoasă şi hipertiroidie.

Alegem preparatul Extraveral, compr.

Rp/ Extraveral, compr.

Scat. Orig. nr. I
D.S. intern 3X1 compr. pe zi

7.Prescrieţi un anxiolitic la un bolnav cu nevroză. Alegem diazepam, preparatul Diazepam,

compr.2 mg.
F.S. Rp/ Diazepam, compr. 2 mg
Scat. Orig.nr. I (unu)
D.S. intern 3X1 compr. pe zi

162
8.Prescrieţi un anxiolitic de zi la un bolnav cu atac de panică. Alegem alprazolamul,
preparatul Xanax, compr. 0,25 mg.

F.S. Rp/ Xanax, compr.0,25 mg

Scat.Orig.Nr. I (unu)
D.S. intern 3X1 compr. pe zi

9.Prescrieţi un antiepileptic-anticonvulsivant la un bolnav cu status epilepticus. Este vorba de

diazepam, preparatul Diazepam f. de 10 mg.

F.S. Rp/ Diazepam, f. 10 mg

Nr.IV (patru)
D.S. i.v. lent 1-2 f. în starea de rău epileptic

10.Prescrieţi un anxiolitic cu efect antivomitiv, antihistaminic şi antispastic. Alegem

hidroxizinul, preparatul Atarax, compr. filmate de 25 mg.

Rp/Atarax, compr.25 mg
Scat Orig. nr. I (unu)
D.S. intern 3X1 compr. pe zi

11.Prescripţie cu un neuroleptic fenotiazinic în caz de hiperpirexie. Alegem clorpromazina,

preparatul Plegomazin f 50 mg.

Rp/ Plegomazin, f 50 mg
Nr.IV
D.S. i.m. profund 1-2 f odată

12.Prescrieţi un neuroleptic fenotiazinic piperidinic sedativ la un copil cu tulburări de

comportament. Alegem tioridazinul, preparatul Tioridazin, draj. de 5 mg.

Rp/ Tioridazin, draj.5 mg

Scat.Orig.Nr. I
D.S. intern 3X1 draj pe zi

13.Prescripţie cu un neuroleptic antihalucinator la un alcoolic în cursul sevrajului. Folosim

haloperidolul, preparatul Haldol, sol. uz intern, cu 1 ml având 2 mg, respectiv 20 de picături.

Rp/Haldol, sol.uz int 2 mg/ml

Flac Orig.nr. I
D.S. intern 3X3 picături pe zi

14.Prescripţie la un bolnav cu schizofrenie, cu halucinaţii auditive, idei delirante de

persecuţie, limbaj şi comportament dezorganizat. Alegem olanzapina, preparatul Zyprexa
compr. de 10 mg.

Rp/Zyprexa, compr. 10 mg
Nr. XXX
D.S. intern 1 compr. seara

15.Prescripţie la un bolnav cu schizofrenie, cu complinaţă scăzută la mediacţia per orală.

163
Folosim un neuroleptic tipic flupentixol, sub formă de preparat de depozit, Fluanxol depot f
20 mg.

Rp/ Fluanxol depot, f 20 mg

Nr. IV
D.S. i.m. 1 fiolă la 4 săptămâni

16.Prescripţie cu un antidepresiv triciclic la un bolnav cu depresie agitată. Alegem

clomipramina, preparatul Anafranil draj. de 25 mg.

Rp/ Anafranil, draj. 25 mg

NR. XL
D.S. intern 1-1-2 draj. pe zi

17.Prescripţie a unui inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS) la un bolnav cu

depresie inhibată. Alegem fluoxetina, preparatul Prozac, caps. de 20 mg.

Rp/ Prozac, caps. 20 mg

Nr. XXX
D.S. intern, 1 caps pe zi, dimineaţa

18.Prescripţie la un pacient cu crize parţiale simple sau epilepsie de lob temporal. Alegem
carbamazepina, preparatul Carbamazepină, compr. de 200 mg.

Rp/ Carbamazepină, compr. 0,2 g

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 compr. pe zi

19.Prescripţie cu un antiepileptic pentru un pacient cu crize grand mal. Alegem valproatul

de sodiu, preparatul Orfiril, compr. de 0,3 g.

Rp/ Orfiril, copr. 0,3 g

Nr.XC
D.S. intern 3X1 compr. pe zi

20.Prescripţie la un bolnav cu tulburări de atenţie şi memorie după un traumatism cranio-

cerebral. Se foloseşte un activator al metabolismului neuronal din categoria nootropelor,
meclofenoxat, preparatul Meclofenoxat, compr. de 0,1 g.

Rp/Meclofenoxat, compr. 0,1 g

Scat. Orig. Nr. III
D.S. int. 3X1-2 compr. pe zi, ultima administrare la ora 16, timp de 30 de zile

21.Prescripţie la un bolnav cu obezitate. Se indică un anorexigen, cu acţiune centrală care

scade apetitul, sibutramina, preparatul Reductil, caps. de 0,01 g.

Rp/Reductil, caps.0,01 g
Scat.Orig.Nr. I
D.S. intern, 1 caps.pe zi dimineaţa. Dacă scăderea în greutate e mai mică de
5% în 3 luni, se întrerupe.

164
22.Prescripţie la un bolnav intoxicat cu central-deprimante (alcool, benzodiazepine). Se
recomandă un analeptic bulbar, cafeina, preparatul Cofeina natriu benzoic, f de 0,25 g.

Rp/Cofeina natriu benzoic, f. 0,25 g

Nr.VI
D.S. s.c.3X1 f pe zi

23.Prescripţie pentru un bolnav cu pareză post-traumatică. Se indică un stimulator la

reflectivităţii medulare, stricnina, preparatul Sulfat de stricnină, f de 1 mg.

Rp/Sulfat de stricnină f. 0,001 g

Nr. XXX
D.S. s.c 1 f pe zi 3 zile, 2X1 f pe zi 3 zile, 3X1 f pe zi în continuare

24.Prescripţie pentru un bolnav cu dureri provocate de cancer în fază terminală. Se prescrie

morfină, preparatul MST Continus, compr. de 0,1 g.

F.S. Rp/ MST Continus, compr. 0,1 g

Scat. Orig. Nr I (unu)
D.S. intern 2X1 compr. pe zi

25.Prescripţie cu un opioid cu efect antispastic, la un bolnav cu colică renală. Se indică

petidina, preparatul Mialgin, f. de 0,1 g.

F.S. Rp/Rp/ Mialgin , f 0,1 g

Nr. X (zece)
D.S. i.m. 4X ½ f pe zi

26.Prescripţie cu un opioid folosit în cura de dezintoxicare a morfinomanilor. Se indică

metadona, preparatul Sintalgon, compr. de 2,5 mg.

F.S. Rp/ Sintalgon, compr. 0,0025 g

Scat.Orig. Nr. I (unu)
D.S. int. 4X1 compr. pe zi

27.Prescripţie cu un analgezic opioid sintetic, cre inhibă recaptarea monoaminelor la un

bolnav cu dureri neuropatice. Se alege tramadolul, preparatul Mabron, caps. de 50 mg.

Rp/ Mabron, caps. 0,05 g

Scat. Orig. Nr. I(unu)
D.S. int. 4x1 caps. pe zi

28.Prescripţie cu un analgezic opioid sintetic antagonist pe receptorii miu şi agonist pe

receptorii kappa, pentru analgezia la naştere. Se poate folosi pentazocina, preparatul Fortral
f. de 30 mg.

F.S. Rp/ Fortral, f 0,03 g

Nr. XX (douăzeci)
D.S. i.m. 4X1 f pe zi

29. Prescripţie cu un antagonist de opioide în caz de deprimare respiratorie cauzată de opioide

cu acţiune agonistă pe receptorii miu. Se alege naloxona, preparatul Narcanti, f. de 0,4 mg.

165
 Rp/ Narcanti, f 0,0004 g
Nr. II
D.S. i.v. 1-2 f în stadiul II al travaliului

30. Prescripţie pentru un bolnav cu febră sau dureri nevralgice, cefalee se poate prescrie acid
acetilsalicilic, preparatul Aspirină, în doză de 0,5g odată de 3 ori pe zi.

Rp/Aspirină, compr. 0,5 g

Nr. XX
D.S. int. 3x1 compr. pe zi, după mese.

31.La un bolnav cu poliartrită reumatoidă, aflat într-un puseu de acutizare a acesteia, se poate
administra acid acetilsalicilic, însă în doză mai mare, de 4 g pe zi, care are efect
antiinflamator.

Rp/ Acid acetilsalicilic, compr. 0,5 g

Nr. LX
D.S. int. 4X2 compr. pe zi, după mese

32. Pentru prevenirea trombozelor arteriale, ex. a infarctului miocardic acut se poate folosi
acid acetilsalicilic în doză mică, de 75 mg pe zi, care are un efect antiagregant plachetar. Se
foloseşte un preparat special Aspenter, compr. de 75 mg..

Rp/ Aspenter, compr.film.0,075 g

Nr. XXX
D.S. int. 1 compr. pe zi, după mese

33.Prescripţie cu un analgezic şi antipiretic la un bolnav cu dureri şi febră cauzate de o viroză

respiratorie. Alegem paracetamolul, preparatul Paracetamol, compr. de 0,5 g.

Rp/Paracetamol, compr. 0,5 g

Nr. XX
D.S. int. 3X1 compr. pe zi

34.Prescripţie cu un analgezic şi antipiretic foarte eficient, noraminofenazona, preparatele

Metamizol, Algocalmin f de 1 g, care are şi efect antispastic musculotrop, putând fi
administrat şi în dureri colicative.

Rp/Algocalmin, f 1,0 g
Nr. X
D.S. i.m. 1 f în colică renală

35.Prescripţie la un bolnav cu inflamaţie provocată de o infecţie, sau în afecţiuni dentare.

Alegem un antiinflamator nesteroidian diclofenacul, preparatul Diclofenac Duo, caps.retard
de 75 mg.

Rp/ Diclofenac Duo, caps. 0,075 g

Nr. VII
D.S. int. 1 caps. pe zi.

166
36. La copii cu febră şi dureri se poate recomanda un antiinflamator nesteroidian
ibuprofenul - preparatul Nurofen, sirop 100 mg/5 ml. Este bine tolerat gastric, comparativ cu
alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Rp/ Nurofen, sirop

Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi

37. La un bolnav cu boală artrozică se poate indica un inhibitor selectiv al COX-2,

celecoxibul, preparatul Celebrex, caps. de 200 mg, care nu este aşa de nociv pentru mucoasa
gastrică. Totuşi, la bolnavi cu antecedente de ulcer sau hemoragii digestive superioare, este
strict interzis şi acest preparat.

Rp/ Celebrex, caps. 0,2 g

Nr. VII
D.S. int 1 caps. pe zi

38.La un bolnav cu alergie sezonieră la polen (conjunctivită, rinită) sau la cei cu dermatoze
alergice, după înţepături de insecte, se poate prescrie un antihistaminic H1-blocant, din
generaţia a II-a, loratadina, preparatul Claritine compr. de 10 mg.

Rp/Claritine, compr. 0,01 g

Nr. X
D.S. Int. 1 compr. pe zi dimineaţa

39. Pentru un bolnav care urmează să fie supus unei intervenţii chirugicale, în seara dinaintea
operaţiei va primi premedicaţie cu prometazină (Romergan – draj. de 30 mg), antihistaminic
H1-blocant din gen. I, de noapte, care are efect sedativ puternic dar şi antivomitiv.

Rp/ Romergan, draj. 0,03 g

Nr. I
D.S. int. 1 draj. seara

40. La un copil de 7 ani cu dermatoză alergică şi anorexie se poate administra

ciproheptadina, preparatul Peritol sirop 4 mg/5 ml, un antiserotoninic pe rec.5-HT2 şi
antihistaminic H1-blocant, care are efect sedativ, anticolinergic şi de stimulare a apetitului.

Rp/ Peritol, sirop

Flac. orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 linguriţe pe zi.

41.La un bolnav cu periartrită scapulohumerală se recomandă injecţii periarticulare cu

hidrocortizon acetat, suspensie. Efectele metabolice sunt reduse, iar efectul antiinflamator
intens.

Rp/ Hidrocortizon acetat, f 0,025 g

Nr. V
D.S. periarticular, 1 f pe zi

167
42. La un bolnav în stare de rău astmatic se indică administrarea de hidrocortizon
hemisuccinat -preparatul Hidrocortizon hemisuccinat, f de 25 mg, intravenos în doză de
250-500 mg odată, putându-se ajunge până la 1 g pe zi, maximum 3-5 zile. Fiola transparentă
conţine 25 mg -1 ml de substanţă activă, iar fiola brună 4 ml solvent - bicarbonat de sodiu.
Soluţia se prepară extemporaneu şi este incompatibilă cu alte medicamente.

Rp/Hidrocortizon hemisuccinat, f 0,025 g

Nr. XLII
D.S. i.v. 10 f odată, apoi 4 f la 6 ore, 2 zile

43.Prescripţie recomandată unui bolnav cu astm bronşic, care prezintă crize foarte frecvente,
care nu mai răspund la spray-uri cu bronhodilatatoare sau glucocorticoizi. Se indică
prednisonul- preparatul Prednison, compr. de 5 mg, antiinflamator şi antialergic mai eficient
de cca 4-5 ori decât hidrocortizonul, dar cu efecte de tip mineralocorticoid mai reduse. Se
administrează într-o doză de atac de 1 mg/kgc/zi, realizându-se o scădere progresivă a dozelor
cu 5 mg la 3-5 zile pentru a preveni atrofia corticosuprarenalei. Doza de întreţinere este de 10-
15 mg/zi.

Rp/ Prednison, compr. 0,005 g

Scat.Orig. Nr. I
D.S. int 12 compr. pe zi dimineaţa 5 zile, apoi 11 compr. pe zi dimineaţa 5
zile…până ce se ajunge la o doză de 3 compr. pe zi, care se poate administra timp îndelungat
sau se întrerupe.

44.Prescripţie la un bolnav cu edem cerebral. Se alege dexametazona, preparatul

Dexametazon sodium, flac. de 8 mg, care are efect antiinflamator intens, şi nu prezintă deloc
activitate de tip mineralocorticoid.

Rp/ Dexametazon sodium, flac.0,008 g

Nr. VII
D.S. i.v. 1 flac pe zi dimineaţa

45.Pentru un bolnav cu artroză a genunchiului se poate injecta intraarticular preparatul

antiiflamator retard Diprophos, flac. de 7 mg, care conţine betametazonă sodiu fosfat şi
betametazonă dipropionat.

Rp/Diprophos, flac. 0,007 g

Nr. IV
D.S. intraarticular ¼ flac. la 3-4 săptămâni

46.Prescripţie pentru un bolnav cu dermită sau eczemă. Se indică un glucocorticoid topic

puternic fluocinolon, asociat cu antibiotic-neomicină, preparatul Fluocinolon N unguent.

Rp/Fluocinolon N, ung.
Tub Orig. nr. I
D.S. local, 2-3 aplicaţii pe zi

47.Prescripţie cu un antibiotic pentru un bolnav cu angină provocată de Streptococul beta-

hemolitic grup A. Se indică benzilpenicilina, sare de potasiu (sau sodiu) - preparatul
Penicilina G, flacoane cu pulbere 1.000.000 U.I., care se dizolvă extemporaneu cu ser
fiziologic. Doza este de 4 milioane U.I. pe zi în 4 prize, timp de 7 zile. Datorită pericolului

168
alergiei se va face înaintea injecţiei testare intradermică cu soluţie de penicilină G 100
U.I./ml.
Rp/Penicilina G potasică, flac. 1.000.000 U.I.
Nr. XXVIII
D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi
#
Rp/Ser fiziologic, f. 10 ml
Nr. XXVIII
D.S. pentru dizolvare

48.Prescripţie cu un antibiotic pentru profilaxia primară, secundară şi terţiară a

reumatismului articular acut. Se administrează o penicilină retard, benzatinpenicilina -
preparatul Moldamin, flac. de 1.200.000 U.I. la adulţi, odată pe lună. Se dizolvă numai cu apă
distilată şi se injectează imediat cu un ac gros, intramuscular profund.
Rp/Moldamin, flac. 1.200.000 U.I.
Nr. IV
D.S. i.m. profund 1 flac. pe lună
#
Rp/Apă distilată, f 10 ml
Nr. IV
D.S. pentru dizolvare

49.Prescripţie cu un antibiotic pentru un bolnav ce prezintă un abces determinat de

Stafilococul auriu (secretor de penicilinază). Se indică o penicilină rezistentă la beta-
lactamază, oxacilina – preparatul Oxacilină, flac. cu pulbere pentru injecţii de 500 mg, ce se
dizolvă extemporaneu cu apă distilată. Doza este de 2 g pe zi, în 4 prize timp de 5 zile.

Rp/Oxacilina, flac. 0,5 g

Nr. XX
D.S. i.m. 4x1 flac. pe zi
#
Rp/ Apă distilată, f 10 ml
Nr. XX
D.S. pentru dizolvare

50.Prescripţie cu o combinaţie a unei peniciline cu spectru larg cu un inhibitor de beta-

lactamază la un bolnav cu infecţie respiratorie provocată de un germene producător de beta-
lactamază. Se poate indica preparatul Augmentin (amoxicilină+acid clavulanic), compr.
filmate de 1,0 g, în doză de 2 g pe zi, în 2 prize, timp de 7 zile.

Rp/Augmentin, compr. film 1,0 g

Nr. XIV
D.S. int. 2X1 compr. pe zi, cu 30’ înainte de mese, sau în caz de iritaţie
gastrică la o oră după mese

51. Prescripţie cu o cefalosporină din generaţia a III-a în caz de infecţie nosocomială sau
într-o infecţie cu Pseudomonas aeruginosa. Se poate administra cefoperazona – preparatul
Cefoperazona, flac. cu pulbere pentru soluţie injectabilă de 1,0 g, în doză de 2 g pe zi în două
prize, intramuscular, timp de 7 zile.

169
 Rp/Cefoperazona, flac. 1,0 g
Nr. XIV
D.S. i.m 2X 1 flac. pe zi, 7 zile
#
Rp/ Apă pentru injecţii, flac. 250 ml
Nr. I
D.S. pentru dizolvare (5 ml pentru fiecare flacon)

52.Prescripţie cu un antibiotic folosit ca medicament de elecţie în febra tifoidă. Se

foloseşte cloramfenicolul – preparatul Cloramfenicol, caps. de 0,25 g în doză de 2 g pe zi în
4 prize, timp de 7 zile. Din cauza disbiozei, pot apare fenomene de hipovitaminoză B şi K, de
aceea în cursul tratamentului se poate asocia complexul de vitamine din grupul B.
Rp/Cloramfenicol, caps. 0,25 g
Nr. LVI
D.S. int.4X2 caps.pe zi după mese, 7 zile
#
Rp/Vitamina B complex, sirop
Flac. Orig. Nr. I
D.S. int. 3X1 linguri pe zi

53.Prescripţie cu un antibiotic eficient în pneumoniile interstiţiale (atipice) şi în puseele de

acutizare ale BPOC. Se indică o tetraciclină de generaţia a II-a, doxiciclina – preparatul
Doxiciclină, caps. de 100 mg, timp de 7 zile (în prima zi o doză de atac de 200 mg în priză
unică, apoi câte 100 mg pe zi).
Rp/Doxiciclina, caps.0,1 g
Nr.VIII
D.S. int 2 caps. pe zi în prima zi, apoi o caps. pe zi

54.Prescripţie cu o combinaţie ce asociază o sulfamidă cu acţiune de durată şi un

inhibitor al dihidrofolat-reductazei (în proporţie de 5:1) pentru infecţii urinare recurente
sau respiratorii. Se indică co-trimoxazolul, ce conţine 400 mg sulfametoxazol şi trimetoprim
80 mg – preparatul Sumetrolim, compr. de 480 mg, la început în doză de atac de 2X3
comprimate pe zi, apoi doză de întreţinere de 2X2 comprimate pe zi (durata tratamentului 7
zile).
Rp/ Sumetrolim, compr. 0,48 g
Nr.XXXIV
D.S. int. 2X3 compr. pe zi 3 zile, apoi 2X2 compr. pe zi 4 zile

55.Prescripţie cu o chinolonă din generaţia a doua (fluorochinolonă) la un bolnav cu o

infecţie urinară necomplicată. Se poate folosi norfloxacina - preparatul Nolicin, compr. de
400 mg, în doză de 2 x 400mg pe zi, timp de 7 zile.

