PERIODICE

www.dacoromanica.ro
ALMANAHUL
GRAFICRI
NE
1928

www.dacoromanica.ro
 EDIT URA

UL
SCRISUL ROMÂNESC
OVA

www.dacoromanica.ro
 FATÄ

LMANAHUL
ce de dcurg pentru
fixat
an,
un plan andamblu, urma de
mige o o mai
mai a tiparului Am tradat
pe care mndrepte am
timp orizonturi noi,
amatorilor
Prima ani activitate
a mari rezultate;
lafiunile noi au la
curente
popularizate au pätrund un

area au imitatori;
armonie,

tot
precum
ante, erau
epoci, care unei
complectd a
i-a urmat o oprire oprire care accentuat azi,

www.dacoromanica.ro
 prea mari tntr'o reluare a curd.
cd dituatiunea monetard
care a contribuit mare la
culturd, de o indi-
aproape complectd la o mare parte docietate, pentru
edte artd tmprejurare a fdcut ca
de materiale
de adapteze inferioare graficd.
Sperdm totusri, cd actuala lucruri,
nu fie an dimplu gene-
raid cd
tacepe, dupd care trecem, o erd
prodperitate pentru tiparul

EM. TÄRESCU
Directoral Soc. Scri.ral Românesc"

www.dacoromanica.ro
PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro
 CRONOLOGIA ANULUI 1928

INAINTE DE CHRISTOS.
La anul : Sunt :

55o8 Crearea Lumii, socoteala Bis. räsäritene 7436

4713 apusene 6641
764 Fundarea Romei 272

LUI CHRISTOS.
33 Moartea Mântuitorului Isus Christos .
Descälicarea Romanilor Dacia, sub Traian 1823
Venirea Ungurilor Europa 1098
1171 Venirea Sa§ilor Ardeal
1342 Descälicarea lui Drago§-Vodá Moldova 586
1492 Descoperirea Americei, de Christof
Columb Octombrie) 436
1567 Introducerea Bisericile
Române§ti din Transilvania . . . .
1599 Intrarea lui Mihai-Viteazul Alba-Iulia 329
Unirea Românilor din Ardeal Biserica
Romei (4 Septembrie) 228
1784 Revolutia lui Horia Magnatilor
Unguri din Ardeal 144
1859 Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie) 69
1873 Moartea lui Avram cäpetenia
supranumit Regele Muntilor . . 55
1877 Proclamarea Independentei României
6

www.dacoromanica.ro
La anul : :

Incoronarea doinnitorului Carol 1, ca rege al

României 48
1914 Isbuc. marelui Räsboiu European
1916 Intrarea României Euro-
pean August) 12
1918 Unirea Basarabiei cu Romania (27 Martie) . io
1918 Unirea Bucovinei cu Noemb.) . io
1918 Adunarea dela Alba-Iulia
DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI
Xilografierea de joc 578
1373 Inventarea 555
1399 lui Gutenberg
1440 Inventarea tiparului 488
1456 Asociarea lui Gutenberg I. Faust . 472
1462 Introducerea tiparului Italia de care
Panartz Schweyteym, doi lucratori
ai lui Faust 466
Moartea lui I. Faust la Paris 462
1466 Petru Schöeffer scrisorile lui Cice-
rone cu caractere numite apoi cicero" 462
1468 Moartea lui Gutenberg
1469 Introducerea tiparului Franta de
Michel Freiburger G. Fichet . . . 459
1473 Introducerea tiparului Olanda de
Dierik Martens orasul Aalst
1473 Introducerea tipararului Ungaria prin
tipograful Andrei Hess 455
1474 Introducerea tiparului Anglia prin
drich Corselles 454
1474 Introd. tiparului Spania, orasul Valenta 454

www.dacoromanica.ro
La anul Sunt :

1476 Introd. tiparului Boemia, Pilsen 462

1483 Introducerea tiparului Suedia prin
Schweel 445
1490 Joan Froben toarnä primul nonpareille . 438
1493 Introducerea tiparului Rusia de
George Cremovici 435
Monachul Macarie prima carte pe
. . 420
1540 Celebrul parisian Claude Garamond
tip. Etiene primul garmond" 388
Tipáritura celei române§ti Sibiu 388
1542 Introducerea tiparului Japonia prin
Francisc Xavier 386
Introducerea tiparului Belgradul Serbiei 383
1549 Introducerea tiparului America (Mexico) 379
1559 Prima a lui Coresi 369
Cea carte bisericeascl
de Coresi : teatraevanghelul . 367
1799 Introducerea tiparului Egipet . . . 129
Inventarea presei de fier de Lordul
Charles Stanhope 128
1814 Punerea a primei ma§ini de
tipar de forta aburilor,
de Koenig Bauer
Se construe§te prima de litografie 77
1869 Inventarea matritei de steriotipie din hârtie 59
1884 Inventia Linotyp-ului de Mergenthaler
la Baltimore (S U ) 44
1884 Inventia autotipiei 44

www.dacoromanica.ro
 SARBATORI LEGALE
TREBUIESC TINUTE DE
(MON. OFICIAL No. 131).

Potrivit legii repaosului duminical, stabilimentele

comerciale industriale trebue fie Duminicile
ziva.
de Duminici, urmkoarele legale
sunt zile de repaos, care autoriatile insti-
tutiunile publice particulare sunt :

Anul Nou Ianuarie). Gheorghe (23 Aprilie).

Boboteaza (6 Ianuarie). Maiu.
24 (Unirea io Maiu.
cipatelor). Pomen. Eroilor (24 Maiu).
Primele 2 zile de Primele 2 zile de Cráciun.

ZILELE CAND NU SE JUDECA

7 Aug. Maicii
25 Martie (Buna Vestire). Domnului).
Cele trei zile de 8 Septemb. Maicii
21 Maiu (Sf. Const. El.) D. Maria
24 Maiu Domn.) 14 Sept. (Ziva Crucii).
3 4 (Rusaliile). 8 Noemb. (Sf. G.)
29 (SE Petru Pay.) 6 Decemb. (SE Nicolae.)
9

www.dacoromanica.ro
 N E
SF. VASILE D. i Luni
2 Marti
Marti 3 i8 Miercuri
Miercuri 4 Joi
Joi 5 20
BOTEZUL DOMN. V. 6
SF. BOTEZ. S.
8 23 Luni
Luni 24 M. NAT. a UN.
io 25 Miercuri
Miercuri 11 26
Joi 12 27 Vineri
Vineri
14 29
DUMINICÄ 3o L. SF. V. GR.

www.dacoromanica.ro
 FEBRUARIE
Miercuri
INTAMP. DOMN. J. 2 Joi
Vineri 3 17 Vineri
4
5 19 DUMINICÁ
Luni 6 Luni
Marti 7 21 Marti
Miercuri 8 22 Miercuri
Joi 9 23 Joi
Vineri io 24 Vineri
25
12 26
Luni 27 Luni
28
Miercuri 29

11

www.dacoromanica.ro
 MARTIE
Joi Vineri
Vineri 2 17
3 DUMINICA
4 19 Luni
Luni 5 Marti
6 21 Miercuri
Miercuri 7 22
Joi 8 23 Vineri
Vineri 9 24
10 25 BUNA VESTIRE
11 26 Luni
Luni 12 27 Marti
Marti 28 Miercuri
Miercuri 4 29
3o Vineri

12

www.dacoromanica.ro
 L. SF. PASTI
Luni 2 17 M. SF. PASTI
Marti 3 Miercuri
Miercuri 4 19 Joi
Joi 5 Vineri
Vineri 6 21
7 22
DUM. FLORIILOR D. 8 23 L. SF. GHEORGHE
Luni 24 Marti
Marti io Miercuri
Miercuri ii 26 Joi
Joi 12 27 Vineri
Vineri 28
14 29
SF. D. Luni

13'

www.dacoromanica.ro
 MAIU
M. Miercuri
Miercuri 2 17
Joi 3 Vineri
Vineri 4 19
20
6 21 L. SF. C-TIN EL.
Luni 22 Marti
Marti 8 23 Miercuri
Miercuri 9 24 J. DOMN.
NAT. a IND. J. 10 25 Vineri
Vineri
12 27 DUMINICA
28 Luni
Luni 29 Marti
Marti 3o Miercuri
Joi