Rp/Nolicin, compr. 0,4 g

Nr.XIV
D.S. int. 2X1 compr. pe zi, 7 zile

56. Prescripţie cu o fluorochinolonă într-o infecţie respiratorie. Se poate administra

ciprofloxacina - preparatul Cuminol, compr. de 500 mg, în doză de 2x500 mg pe zi, 5 zile.

170
 Rp/Cuminol, compr. 0,5 g
Nr. X
D.S. int. 2X1 compr. pe zi, 5 zile
57. Prescripţie cu un antiseptic intestinal care nu afectează flora saprofită (eubiotic) la un
bolnav cu diaree estivală. Se poate da clorchinaldolul – preparatul Saprosan, draj. de 100
mg, în doză de 3 x 100 mg pe zi, timp de 5 zile.

Rp/Saprosan, draj. 0,1 g

Nr. XV
D.S.int. 3X1 draj. pe zi, 5 zile

58. Prescripţie cu un antilambliazic. Se indică un derivat imidazolic metronidazolul -

preparatul Metronidazol, compr. de 250 mg. Doza pe zi este de 3 x 250 mg, timp de 10 zile.

Rp/ Metronidazol, compr. 0,25 g

Nr. XXX
D.S. int. 3X1 compr. pe zi, 10 zile

171
 IV.31.PRESCRIPŢII MAGISTRALE PENTRU EXAMEN, SEMESTRUL II

1.Poţiune cu efect hipnotic

Rp/ Cloralhidrat 10,0 g

Mucilag de gumă arabică 30,0 g
Apă distilată ad 150,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 1 lingură seara

2.Poţiune cu efect sedativ

Rp/ Bromură de sodiu

Bromură de potasiu
Bromură de amoniu aa 3,0 g
Sol.efervescentă 15,0 g
Apă distilată ad 150,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X1 linguri pe zi

3.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect hipnotic

Rp/ Amobarbital 0,2 g

Levomepromazină 0,03 g
Amidon de grîu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr. XX în cașete de amidon
S. intern 1 cașetă seara la culcare

4.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect hipnotic

Rp/ Barbital 0,1 g

Prometazină 0,01 g
Amidon de grâu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr. XX în caşete de amidon
S. intern 1 caşetă seara la culcare

5.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect analeptic

Rp/ Efedrină clorhidrat 0,02 g

Cofeină pură 0,05 g
Stricnină sulfat 0,001 g
Amidon de grâu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr. XX.în cașete de amidon
S. intern 3X1 cașete pe zi, ultima la ora 16

172
6. Picături pentru uz intern cu efect analgezic puternic

F.S. Rp/ Morfină clorhidrat 0,1 g (una sută miligrame)

Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X20 pic pe zi, pe un cub de zahăr

7. Picături pentru uz intern cu efect analgezic

Rp/ Codeină fosfat

Dionină aa 0,2 g
Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern 3X20 pic pe zi, pe un cub de zahăr

8. Pulbere dozată pentru uz intern cu efect analgezic, antipiretic şi antitusiv

Rp/Acid acetilsalicilic 0,25 g

Paracetamol 0,3 g
Codeina fosfat 0,02 g
Amidon de grâu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr.XX în caşete de amidon
S. Intern 3X1 caşete pe zi, după mese

9.Pulbere dozată pentru uz intern cu efect antinevralgic

Rp/ Acid acetilsalicilic 0,25 g

Cofeină pură 0,05 g
Codeină fosfat 0,02 g
Fenobarbital 0,03 g
Amidon de grâu ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr.XX în caşete de amidon
S. Intern 3X1 caşete pe zi, după mese

10.Poţiune antipiretică şi sedativă pentru copii

Rp/ Paracetamol 2,0 g

Fenobarbital sodic 0,2 g
Sirop simplu 30,0 g
Apă distilată ad 100,0 g
M.f. sol.
D.S. intern o linguriţă la 6 ore

11.Picături pentru uz intern cu efect antidispneic cardiac

Rp/ Dionină 0,2 g

Teofilină 0,02 g
Apă distilată ad 10,0 g
M.f. sol.
D.S. intern, 20 pic.pe un cub de zahăr seara la culcare

173
12. Soluţie cu efect antimicotic, antiseptic şi keratoplastic

Rp/Acid salicilic 2,0 g

Alcool diluat ad 100,0 g
M.f. sol.
D.S. extern, pentru badijonare

13. Soluţie cu efect antiseptic, antimicotic şi antipruriginos – folosită în Pitiriazis

versicolor

Rp/Acid salicilic 3,0 g

Resorcinol 2,0 g
Alcool diluat ad 100,0 g
M.f. sol.
D.S. extern, pentru badijonare

14.Soluţie cu efect antiseptic şi dezinfectant pentru spălarea plăgilor supurate

Rp/Rivanol 0,5 g
Apă distilată ad 500,0 g
M.f. sol.
D.S. extern, ptr spălături

15. Soluţie antiseptică ptr. plăgi nesupurate

Rp/Acid boric 6,0 g

Permanganat de potasiu 0,1 g
Apă distilată ad 200,0 g
M.f. sol.
D.S. extern, ptr. comprese

16. Unguent antiseptic şi anestezic

Rp/ Acid boric 3,0 g

Anestezină 10,0 g
Unguent simplu ad 100,0 g
M.f. ung.
D.S. ext, pe tegumente

17.Unguent antiseptic şi epitelizant ptr. escare

Rp/Azotat de argint 0,5 g

Balsam de Peru 5,0 g
Unguent simplu ad 100,0 g
M.f. ung.
D.S. ext, pe escare

18. Soluţie cu efect antiseptic faringian

Rp/Albastru de metilen 0,3 g
Apă distilată ad 30,0 g
M.f. sol.
D.S. ext, pentru badijonare faringiană

174
19.Soluţie pentru badijonarea mucoasei bucale în candidoză
Rp/Tetraborat de sodiu 3,0 g
Glicerină ad 30,0 g
M.f. sol.
D.S. extern pentru badijonarea mucoasei bucale

20. Suspensie pentru badijonarea mucoasei bucale în candidoză

Rp/Tetraborat de sodiu 3,0 g

Nistatină 3.000.000 U.I.
Glicerină ad 30,0 g
M.f. susp.
D.S. extern pentru badijonarea mucoasei bucale

21. Unguent oftalmic antiseptic ptr. tratamentul orjeletului

Rp/ Oxid galben de mercur 0,2 g

Unguent simplu ad 10,0 g
M.f. ung. oftalmic
D.S. extern, pe pleoapă, ziua

22. Soluţie antiseptică şi antimicotică pentru micoze cutanate

Rp/Metilrozanilină 1,0 g
Apă distilată ad 100,0 g
M.f. sol.
D.S. extern pentru badijonarea tegumentelor

23. Pastă cu efect keratolitic şi astringent

Rp/ Acid salicilic 3,0 g

Oxid de zinc
Talc aa 25,0g
Vaselină albă ad 100,0 g
M.f.pasta
D.S. extern, pe tegumente

24. Soluţie cu efect antiseptic, antimicotic, keratolitic pentru badijonarea tegumentelor

Rp/Iod 1,0 g
Resorcinol 2,0 g
Acid salicilic 3,0 g
Glicerol 5,0 g
Alcool diluat ad 100,0 g
M.f.sol.
D.S. extern ptr. badijonare
25.Supozitoare cu efect anestezic şi astringent

Rp/Anestezină 0,3 g
Oxid de zinc
Subgalat de bismut aa 0,5 g
Unt de cacao q.s.
M.f. supp.
D. tal. dos. Nr.VI
S. intrarectal, 1 sup.seara
175
26. Soluţie alcoolică antipruriginoasă pentru frecţii

Rp/Mentol 1,0 g
Timol
Fenol aa 2,0 g
Alcool diluat ad 200,0 g
M.f. sol.
D.S. extern, pentru frecţii

27. Unguent anestezic şi răcoritor

Rp/Anestezină 10,0 g
Mentol 1,0 g
Unguent simplu ad 100,0 g
M.f. ung.
D.S. extern, pe tegumente

176
Cazuri clinice
Caz clinic Nr. 1.
R.M., sex masculin
Dg. Carcinom de prostată cu metastaze osoase, pe fond de abuz cronic de steroizi anabolizanţi
(uz continuu timp de 3 ani)

1. Pe lângă tratamentul chirurgical (prostatectomeie radicală), care sunt posibilităţile de

intervenţie farmacologică, dacă bolnavul refuză orhiectomia?
A. Inhibitori de aromatază
B. Inhibitori de 5alfa-reductază
C.Gonadotropine hipofizare (folitropină)
D. Gonadoreline în tratament continuu precedate de antiandrogen
E.Gonadoreline în tratament pulsatil urmate de antiandrogeni

Răsp. corecte: B, D

2. În timpul internării ca urmare a sondajului vezical, bolnavul face o infecţie urinară cu

E.coli. Care ar fi posibilităţile de tratament?
A.Benzilpenicilină
B. Linezolid
C.Cefalosporine generaţia a II-a
D.Glicopeptide
E. Aminopeniciline asociate cu inhibitori de beta-lactamază

Răsp. corecte: C, E

3. Bolnavul prezintă insomnie; pentru aceasta se poate administra seara pe perioada internării
ca hipnotic:
A. Zolpidem
B. Nitrazepam
C. Midazolam p.o.
D. Alprazolam
E. Clonazepam

Răsp. corecte: A, B, C

Caz clinic Nr. 2

D.A., 23 de ani, de sex masculin, sportiv de performanţă suspendat 2 ani pentru dopaj (uz
îndelungat de steroizi anabolizanţi) este internat pentru analize la Institutul de Medicină
sportivă, ca urmare a unei accidentări.
Dg: Uretrită cu Chlamydia trachomatis. Oligospermie. Contuzie a genunchiului

1. Care pot fi consecinţele abuzului îndelungat de steroizi anabolizanţi?

A. Acnee
B. Diminuarea pilozităţii corporale (presternale, pubiene, abdominale)
C. Alopecie
D. Anemie cu eritropenie
E. Hiperplazia prostatei

Răsp. corecte: A, C, E

177
2. Care sunt opţiunile terapeutice prin care se poate încerca corectarea oligospermiei?
A. Administrare continuă de analogi de gonadorelină
B. Administrare de inhibitori de 5alfa-reductază
C. Administrarea de gonadotropine hipofizare
D. Tratament cu citrat de clomifen
E. Tratament cu citrat de tamoxifen

Răsp. corecte: C, D

3. Care sunt posibilităţile de tratament a uretritei?

A. Asociere de peniciline cu spectru larg cu inhibitori de beta-lactamază
B.Glicopeptide
C.Aminoglicozide (gentamicină, amikacină)
D. Linezolid
E. Fluorochinolone

Răsp. corect: E

Caz clinic Nr. 3.

C.A., 23 de ani, sex masculin.
Dg: fractură deschisă de tibie, infecţie secundară a plăgii

1. În vederea intervenţiei chirurgicale, care consideraţi că ar fi cea mai indicată metodă de

antibioprofilaxie?
A. Glicopeptide i.m.
B. Cefalosporine de generaţia a II-a i.m.
C. Aminoglicozide i.m.
D. Macrolide din a 2-a generaţie p.o.
E. Cloramfenicol hemisuccinat i.v.

Răsp. corect: B

2. În evoluţie se constată o consolidare dificilă a fracturii şi vindecarea deficitară a plăgii. În

acest scop se pot administra:
A. Inhibitori de 5alfa-reductază
B. Steroizi anabolizanţi
C. Corticosteroizi
D. Bifosfonaţi
E. Antiandrogeni

3. La 3 luni de la operaţie, se constată osteomielită cu stafilococ auriu meticilino-rezistent

(MRSA). Pe lîngă asanarea chirurgicală a focarului infecţios, medicaţie de elecţie cuprinde:
A. Cefalosporine de generaţia a III-a
B. Glicopeptide
C.Peniciline antistafilococice (oxacilină, cloxacilină)
D. Metronidazol
E. Rifampicină

Răsp. corecte:B, E

178
Caz clinic Nr. 4.

R.M.,59 de ani, 73 kg, 165 cm, TA: 155/95 mmHg, frecvenţă cardiacă 85/min; transplant
cardiac în urmă cu 2 ani, pe tratament imunosupresor cronic (imunosupresoare specifice şi
glucocorticoizi – metilprednisolonă).
Dg.: HTA grad 2; Infecţie fungică sistemică cu Candida albicans; Gastrită hiperacidă

Date paraclinice:
Hematii (/mm3): 4,9 · 106 (valori normale: 4,5-5,5 · 106 )
Leucocite /mm3)> 10200 (valori normale 4000/10000)
Creatinină (mg%): 1,9 (valori normale 0,6-1,4)
Hematocrit (g%): 42,2 ( valori normale 37-47)
ALAT (U/I): 76 (valori normale < 55)
ASAT (U/I): 62 (valori normale < 40)
Trigliceride (mg%): 155 ( valori normale 40-160)
Colesterol (mg%): 310 ( valori normale 160-220)
K+ (mmol/l): 5,3 (valori normale 2,8-5,1)
Glicemie (mg%): 160 ( valori normale 80-110)
Hemoglobina glicozilată (%): 6,6 (valori normale < 6,5)

1. Care dintre valorile anormale de laborator sau patologii iatrogene pot fi imputabile
glucocorticoizilor?
A. Hipercolesterolemia
B. Hiperpotasemia
C. Creşterea valorilor hemoglobinei glicozilate
D. Infecţia fungică
E. Gastrita hiperacidă

Răsp. corecte: C, D, E

2. Pentru corectarea hipercolesterolemiei bolnavului i se administrează simvastatină 40 mg,

zilnic. Care sunt reacţiile adverse ale acesteia şi cum pot fi monitorizate?
A. Toxicitate hepatică (măsurarea valorii transaminazelor)
B. Hiperglicemie (monitorizarea glicemiei şi a hemoglobinei glicozilate)
C. Mialgii, miozite (măsurarea activităţii creatin-kinazei CK)
D. Scădere ponderală, anorexie (măsurarea greutăţii corporale)
E. Hipertrigliceridemie (măsurarea valorii trigliceridelor)

Răsp. corecte: A, C

3. Pentru tratamentul infecţiei fungice se poate administra:

A. Nistatină p.o.
B. Voriconazol p.o.
C. Terbinafină p.o.
D. Griseofulvină p.o.
E. Fluconazol p.o.

Răsp. corecte: B, C, E

179
Caz clinic Nr. 5.
V.O., sex feminin, 23 de ani, internată cu toxiinfecţie alimentară cu Salmonella enterocolitica.

1. Care sunt antibioticele utile în cazul de faţă?

A. Cefuroximă axetil p.o.
B. Ampicilină asociată cu sulbactam
C. Cloramfenicol hemisuccinat i.v.
D. Metronidazol
E. Vancomicină p.o.

Răsp. corecte:A, B, C

2. Colita pseudomembranoasă, apărută ca reacţie adversă prin proliferarea Clostridium

difficile (postantibioterapie) necesită ca măsură corectivă farmacologică:
A. Lincomicină p.o.
B. Vancomicină p.o.
C. Metronidazol
D. Gentamicină i.m.
E. Doxiciclină p.o.

Răsp. corecte: B, C

3. Antibioticul prescris pacientei i-a declanşat o reacţie alergică, manifestată prin urticarie şi
prurit intens. Care ar putea fi medicaţia corectivă?
A. Loratadină
B. Ciproheptadină
C. Prednisolon(ă)
D. Azatioprină
E. Clemastină

Răsp. corecte: A, B, C, E

180
 V. LUCRĂRI PRACTICE DE FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ

V.1. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR NARCOTICE ŞI SEDATO-HIPNOTICE

V.1.1. Rolul concentraţiei în acţiunea narcotică a eterului

Materiale: 3 şoareci, câte o sticlă de 1 l, de 5 l şi de 10 l, cu dopuri care astupă etanş,

pipetă de 1 ml, eter pentru narcoză.
Metodă: În cele trei sticle (de 1 l, de 5 l şi de 10 l) se introduce câte un şoarece.
Pipetăm aceeaşi cantitate de eter pentru narcoză (0,6 ml) în fiecare vas, astupându-l repede.
Se urmăreşte comportarea animalelor; notăm momentul instalării fazei de excitaţie şi a
narcozei. Timpul de inducţie se socoteşte de la momentul administrării narcoticului până la
dispariţia reflexului de redresare. În cazul sucombării unui animal, se notează momentul în
care se opreşte respiraţia. Animalele se menţin în borcan pe aceeaşi durată de timp: 8 minute,
după care scoatem animalele din borcane, le aşezăm pe flanc şi urmărim timpul de trezire.
Momentul trezirii este indicat de reapariţia reflexelor de redresare, adică ridicarea capului şi
întoarcerea în decubit ventral. (vezi fig.1).
Rezultate: Animalul din sticla de 1 l se narcotizează repede şi poate sucomba, cel din
sticla de 5 l ajunge în narcoză superficială, iar cel din sticla de 10 l prezintă numai faza de
excitaţie sau nici un semn al acţiunii narcoticului.

Fig. 1. Narcotizarea animalelor de experienţă în funcţie de volumul recipientului

Interpretare: Acţiunea anestezicelor generale volatile depinde între altele de

concentraţia lor în aerul inhalat, ceea ce determină presiunea parţială a vaporilor anestezici.
Din această cauză diferitele concentraţii de eter produc şi efecte de intensitate diferită,
181
deoaece aceleaşi cantităţi de eter s-au evaporat în sticle de volum diferit. Rezultatele se trec în
tabel.

Parametrii urmăriţi Concentraţia de eter

0.6 ml/1 l 0.6 ml/5 l 0.6 ml/10 l
Faza de excitaţie
Timp de inducţie(min)
Timp de trezire(min)
Paralizia bulbară

V.1.2. Demonstrarea lipotropiei substanţelor narcotice

Materiale: 2 şoareci sau broaşte, 2 pâlnii de sticlă, cutie Petri mică, sită de metal,
pipetă gradată, placă de sticlă, ulei de parafină, cloroform, vată.
Metodă: Sub 2 pâlnii de sticlă de aceeaşi mărime, astupate la vârf se pune câte un
animal de experienţă, aproximativ de aceeaşi greutate. Sub una din pâlnii se aşează un vas
plat (cutie Petri mică) cu ulei de parafină, acoperit cu sită. Sub ambele pâlnii se introduc
concomitent câte o bucată de vată pe care s-a pipetat câte 1 ml de cloroform. Se
cronometrează timpul de inducţie a narcozei. După 10 sec. de la instalarea narcozei animalele
se scot de sub pâlnii şi se cronometrează timpul de trezire. (vezi fig. 2)
Rezultate: Animalul de sub pâlnia unde se găseşte vasul cu ulei, adoarme mai târziu şi
se trezeşte mai devreme decât celălalt animal.

Fig. 2. Sub pâlnia din dreapta, unde se află cutia Petri cu ulei de parafină,
animalul se trezeşte mai devreme

Interpretare: Narcoza mai superficială constatată la primul animal se explică prin

faptul că vaporii de cloroform sunt absorbiţi în parte în ulei, datorită liposolubilităţii acestei
substanţe.

182
Realizându-se astfel o concentraţie mai mică în aerul inspirat, o cantitate mai mică de narcotic
ajunge la SNC. Datorită lipotropiei, în organism narcoticele se repartizează preferenţial în
nevrax şi în ţesutul adipos.