11

www.dacoromanica.ro
 IUNIE
6
2 17
DUM. RUSALII. D. 3 Luni
SF. TREIME L. 19
5 Miercuri
6 21
Joi 7 22 Vineri
Vineri 8 23
24 D. NA$T.SF. ION BOT.
Luni
26 Marti
Marti 12 27 Miercuri
Joi
Joi 29 V. SF. PETRU P.
Vineri

VI
15

www.dacoromanica.ro
DUMINICÄ Luni
Luni 2 17 Marti
Marti 3 Micrcuri
Miercuri 4 19 Joi
Joi 5 20 V. SF. PROOR. ILIE
Vineri 6 21 Sâmbätä
7 22
8 23 Luni
Luni 24 Marti
Marti io 25 Miercuri
Miercuri l 26 Joi
12 27 Vineri
Vineri 28
14 29
3o Luni
Marti

VII

www.dacoromanica.ro
 AUGUST
Miercuri Joi
2 Vineri
Vineri 3
4 19
5 20
SCHIMB. LA L. 6 21 Marti
Marti 22 Mier
Miercuri 8 23
Joi 9 Vineri
Vineri io 25
11 26 DUMINICA
12 27
Luni 28 Marti
29 M. T. CAP. SF. ION B.
AD. M. DOMN. M. 3o Joi
Vineri

VIII

17

www.dacoromanica.ro
 SEPTEMBRIE
2 17 Luni
Luni 3 Marti
19 Miercuri
Miercuri 5 20
Joi 6 21 Vineri
Vineri 7
NAST. M. DOMN. S. 8 23 DUMINICÄ
24 Luni
Luni io
Marti 26 Miercuri
Miercuri 12 27 Joi
28 Vineri
SF. CRUCI V. 29
3o

Ix

www.dacoromanica.ro
 OCTOMBRIE
Marti 2 17 Miercuri
3 Joi
4 Vineri
Vineri 5
6 21 DUMIN
D 7
Luni 8 23 Marti
9 Miercuri
Miercuri 10
Joi 11 26 V. SF. DUMITRU
Vineri 12 27
3 28
CUV. PARAS. D. 14 29 Luni
Luni 3o Marti
Miercuri

19

www.dacoromanica.ro
 NOEMBRIE
Joi i
Vineri 2 17
3
DUMINICA 4 19 Luni
5 Marti
Marti 6 21 M. INTR. IN BIS.
Miercuri 7 22
SF. ARH. G. J. 23
Vineri 9 24
io 25
26 Luni
Luni 12 27 Marti
Marti 28 Miercuri
Miercuri 14 29 Joi
Joi 15 3o

XI

20

www.dacoromanica.ro
 DECEMBRIE
2 Luni
Luni 3 Marti
Marti 4 19 Miercuri
Miercuri 5 20 Joi
SF. NICOLAE J. 6 21
Viner; 22
8 23
9 24 Luni
Luni 10 25 M. NAS. DOMN.
26 M. SOB. NÄSC.
Miercuri 12 27 J. SF. ARH. TEFAN
Joi 28 Vineri
29
3o
Luni 31

XII

21

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE
Pentru
Pentru Austria toate
MAJORAREA LOR DELA Interiorul C..Slovacia
Italia celelalte
IANUARIE României Polonia

i B. i B. i B.

1. 0 scrisoare simplä la grame :

In interiorul unei comuni . . . 4
b) Pentru alte 5 7
2. 0 carte simplä . . . 2 6
3. 0 carte poqtalä . . . 3 4 5o 6
4. 0 carte speciali
litari, grade inferioare . . .

5. 0 carte räspuns plätit . 4 9 12

6. Imprimate ordinare de
grame 2 2
didactice, literare i tiintifice,
inclusiv prospectele cataloagele de
turä librärie de 5o grame câte . 2 2
8. Ziare qi publicatiuni periodice . . 25 2 2
Imprimatele de sub 8 pentru
au convenit la o reducere
9. Imprimate relief pentru orbi, de
grame sau fractiune . . 2 2
o. Hârtii de pânä la grame . 5 10
pentru surplus de grame
fractiune 2 2
Probele de la gr. 3 4 4
pentru surplus de grame
fractiune 2 4
Francarea tuturor corespondentelor este
obligatorie. depuse nefrancate cad
rebout la origini. Cele francate
se la destinatie dublul insu-

22

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE Pentru Pentru
PO$TALE tru Austria
Interiorul C.,Slovacia toate
Italia celelalte
României Polon a
MAJORAREA LOR DELA
IANUARIE 1927 i B. i B. i B.

12. Taxa de recomandare 10

taxi se pe cele de
sub No. 1-11.
Taxa de primire la
tele recomandate :
a) Cerut momentul depunerei obiec-
tului o 10
b) Cerut ulterior depunerei obiectului o 20 20
Taxa unei foi de reclamatiune . o
15. Taxa de identitate . 40
Suprataxa pentru obiectele adresate
Poste-restante 10 10
17. Suprataxa pentru obiectele
trate prezentate Duminicile legale . 5
Taxa de pentru obiec-
tele care se depun din insuficient
francate 2
4 4
Se trateazá ca nefrancate obiectele care
au un de francare, totusi tim-
brele aplicate pe ele nu reprezintä putin
taxa de francare pentru prima unitate de
greutate.
19. Taxa timbrului de asistentä - 25 - --
Toate birourile postale debitele de timbre Bunt obligate ca
qi
publicului actualele externe de a lei, francate complect
anume lipind pe ele pe taxa Incrustatä un timbru
mobil de leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia,
Polonia, Ungaria) de lei, sunt destinate
pentru celelalte e.

25

www.dacoromanica.ro
 SISTEMUL PUNCTELOR
TIPOGRAFICE
(SISTEM NORMAL, NUMIT DIDOT).

1 metru 29 2660 puncte tipografice

1 punct tip. 0,376 nl.
6 puncte == nonpareiHe
7
8 = petit
9 = borghis
lo garmond
12 = cicero
14 = mitel
tertia
20 = text
24 = dublu cicero
28 ,, == dublu mitel
32 = canon mare
36 = 3 cicero
40 (missal mic)
48 4 cicero (missal mare)
6o cicero (sabon)
metru 221 cicero petit
4 cicero un quadrat (48 puncte).
io kgr. contine nonpareille,
12.000 petit, borghis, garmond 63oo
Inältimea (normalä) este 62 2/3 puncte tip.
sau 22.566 milimetri.

24

www.dacoromanica.ro
 FORMATELE DE HÂRTIE

Däm mai jos dimensiunile hârtiei tarä :

Formatul No. 42 X 68 centimetri.
76
84 ,,
77
,,

12 96
Semi-cartonu se de obicei pe formatul de
35 x 45, cartonul (alb sau colorat) pe formatul de 5o 6o
cm. diverse greutäti. In alte täri mai ales Ger-
mania, formatele de sunt reglementate pot avea
urmätoarele formate : .
Formatul No. 33 42 centimetri.
43
45
48 ,,

6 = 42 x 53
56
59 ,,
,, 64
65 ,,
,, ,, 68 ,,
12 78
Cärtile postale au formatul conventional de 9,2 X 14,2
stabilit de Uniunea
25'

www.dacoromanica.ro
 LEGEA EXEMPLARELOR
OBLIGATORII
Monitorul Oficial" No. 205, din io Decemvrie
1923, urmatoarea modificare a legei din
Martie 1904 :
Proprietarul oricarui atelier de arte grafice : tipo-
grafie, litografie sau procedeu de arte grafice este
obligat din carte, brosurg, revistä, ziar,
note muzicale, hartä geograficg, planuri, stampe, portrete,
tablouri, foae reproducere,
exemplare bibliotecii Academiei române din Bucuresti,
exemplare bibliotecii Universitgtii din Iasi,
bibliotecii Universitätii din Cluj, bibliotecii Universitätii
din bibliotecii Ateneului bibliotecii din
un exemplar fundatiunii Universitare
Carol I" din Bucuresti Asociatiunii pentru cultura
literatura poporului din Sibiu.
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie fie
complecte executate pe aceiasi hârtie sau material de
aceiasi calitate, ca cele cari se pun comerciu sau
se predau autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorirei
acestei legi, imprimatele cari reprezintg, bani, hârtii de va-
loare toate acele de caracter oficial cari vor
fi declarate ca atari de respective. Obligati-
unea de a exemplarele legale pentru ziare,
reviste tipgrituri periodice din aparitiunei
pentru celelalte ; brosuri, etc.,
ce vor fi terminate. Tipografii sunt a
cu aceste pachete o chi-
doug exemplare".
26

www.dacoromanica.ro
PARTEA LITERARÁ

27

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATIA CARTILOR

De: GA

I.