Tratament Timpul de inducţie Timpul de trezire

Cloroform

Cloroform+
Ulei de vaselină

V.1.3. Compararea acţiunii narcotice a eterului, halotanului şi a clorurii de etil

Materiale: 3 şoareci, 3 pâlnii de aceeaşi mărime, astupate la vârf, seringă de 1 ml, eter
etilic, halotan, clorură de etil.
Metodă: Se narcotizează pe rând câte un şoarece, cu substanţele de mai sus în felul
următor: lângă animalul aşezat sub o pâlnie se pune un tampon de vată imbibat cu 0,5 ml de
anestezic. Se cronometrează timpul decurs până la apariţia stării de narcoză şi se observă
fazele narcozei. După 5-10 secunde de somn narcotic, animalele se scot de sub pâlnie, se
aşează pe flanc şi se măsoară timpul de trezire.
Rezultate: Eterul produce narcoză după o fază de excitaţie marcată ca intensitate şi
durată. Narcoza cu halotan se instalează repede, producând o relaxare musculară bună.
Clorura de etil acţionează rapid, dar semnele de excitaţie motorică sunt pronunţate chiar şi în
timpul narcozei.
Interpretare: Desfăşurarea narcozei depinde de fluxul şi refluxul substanţelor narcotice
(în funcţie de gradientul de concentraţie), precum şi de afinitatea acestora faţă de diferitele
etaje ale sistemului nervos central (determinată de proprietăţile lor fizico-chimice şi
farmacodinamice). Timpul de inducţie lung al eterului se explică prin solubilitatea mare în
sânge.

Substanţe Timpul de Timpul de Relaxarea Excitaţia

administrate inducţie (sec.) trezire (sec.) musculară(scor.) motorică(scor.)
Eter etilic

Halotan

Clorură de etil

183
 V.1.4. Potenţarea acţiunii narcoticelor prin clorpromazină

Material: 5 şoareci, exicator de 4,5 litri, eter pentru narcoză, pipetă de 5 ml, seringă de
1 ml, placă de sticlă, sită de sârmă, soluţie de clorpromazină 0,1 %, cronometru.
Metodă: În exicatorul cu capacitatea de 4.5 litri se aşează 5 şoareci, se pipetează 3 ml
de eter etilic pe o bucată de vată pusă în exicator şi vasul se închide repede. În urma
evaporării eterului animalele se narcotizează. După 3 minute de somn narcotic scoatem
animalele, culcându-le pe flancuri. Se cronometrează timpul necesar până la trezire, adică
până la momentul apariţiei reflexelor de redresare, şi se calculează valoarea medie a timpului
de trezire.
După 20 minute se administrează subcutanat clorpromazină 10 mg/kg corp, adică 0,1
ml /10g corp din soluţia de 0,1% şi după un interval de încă 15 minute se repetă narcotizarea
animalelor în aceleaşi condiţii ca mai înainte. Se determină din nou valoarea medie a timpului
de trezire.
Rezultate: Potenţarea narcozei prin premedicaţie cu clorpromazină se manifestă prin
prelungirea considerabilă a timpului de trezire.
Interpretare: Potenţarea narcozei prin clorpromazină este rezultatul acţiunii central-
nevoase a medicaţiei neuroleptice, având un mecanism complex. Intensificarea efectului
narcotic nu se datoreşte inhibării metabolizării eterului, deoarece această substanţă nu se
descompune în organism.

Numărul Timpul de trezire după narcoza cu eter

animalelor Înainte de clorpromazină După clorpromazină
1.
2.
3.
4.
5.
Media:

184
 V.1.5. Desfăşurarea narcozei cu propanidid (Epontol®)
Materiale: lot de şoareci, cântar, borcan mare, Epontol® fiole 5%,cristalizoare, seringi
de 1 ml, cronometru.
Metodă: se administrează i.p. unui lot de şoareci (10 animale) propanidid în doza de
500 mg/kg corp. Se măsoară timpul până la instalarea narcozei, din momentul administrării
substanţei, observând când animalele cad pe flanc datorită dispariţiei reflexului de redresare.
Animalele narcotizate se scot din borcan şi se aşează pe rând pe o placă de sticlă. Se
va determina durata narcozei, adică timpul scurs de la instalarea ei până la trezire (reapariţia
reflexului de redresare a capului şi a trunchiului).
Rezultate: imediat după administrarea substanţei apare o uşoară excitaţie motrică,
urmată de instalarea narcozei care durează 3-5 minute. În funcţie de reactivitatea individuală,
animalele adorm şi se trezesc pe rând. Rezultatele se trec în tabel.

Nr. Tratament Instalarea Trezirea Perioada Durata

animalului (ora, min.) narcozei din de inducție narcozei
(ora, min.) narcoză (sec) (min.)
(ora, min.)
1
2
3
4
5
6

Interpretare: propanididul este un narcotic injectabil cu acţiune rapidă şi de durată

scurtă, fiind utilizat la efectuarea unor intervenţii chirurgicale mici sau pentru narcoza de
inducţie.

185
 V.1.6. Acţiunea substanţelor neuroleptice, anxiolitice şi miorelaxante centrale în
testul de redresare pe bară

Materiale: 3 şoareci, dispozitiv experimental (descris mai jos) seringă de 1 ml,

cronometru, clorpromazină sol. 0,1 %, diazepam sol. 0,1 %, meprobamat sol. 1 %, colorant,
borcane.
Metodă: Dispozitivul experimental constă dintr-un fir metalic cu diametrul de 2-3 mm,
întins orizontal la o înălţime de 30-40 cm deasupra planului mesei, fiind fixat de 2 suporţi
care se află la o distanţă de 25 cm unul de celălalt. Şoarecele, prins de pielea spatelui şi de
ceafă, se plasează cu picioarele anterioare pe firul de sârmă şi e lăsat liber. În mod normal,
animalul se agaţă cu membrele anterioare şi efectuează o redresare în sensul că se prinde de
sârmă şi cu cel puţin unul din membrele posterioare, în decurs de 5 secunde. Se selecţionează
pentru experiment animale care prezintă o redresare în maximum 5 secunde şi se menţin pe
bară cel puţin 30 de secunde. (vezi fig. 3)

Fig. 3. Imaginea normală a redresării animalelor pe

bară

La câte un animal se administrează subcutanat clorpromazină 10 mg/kgc, diazepam 10

mg/kgc, meprobamat 100 mg/kgc, 0,1 ml la 10 g corp din soluţiile corespunzătoare. După 30
de minute se controlează redresarea animalelor, cronometrându-se timpul cât se menţin pe
bară.
Rezultate: Animalele tratate nu se redresează în 5 secunde şi cad de pe bară înainte
de 30 de secunde.
Interpretare: Testul pune în evidenţă influenţa substanţelor cercetate asupra reflexelor
statochinetice. Acestea pot fi afectate de neuroleptice, anxiolitice, miorelaxante, ca şi de alte
deprimante centrale administrate în doze toxice, care produc adinamie, ataxie.
186
 Redresare Timpul menţinerii pe bară
Tratament
Iniţial După Iniţial După
tratament tratament
1. Clorpromazină + 30 sec.
2. Diazepam + 30 sec.
3. Meprobamat + 30 sec.

V.2. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR COLINERGICE ŞI

ANTICOLINERGICE

V.2.1 Efectul pilocarpinei şi al atropinei asupra secreţiei salivare

Materiale: 2 şoareci de acelaşi sex şi de aproximativ aceeaşi greutate corporală, benzi
de hârtie de filtru, seringă, sol. uretan etilic 10%, pilocarpină clorhidrică sol. 1%, atropină
sulfurică sol. 0,1%, ser fiziologic.
Metodă: Cei doi şoareci se narcotizează cu uretan etilic injectat intraperitoneal (i.p.) –
1,3 g/kgc. Primului se administrează subcutanat 1 mg/kgc atropină, apoi pilocarpină 2,5
mg/kgc. Al doilea primeşte ser fiziologic şi aceeaşi doză de pilocarpină. Animalele se aşează
în decubit ventral pe o bandă de hârtie de filtru şi din 10 în 10 minute sunt deplasate în lungul
benzii, observându-se mărimea suprafeţei imbibate cu salivă, încercuindu-se cu creion chimic.
Rezultate: Secreţia de salivă va fi mai abundentă la animalul tratat cu placebo (ser
fiziologic) + pilocarpină, iar la animalul tratat cu atropină + pilocarpină secreţia este minimă
sau poate chiar lipsi (vezi fig. 4).

Fig. 4. Animalul tratat cu placebo+pilocarpină (dreapta) salivează abundent

187
 Interpretare: Pilocarpina declanşează salivaţie, având o acţiune parasimpatomimetică.
Acest efect este antagonizat de atropină, care este un parasimpatolitic. Această interacţiune se
produce la nivelul receptorilor colinergici muscarinici din celulele glandelor salivare.

Substanţele administrate Cantitatea salivei secretate în ml.

în 30 de minute în 60 de minute
1.Ser fziologic
+Pilocarpină
2. Atropină
+Pilocarpină

V.2.2. Tabloul intoxicaţiei cu inhibitorii de colinesterază

Materiale: 4 şoareci, seringă de 1 ml, neostigmină (Miostin) sol. 0,1‰, fizostigmină

salicilat sol. 0,1‰, atropină sulfurică sol. 0,1%, colorant, 2 borcane.
Metodă: 2 animale se injectează subcutanat cu atropină 10 mg/kgc (0,1ml. din soluţia
0,1%) şi se marchează cu semne colorate. După 15-20 minute se administrează substanţele
anticolinesterazice: a) 2 animale - unul pretratat cu atropină, altul fără premedicaţie - primesc
pe cale subcutană (s.c.) neostigmină 2,5 mg/kgc, adică 0,25 ml la 10 g corp din sol. de 0,1‰.
Celelalte 2 animale – câte un atropinizat respectiv neatropinizat - primesc fizostigmină în
doză identică cu neostigmina. Animalele se aşează în borcane şi se observă comportamentul
lor.
Rezultate: După câteva minute de la administrarea substanţelor anticolinesterazice,
animalele fără premedicaţie devin neliniştite, prezintă tremurături, contracţii musculare,
fibrilaţii-fasciculaţii, tahipnee, convulsii, adinamie. Se observă de asemenea salivaţie, diaree,
lăcrimare, dispnee, cianoză şi sucombare prin asfixiere. La şoarecii prealabil atropinizaţi
simptomele vegetative (hipersecreţie, defecaţie etc.) sunt mult atenuate, şi sucombarea
survine după o perioadă de supravieţuire mai lungă.
Interpretare: Fizostigmina şi neostigmina inhibă activitatea colinesterazelor, ducând la
acumularea de acetilcolină în sinapse. Astfel se dezvoltă criza colinergică, caracterizată prin
fenomene central-nervoase (tremor, convulsii etc.), stimularea joncţiunilor neuro-musculare
(fasciculaţii, fibrilaţii, adinamie), precum şi semne de excitaţie parasimpatică la nivelul
glandelor, musculaturii netede şi a miocardului. La animalele intoxicate se instalează
insuficienţă circulatorie şi moartea survine prin paralizie a centrilor respiratori. Atropina
atenuează simptomele excitaţiei parasimpatice şi prelungeşte supravieţuirea animalelor, dar
nu conferă protecţie faţă de efectele nicotinice ale acetilcolinei la nivel central şi periferic.

188
 Nr. Tratament Efecte

2. Atropină +
neostigmină
2. Neostigmină

3. Atropină +
fizostigmină
3. Fizostigmină

V.2.3. Tabloul intoxicaţiei cu nicotină

Materiale: 1 şoarece, 1 borcan, seringă, cârpă, bitartrat de nicotină, sol. 0,1%.

Metodă: Şoarecelui i se administrează s.c. 20 mg./kgc. nicotină bitartrică (0,2 ml la 10
g corp).
Rezultate: După câteva minute de la injectare, şoarecele prezintă tahipnee, defecaţie,
tremurături, adinamie, apoi convulsii tonico-clonice, o stare de rigiditate şi sucombă prin
asfixie.
Interpretare: Nicotina acţionează bifazic asupra receptorilor N-colinergici periferici şi
centrali. Produce tremurături, convulsii şi rigiditate în urma excitării SNC. Iniţial stimulează
respiraţia excitând chemoreceptorii glomusului carotidian, apoi paralizează centrul respirator.
La nivelul muşchilor striaţi produce contracţii fibrilare urmate de paralizie.

Efecte

Nicotină
20 mg/kgc

V.2.4. Efectul relaxant muscular al curarizantelor la şoareci

Curarizantele în doze mici produc scăderea tonusului muscular şi a forţei de contracţie

care poate fi pusă în evidenţă prin incapacitatea animalelor de a se menţine pe o bară
orizontală sau un plan înclinat.
Materiale: 2 şoareci, seringă de 1 ml, cronometru, dispozitiv pentru testul de redresare
pe bară (vezi experienţa V.1.5), sol. de Flaxedil (Galamină) 1/2000 (0,5 ‰).
Metodă: Se selecţionează 2 şoareci capabili să se menţină agăţaţi pe bara orizontală
timp de 30 de secunde (vezi fig. 3). După testare li se administrează i.p. Flaxedil, 7,5 mg/kgc,

189
adică 0,15 ml la 10 g corp din soluţia 1/2000. După 5 minute, apoi la intervale de câte 5
minute se testează capacitatea animalelor de a se menţine pe bară. Se notează momentul în
care aceasta dispare şi momentul când reapare.
Rezultate: Sub efectul Flaxedilului, în doza folosită, dispare capacitatea animalelor de
a se redresa pe bară, fără să se producă paralizie musculară sau stop respirator. Incapacitatea
de a se menţine pe bară se datoreşte relaxării musculare şi scăderii forţei de contracţie, care se
manifestă prin căderea capului pe planul mesei. Animalele lăsate pe burtă prezintă tahipnee cu
respiraţie superficială. Efectul durează cca. 30 de minute.
Intrepretare: În doze mici curarizantele produc relaxare musculară. La doza
administrată în această experienţă produc efect asupra muşchilor: capului, gâtului,
abdomenului şi membrelor. Nu se extinde asupra muşchilor intercostali şi a diafragmului.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că răspunsul la curarizante prezintă o variabilitate individuală
mare şi sunt diferenţe mici între dozele care produc relaxare, paralizie sau stop respirator. De
aceea doza trebuie riguros calculată (în funcţie de greutatea corporală). În clinică, la utilizarea
curarizantelor trebuie să existe la îndemână modalităţi de respiraţie asistată.

V.2.5. Efectul anticurarizant al neostigminei

Materiale: 4 şoareci, seringă de 1 ml, Flaxedil (galamină) sol. 1/2000 (0,5 mg/ml),
neostigmină metilsulfat (Miostin) sol. 1/20000 (0,05 mg/ml), colorant, 2 borcane.
Metodă: La 2 şoareci se injectează intraperitoneal Flaxedil 10 mg/kgc (0,2 ml la 10 g
corp din soluţia de 1/2000. La alte 2 animale, concomitent cu aceeaşi doză de Flaxedil, se
administrează tot intraperitoneal neostigmină 0,5 mg/kgc (0,1 ml la 10 g corp din soluţia de
1/20000). Aceste animale se marchează cu semn colorat.
Rezultate: La câteva minute după administrarea Flaxedilului apare tahipnee, adinamie,
hipotonie musculară. Animalele nu-şi mai pot ridica capul, îşi târăsc picioarele, se
imobilizează complet, respiră tot mai rar şi la urmă sucombă prin stop respirator. Animalele
tratate concomitent cu neostigmină îşi menţin motricitatea spontană, dar tonusul şi forţa
musculară diminuă.
Interpretare: Flaxedilul (galamina), ca şi d-tubocurarina, este un curarizant
antidepolarizant, fixându-se pe receptorii N-colinergici ai plăcii motorii, împiedicând acţiunea
acetilcolinei prin mecanism competitiv. Neostigmina are efect anticurarizant datorită inhibării
acetilcolinesterazei şi acumulării de acetilcolină în sinapse, dar în parte acţionează şi direct,
intrând în competiţie cu moleculele de curarizant la nivelul plăcii motorii.

190
 V.2.6. STUDIUL IN VITRO AL ACŢIUNII FARMACODINAMICE A
SUBSTANŢELOR ACTIVE ASUPRA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Studiile farmacologice in vitro permit cercetarea unei substanţe pe un sistem

determinat, evitând astfel reacţiile complexe ale organismului luat ca întreg şi aduc date
concrete privind mecanismul fundamental de acţiune al agenţilor farmacoactivi utilizaţi. Deşi
metodele de înregistrare a efectelor studiate pot diferi în funcţie de substanţa cercetată,
principiul experimental rămâne acelaşi şi anume, menţinerea în viaţă a unui organ izolat de la
un animal sacrificat cu puţin timp mai înainte prin introducerea lui într-o soluţie fiziologică
adecvată (Tyrode, Krebs-Henseleit, Ringer, De Jalon, Locke), la temperatură constantă şi
aerată continuu (folosind aer, oxigen sau gaz carbogen - amestec conţinând 95% O2 şi 5%
CO2 în procente de volum).
Baia de organ este destinată plasării organului izolat în soluţie fiziologică şi ataşării
acestuia la un dispozitiv de înregistrare care să pună în evidenţă efectul farmacologic studiat.
Ea are un volum bine determinat şi este prevăzută cu robinete care să permită spălarea
preparatului cu soluţie fiziologică (spălarea constând în golirea băii şi reumplerea acesteia).În
cursul unei experienţe este foarte important să nu se adauge soluţii medicamentoase reci sau
în volume mari pentru a nu se produce modificări de temperatură sau de volum care
influenţează concentraţia produsului adăugat; este indicat ca volumul soluţiilor de adăugat să
nu depăşească 1-2 ml pentru o baie de 50 de ml şi ca aceste soluţii să aibă o temperatură
apropiată de 37°C. Cercetările farmacologice in vitro permit studiul unor aspecte calitative ale
acţiunii unui produs medicamentos, dar totodată pot cuantifica efectele prin stabilirea unor
relaţii concentraţie-acţiune, putându-se trece la dozajul biologic şi standardizarea produsului
prin cercetări cantitative (dozări şi probe biologice in vitro oficializate de Farmacopeea
Internaţională, ediţia a II-a).
1. Acţiunea substanţelor colinergice şi anticolinergice asupra musculaturii
intestinale
Materiale: 1 cobai ţinut la post timp de 24 de ore, baie de apă termostatată, vas Magnus de 20
de ml, peniţă inscriptoare, kimograf, balon pentru aerare, foarfece mari şi mici, pense
anatomice, oftalmice, cârlig, seringă de 1 ml, 2 ml, pipete, aţă chirurgicală, soluţie Tyrode,
soluţie de bitartrat de nicotină 0,1%, soluţie de bromură de tetraetilamoniu (TEAB) 0,5% sau
un alt medicament ganglioplegic, pilocarpină clorhidrică soluţie 1%, soluţie de sulfat de
atropină 0,2%, soluţie de BaCl2 1%, soluţie de clorhidrat de papaverină 0,2%.
Metodă: se sacrifică cobaiul şi i se prelevează fragmente de 2-4 cm lungime din ileon, care se
imersează în soluţie Tyrode, lumenul intestinal spălându-se cu soluţie Tyrode în jet. Un

191
segment intestinal se leagă la ambele capete cu câte un fir de aţă, unul fiind mai lung, iar al
doilea mai scurt şi legat în formă de laţ. Segmentul se introduce în vasul Magnus umplut cu
soluţie Tyrode, cu o temperatură de 37°C, în vas barbotându-se aer. Baia exterioară este
termostatată, asigurându-i-se astfel organului prelevat condiţii fiziologice (izotonie, izoionie,
prezenţa O2, temperatură constantă de 37°C). Firul superior de care este ataşat organul
prelevat se racordează la peniţa inscriptoare, care se echilibrează în poziţie orizontală cu o
greutate de 0,1-0,2 g. Se aşteaptă 15-20 de minute până ce musculatura intestinală îşi reia
tonusul normal şi reactivitatea, tulburată prin manipulare. În baie se introduc cu ajutorul
seringii medicamentele studiate, urmărindu-se efectul fiecărei doze timp de 60-90 de secunde.
Atunci când este indicat în protocolul de lucru, se spală organul izolat prin golirea şi
reumplerea băii. Substanţele de cercetat se administrează în următoarea ordine, în dozajul
indicat:
Substanța adăugată Cantitatea necesară Concentrația finală
Pilocarpină 1% 0,1 ml 5 x 10 -5
Spălare, așteptare
Nicotină 0,1 % 0,4 ml 2 x 10 -5
Spălare, așteptare
TEAB 0,5 % 0,4 ml 1 x 10 -5
Nicotină 0,1 % 0,4 ml 5 x 10 -5
Pilocarpină 1% 0,1 ml 5 x 10 -5
Spălare, așteptare
Pilocarpină 1% 0,1 ml 5 x 10 -5
Atropină 0,2 %o 0,2 ml 2 x 10 -6
Clorură de bariu 1% 0,2 ml 1 x 10 -4
Papaverina 0,2 % 0,4 ml 4 x 10 -5

Rezultate: pilocarpina şi nicotina provoacă deopotrivă contracţia segmentului intestinal. După

administrarea substanţei ganglioplegice TEAB, efectul spasmogen al nicotinei scade sau
dispare (în funcţie de doză), în timp ce efectul pilocarpinei nu se modifică. Acest efect este
antagonizat de atropină. BaCl2 produce contracţie chiar după atropinizare, prin acţiune
directă, musculotropă, efectul putând fi combătut cu papaverină.
Interpretare: ganglionii vegetativi periferici aparţinând sistemului parasimpatic sunt situaţi
intramural, astfel încât aceştia se regăsesc şi în porţiunea de intestin prelevată. Nicotina, în
doza administrată, provoacă o contracţie prin excitarea N-colino receptorilor din celulele
ganglionare. Ganglioplegicele precum TEAB inhibă contracţia astfel produsă, deoarece
192
blochează N-colinoreceptorii sinapselor ganglionare. Substanţa ganglioplegică nu inhibă însă
efectul pilocarpinei care acţionează direct asupra M-colinoreceptorilor din fibrele musculare
netede. Acţiunea pilocarpinei este antagonizată de atropină, blocant al Mcolinoreceptorilor
celulelor efectoare. Clorura de bariu activează direct mecanismul contracţiei din fibra
musculară netedă, efectul neputând fi antagonizat de către atropină, ci numai de papaverină
care are acţiune musculotropă directă. Datorită acţiunii lor sinergice, papaverina şi atropina se
asociază frecvent în terapie, pentru combaterea spasmelor musculaturii netede (asocierea unui
spasmolitic musculotrop cu unul neurotrop).

2. Studiul unor substanţe adrenomimetice şi adrenolitice pe muşchiul neted vascular

Aorta izolată de şobolan este foarte sensibilă la medicaţia adrenotropă, putându-se
urmări astfel efectele stimulării receptorilor de tip α (excitaţie-contracţie), respectiv ale
blocării lor (relaxare), respectiv acţiunile β -mimetice (relaxare) sau, dimpotrivă β-blocante.
De asemenea se pot testa cu uşurinţă substanţele cu acţiune spasmolitică, studiind inhibarea
contracţiei produsă prin depolarizare directă, prin creşterea concentraţiei ionilor de K+, iar
prin blocarea selectivă a unor receptori implicaţi în mecanismul relaxare-excitaţie de la
nivelul fibrei musculare netede vasculare se pot trage unele concluzii preliminare privind
modalitatea de acţiune a preparatului studiat. Materiale: şobolan, pense, bisturiu, baie de
organ termostatată, butelie de O2 şi de CO2, sistem de înregistrare, hârtie gradată, soluţii de
KCl 150 mg/ml (30 mM), acetilcolină 400 μg/ml (10-5 M), fenilefrină 40 μg/ml (10-6 M),
tolazolină 10-5 M, izoprenalină 10-5 M, oxprenolol 10-5 M, soluţie Krebs-Henseleit.
Metodă: un şobolan de mărime medie e cântărit, apoi sacrificat şi i se izolează aorta toracică,
inciziile efectuându-se la nivel diafragmatic şi, respectiv, imediat sub cârja aortică. Preparatul
obţinut se introduce în soluţie Krebs-Henseleit la 37°C, barbotând continuu gaz carbogen
(amestec de 95% O2 şi 5% CO2 în procente de volum). La izolarea fragmentelor aortice este
necesară îndepărtarea endoteliului vascular. Fragmentele izolate sunt fixate în baia de organ,
iar apoi sunt ţinute câte 30 de minute sub o tensiune de 1 g, respectiv 1,5 g, pentru a imprima
un tonus adecvat musculaturii netede vasculare.Verificarea viabilităţii organului izolat se face
introducând în baie 0,3 ml de soluţie de KC1 30 mM, depolarizarea produsă trebuind să se
concretizeze printr-o contracţie înregistrată depăşind tensiunea corespunzătoare greutăţii de
0,5 g. Îndepărtarea endoteliului vascular e absolut necesară pentru a nu interfera cu acţiunea
substanţelor cu efect vasodilatator. Prezenţa endoteliului vascular duce la vasodilataţie,
respectiv relaxare musculară, datorită prezenţei factorului relaxant endotelial (EDRF), prin
intermediul receptorilor pentru endoteline (ET), relaxarea datorându-se eliberării de monoxid

193
de azot (NO) şi de prostaciclină (PGI2). NO-sintetaza constitutivă a celulelor endoteliale este
dependentă stimulativ de creşterea Ca2+ liber intracelular, efect pe care îl au numeroşi agenţi,
precum acetilcolina, bradikinina, serotonina, ATP. NO-sintetaza constitutivă are o acţiune
imediată, producând o mică cantitate (picomoli) de NO, cu o durată foarte scurtă, dar care
activează guanilat-ciclaza (G.C.) celulelor musculare netede vasculare. Ca urmare, creşte
cantitatea de GMPC care e un mesager secund responsabil de un proces de fosforilări ce au ca
efect relaxarea (in vitro), respectiv vasodilataţia ( i n vivo). Verificarea prezenţei endoteliului
se face adăugând acetilcolină 0,1 ml din soluţia 400ug/ml (10-5M), după provocarea
contracţiei cu fenilefrină 10-6M (0,1 ml din soluţia 40ug/ml), care acţionează agonist pe
receptorii α-adrenergici. Apariţia unei relaxări musculare faţă de contracţia iniţială provocată
de fenilefrină arată existenţa unui endoteliu vascular rămas viabil şi permite calculul
procentului acestuia, el neputând depăşi 5-10% . S-a subliniat deja înainte că prin blocarea
selectivă a unor receptori implicaţi în mecanismul relaxare-excitaţie de la nivelul
fibreimusculare netede vasculare se pot trage unele concluzii preliminare privind modalitatea
de acţiune a preparatului studiat.
După verificarea viabilităţii organului izolat şi a îndepărtării stratului endotelial preparatul se
spală cu soluţie Krebs-Henseleit şi se administrează următoarea medicație prezentată succint:

Substanța adăugată Cantitatea necesară

Fenilefrină 10-6 M (40 mg/ml) 0,1 ml
Spălare, așteptare
KCl 30 mM ( 150 mg/ml) 0,3 ml
Izoprenalină 10-5 M 0,1 – 0,2 ml
Spălare, așteptare
KCl 30 mM ( 150 mg/ml) 0,3 ml
-5
Tolazolină 10 M 0,1 ml
Spălare, așteptare
Fenilefrină 10-6 M 0,1 ml
Spălare, așteptare
Oxprenolol 10-5 M 0,1 ml
KCl 30 mM ( 150 mg/ml) 0,3 ml
Izoprenalină 10-5 M 0,1 ml
Spălare, așteptare
KCl 30 mM ( 150 mg/ml) 0, 3 ml

194
Interpretare: substanţele α-adrenomimetice provoacă vasoconstricţie (in vivo), respectiv
contracţie (in vitro), efecte care pot fi blocate de α-simpatolitice cum este tolazolina.
Substanţele β-stimulatoare selective, precum izoprenalina, prin acţionarea receptorilor β2
vasculari sunt vasodilatatoare, fiind antagoniste cu β -blocantele. Chiar atunci când receptorii
adrenergici vasculari sunt blocaţi cu oxprenolol, contracţia poate fi iniţiată prin depolarizare
directă, prin mărirea concentraţiei ionului K+.

3. Studiul unor substanţe β -adrenotrope asupra musculaturii netede din traheea izolată
de cobai
Fibrele musculare netede de la nivelul căilor respiratorii superioare au o configuraţie
receptorială care să asigure un tonus funcţional corespunzător printr-un echilibru dinamic
între controlul adrenergic (prin prezenţa receptorilor β2-simpatomimetici, a căror stimulare
produce bronhodilataţie) şi componenta colinergică, vagală, căreia i se datorează
bronhoconsticţia şi hipersecreţia mucoasei. În plus, intervin alţi mediatori, precum histamina,
serotonina, prostaglandinele,etc. În experienţa de faţă, vom studia efectele bronhodilatatoare
ale substanţelor β-simpatomimetice asupra spasmului fibrei musculare netede produs de
histamină asupra traheei izolate de cobai.
Materiale: cobai, instrumentar chirurgical, baie de organ termostatată, dispozitiv de aerare,
soluţie fiziologică Krebs-Henseleit, soluţii de clorhidrat de histamină 1,85‰, adrenalină 10-6
%, izoprenalină 10-6 %, efedrina 10 -4 %.
Metodă: după sacrificarea animalului, acestuia i se depilează regiunea anterioară a gâtului şi a
toracelui şi i se fac incizii pe linia mediană, se îndepărtează plastronul sternocostal şi i se
evidenţiază traheea. Aceasta se umectează cu soluţie Krebs-Henseleit de la gheaţă, izolându-
se un fragment de 3-4 cm. Fragmentul izolat se curăţă de ţesuturile adiacente şi se secţionează
în spirală la câte două inele distanţă, avînd grijă să se păstreze la fiecare extremitate câte un
inel cartilaginos intact. Cele două inele integre se leagă cu câte un fir de aţă la cârligul dela
baza băii, respectiv la peniţa inscriptoare a kimografului. Aerarea băii se efectuează cu gaz
carbogen (amestec în procente de volum de 95% O2 şi 5% CO2). Pentru revenirea tonusului
funcţional şi acomodarea la noile condiţii, se aşteaptă 15-20 de minute, apoi se adaugă în baie
următoarele substanţe:

195
 Substanța adăugată Cantitatea necesară
Clorhidrat de histamină 1,185 % 0,1 ml
Clorhidrat de adenalină 10 -6 % 0,1 ml
Spălare, așteptare
Clorhidrat de histamină 1,185 % 0,1 ml
Clorhidrat de izoprenalină 10 -6 % 0,1 ml
Spălare, așteptare
Clorhidrat de histamină 1,185 % 0,1 ml
Clorhidrat de efedrină 10 -4 % 0,1 ml

Rezultate: histamina introdusă în baia de organ produce spasmul musculaturii netede

bronşice, prin acţionarea unor receptori specifici. Izoprenalina, adrenalina şi efedrina produc
relaxare, înlăturând bronhospasmul indus de histamina.
Interpretare: histamina este o substanţă puternic bronhoconstrictoare prin acţionarea
receptorilor H1 histaminergici. Simpatomimeticele folosite ca antiastmatice, cum sunt
adrenalina,izoprenalina şi efedrina acţionează prin stimularea directă sau indirectă (este cazul
efedrinei) a receptorilor β2adrenergici din musculatura netedă traheo-bronşică, ceea ce
corespunde unei relaxări musculare (in vitro) şi unui efect bronhodilatator in vivo.

V.3. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR ANALGEZICE

Durerea e un fenomen comun la toate animalele, cel puţin la cele vertebrate, similar
durerii la oameni, efectul analgezic al diferitelor substanţe observat la animale fiind similar
efectului terapeutic al aceloraşi substanţe administrat pentru tratarea diferitelor afecţiuni
însoţite de durere. Nocicepţia implică percepţia unor stimuli nocivi şi diferă de durere, care
este o experienţă subiectivă care include o importantă componentă emoţională (afectivă).
Modele animale de durere măsoară nocicepţia şi implică testarea reacţiei unui animal la un
stimul dureros. Deseori există o corelaţie slabă între activitatea analgezicelor în testele
animale, care în principal măsoară activitatea antinociceptivă) şi utilitatea clinică a acestora.
Spre deoasebire de caracterul polimorf al durerii descrise ca o senzaţie de oameni, la
animalele de experienţă, durerea poate fi doar estimată direct prin examinarea răspunsului la
diferiţi stimuli nociceptivi. Acest obstacol este similar celui întâlnit de pediatri, geriatri sau
psihiatri care trebuie să trateze pacienţi care nu se pot întotdeauna exprima adecvat verbal.

196
 Studiile de analgezie experimentală pe animale sunt numite şi “studii
comportamentale”, deoarece toate răspunsurile urmărite, chiar şi simplele reflexe de retragere
sunt părţi ale repertoriului comportamental ale animalelor.

V.3.1. Studiul efectului analgetic al noraminofenazonei prin testul plăcii încălzite

(hot plate test). Potenţarea efectului prin clorpromazină
Principiul metodei:
Observaţii îndelungate au arătat că labele şoarecilor sunt foarte sensibile la căldură, la
temperaturi care nu sunt dăunătoare pentru tegument. Şoarecii reacţionează prin două tipuri
de răspunsuri comportamentale ce pot fi măsurate prin determinarea timpului de reacţie:
sărituri şi lingerea labelor, ambele fiind răspunsuri integrate supraspinal.
Şoarecele este plasat pe o placă de metal (din cupru sau alt metal) sau o placă de sticlă
special construite şi disponibile comercial, care este menţinută la o temperatură constantă.
Placa de metal este încălzită fie electric, fie de către apă încălzită. Şoarecele are posibilitatea
de a se mişca liber. În trecut se folosea termostatul Höppler, însă în prezent se folosesc
aparate cu mult mai moderne. În experienţă se va folosi aparatul Hot Plate al firmei Ugo
Basile (vezi fig.5). Temperatura este reglată la o valoare scăzută (55-56oC) pentru a permite
animalului să rămână pe placă pentru câteva secunde înainte de a simţi durerea. Se măsoară
latenţa răspunsului din momentul în care şoarecele este plasat pe placă până când şoarecii fie
îşi ling labele, fie sar. Animalele din fiecare lot sunt astfel selectate încât fiecare animal să
reacţioneze evident în cel mult 25 de secunde înainte de administrarea substanţei ce urmează
a fi testate. După tratament animalele pot fi lăsate pe placa încălzită timp de maximum 60 de
secunde. Dacă nu reacţionează în acest interval, atunci acesta se consideră ca timp de reacţie
maxim.

timp de prelungirea timpului de

reacţie reacţie după administrarea
iniţial unui analgezic

Fig. 5. Stânga - Aparatul Hot Plate al firmei Ugo Basile folosit în cadrul experienţei.
Dreapta – Prelungirea timpului de reacţie după administrarea unui analgezic (după
Timmons R, Hamilton L: Principles of Behavioral Pharmacology, Prentice Hall in
1990).
197
 Materiale: 10 şoareci, 2 borcane, seringă de 1 ml, ace, cântar, cronometru, aparatul
Hot Plate, colorant, noramidopirina (noraminofenazona) sol. 0,8%, clorpromazina sol. 0,1%.
Metoda : Se selecţioneaza 2 loturi de câte 5 şoareci determinându-se timpul de reacţie
iniţial (TRI) al animalelor la stimulul temic. Se calculează media pe lot a valorilor TRI. La un
lot se administrează intraperitoneal clorpromazină 10 mg/kgc (0,1ml la 10g corp) din soluţie,
apoi ambele loturi se tratează cu noramidopirină 80 mg/kgc pe cale subcutană (0,1ml la 10g
corp din soluţia de 0,8%). După 30 min de la administrarea noramidopirinei se repetă
determinarea timpului de reacţie şi se calculează media pe lot a valorilor timpului de reacţie
medicamentos (TRM). Dacă un animal nu reacţionează în cel mult 60 secunde, atunci această
valoare se consideră ca timp de reacţie medicamentos. Se calculează la cele 2 loturi
prelungirea timpului de reactie exprimată în secunde şi procentual, ca şi în experienţa
precedentă. Cifrele se trec in tabel.

Fig. 6. Se observă momentul în care

şoricelul îşi linge lăbuţele, moment în care
se întrerupe cronometrul.

Rezultate După administrarea de amidopirină, timpul de reacţie se prelungeşte,

prelungirea fiind considerabil mai mare după tratamentul cu clorpromazină + noramidopirină.
Prelungirea TR denotă intensificarea efectului analgetic al noramidopirinei în urma
combinării cu clorpromazină.

Tratament Timp de reacţie Prelungirea timpului de reacţie

iniţial medicamentos în secunde în procente

noramidopirină 80 mg/kg

clorpromazină 10mg/kg
+ noramidopirină
80mg/kgc

198
 V.3.2. Studiul efectului analgezic al dioninei, metamizolului şi al codeinei prin
metoda stimulului chimic (testul contorsionării - writhing test)

Principiul metodei: Este unul dintre primele modele experimentale de durere

viscerală şi cel mai frecvent folosit. Testul constă în provocarea durerii prin injectare de
agenţi iritanţi în cavitatea peritoneală la şoarece. Durerea este similară celei din peritonite.
Agenţii iritanţi ai membranei peritoneale provoacă la şoarece un comportament foarte
stereotip (contorsiuni), caracterizat prin contracţii abdominale, mişcări ale organismului în
întregime (mai ales ale labelor posterioare), răsuciri ale muşchilor dorso-abdominali, o
scădere a activităţii motorii şi deficite de coordonare motorie. Aceste manifestări nu sunt însă
specifice agentului iritant. Numărul contorsiunilor scade sau dispare sub acţiunea
analgezicelor.
Metoda a fost descrisă iniţial de către Siegmund şi colab. în 1957, care au folosit ca
agent iritant fenilbenzoquinonă. În timp, au fost descrise numeroasele variante ale testului
care se deosebesc sub aspectul substanţelor iritante utilizate (acetilcolină, acid acetic sau
clorhidric diluat, bradikinină, adrenalină, adenozin trifosfat, clorură de potasiu, triptamină,
ocitocină), a volumului, concentraţiei, a temperaturii substanţei injectate, a condiţiilor
experimentale şi a monitorizării modificărilor comportamentale.
Prin acest experiment se testează atât analgezia centrală, cât şi cea periferică, motiv
pentru care este recomandat ca o metodă uşoară de screening. Testul prezintă avantajul că este
foarte sensibil şi provoacă durere profundă viscerală pe o arie largă şi durată lungă.
Totuşi, acest test are o specificitate redusă deoarece nu numai analgezicele minore şi
majore prezintă activitate în acest test, ci şi alte substanţe fără efect analgezic (simpatolitice,
antihistamine, miorelaxante, neuroleptice şi inhibitori ai monoaminoxidazei), ceea ce
înseamnă că un test pozitiv nu înseamnă neapărat că substanţa cercetată are efect analgezic.
Din cauza lipsei de specificitate, se cere precauţie în interpretarea rezultatelor, până la
efectuarea altor teste. Cu toate acestea, există o bună corelaţie între puterea analgezicelor în
proba contorsionărilor şi eficacitatea lor clinică. Deşi unii autori consideră că acest test nu
întruneşte criteriile de validare, el rămâne încă un model experimental de studiere a durerii
viscerale, larg utilizat.
Materiale: 4 loturi de animale a câte 2 şoareci (lotul martor şi alte trei loturi tratate la
care se va administra dionină, metamizol şi codeină), borcane pentru animale, cronometre,
seringi de 1 ml, cântar, soluţie de dionină (etilmorfină) 0,2 %, soluţie de codeină
(metilmorfină) 1,6 %o, soluţie de metamizol (noraminofenazonă, Algocalmin) 1,2 %, sol. de
acid acetic 3 %, ser fiziologic, foi de observaţie, colorant.
199
 Metoda: Experienţele vor fi realizate la 4 mese separate.
1. Lotul martor primeşte subcutanat în regiunea interscapulară 0,1 ml. la 10 g corp
ser fiziologic. După 20 min. li se administrează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp soluţie
de acid acetic 3%. Animalele sunt plasate imediat în borcane, individual şi se numără
contorsiunile executate de fiecare timp de 20 minute.
2. Al doilea lot tratat primeşte subcutanat codeină 0,1 ml la 10 g corp din soluţia
1,6 %o. După 20 minute se injectează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp acid acetic 3 %
şi se numără contorsiunile tot timp de 20 de minute.
3. Al treilea lot tratat primeşte subcutanat dionină 0,1 ml la 10 g corp din soluţia
0,2 % (20 mg/kg corp). După 20 min. se administrează intraperitoneal 0,1 ml/ 10 g
corp acid acetic 3% şi se trece la numărarea contorsiunilor, tot timp de 20 de minute.
4. Al patrulea lot tratat primeşte metamizol 0,1 ml la 10 g corp din soluţia 1,2 %
(120 mg/kgcorp). După 20 minute se injectează intraperitoneal 0,1 ml/10 g corp acid
acetic 3 % şi se numără contorsiunile tot timp de 20 de minute.
Numărul contorsiunilor se consemnează într-o foaie de observaţie.