NCEP aceste pagini prin semnalarea ilustratiei,

cu totul deosebite, din
a pe anal 1837,
din insärcinarea guvernului muntean, la Buda,
tipografia harnicului priceputului ferlegär" Za-
haria Carcalechi.
Textul e foarte bogat, cuprinzänd lista complectä a
tuturor dregätorilor la scriitorii" din secsii", la
cinovnicii sau comisarii ce se de cätre depar-
tamenturi feliuri de cerceari ale Statului" la politai-
comisarii" de la väpselele" Bucure§tilor, apoi socoteala
importatiei ecsportatiei" pe relatia" lui Miha-
lachi Ghica, Mare le Dvornic din läuntru", o descriere
a Romaniei sau Terii-Romäne§ti, de pro-
ferul Genilie. El e împodobit cu portrete
doi autori : pe de o parte Gheorghe Leca (säpätorul e
un M. A.), care a lucrat pentru Biblioteca
neascr a aceluia§i Carcalechi de la care avem un
Grigore Ghica, un Alexandru al II-lea (Ghica), Domnul
28

www.dacoromanica.ro
 functiune, un Grigore nu e altul
Cehul Anton de care, acum ani, se ocupa
d. Gh. Oprescu, Omagiu lui N. (p. 231 urm.),
arätând cum acest portretist, Ceh din Banat, näscut
Becicherecul-Mare la 1794, student la Milan,
al Italiencei Antonia Formenti, a trecut din Pesta la Bu-
curesti pe la a fost dincolo de
margenile zugräviei de al lui Nicolae Grigorescu
(moare abia la De la dânsul avem frumoasele
chipuri ale lui Alexandru Filipescu, ministru al
lui Grigore Filipescu, foarte caraghios, haine ruso-
europene, cu tupeu, musacioare suptiri favorite, al
lui Alexandru ministrul de Finante - un exem-
plar, poate originalul, la d. profesor Gheorghe

Am cum, de la o vreme, cam de pe la

de decade. Vechii xilografi nu mai lu-
altii nu vin iea locul. Pentru multele romane
care se tipäresc acest timp se imprumutä cliseele din
sträinätate, sau mai se de-acolo, de-a
dreptul, plansele.
Ca o interesantä curiositate bibliograficä aceste
timpuri lipsite de interes e din
al lui V. A. El cuprinde ca ilustratie, che-
nare de costum popular, pe mediocre,
frumoase schite, ca lucrarea de omagiu a care
Doamna Elisabeta: solia turceascA la a lui Aman,
interesantul Turc, ocupat cu ciubucul lui, al lui
delicate ale Mirea, fetele de la tarä de
Emanuel Marieta Panaiteanu de C. D. Stahi,
29

www.dacoromanica.ro
trâna de modä veche portretul lui Eliad de C. D.
Stäncescu, de peste Dunäre semnate Muntureanu.
Foarte frumos e chipul de Turc, nesemnat, de la pagina
141 (sä nu Grigorescu? la tablä e trecut: X").
Se o serie a portretelor domnesti,
autentice false.