Tratament Numărul mediu de Efect antinociceptiv (%)

contorsiuni în 20 minute.
Martor placebo
Codeină
Dionină
Metamizol
Rezultate : Şoarecii martori prezintă în medie 20-40 de contorsiuni în 20 de minute,
medicaţia analgezică reducând considerabil acest număr. Efectul se exprimă calculând
numărul mediu de contorsiuni pe animal la lotul tratat şi raportându-l la numărul mediu de
contorsiuni consemnat la animalele martore. Se calculează efectul antinociceptiv prin
calcularea procentului de inhibiţie: media contorsionărilor în lotul martor, din care se scade
numărul de contorsionări în lotul tratat, totul împărţit la contorsionările din lotul de control,
înmulţit cu 100%. Substanţele care au o inhibiţie mai mică de 50% sunt considerate a avea
activitate minimă. Suprimarea completă a contorsiunilor reprezintă efect antinociceptiv 100 5.
Rezultatele se trec în tabel.

Procentul de inhibiţie (%) = (A-B)X100/A

A – media contorsiunilor la lotul martor

B – media contorsiunilor la lotul tratat

200
 Interpretare: Dionina şi codeina (analgezice opioide) au acţiune analgezică evidentă,
deşi mai slabă decât morfina, care în doză de 4-5 mg/kg corp suprimă complet sindromul de
contorsionare. Metamizolul este un analgezic neopioid, de asemenea eficace în testul
contorsionării.

V.3.3. Acţiunea stimulantă medulară a morfinei la soarece. Influenţa

meprobamatului asupra fenomenului Straub.
Materiale 2 soareci, borcan, colorant, seringă de 1 ml, sol. de meprobamat 4%, sol. de
morfină clorhidrică 2%, 2 cristalizatoare.
Metoda: Unui animal marcat cu semn colorat i se injectează subcutanat 1g/kgc
meprobamat (0,25 ml la 10g corp din sol. 4%). După de 30 minute ambelor animale li se
administrează subcutanat morfină în doză de 20-40 mg/kgc (0,1-0,2 ml la 10g corp din sol.
2%).
Rezultate: Animalul tratat numai cu morfină după 10-15 min devine neliniştit, se
mişcă mai mult si prezintă fenomenul Straub: o poziţie caracteristică a cozii, ridicată vertical
sau chiar inclinată în forma unui S alungit deasupra spatelui. La animalul pretratat cu
meprobamat aceste fenomene sunt numai schiţate sau nu apar deloc.
Interpretare: La unele specii de animale morfina produce stimularea marcată a SNC.
La pisică şi cal produce o stare de agitaţie, furie şi stimulare motorie. O astfel de acţiune se
manifestă şi la şoareci prin activitatea locomotorie crescută si fenomenul Straub. Acesta este
cauzat de contracţia tonică a musculaturii paravertebrale şi perianale în urma excitaţiei
centrilor motori la nivel medular. Meprobamatul (anxiolitic cu structură diferită de a
benzodiazepinelor), care are şi efect miorelaxant central, reduce tonusul muscular prin
deprimarea căilor polisinaptice din sistemul nervos central. Datorită acţiunii sale
miorelaxante, împiedica apariţia fenomenului Straub sub efectul morfinei.

Fig. 8. Fenomen Straub observat la un animal de experienţă.

201
 V.3.4. Acţiunea deprimantă a morfinei asupra respiraţiei

Morfina, ca prototip al analgezicelor cu acţiune centrală, are efecte adverse

caracteristice, relevante pentru tratamentul pacienţilor: deprimarea respiraţiei, dependenţa,
toleranţa şi constipaţia. Deprimarea respiraţiei este unul dintre cele mai supărătoare efecte
adverse ale analgezicelor opioide, fiind mediată de către receptorii μ.
Materiale 1 şoarece, sol. de morfină clorhidrică 2%, seringă de 2ml, cronometru,
borcan.
Metoda: La şoarece se notează numărul respiraţiilor într-un minut şi se observă
amplitudinea mişcarilor respiratorii. Se administrează 150 mg/kgc morfină subcutanat. Se
cronometrează respiraţia din 30 în 30 min.
Rezultate: După 30 min frecvenţa respiraţiei scade, iar amplitudinea mişcărilor
respiratorii, după o creştere tranzitorie, se micşorează. Apoi pot apare forme patologice ale
ritmului respirator de tip Biot sau Cheyne-Stokes: întreruperea ritmului respirator prin
perioade de apnee, respectiv creşterea şi scăderea periodică a amplitudinii mişcărilor
respiratorii.
Interpretare: Morfina are efect deprimant la nivelul centrului respirator, diminuând
excitabilitatea acestuia faţă de excitanţii fiziologici (de exemplu dioxidul de carbon). În caz de
supradozare cu opioide, deprimarea respiraţiei se combate cu naloxonă.

Timpul observatiilor Frevenţa Modificarea Amplitudinea

respiraţiilor/minut frecvenţei
Iniţial

La 30 min. după
administrarea morfinei
La 60 min. după
administrarea morfinei
La 90 min. după
administrarea morfinei

V.4.STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR ANESTEZICE LOCALE

Anestezicele locale introduse în imediata apropiere a formaţiunilor nervoase în

concentraţie potrivită produc pierderea reversibilă a sensibilităţii dureroase într-o zonă
delimitată împiedicând procesul de excitaţie-conducere, fără lezarea fibrelor nervoase.
202
Aceasta duce la o diminuare a permeabilităţii membranelor neuronale sau nervoase pentru
ionii de Na+ cu stabilizare membranară consecutivă, ca urmare a creşterii pragului de
excitabilitate şi împiedică depolarizarea (sau micşorează depolarizarea). Mecanismul
molecular de acţiune este corelat cu structura chimică. Anestezicele locale conţin constant în
structura lor un rest aromatic lipofil şi o grupare amino hidrofilă separate printr-o catenă de 6-
9 Å. În funcţie de natura catenei de legătură pot fi amide şi esteri. Gruparea amino terminală
poate exista atât sub formă ionizată cât şi sub formă neionizată. Raportul celor două forme,
coexistă şi depinde pKa-ul şi pH-ul soluţiei. Forma neionizată este mult mai liposolubilă şi
pătrunde uşor prin membrane.
Mecanism de acţiune: ambele forme contribuie la închiderea canalelor de Na+.
Moleculele neionizate blocheză canalele de Na+ acţionând din grosimea membranei,
moleculele ionizate ar închide orificiul intern axoplasmic al acestor canale fixindu-se probabil
pe receptori specifici ai suprafeţei interne membranare.

V.4.1. Acţiunea anestezică de suprafaţă a cocainei pe tegumentul de broască

Materiale: lot de broaşte, stativ cu cârlig, pahare Berzelius, cronometru, soluţie de acid
sulfuric 0,1%, soluţie de cocaină clorhidrică 5%.
Metodă: se măsoară timpul reacţiei reflexe la broasca nespinalizată (căreia i-a fost îndepărtat
creierul prin decapitare), care se manifestă prin flexiunea piciorului în urma aplicării unui
excitant chimic la nivelul labei. Broasca decapitată se fixează de maxilarul inferior pe cârligul
unui stativ. Se introduce consecutiv fiecare labă în acid sulfuric 0,1% şi se cronometrează
timpul scurs până la retragerea labei animalului din soluţia acidă. După spălarea acidului de
pe labe, se cufundă laba dreaptă în soluţie de cocaină 5%, iar laba stângă serveşte drept
control. După 5, respectiv 10 minute, se determină din nou timpul de reacţie.

Nr. lot Tratament Timpul de reacție (sec) Prelungirea timpului

de reacție
Inițial După anestezie Secunde %
1. Martor
2. Cocaină 5%

Rezultate: timpul de reacţie se va prelungi mult în urma acţiunii cocainei.

Interpretare: cocaina are acţiune anestezică de suprafaţă, inhibând reacţia reflexă prin
insensibilizarea terminaţiilor nervoase exteroceptive din piele. De notat că pielea broaştei are
o capacitate de absorbţie mai mare decât pielea mamiferelor, pe tegumentele acestora cocaina
nefolosindu-se pentru anestezia de suprafaţă, ci numai pe mucoase.
203
V.4.2. Activitatea diferitelor substanţe anestezice locale în anestezia de conducere
(plexulară) la broască
Materiale: 3 loturi de broaşte, o planşetă lungă montată în poziţie oblică pe stativ, foarfeci
drepte mici, foarfeci mari, pense, ace chirurgicale, port-ac, aţă, pahare Berzelius, cronometru,
pipete, clorhidrat de cocaină soluţie 0,5%, clorhidrat de procaină soluţie 0,5%, xilină
(clorhidrat de lidocaină) soluţie 0,5%, acid clorhidric 0,1 N.
Metodă: se deschide cavitatea abdominală a broaştelor spinalizate printr-o incizie transversală
şi se îndepărtează viscerele, descoperindu-se plexul lombo-sacral. Se suturează cele două
margini ale inciziei alcătuind astfel o pungă din peretele abdominal. Animalele astfel pregătite
se fixează în poziţie verticală pe planşetă în aşa fel încât labele posterioare să atârne liber de
pe planul înclinat. Se determină timpul de latenţă al reflexului de flexiune la un excitant
chimic, cufundând labele posterioare în acid clorhidric 0,1 N timp de maximum 10 secunde.
După fiecare excitare se spală acidul de pe labele animalelor cufundându-le în apa de robinet.
În cavitatea abdominală a animalelor se pipetează câte 3-5 ml din următoarele soluţii:
1º ) -procaină 0,5% primului lot;
2º ) -lidocaină 0,5% celui de-al doilea lot;
3º ) -cocaină 0,5% lotului al treilea.
La un minut de la administrarea substanţelor, se cercetează din nou reflexele de flexiune şi se
repetă din minut în minut această operaţie, urmată de fiecare dată de spălarea labelor. Astfel
se determină momentul instalării anesteziei plexului lombar, când broasca nu-şi mai retrage
laba din soluţia acidă. Se cronometrează timpul scurs de la administrarea anestezicului şi se
notează în tabel valorile medii ale timpului instalării anesteziei pentru fiecare din loturile
studiate, notând cu (+) prezenţa răspunsului şi cu (-) dispariţia reflexului:

Nr. lot Tratament Timpul instalării anesteziei (minute)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ... 30
1. Procaină 0,5%
2. Xilină 0,5%
3. Cocaină 0,5 %

Rezultate: anestezia plexulară inhibă reflexul de flexiune, împiedicând conducerea în fibrele

aferente şi eferente ale arcului reflex.Anestezia cu cocaină se instalează mai repede (în 3-8
minute) decât cea cu xilină (în 5-15 minute), iar efectul procainei se dezvoltă cel mai lent
(peste 15-20 de minute).
204
Interpretare: activitatea anestezicelor este invers proporţională cu timpul de instalare a
anesteziei. Cocaina este un anestezic local mai puternic decât xilina, iar aceasta este mai
activă decât procaina.
Calculul activităţii anestezice: pentru a exprima comparative activitatea substanţelor
anestezice se consideră în mod arbitrar activitatea cocainei drept 100%. Activitatea anestezică
a celorlalte substanţe, exprimată în procente, se calculează după formula:

×
A=
.
A = activitatea anestezică (%) a substanței de cercetat
Tcocaină = timpul instalării anesteziei cu cocaină (minute)
Tsubst. = timpul instalării anesteziei cu substanța cercetată administrată în
concentrație egală cu a cocainei

Rezultatele vor fi cuprinse în tabelul următor:

Nr. lot Tratament Timpul de instalare a Activitatea
anesteziei anestezică (%)
1. Procaină 0,5%
2. Xilină 0,5%
3. Cocaină 0,5%

V.4.3. Acţiunea diferenţiată a anestezicelor locale pe fibrele senzitive şi motorii ale unui
nerv mixt
Materiale: lot de broaşte, planşetă, bobină de inducţie, sursă de curent continuu de 2 V,
electrozi, foarfeci, pensă, aţă, soluţie Ringer pentru broaşte, soluţie de clorhidrat de procaină
0,5 %, tampoane de vată.
Metodă: se fixează o broască decapitată în decubit ventral pe o planşetă. Se descoperă nervul
sciatic pe o lungime de 2 cm şi se izolează cu un fir de aţă. Se determină pragul de
excitabilitate al nervului, observându-se contracţia labei inervate şi mişcările reflexe. Se
aplică în porţiunea de mijloc a sciaticului un manşon de vată îmbibată în soluţie de procaină.
După 5, respectiv 25 de minute se repetă excitabilitatea nervului la nivel proximal şi distal
faţă de porţiunea anesteziată.
Rezultate: mai întâi se observă că excitabilitatea porţiunii proximale (centrale) a nervului
produce contracţia labei şi mişcări reflexe din partea celorlalte extremităţi. În acelaşi timp,
excitarea porţiunii distale (periferice) duce numai la contracţia labei, fără să se producă reacţii
205
reflexe. Mai târziu, excitarea în partea distală va avea acelaşi efect ca şi mai înainte, în schimb
la excitarea nervului deasupra porţiunii anesteziate se va produce numai reacţia reflexă şi nu
va mai apare contracţia muşchilor inervaţi.

Stimulare Timpul instalării anesteziei (min)

Fibrele senzitive Fibrele motorii
În porțiunea distală 5-20 min -
În porțiunea proximală - 25-40 min

Interpretare: prin anestezie se produce blocarea conducerii impulsurilor nervoase la locul

aplicării medicamentului. Nervul sciatic este un nerv mixt, conţinând fibre aferente (senzitive)
şi fibre eferente (motorii). Abolirea conducerii în fibrele aferente se manifestă prin dispariţia
mişcărilor reflexe ale labei contralaterale, în urma stimulării nervului în porţiunea distală faţă
de locul anesteziat. Suspendarea conducerii în fibrele eferente (motorii) este pusă în evidenţă
de stimularea porţiunii proximale a nervului faţă de punctul anesteziat, stimulare care nu mai
provoacă contracţia muşchilor labei. Din rezultatele experienţei reiese astfel că anestezia
suspend conductibilitatea mai întâi în fibrele senzitive şi mai târziu în fibrele motorii.Această
succesiune a instalării anesteziei exprimă susceptibilitatea mai mare a fibrelor senzitive şi mai
mică a fibrelor motorii faţă de acţiunea anestezicelor locale.

V.4.4. Acţiunea anestezică de suprafaţă a cocainei şi a xilinei pe corneea de iepure

Materiale: iepuri cu sprâncenele tăiate, cuşti de contenţie pentru animale, pipete oftalmice,
baghetă efilată (cu păr de cal), clorhidrat de lidocaină (xilină) soluţie 1%, clorhidrat de
cocaină soluţie 1%.
Metodă: se cercetează reflexul corneean la ambii ochi ai animalelor.Atingând corneea cu firul
de păr se provoacă clipire. Stimulii mecanici se aplică în partea centrală a corneei, cu bagheta
ţinută perpendicular cu o intensitate constantă, producând o mică impresiune a suprafeţei.
Primului lot de animale i se instilează în sacul conjunctival 3- 5 picături din soluţia de xilină
1%, iar celui de-al doilea tot atâtea picături din soluţia de cocaină 1 %. Se notează momentul
administrării şi se examinează reflexul corneean la 2, 5, 10, 15, 20, 30, 40, 50, 60 de minute,
aplicând de fiecare dată stimuli în serii cu o viteză de aproximativ 100 de atingeri pe minut.
Se înregistrează în tabel numărul de stimuli care sunt necesari pentru declanşarea reflexului
de clipire. Se consideră anestezia completă dacă nici după 100 de stimuli nu apare reflexul.

206
Rezultate: în urma anesteziei terminaţiilor nervoase senzitive din conjunctivă şi cornee,
reflexul de clipire poate fi declanşat numai printr-un număr tot mai mare de atingeri, fiind
apoi abolit. Reflexul reapare treptat după 30-60 de minute.

Nr. lot Tratament Numărul atingerilor suportate până la

clipire la diferite intervale de timp după
tratament (min.)
2 5 10 15 20 30 40 50 60

1. Cocaină 1%
2. Xilină 1%

Interpretare: sumarea stimulilor repetaţi poate declanşa reflexul în cazul unei anestezii slabe
sau incomplete. Astfel gradul anesteziei se exprimă prin numărul de stimuli necesari pentru
declanşarea reflexului. Datele înregistrate caracterizează pe de o parte intensitatea
acţiuniianestezice a soluţiilor studiate, pe de altă parte oglindesc desfăşurarea în timp a
efectului. Calculând suma atingerilor aplicate într-un interval de o oră după administrarea
anestezicelor (sau de la administrare până la revenirea completă a reflexului corneean), cifra
obţinută exprimă activitatea anestezică a medicamentului.

V.4.5. Acţiunea simpatomimetică a cocainei la nivelul ochiului. Potenţarea efectului

midriatic al adrenalinei prin cocaină
Materiale: iepure, cutie de contenţie, lampă de microscop, soluţie de cocaină 5%, soluţie de
adrenalină 0,1%, pipete oftalmice, vată.
Metodă: se examinează diametrul pupilar, reflexul pupilar la lumină, reflexul corneean,
vascularizaţia conjunctivei la ambii ochi ai iepurelui. Se administrează în sacul conjunctival al
ochiului drept 2-3 picături din soluţia de cocaină şi după 30 de minute se instilează la ambii
ochi câte 2 picături din soluţia de adrenalină.
Rezultate: după câteva minute (3-10) se constată dispariţia reflexului corneean, ceea ce denotă
instalarea efectului anestezic local al cocainei. Concomitent se poate observa midriază,
paloare la nivelul conjunctivei şi exoftalmie. Reflexul pupilar la lumină este păstrat. După
administrarea adrenalinei, pupila ochiului pretratat cu soluţia de cocaină se dilată la maxim, în
timp ce la ochiul tratat numai cu adrenalină, se observă un efect mai slab.
Interpretare: dispariţia reflexului corneean se datorează acţiunii anestezice locale a cocainei.
Prin acţiunea sa simpatomimetică, cocaine produce midriază, vasoconstricţie şi exoftalmie,
printr-un mechanism indirect, de împiedicare a recaptării noradrenalinei şi adrenalinei la
207
nivelul terminaţiilor nervoase adrenergice. Astfel se explică şi potenţarea efectului
simpatomimetic al adrenalinei.

V.4.6. Anestezia locală prin infiltraţie cu procaină şi xilină la cobai. Influenţa

adrenalinei asupra duratei anesteziei.
Materiale: 3 loturi de cobai cu blana rasă pe spate, seringi, ace, clorhidrat de procaină soluţie
2%, clorhidrat de lidocaină (xilină) soluţie 2%, procaină soluţie 2% cu adrenalină
1,5/100.000, dermograf, creion chimic, borcane.
Metodă: fiecărui animal i se fac două infiltraţii intradermice în partea dreaptă a coloanei
vertebrale, una subscapular, alta în regiunea lombosacrală, cu o cantitate de 0,25 ml din
următoarele soluţii:
1º -primului lot i se administrează clorhidrat de procaină soluţie 2%;
2º -lotului al doilea i se injectează clorhidrat de lidocaină (xilină) soluţie 2%;
3º -celui de-al treilea lot i se administrează procaină soluţie 2% cu adrenalină 1,5/100.000.
Circumferinţa zonelor infiltrate se marchează cu creion chimic.
La începutul experienţei şi după infiltraţie din 10 în 10 minute, se cercetează
algosensibilitatea animalelor prin înţepături de ac, comparându-se sensibilitatea zonelor
infiltrate cu regiunile simetrice. Se stabileşte durata anesteziei.

Nr. lot Tratament Persistența efectului anestezic (min)

10 20 30 40 50 60 70 80 90
1. Procaină 2%
2. Lidocaină 2%
3. Procaină 2% +
Adrenalină

Rezultatele experienţei şi interpretarea lor: reacţia animalelor la stimulul dureros se manifestă

prin ţipete, contracţii musculo-dermice, mişcări de apărare. Cât timp efectul anestezic
persistă, reacţia nu poate fi declanşată prin înţeparea zonei anesteziate. Durata efectului xilinei
este mai lungă decât a procainei. Adrenalina prelungeşte anestezia deoarece producând o
vasoconstricţie locală încetineşte absorbţia anestezicului de la locul de administrare.
Notă: asocierea adrenalinei cu xilina prelungeşte durata anesteziei şi mai mult decât asocierea
acesteia cu procaină.

208
V.4.7. Acţiunea generală toxică a anestezicelor locale
Materiale: 4 loturi de şoareci, cântar, borcane, seringi de 1 ml, clorhidrat de procaină soluţie
3,5%, lidocaină clorhidrică (xilină) soluţie 2,5%, cocaină clorhidrică soluţie 1,5%, clorhidrat
de cincocaină soluţie 0,5%, cristalizoare, colorant.
Metodă: se observă comportamentul, motilitatea, respiraţia animalelor, apoi se injectează câte
un anestezic local s.c.în următoarele doze:
 lotului nr. 1: procaină 350 mg/kg corp;
 lotului nr. 2: xilină (lidocaină) 250 mg/kg corp;
 lotului nr. 3: cocaină 150 mg/kg corp;
 lotului nr. 4: cincocaină 50 mg/kg corp.
Se notează toate modificările observate în comportamentul animalelor.
Rezultate: după 10-20 de minute de la administrare, cocaine provoacă o stare de agitaţie,
hipermotilitate, polipnee. Animalele prezintă apoi tremurături, ataxie, respiraţie sacadată,
convulsii tonico-clonice, paralizie şi sucombă prin asfixie. Celelalte anestezice locale
provoacă de asemenea o stare de agitaţie; aceasta se manifestă prin mişcări necoordonate,
ataxice, care evoluează spre convulsii tonico-clonice; respiraţia este iniţial accelerată, apoi
devine neregulată, se instalează o hipotonie musculară, paralizie şi urmează moartea prin
asfixie.
Interpretare: prin absorbţia de la locul de administrare, anestezicele locale pot provoca efecte
toxice generale, afectând pregnant sistemul nervos central. La acest nivel, predomină mai
întâi fenomenele de stimulare (foarte marcate în cazul cocainei), care sunt urmate apoi de
deprimare. Deşi structura chimică a anestezicelor locale studiate diferă, acţiunea lor asupra
S.N.C. este asemănătoare, indicând deprimarea unor funcţii şi stimularea altora.O diferenţă
esenţială constă în faptul că numai cocaina are efect euforizant. Cocaina prezintă deosebiri
mari şi la nivel periferic: are efect simpatomimetic, vasoconstrictor, în timp ce toate celelalte
anestezice locale produc vasodilataţie. Cele 4 substanţe studiate diferă marcat sub aspectul
gradului de toxicitate. Cocaina şi cincocaina sunt mult mai toxice decât lidocaină şi procaină.
În cazul asocierii procainei sau xilinei cu adrenalina, efectele general-toxice se vor manifesta
mai târziu datorită încetinirii absorbţiei anestezicului ca urmare a vasoconstricţiei locale
produse de adrenalină.

209
 V.5. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR CU EFECTE LOCALE,
ANTIINFLAMATOARE ŞI CU EFECT ASUPRA TRACTULUI DIGESTIV

V.5.1. Influenţa solventului în efectul local al fenolului

Materiale: 4 pahare Berzelius de 50 ml, sol. de fenol 5% în apă, în alcool de 25 grade,

în glicerină şi în ulei de floarea soarelui.
Metoda: În 4 pahare Berzelius se pun soluţii de fenol de concentraţie identică dar
având diferiţi solvenţi. Se introduce câte un deget în fiecare pahar timp de câteva minute.
Rezultate: Efectul mumifiant al fenolului se manifestă prin albirea si zbârcirea pielii.
Se observă deosebirile apărute în gradul acestui efect la diferite degete, efectul fiind cel mai
pronunţat în soluţia apoasă şi neînsemnat în cea uleioasă.
Interpretare: Cantitatea de fenol pătrunsă în piele şi intensitatea acţiunii mumifiante
depinde de coeficientul de repartiţie al substanţei între solvent şi ţesutul cutanat. Efectul scade
în următoarea ordine: sol. apoasă, alcoolică, glicerinată, uleioasă, adică paralel cu creşterea
solubilităţii fenolului în aceşti solvenţi.

V.5.2. Efectul unor substanţe caustice la nivelul mucoasei stomacale

Materiale: 4 şoareci ţinuţi la post timp de 24 de ore, 2 borcane, pipetă, planşe de

contenţie, 4 sticle de ceasornic, foarfecă, pensă, tavă, acid clorhidric sol. 10%, hidroxid de
sodiu sol. 10%, nitrat de argint sol 20%, sol. apoasă de fenol 5%.
Metodă: Şoarecii sunt sacrificaţi prin decapitare. Se îndepărtează stomacele
animalelor, asezându-le pe câte o sticlă de ceasornic cu mucoasa spre sus. Se observa aspectul
normal al mucoasei. Se picură pe mucoasa celor 4 stomace câte 2 picături din soluţiile de mai
sus şi se studiază leziunile produse.
Rezultate: Hidroxidul de sodiu provoacă o necroza de colicvaţie, determinând
edemaţierea şi ramolirea mucoasei, care se transformă într-o masă gelatinoasă, brună. Acidul
clorhidric şi nitratul de argint provoacă necroză de coagulare cu formarea unor cruste dense,
uscate, de culoare mai închisă. Suprafaţa tratată cu nitrat de argint se colorează treptat în
cenuşiu-negricios, datorită eliberării de argint metalic sub forma de particule mici. Fenolul
produce tot o necroză de coagulare cu suprafaţa albicioasă.
Interpretare: Causticele produc distrugerea, respectiv dizolvarea tesuturilor, ceea ce
poate cauza perforaţia peretelui stomacal.

210
 hidroxid de sodiu acid clorhidric nitrat de argint

Fig. 9. Efectul substanţelor caustice asupra mucoasei

stomacale. Se observă colorarea în cenuşiu negricios în
cazul suprafeţei tratate cu nitrat de argint.

V.5.3. Acţiunea hidrocortizonului asupra inflamaţiei provocate de formalină

Materiale: 4 şoareci cu greutăţi apropiate, seringi de 1ml, ace, şubler pentru măsurarea
diametrului dorsoplantar al labei, hidrocortizon hemisuccinat sol 0,25%, formalină sol. de
0,5%.
Metodă: Se măsoară diametrul dorsoplantar al labelor posterioare ale animalelor. Doi
şoareci se tratează intraperitoneal cu hidrocortizon hemisuccinat 25-50 mg/kgc (0,1-
0,2ml/10g din sol. 0,25% preparată extemporaneu prin amestecarea soluţiei din fiola cu
solvent). Două animale primesc ser fiziologic în aceeaşi cantitate. Apoi se administrează la
toate cele 4 animale în porţiunea dorsală a regiunii metatarsiene a labei drepte 0,02 ml sol.
formalină 0,5%. După 30 si 60 min se examinează animalele şi se măsoară din nou diametrul
dorsoplantar al labelor.
Rezultate: La cele 2 animale martore, la nivelul injectării formalinei apar fenomenele
inflamatiei acute: tumefierea accentuată a labei, roşeaţă de nuanţă lividă, creşterea
temperaturii locale, tulburare funcţională motorie. Leziunea este şi dureroasă, ceea ce se
constată din comportamentul animalelor care devin agitate, îşi ling laba şi zona adiacentă, îşi
apără membrul afectat. Pot prezenta frisoane. Cele 2 animale pretratate cu hidrocortizon
prezintă fenomene locale de inflamaţie mult mai atenuate, iar reacţia generala abia se
schiţează.

211
 Interpretare: Formaldehida determină o inflamaţie acută, prin care se produce
vasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilare, dezvoltarea unui exsudat şi a unei infiltraţii
celulare locale. Glucocorticoizii exercită o acţiune antiinflamatoare pronunţată în toate
tipurile şi formele de inflamaţie. În cazul de faţă, au acţionat prin reducerea permeabilitătii
capilarelor (efect antiexsudativ), împiedicând totodată diapedeza granulocitelor, îngrămădirea
histiocitelor si macrofagelor in focarul inflamator.

Lot Tratament Animale Diametrul Diferenţa Observaţie

dorsoplantar
la 1 oră după
în în
formalină milimetri procente
(mm)
I. Placebo 1.
2.
media
II. Hidrocortizon 1.
2.

media

V.5.4. Acţiunea unor substanţe purgative şi antidiareice asupra tranzitului

intestinal

Materiale: 3 soareci, sondă nazogastrică, depărtător, seringă de 2 ml, cutie de sticlă cu

capac, foarfeci, pense, 3 planşete, taviţă, cloroform, 3 doze de cărbune medicinal de 0,05g în
eprubete, 3 cristalizoare, sulfat de magneziu sol. 25%, apă distilată, tinctură de opiu, vată, aţă,
panglică de centimetru.
Metoda: 3 şoareci de greutate aproximativ egală, ţinuţi la post timp de 24 de ore,
primesc prin gavaj următoarele tratamente:
 primul primeste 0,5 ml din suspensie 10% de cărbune medicinal în apă
distilată;
 al doilea este tratat cu aceeaşi cantitate de cărbune medicinal suspendată în sol.
de sulfat de magneziu 25%;
 celui de al treilea animal i se administrează 0,25 ml de tinctură de opiu plus
0,05 g de cărbune medicinal suspendat în 0,25ml de apă distilată;
Dupa 30 min animalele se sacrifică. Se deschide cavitatea abdominală, se ligaturează
pilorul, se îndepărtează intestinele şi se aplică încă o ligatură la capatul distal al porţiunii
212
intestinale colorate în negru. Se măsoară lungimea acestei porţiuni intestinale la cele 3
animale. Se observă gradul de distensie şi vascularizaţia intestinului.
Rezultate si interpretarea lor: Lungimea porţiunii intestinale parcursă de conţinutul
colorat demonstrează accelerarea tranzitului sub efectul substanţei purgative, respectiv
încetinirea tranzitului în urma medicaţiei antidiareice. Distensia intestinală observată la
animalul tratat cu sulfatul de magneziu se datoreşte volumului crescut al sucului intestinal în
urma împiedicării absorbţiei de apă prin acest purgativ salin. Tinctura de opiu, diminuând
peristaltismul, încetineşte propagarea chimului.

Animale Tratament Lungimea porţiunii

intestinale colorate (cm)
1 apă distilată + cărbune

2 sulfat de magneziu +
cărbune
3 tinctură de opiu +
cărbune

V.5.5. Antagonizarea efectului stricninei prin împiedicarea absorbţiei sale cu

cărbune medicinal

Materiale 2 şoareci, nitrat de stricnină, sol. 1‰, seringă de 1 ml, cărbune medicinal, 2
eprubete mici, stativ de eprubete, 1 pâlnie, hârtie filtru.
Metodă Într-o eprubetă se amestecă bine 5 ml din sol. de stricnină cu o linguriţă de
cărbune medicinal şi se filtrează. Se iau 2 şoareci, unul marcat pe spate cu un colorant. Primul
animal se injectează intraperitoneal cu 0,2 ml din sol de stricnină, iar altul cu aceeaşi cantitate
din soluţia filtrată.
Rezultate. Animalul tratat cu stricnină prezintă convulsii tonice şi sucombă, iar la
celălalt nu se observă nimic dosebit.
Interpretare. Este vorba despre o interacţiune fizică înaintea procesului de absorbţie:
stricnina din soluţie a fost adsorbită pe particulele de cărbune şi rămânând cu acestea pe filtru,
nu s-a putut absorbi. Stricnina este un stimulent al reflectivităţii care are o margine terapeutică
foarte îngustă, putând duce la o supradozare periculoasă care se manifestă prin convulsii
tonice.

213
 Nr. Soluţia injectată Efectul
animal
1. Soluţie de stricnină

2. Soluţie de stricnină filtrată

după adsorbţia pe cărbune

V.6. STUDIUL ACŢIUNII SUBSTANŢELOR CARDIOTONICE ŞI ANTIARITMICE

V.6.1 Studiul acţiunii tonicardiacelor asupra cordului izolat de broască.

Interacţiunea cu ionii calciu şi potasiu

Materiale:
 animale si instrumente: 1 broască, planşetă, kimograf, peniţă de înscriere
montată pe stativ, canulă Straub cu dop de plută, clamă cu mufă, foarfecă mare si mică,
serfin cu aţă, ac pentru distrugerea măduvei, clamă de eprubeta din lemn, pahar
Berzelius, pipeta Pasteur, aţă, cârpă.
 substanţe: sol. Ringer pentru broască, sol. Ringer fără conţinut de calciu, sol.
Ringer cu conţinut de potasiu mărit la 3:1, strofantină sol. 1/10000, clorură de calciu
sol. 1%, clorură de K sol. 1%.
Metoda: Se decapitează broasca, se distruge măduva spinarii şi se fixează animalul pe
o planşetă în decubit dorsal. Se incizează pielea sub capătul inferior al sternului şi se face un
lambou în forma de V. Se face apoi o incizie transversală în musculatura abdominală şi
introducând capătul bont al foarfecii înspre umărul drept şi stâng, se secţionează claviculele.
Plastronul costal astfel obţinut se apucă cu pensa la extremitatea inferioară, se ridică usor şi
se îndepărtează printr-o incizie transversală făcută în regiunea supraclaviculară. În continuare
se decolează pericardul şi se secţionează frâul cu foarfeca mică. Se prinde cu un serfin vârful
inimii, se ridică uşor şi se introduc cu o pensă două fire de aţă sub cele două arcuri aortice.
Se ligaturează venele mari cât mai profund dedesubtul sinusului venos. Apoi se face o mică
incizie pe ramura stânga a aortei, introducând o canulă Straub care conţine sol. Ringer şi este
astupată cu dop. Vârful canulei se împinge până la nivelul valvulelor aortice, urmând să fie
introdus în cavitatea ventriculară printr-o uşoară apăsare în timpul unei sistole. Se fixează cu
fir de aţă arcurile aortice de canulă. Se îndepărtează inima secţionând arcurile aortice
deasupra, iar venele dedesubtul ligaturilor. Se scoate dopul din canulă şi cu ajutorul pipetei

214
Pasteur se schimba sol. Ringer amestecată cu sânge, înlocuind-o cu soluţia proaspată. Canula
se fixează cu o clemă pe stativ, legând firul de aţă al serfinului de pârgia înscriptoare -
echilibrată izotonic- în aşa fel ca peniţa să înscrie o curbă ascendentă în timpul sistolelor. În
cursul experienţei se umectează din când în când suprafaţa cordului cu sol. Ringer. După
înregistrarea contracţiilor cardiace normale, se trece la administrarea substanţelor de cercetat
adăugându-le la cantitatea de 1 ml de lichid din canulă, în succesiunea de mai jos. (se va opri
cilindrul kimografului atunci când se spală conţinutul canulei) Se cercetează efectul
urmatoarelor substante:
1. sol. Ringer fără conţinut de calciu
2. se spală canula cu sol. Ringer
3. sol. de CaCl2 1%, 3-5 picături, asteptând 1 minut
4. sol. Ringer cu conţinut de potasiu sporit, 5-10 picături
5. spălare cu sol. Ringer
6. sol. de strofantină 1/10000, 10-15 picături
7. sol. de CaCl2 1%, 3-5 picături
8. sol. Ringer cu conţinut de K sporit, 5-10 picături
9. spălare cu sol. Ringer
10. sol. de strofantina 1/10000, 20 de picături.
Rezultate: Deficitul în calciu şi excesul în potasiu duce la diminuarea amplitudinii
contracţiilor sistolice. Excesul moderat de calciu măreşte tonusul şi contracţiile miocardului.
Sub acţiunea strofantinei se accentueaza efectul excesului de calciu asupra miocardului.
Concentraţia crescută a ionilor potasiu antagonizează efectele intoxicaţiei cu strofantină şi
calciu (aritmia, oprirea cordului în contractură sistolică ).
Interpretare: Există o corelaţie sinergică între sărurile de calciu şi efectul digitalicelor
care măresc concentraţia ionilor de calciu liberi din mioplasmă în timpul sistolei. Acest
sinergism se poate manifesta prin accentuarea fenomenelor de intoxicaţie. Surplusul de
potasiu, având un efect antagonist faţă de calciu, combate contractura sistolică şi alte
simptome ale intoxicaţiei cu digitalice. Excesul de potasiu, deprimând miocardul, micşorează
amplitudinea contracţiilor inimii.

V.6.2. Actiunea deprimantă a chinidinei asupra cordului izolat. Efectul

izoprenalinei şi a cafeinei.
Materiale:
 instrumentele sunt similare experienţei precedente

215
  substanţe: sol. Ringer pentru broască, chinidină sulfurică sol. 1/5000, cafeină
natriubenzoica sol. 1/5000, izoprenalină sol. 1/10000.
Metoda: Se experimentează pe cordul izolat de broască după metoda lui Straub
descrisă în experineţa anterioară. Se cercetează efectul următoarelor substanţe:
1. chinidină sol. 1/5000, 2 picături
2. spălare, administrare de izoprenalina sol. 1/10000, 4 picături
3. spălare, administrare de cafeină sol. 1/5000, 4 picături.
Rezultate: Chinidina scade amplitudinea contracţiilor sistolice şi poate rări ritmul
activităţii ventriculare. Izoprenalina măreste atât amplitudinea contracţiilor, cât şi frecvenţa
cardiacă. Cafeina stimulează uşor activitatea inimii.
Interpretare: Chinidina deprimă, spre deosebire de cafeină şi mai ales de
izoprenalină, care stimulează activitatea cordului. Efectul izoprenalinei se produce prin
activarea receptorilor beta-adrenergici şi a adenilatciclazei, ce duce la sporirea concentraţiei
de AMPc şi a influxului ionilor de Ca++. Cafeina actionează pe receptorii adenozinici, măreşte
nivelul AMPc prin inhibarea enzimei fosfodiesterază, favorizează eliberarea de Ca++ în
mioplasmă.

V.6.3. Actiunea unor narcotice volatile asupra cordului de broasca. Efectul

adrenalinei asupra miocardului deprimat
Materiale
 instrumentele sunt similare experienţei anterioare
 substanţe: sol. Ringer pentru broască, eter etilic 0,8% în sol. Ringer, cloroform
0,08% în sol. Ringer, sol. adrenalină 1/10000, sol. cafeina natriubenzoică sol. 1/5000.
Metoda: Se face un preparat de cord izolat de broască după tehnica lui Straub şi se
urmăreşte efectul următoarelor substanţe
1. eter etilic 0,8% în sol. Ringer
2. cloroform 0,08% în sol. Ringer
3. spălare
4. adrenalina sol. 1/10000, 1-3 picături
5. cafeina sol. 1/5000, 2-4 picaturi
Rezultate: Soluţia de eter scade foarte puţin sau deloc activitatea cordului în
concentraţia administrată. Cloroformul deprimă puternic miocardul, micşorând amplitudinea
şi frecvenţa bătăilor cardiace. Adrenalina are un efect stimulant intens asupra amplitudinii
contracţiilor şi asupra ritmului cardiac. Cafeina stimulează mai slab activitatea cardiacă.

216
 Interpretare: Eterul etilic şi cloroformul sunt lichide volatile folosite în trecut ca
narcotice inhalatorii. Cloroformul se deosebeşte de eter, printre altele, printr-o puternică
acţiune deprimantă directă asupra fibrelor cardiace. Datorită cardiotoxicităţii, dar şi a
hepatotoxicităţii, cloroformul este prea periculos pentru folosirea în practică.

V.6.4. Modificarile electrocardiografice în cursul intoxicaţiei cu digitalice

Materiale: 1 cobai, strofantină sol. 0,02%, uretan etilic sol. 20%, seringă de 5 ml,
aparat de perfuzie, bisturiu, foarfeci pense ace de injecţie, aţă, vată, ser fiziologic, aparat
EKG.
Metoda: Un cobai cu greutatea corporală în jur de 500 g se narcotizează cu uretan
etilic 1,4 g/kgc, subcutanat (7 ml/kgc din sol 20%). Se înregistrează electrocardiograma în
derivaţiile standard. Se începe perfuzia i.v (în vena jugulară externă) a unei soluţii de
strofantina 1/50000 cu un debit de 0,8ml pe minut, continuându-se înscrierea
electrocardiogramei.
Rezultate: Efectul apare repede (după 2 min) şi evoluează rapid în faza toxică,
constatându-se:
- rărirea ritmului cardiac,
- subdenivelarea segmentului ST,
- prelungirea progresivă a intervalului P-Q (R),
- aparitia de extrasistole ventriculare, bigeminism, extrasistole în salve,
- tahicardie ventriculare, fibrilaţie.
Interpretare: Tonicardiacele în doza toxică produc bradicardie, tulburări de conducere
atrioventriculară şi de repolarizare ventriculară, aritmie ectopică, având adeseori caracter
bigeminat, tahicardie ectopica, fibrilaţie.

V.6.5. Acţiunea unor substanţe simpatomimetice şi simpatolitice asupra cordului

de broască “in situ“

Materiale: 1 broască mare, planşetă, ace cu gamălie, ciocan, kimograf, peniţa de

înscriere, stativ, foarfecă mare şi mică, pensă, serfin, pipetă, aţă, sol. Ringer pentru broască,
sol. de adrenalină 1/50000, sol. de izoprenalină 1/10000, sol. de tolazolină 1/10000, sol. de
propanolol 1/10000, sol. de amobarbital sodic 1%.
Metoda: Se narcotizează broasca cu amobarbital sodic 50 mg la 100 g. corp (0,5 ml la
10 g corp din sol. 1%). Se înregistrează activitatea cordului in situ după metoda descrisă mai
sus. Se cercetează efectul următoarelor soluţii medicamentoase, care se picură pe cord :
217
 1. Adrenalina sol.1/50000, 1-2 picături
2. Se spală epicardul cu sol. Ringer şi se aplică izoprenalina sol. 1.10000, 1-2 picături
3. Tolazolină sol. 1/10000, 2 picături
4. Propanolol sol. 1/10000, 3 picături
Rezultate: Adrenalina măreşte frecvenşa şi amplitudinea contracţiilor cardiace.
Izoprenalina are un efect asemănător. Tolazolina nu modifică efectul produs de izoprenalină.
Propanololul antagonizează acest efect, scăzând frecvenţa şi amplitudinea contracţiilor. După
propanolol, adrenalina nu mai stimulează activitatea cordului.
Interpretare: Adrenalina şi izoprenalina stimulează activitatea cardiacă prin receptorii
beta1-adrenergici, determinând sporirea concentraţiei de AMPc (datorită activării enzimei
adenilatciclază), a influxului ionilor Ca++ şi a activităţii Ca-ATP-azei din reticulul
sarcoplasmic. Tolazolina, având actiune alfa-blocantă, nu antagonizează acest efect.
Propanololul, care blochează receptorii beta-adrenergici împiedică acţiunea
cardiostimulatoare a izoprenalinei ca şi a altor simpatomimetice.

V.6.6. Studiul acţiunii digitalicelor asupra cordului de broască “in situ”

Materiale: 4 broaşte, planşete numerotate, uretan etilic, foarfeci mari şi mici, pense
anatomice, ace cu gămălie, cântar, ciocan, seringă de 2 ml, pipetă, digitoxină sol. 0,1%,
digoxină 0,2%, sol. Ringer pntru broască.
Metodă: Animalele se spinalizează apoi se fixează pe planşetele numerotate, în
decubit dorsal. În regiunea precordială se îndepărtează peretele toracic, se decolează
pericardul, punându-se în evidenţă cordul şi se observă activitatea cardiacă. În sacul limfatic
dorsal se injectează următoarele soluţii:
 lotul I (la animalele 1 şi 2) - digitoxină sol. 0,1%, 0,5 ml/50 g corp.
 lotul II (la animalele 3 şi 4) - digoxină sol. 0,2%, 0,5 ml/50 g corp.
Se notează momentul administrării. Se urmăresc modificările frecvenţei cardiace, ale
amplitudinii contracţiilor (gradul de umplere şi golire a ventricolului), apariţia tulburărilor de
ritm, ale conducerii atrioventriculare şi timpul opririi inimii în sistolă. Din când în când inima
se umezeşte cu o picătură de sol. Ringer. Datele înregistrate la intervale de 10 minute se trec
în tabel.

218
Lot Tratament Timpul Frecvenţa/mi Amplitudinea Conducerea atrio-
observaţiilor n. (media contracţiilor şi ventriculară şi
(min.) pentru tonusului excitabilitatea
animalele 1
şi 2)
I. Digitoxină Iniţial
10
20
30
40
50
60
II. Digoxină Iniţial
10
20
30
40
50
60

Rezultate şi interpretare: Acţiunea digitalicelor asupra cordului se manifestă prin

creşterea amplitudinii contracţiilor (efect inotrop pozitiv), bradicardie (efect cronotrop
negativ), creşterea tonusului ventricular (efect tonotrop pozitiv), iar după doze toxice apar
tulburări de ritm datorită scăderii coductibilităţii atrioventriculare (efect dromotrop negativ) şi
creşte excitabilitatea în focare ectopice: extrasistole, bigeminism, (efect batmotrop pozitiv). În
final cordul se va opri, ventricolul fiind în contractură sistolică. Aceste efecte se produc în
primul rând printr-o acţiune directă asupra fibrelor miocardului contractil şi asupra
elementelor sistemului excito-conductor, iar în parte prin intermediul sistemului nervos
vegetativ.
Efectul digoxinei apare mai repede decât cel al digitoxinei, dar digitoxina scade mai
mult frecvenţa cardiacă.
Una din metodele de standardizare a digitalicelor, efectuată pe broaşte, se bazează pe
urmărirea efectului cardiotoxic ce duce la oprirea cordului în contractură sistolică la un
anumit procentaj (de ex. 50%) al animalelor, în comparaţie cu un preparat etalon (standard).

219
 V.6.7. Înregistrarea modificărilor activităţii cardiace în cursul intoxicaţiei cu
digoxină

Materiale: 1 broască, planşetă, kimograf, peniţă de înscriere, stativ, foarfecă mare şi

mică, pensă, serfin, pipetă Pasteur,
steur, aţă, digoxină sol. 0,1 ‰, uretan etilic.
Metodă: Broasca, narcotizată cu uretan etilic pe cale cutanată, se fixează pe planşetă în
decubit dorsal. Se îndepărtează plastronul costal, se decolează pericardul, se secţionează frâul
şi se prinde vârful inimii un serfin care se leagă de peniţa de înscriere echilibrată izotonic. Se
înregistrează cardiograma normală, apoi se picură pe cord 11-2
2 picături din sol. de digoxină 0,1
‰. Se înregistrează cardiograma
cardiograma, urmărindu-se
se modificările de ritm şi contractilitate.
contractili
Observarea se continuă până la oprirea inimii în sistolă.
Rezultate şi interpretare: Acţiunea digitalicelor asupra cordului se manifestă prin
creşterea amplitudinii contracţiilor (efect inotrop pozitiv), bradicardie (efect cronotrop
negativ), creşterea
terea tonusului ventricular (efect tonotrop pozitiv), iar după doze toxice apar
tulburări de ritm datorită scăderii coductibilităţii atrioventriculare (efect dromotrop negativ) şi
creşte excitabilitatea în focare ectopice: axtrasistole, bigeminism, (efect batmotrop pozitiv). În
final cordul se va opri, ventricolul fiind în contractură sistolică.

Fig. Exemplu de cardiogramă, obţinută după administrarea unui digi digitalic.

talic. Se observă iniţial efectul
inotrop pozitiv, ulterior apărând efectul aritmogen şi în final oprirea activităţii cordului în contractură
(sistolă). (dupăă Lülmann şi colab., Color Atlas of Pharmacology, 2nd edition, Thieme, 2000)

V.6.8. Studiul efectului antiaritmic al chinidinei şi al propranololului la iepure

Materiale:: 1 iepure, aparat EKG, masă de contenţie, sol. BaCl2 2%, sol. de propranolol
1%, seringă de 1 ml., ace, vată.
Metodă:: Se urmăreşte pe EKG acţiunea aritmogenă a clorurii de bariu, precum şi
influenţa chinidinei şi a propranololului asupra acestui tip de aritmie cardiacă. Se
înregistrează EKG-ul
ul normal în derivaţ
derivaţiile standard DII şi precordial V1. Se administrează lent
(în decurs de 20 de secunde) BaCl2 în doză de 4 mg/kgc (0,2 ml kgc din sol. 2%), în vena
marginală a urechii animalului. După câteva secunde apare o aritmie extrasistolică politopă de
origine ventriculară.
culară. Din acest moment EKG
EKG-ul
ul se înregistrează din 30 în 30 de secunde. La 2

220
minute de la injectarea de BaCl2 se administrează i.v. chinidină sulfurică în doză de 6 mg/kgc.
(0,3 ml la kgc din sol. de 2%). Rezultatul va fi sistarea promtă a aritmiei, efectul
efec având o
durată de câteva minute. După reapariţia aritmiei (la aproximativ 5 minute), se injectează
propranolol i.v. în doză de 4 mg/kgc. (0,4 ml la kgc. din sol. de 1%), înregistrându-se
înregistrându EKG-ul
din minut în minut. După o latenţă de câteva minute, se co
constată
nstată normalizarea temporară a
ritmului cardiac şi scăderea frecvenţei cardiace.
Interpretare: Chinidina îşi exercită efectul antiaritmic printr-o
o acţiune stabilizatoare
membranară. Astfel este inhibat influxul ionilor de Na+ în celulele miocardice şi implicit
im
depolarizarea, fiind suspendată activitatea focarelor ectopice. Propranololul contracarează
efectul BaCl2 atât prin blocarea receptorilor β-adrenergici cât şi printr-o
o acţiune directă de tip
chinidinic.

Fig.10. Sus – ECG-ul normal şi

momentul administrării clorurii
de bariu. La mijloc – aritmia
extrasistolică de origine
ventriculară apărută şi sistarea
promptă a acesteia după
administrarea de chinidină. Jos –
reapariţia aritmiei şi
normalizarea traseului ECG
după administrarea
administra
propanololului.

221
 Codurile folosite (conform Ord. Guv. Nr. 152/1999 şi hotărârii Consiliului ştiinţific al
ANM Nr. 9/1999) privind modul de eliberare a medicamentelor este următorul:
S = medicamente eliberate în spaţii cu destinaţie specială
P-6L = medicamente eliberate în farmacii pe bază de prescripţie medicală valabilă 6 luni
P-RF = medicamente eliberate în farmacii pe bază de prescripţie medicală care se reţine la
farmacie
OTC = medicamente eliberate în farmacii sau drogherii fără prescripţie medicală
G = medicamente eliberate gratuit

222
 ANEXA
Legea 339/ 2005 actualizată privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5
decembrie 2005

Legea 339 din 2005 actualizată prin:

 OUG pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a art. 8 din Legea nr.
339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante
şi psihotrope, Monitorul Oficial 855/2011
 HG 575/2010 - pentru actualizarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, precum şi a
anexei la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri 22 iulie 2010 Monitorul Oficial 509/2010
 OUG 6/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind
prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru
completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope 15 februarie 2010 Monitorul Oficial 100/2010
 HG 282/2008 - pentru completarea tabelului I din anexa la Legea nr. 339/2005
privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi
psihotrope 18 martie 2008 Monitorul Oficial 206/2008
 Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege stabileşte regimul juridic privind cultivarea, producerea, fabricarea,
depozitarea, comerţul, distribuţia, transportul, deţinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea,
achiziţionarea, utilizarea şi tranzitul pe teritoriul naţional ale plantelor spontane sau cultivate,
substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele I, II şi III din anexa care face parte integrantă
din prezenta lege.
(2) Substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă şi preparatele lor sunt supuse, atunci
când sunt utilizate în scop medical, şi altor dispoziţii aplicabile substanţelor şi preparatelor de
uz uman sau veterinar, în măsura în care acestea nu contravin prezentei legi.

223
Art. 2
Pentru aplicarea prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a) convenţii internaţionale încheiate cu privire la substanţele stupefiante şi psihotrope -
Convenţia unică asupra substanţelor stupefiante din 1961, la care România a aderat prin
Decretul nr. 626/1973, şi Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971, la care România
a aderat prin Legea nr. 118/1992 pentru aderarea României la Convenţia asupra substanţelor
psihotrope din 1971 şi la Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe
psihotrope din 1988;
b) prescripţie medicală - document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un
tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist
a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în
domeniu;
c) substanţă psihotropă - termen desemnând substanţele înscrise în anexele la Convenţia
asupra substanţelor psihotrope din 1971;
d) substanţă stupefiantă - termen desemnând substanţele înscrise în anexele la Convenţia
unică din 1961 a Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante, modificată prin Protocolul
din 1972;
d1) plante şi substanţe aflate sub control naţional - termen desemnând plantele şi substanţele
cu proprietăţi psihoactive, introduse în anexele la prezenta lege prin procedura naţională
prevăzută la art. 8 alin. (3);
e) transport - operaţiune de deplasare a unor bunuri dintr-un loc în altul sau, după caz,
cantitatea de plante, substanţe şi preparate ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope
prevăzute în tabelele I, II şi III din anexă, autorizată pentru o singură operaţiune de transport;
f) transportator - persoana fizică sau juridică autorizată în scopul efectuării transportului;
g) uz medical - utilizarea pe bază de prescripţie medicală licită a medicamentelor aflate sub
controlul legislaţiei naţionale;
h) plante - plantele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, originare din România ori
procurate din import;
i) preparat - o soluţie sau un amestec, oricare ar fi starea sa fizică, conţinând una ori mai multe
substanţe stupefiante sau psihotrope; acest termen desemnează, de asemenea, una sau mai
multe substanţe stupefiante sau psihotrope divizate în unităţi de administrare;
j) abuz - consumul plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi
psihotrope în afara unei prescripţii medicale;

224
k) fabricare - toate operaţiile, altele decât producţia, care permit obţinerea de substanţe
stupefiante sau psihotrope, inclusiv purificarea şi transformarea substanţelor stupefiante ori
psihotrope în alte substanţe stupefiante sau psihotrope; acest termen cuprinde, de asemenea,
fabricarea preparatelor, altele decât cele care sunt efectuate pe bază de prescripţie medicală
într-o farmacie;
l) producere - operaţia care constă din culegerea opiului, a frunzei de coca, a canabisului şi a
răşinii de canabis din plantele care le produc;
m) producător - persoana fizică sau juridică ce realizează operaţii de producţie ori fabricaţie;
n) canabis - vârful florifer sau fructifer al speciei Canabis indica, exceptând seminţele sau
frunzele care nu sunt însoţite de vârfurile ramurilor, a cărui răşină nu a fost extrasă, oricare ar
fi întrebuinţarea acestuia;
o) planta canabis - toate speciile din genul Canabis;
p) opiu brut - latexul îngroşat prin deshidratare parţială recoltat în urma incizării capsulelor
verzi;
q) mac opiaceu - specia Papaver somniferum L;
r) pai sau tulpină de mac - toate părţile aeriene ale plantei, cu excepţia seminţelor macului
opiaceu, după cos i re;
s) concentrat de pai sau tulpină de mac - materie obţinută când tulpina de mac a suferit un
tratament în vederea concentrării alcaloizilor care intră în compoziţia acesteia.
Legea 339 2005 stupefiante actualizată prin:
OUG 6/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope din
10 februarie 2010, Monitorul Oficial 100/2010;

Art. 3
Toate plantele şi substanţele ce sunt prevăzute în convenţiile internaţionale, la care România
este parte, ca stupefiante sau psihotrope, precum şi preparatele lor, ce pot fi periculoase pentru
sănătatea populaţiei, din cauza efectelor pe care abuzul acestora le poate produce, sunt
prevăzute în tabelele I, II şi III din anexă.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul, distribuţia, transportul, deţinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea, importul, exportul şi tranzitul
pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelul I din anexă
sunt interzise, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.

225
Art. 5
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul şi distribuţia, transportul, deţinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea, importul, exportul şi tranzitul
pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III
din anexă sunt permise numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege

Art. 6
(1) Preparatele ce conţin o substanţă prevăzută în tabelele II şi III din anexă, care nu prezintă
un risc de abuz şi a căror substanţă nu poate fi recuperată într-o cantitate care să permită o
utilizare ilegală, pot fi scutite de anumite măsuri de control, conform legislaţiei naţionale.
(2) Lista preparatelor prevăzute la alin. (1) şi măsurile de control de care sunt scutite sunt
prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 7
(1) Orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară o operaţiune cu plante, substanţe şi
preparate prevăzute în tabelele I, II şi III din anexă se află sub controlul şi supravegherea
Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacişti.
(2) Sunt supuse controlului şi supravegherii prevăzute la alin. (1) şi trusele de prim ajutor care
conţin substanţe stupefiante şi psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian, naval şi în
ambulanţe.
(3) În unităţile medico-farmaceutice de producţie ori în alte locuri autorizate unde se
desfăşoară operaţiuni cu substanţe stupefiante sau psihotrope, atunci când există indicii de
încălcare a activităţii legale cu acestea, specialişti din cadrul formaţiunii specializate în
prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului
General al Poliţiei Române se adresează specialiştilor din cadrul Ministerului Sănătăţii care
exercită astfel de atribuţii, potrivit legii, în vederea verificării situaţiilor sesizate.
(4) Verificările se fac în comun de către reprezentanţii celor două instituţii.

CAPITOLUL II
Clasificarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Art. 8
(1) Tabelele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege pot fi modificate
printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau de organismele
europene competente, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

226
(2) Prin modificările prevăzute la alin. (1) nu se poate înscrie o substanţă aflată sub control
naţional şi internaţional sub un regim mai puţin strict decât în condiţiile prezentei legi şi ale
convenţiilor internaţionale.
(3) Plantele şi substanţele nesupuse controlului internaţional care, datorită proprietăţilor
psihoactive, prezintă un risc pentru sănătatea publică se înscriu în secţiunea Plante şi
substanţe aflate sub control naţional din tabelele din anexa la prezenta lege, la propunerea
Ministerului Sănătăţii.
(4) Secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional se actualizează ori de câte ori este
necesar.
Legea 339 2005 stupefiante actualizată prin:
OUG pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a art. 8 din Legea nr. 339/2005 privind
regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, Monitorul
Oficial 855/2011
OUG 6/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope din
10 februarie 2010, Monitorul Oficial 100/2010;

Art. 9
Plantele şi substanţele sunt prevăzute în tabelele I, II sau III din anexă sub denumirea lor
comună internaţională, iar în lipsa acesteia, sub denumirea ştiinţifică ori sub numele lor
comun.

Art. 10
(1) Preparatele sunt supuse aceluiaşi regim ca şi substanţele pe care le conţin şi, dacă ele
conţin două sau mai multe substanţe, sunt supuse regimului substanţei celei mai strict
controlate.
(2) Lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope se aprobă prin ordin al
ministrului sănătăţii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu
publicarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 11
Cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional, prevăzute în
tabelele I, II şi III din anexă, este interzisă.

227
CAPITOLUL III
Cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope
Art. 12
(1) Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei
naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre,
sămânţă şi ulei, în scop medical şi ştiinţific şi numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene
sau a municipiului Bucureşti, pe baza estimărilor anuale stabilite potrivit dispoziţiilor art. 42
alin. (1) lit. e) din prezenta lege şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia.
(2) Cultivarea în scop industrial şi/sau alimentar sau pentru producerea de sămânţă a plantelor
ce conţin substanţe aflate sub control naţional sub limitele stabilite prin normele metodologice
de aplicare a prezentei legi se autorizează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a
municipiului Bucureşti.
(3) Furnizorii de seminţe de canabis şi mac opiaceu au obligaţia de a livra asemenea seminţe
numai către deţinătorii autorizaţiei de cultivare.
(4) Cultivatorii de canabis şi mac opiaceu autorizaţi au obligaţia de a însămânţa terenurile
deţinute numai cu seminţe din soiurile înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor şi hibrizilor
de plante de cultură din România sau în Cataloagele Comunităţilor Europene, produse de
unităţile autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin autorităţile
teritoriale de control şi certificare a seminţelor.

CAPITOLUL IV
Producerea, fabricarea şi distribuţia plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi
psihotrope
Art. 15
(1) Desfăşurarea activităţilor de producere, fabricare, depozitare, comerţ, deţinere şi
distribuire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este interzisă fără
autorizaţia eliberată de Ministerul Sănătăţii.
(2) Eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1) se face după
verificarea spaţiului, personalului şi mijloacelor tehnice destinate desfăşurării operaţiunilor
solicitate, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Autorizaţiile pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) sunt eliberate dacă utilizarea
plantelor, a substanţelor şi a preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă este limitată

228
în scopul utilizării în industrie sau pentru producerea de sămânţă, precum şi pentru uz
medical, ştiinţific sau tehnic.
(4) Încetarea activităţii, precum şi orice modificare a situaţiei care a justificat eliberarea
autorizaţiei se notifică autorităţii emitente, înainte de a fi efectuată, în termenul şi în condiţiile
stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Valabilitatea autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1) nu poate
depăşi termenul autorizaţiei de funcţionare.

Art. 16
(1) Ministerul Sănătăţii aprobă pentru fiecare an cantităţile estimate din diferite substanţe şi
preparate pe care orice cultivator, producător, distribuitor, importator sau exportator autorizat
are dreptul să le cultive, să le producă, să le fabrice, să le importe ori să le exporte. Aceste
limite pot fi modificate, dacă este necesar, în cursul anului.
(2) Orice producător sau importator autorizat are dreptul să producă, să fabrice sau să importe
numai cantităţile de substanţe şi preparate necesare operaţiunii aprobate.

CAPITOLUL VII
Utilizarea medicală şi distribuţia substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Art. 34
Farmaciile cu circuit deschis, farmaciile cu circuit închis, cabinetele medicale în specialitatea
medicina de familie, precum şi centrele de tratament pentru toxicomani îşi desfăşoară
activitatea cu plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, în baza autorizaţiei de
funcţionare, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 37
(1) Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai
pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
(2) Prescrierea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelul II din anexă se face pe
formulare speciale, securizate, sau în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat,
destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare, în
condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Prescrierea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelul III din anexă se face pe
formulare care se reţin la eliberare, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

229
(4) Eliberarea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă, fără
prescripţie medicală, este interzisă, cu excepţia preparatelor prevăzute în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi, în baza art. 6 alin. (2).

Art. 38
(1) Plantele şi substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă pot fi prescrise pacienţilor în
conformitate cu prevederile art. 37, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate
industrial sau în farmacie, de către:
a) medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele metodologice
de aplicare a prezentei legi;
b) medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau
psihotrope prevăzute în tabelul II din anexă pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza
prescripţiei medicale.
(3) Medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, obţinute pe bază de
prescripţie medicală, rămase neutilizate, vor fi distruse conform procedurilor stabilite prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 39
Modalitatea privind prescrierea şi eliberarea preparatelor farmaceutice prevăzute în tabelele II
şi III din anexă, precum şi modelul formularelor sunt prevăzute în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

Art. 40
Este interzisă deţinerea, în orice scop, a plantelor, substanţelor şi preparatelor prevăzute în
tabelele l, II şi III din anexă, în afară de cazul în care este autorizată, potrivit prevederilor
prezentei legi şi ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

CAPITOLUL VIII
Obligaţii ale persoanelor autorizate să efectueze operaţiuni cu plante, substanţe şi
preparate care conţin substanţe stupefiante şi psihotrope
Art. 48
Distrugerea substanţelor şi preparatelor identificate ca necorespunzătoare calitativ de către
persoana juridică autorizată sau de Agenţia Naţională a Medicamentului, după caz, cu termen
de valabilitate expirat ori care au fost returnate, se efectuează de către o societate autorizată,

230
în baza aprobării de distrugere emise de Ministerul Sănătăţii şi în prezenţa unei comisii
constituite în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAPITOLUL X
Sancţiuni
Art. 50
În cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent şi grav
pentru sănătate, autorităţile sanitare vor adopta măsurile de precauţie, care vor consta în:
a) blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă şi interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice,
formulelor magistrale şi preparatelor oficinale, precum şi suspendarea activităţilor, publicităţii
şi închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
b) suspendarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare
clinică sau pentru cercetare pe animale.
Art. 52
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează, după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), art. 37 alin. (2)-(4) şi ale art. 44-46, cu amendă
de la 200 lei (RON) la 1.000 lei (RON);
b) nerespectarea prevederilor art. 43, cu amendă de la 500 lei (RON) la 2.000 lei (RON);
c) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (4), ale art. 47 şi 48, cu amendă de la 1.000 lei
(RON) la 5.000 lei (RON);
d) nerespectarea prevederilor art. 42 alin. (1)-(3) şi ale art. 43, cu amendă de la 5.000 lei
(RON) la 20.000 lei (RON).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul anume
împuternicit din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi
Agenţiei Naţionale Antidrog.
(3) Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.

231
TABELUL I - PLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CU SUBSTANŢE
PSIHOTROPE ŞI STUPEFIANTE INTERZISE, LIPSITE DE INTERES
RECUNOSCUT ÎN MEDICINĂ*)
___________
STUPEFIANTE
1. Acetorfină
2. Acetil-alfa-metilfentanil
3. Alfa-metilfentanil
4. Alfa-metiltiofentanil
5. Beta-hidroxifentanil
6. Beta-hidroxi-metil-3-fentanil
7. Cetobemidonă
8. Dezomorfină
9. Etorfină
10. Heroină
11. 3-metilfentanil
12. 3-metiltiofentanil
13. MPPP
14. Para-fluorofentanil
15. PEPAP
16. Tiofentanil

PSIHOTROPE
1. Brolamfetamină
2. Catinonă
3. 2C-B
4. 2C-I
5. 2C-T-7
6. DET
7. DMA
8. DMHP
9. DMT
10. DOET
11. Eticiclidină
12. Etriptamină
13. N-hidroxi MDA
14. (+)-LYSERGIDE
15. N-etil MDA, MDE
16. MDMA
17. Mescalină
18. Metcatinonă
19. Metil-4aminorex
20. MMDA
21. 4-MTA
22. Parahexil
23. PMA
24. PMMA
25. Psilocină, psilotsin
26. Psilocibină
27. Roliciclidină
28. STP, DOM
232
 29. Tenamfetamină
30. Tenociclidină
31. Tetrahidrocanabinol, izomerii următori şi variantele lor stereochimice:
▪ tetrahidro-7,8,9,10 trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-1
▪ (9R, 10aR)-tetrahidro-8,9,10,10a trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-1
▪ (6aR, 9R, 10aR)-tetrahidro-6a,9,10,10a trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-1
▪ (6aR, 10aR)-tetrahidro-6a,7,10,10a trimetil-6,6,9 pentil-3 6R-dibenzo[b,d] piran ol-1
▪ tetrahidro-6a,7,8,9-trimetil-6,6,9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol-1 (6aR, 10aR)-
hexahidro-6a,7,8,9,10,10a dimetil-6,6 metilenă-9 pentil-3 6H-dibenzo[b,d] piran ol
32. TMA
Sunt supuse aceloraşi reguli şi:
a) izomerii acestor substanţe, cu excepţia cazului în care sunt menţionaţi expres numai
anumiţi izomeri, în toate cazurile în care asemenea izomeri pot exista, conform formulei
chimice corespunzătoare a substanţei în cauză;
b) eterii şi esterii acestor substanţe, în cazurile în care pot exista;
c) sărurile acestor substanţe, inclusiv cele ale eterilor, esterilor şi izomerilor, în toate
cazurile în care pot exista.

TABELUL II - PLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CE CONŢIN SUBSTANŢE

STUPEFIANTE ŞI PSIHOTROPE CARE PREZINTĂ INTERES ÎN MEDICINĂ,
SUPUSE UNUI CONTROL STRICT
STUPEFIANTE
1. Acetildihidrocodeină*)
2. Acetilmetadol
3. Alfentanil
4. Allilprodină
5. Alfacetilmetadol
6. Alfameprodină
7. Alfametadol
8. Alfaprodină
9. Anileridină
10. Benzetidină
11. Benzilmorfină
12. Betacetilmetadol
13. Betameprodină
14. Betametadol
15. Betaprodină
16. Bezitramidă
17. Butirat de dioxafetil
18. Cannabis, rezină de canabis, extracte şi tincturi de cannabis
19. Clonitazenă
20. Coca, frunze de
21. Cocaină
22. Codeină*)
23. Codoximă
24. Concentrat de pai de mac
25. Dextromoramidă
26. Dextropropoxifen*)
27. Diampromidă
28. Dietiltiambutenă
29. Difenoxin
30. Dihidromorfină

233
31. Dimenoxadol
32. Dimepheptanol
33. Dimetiltiambutenă
34. Dioxafetilbutirat
35. Difenoxilat
36. Dihidrocodeină*)
37. Dipipanonă
38. Drotebanol
39. Ecgonină, esterii şi derivaţii care se pot transforma în ecgonină şi cocaină
40. Etilmetiltiambutenă
41. Etilmorfină*)
42. Etonitazen
43. Etoxeridin
44. Fenadoxonă
45. Fenampromidă
46. Fenazocin
47. Fenomorfan
48. Fenoperidină
49. Fentanil
50. Folcodin*)
51. Furetidină
52. Hidrocodon
53. Hidromorfinol
54. Hidromorfonă
55. Hidroxipetidină
56. Izometadon
57. Levometorfan
58. Levomoramid
59. Levofenacilmorfan
60. Levorfanol
61. Metazocin
62. Metadonă
63. Metadonă, intermediar al
64. Metildezorfină
65. Metildihidromorfină
66. Metopon
67. Moramidă, intermediar al
68. Morferidină
69. Morfină
70. Morfină metobromidă şi alţi derivaţi morfinici cu azot pentavalent
71. Morfină N-oxid
72. Myrofină
73. Nicocodină*)
74. Nicodicodină*)
75. Nicomorfină
76. Noracimetadol
77. Norcodeină*)
78. Norlevorfanol
79. Normetadonă
80. Normorfină
81. Norpipanon
82. Opium

234
 83. Oxicodon
84. N-oximorfină
85. Oximorfon
86. Petidină
87. Petidină, intermediar A al
88. Petidină, intermediar B al
89. Petidină, intermediar C al
90. Piminodină
91. Piritramidă
92. Proheptazină
93. Properidină
94. Propiram*)
95. Racemetorfan
96. Racemoramidă
97. Racemorfan
98. Remifentanil
99. Sufentanil
100. Tebaconă
101. Tebaină
102. Tilidină
103. Trimeperidină
___________
*) Cu excepţia preparatelor.
PSIHOTROPE
1. Amfetamină
2. Dexamfetamină
3. Dronabinol (Această DCI desemnează numai una din variantele stereochimice de delta-9-
tetrahidrocanabinol, şi anume (-)trans-delta-9-tetrahidrocanabinol.) Delta-9-
tetrahidrocanabinol şi variantele ei stereochimice
4. Fenetilină
5. Levamfetamină
6. Levometamfetamină
7. Meclocvalon
8. Metamfetamină
9. Metacvalon
10. Metilfenidat
11. Fenciclidină
12. Fenmetrazină
13. Racemat de metamfetamină
14. Secobarbital
15. Zipeprol
Sunt supuse aceloraşi reguli şi:
a) izomerii acestor substanţe, cu excepţia cazului în care sunt menţionaţi expres numai
anumiţi izomeri, în toate cazurile în care asemenea izomeri pot exista, conform formulei
chimice corespunzătoare a substanţei în cauză;
b) eterii şi esterii acestor substanţe, în cazurile în care pot exista;
c) sărurile acestor substanţe, inclusiv cele ale eterilor, esterilor şi izomerilor, în toate
cazurile în care pot exista.

235
TABELUL III - PLANTE, SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CE CONŢIN SUBSTANŢE
STUPEFIANTE ŞI PSIHOTROPE CARE PREZINTĂ INTERES ÎN MEDICINĂ,
SUPUSE CONTROLULUI*) PREPARATE CU SUBSTANŢE STUPEFIANTE
1. Acetildihidrocodeină
2. Codeină
3. Dihidrocodeină
4. Etilmorfină
5. Nicocodină
6. Nicodicodină
7. Norcodeină
8. Folcodin

PSIHOTROPE
1. Allobarbital
2. Alprazolam
3. Amfepramon
4. Aminorex
5. Amobarbital
6. Barbital
7. Benzfetamină
8. Bromazepam
9. Brotizolam
10. Buprenorfină
11. Butalbital
12. Butobarbital
13. Catina*)
14. Camazepam
15. Ciclobarbital
16. Clordiazepoxid
17. Clobazam
18. Clonazepam
19. Clorazepat
20. Clotiazepam
21. Cloxazolam
22. Delorazepam
23. Diazepam
24. Estazolam
25. Etclorvynol
26. Etinamat
27. Etilamfetamină
28. Fencamfamină
29. Fendimetrazin
30. Fenobarbital
31. Fenproporex
32. Fentermină
33. Fludiazepam
34. Flunitrazepam
35. Flurazepam
36. GHB
37. Glutetimidă
38. Halazepam
39. Haloxazolam

236
 40. Ketazolam
41. Lefetamină
42. Loflazepat de etil
43. Loprazolam
44. Lorazepam
45. Lormetazepam
46. Mazindol
47. Medazepam
48. Mefenorex
49. Meprobamat
50. Mezocarb
51. Metilfeno-barbital
52. Metiprilon
53. Midazolam
54. Nimetazepam
55. Nitrazepam
56. Nordazepam
57. Oxazepam
58. Oxazolam
59. Pemolină
60. Pentazocin
61. Pentobarbital
62. Pinazepam
63. Pipradol
64. Prazepam
65. Pirovaleron
66. Secbutabarbital
67. Temazepam
68. Tetrazepam
69. Triazolam
70. Vinilbital
71. Zolpidem
___________
*) Substanţă psihotropă din arbustul Catha edulis Forsk (Celastraceae), popular khat, nu
specia Hippophae rhamnoides L. (Eleagnaceae), cunoscută popular drept cătină.
Sunt supuse aceloraşi reguli şi:
a) izomerii acestor substanţe, cu excepţia cazului în care sunt menţionaţi expres numai
anumiţi izomeri, în toate cazurile în care asemenea izomeri pot exista, conform formulei
chimice corespunzătoare a substanţei în cauză;
b) eterii şi esterii acestor substanţe, în cazurile în care pot exista;
c) sărurile acestor substanţe, inclusiv cele ale eterilor, esterilor şi izomerilor, în toate
cazurile în care pot exista.

237
 BIBLIOGRAFIE

1. Buzoianu Anca-Dana – Farmacologie, vol I, 2002, Editura Medicală „Iuliu

Haţieganu” Cluj Napoca
2. Buzoianu Anca-Dana – Farmacologie, vol II, 2006, Editura Medicală „Iuliu
Haţieganu” Cluj Napoca
3. Craig C, Stitzel R - Modern Pharmacology with Clinical Applications, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004
4. Cristea AN - Tratat de farmacologie, ed I., Editura Medicală, Bucureşti 2005
5. Dobrescu D, Negreş S, Dobrescu L, McKinnon R - MEMOMED 2014, ed. a 20-a,
Ed.Universitară, Bucureşti 2014
6. Dumitraşcu V – Îndrumător de lucrări practice de farmacologie, UMF Timişoara,
2014
7. Dogaru TM, Vari CE, Mărusteri M, Kolcsar M - Farmacologie experimentală,
University Press, 2008
8. Feszt G (editor) – Îndrumător de lucrări practice de farmacologie, Litografia U.M.F
Tg. Mureş, 1988
9. Fulga I.- Farmacologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2004
10. Katzung B – Basic and clinical pharmacology, 12th edition, McGraw, LANGE,
2012
11. Le Bars D, Gozariu M, Cadden S: Animal Models of Nociception, Pharmacological
Reviews, Vol. 53, Issue 4, 597-652, December 2001
12. Luellmann H, Mohr K, Hein L – Pocket Atlas of Pharmacology, 4nd edition, Thieme,
2010
13. Marioara Monea, Sorina Cucuiet, Simona Bengea, Brassai Attila.Curs de
farmacologie, vol I, pentru studenţii anului III medicină. Litografia UMF Tg. Mureş -
1999 (reeditat în 2006).
14. Marioara Monea, Sorina Cucuiet, Simona Bengea.Curs de farmacologie, vol II, pentru
studenţii anului III medicină. Litografia UMF Tg. Mureş - 2001 (reeditat în 2006).
15. Marioara Monea, Sorina Cucuiet, Doczi Zoltan, Ioana Miklosik, Radu
Suciu.Îndrumător de lucrări practice de farmacologie - pentru studenţii de la facultatea
de medicină şi medicină dentară. Litografia UMF Tg. Mureş 2006
16. Mungiu OC (sub redacţia) – Tratat de algeziologie, Editura Polirom, 2002

238
17. Mungiu OC, Jaba IM, Tarţău L – Prescripţia medicală, Ghid practic. Editura Edit
DAN, Iaşi, 2004
18. Popovici I, Lupuleasa D - Tehnologie farmaceutică, vol.1, Editura Polirom, Iaşi, 1997
19. Popovici I, Lupuleasa D - Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Editura Polirom, 2008
20. Popovici I, Lupuleasa D - Tehnologie farmaceutică, vol.3, Editura Polirom, 2009
21. Stroescu V, Constantinescu Corciovei I, Fulga I, Coman OA - Îndreptar pentru
prescrierea medicamentelor. Ed. A III-a. Editura ALL, 1998
22. Rang HP et al: Pharmacology, Seventh edition, Churchill Livingstone 2011
23. Stroescu V, Corciovei CI, Fulga I, Coman OA – Îndreptar pentru prescrierea
medicamentelor. Editura ALL, Bucureşti, 1998
24. Vogel G, Vogel W (editori): Drug discovery and evaluation. Pharmacological assays.
Springer, 1997
25. http://www.anm.ro/anmdm/
26. http://legeaz.net/legea-339-2005-stupefiante/

239