Ilustratia o reclamä neapärat anumite genuri

de publicatii : ziarul sau cartea cartea
lux dau
1. Ilustratiile din de la 1877-78-al lui Weiss
ca al lui Grandea, - datorite unei gräbite xilo-
grafii de lui Cazzavillan se
mai jos inseiläturile lui copiläresti. Sfortäri artistice
va face abia anii din
Caricatura Ghimpelui lui Nichipercea a fost
intrecutä de altor generatii. Ea a trecut Per-
sau Bobîrnacul, ca sä la paginile ochioase,
violent colorate, ale mai ales la expresivele
desemnuri ale relevate une ori presa
sträinä.
Dupä Räzboiul" apare la 1882 revista ilustratä
pentru familii a lui Frédéric Damé, Cimpoiul. Ea dä,
aceiasi asprä xilografie chipuri de personaliati
marcante din lumea. In cea mai mare parte
aici avem a face cu lucruri de de
e vorba de a se ilustra un roman, xilograful
neexperient ca Jurnalul pentru din Iasi, al
chiului mieu dupä Emanuel Arghiropol, o
caricaturä. Ele trimet la alt gen de ilustratie,
30

www.dacoromanica.ro
miserabil stricätor de gust : acela din de
ditele romane fascicule. Unele din
tipice, seci, dar destul de ingrijite, poartá isalitura
tistului : Germanul Reis, care la portrete
la alte desemnuri. un A. Weidlich, de la firma
xilografia C. colo, ca n-1 3o,
xilografiei, e neobi§nuit de finä.
Nu e mai bunk ilustratia foilor de dincolo, dupá
care am cules Istoria Românilor pentru carica-
turile represintând pe Kogälniceanu luptä cu boierii
cu cAlugärii greci.
La Ia§i, timpul refugiului, un foarte talentat pictor
räpit prea räpede artei Horatiu Diinitriu,
printr'o tehnicä specialä un relief extraordinar
portretelor sale.
2. Calendarele, din ce in ce mai bine ilustrate, ale lui N.
D. Popescu au bune parte luate de aiurea (ca
pentru cäsätoria printului Ferdinand), parte in fototipia,
din ce in ce mai care exclude pe artist.
incercare, grosolanä, de a introduce cromo-
litografia, se baomelor al legen-
populare, pe publicat de N. D. Popescu ; ele
nu nicio iscäliturä.
3. Când, la sä aparä a lui
Hasdeu, ea nu numai mecanice din
atelierul lui Socec Teclu, dar schite artistice, de I.
Georgescu, sculptorul, de Delavrancea, ce aceastä
luxoasä publicatie ajunse cadä coloratia trivialä a
copertii in portretul de fototipie.
Cea revistä de artä bine ilustratä,
n'a E o totalä schimbare a gustului de la
la ilustratiile, de un modernism artificial, du-

www.dacoromanica.ro
reros cäutat, din andirea, revista taberei inaintate" a
scriitorilor artistilor nostri, sau une ori din
literar, care a dat totusi pretioasa ilustratie a d-lui
Tonitza.
4. Admirabila Carte a Profesorilor Asociati,
de Socec, n'avea ilustratii. alta de
care se Intrebuinta pe vremea mea clasa a patra a
scolilor primare, cuprindea multe dar
luate din manuale sträine.
Cele de ilustrate au fost a lui
Miron Florentiu mai ales a lui B. Secäreanu, care
unele figuri domnesti ce se par inedite,
foarte bunä executare la Viena. Acum vre-un an, se
pe un ridicat, cliseelor.
cärtii lui Tocilescu consistä din valoare
de
5. Un pictor polon, Rola Piekarski, o
säteancä din Gorj, pentru revista din Târgul-
Jiiului, apoi pentru editurile Minervei" lui Gheorghe
Filip, aträgätoare coperti culori, dintre
care una, plinä de poesie, aceia cälugärul umbra
mänästirii, pentru Sate aceia pentru
chipari icoane reprodusä Grafica
.
De la cele d'intâiu se aseazä fruntea
ilustratorilor de cärti ai epocei noastre d. D. Stoica.
Dupá unele frontispicii Buletinul Comisiunii Monu-
mentelor Istorice" el vädi nu numai o extraordinará
memorie visualä o stäpânire a liniei, dar
scenele de räzboiu, istorice, o puternia ima-
ginatie creatoare. Dupä ce-si larg aceste mari
revista mea Floarea Darurilor -
32

www.dacoromanica.ro
 Ghica
Gb. Leca

www.dacoromanica.ro
 Alexandru
Leca

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Filipescu

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Dintr'un calendar

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
care a procedat-o, n'a avut decât anul al repro-
istorice -, d. Stoica Litoria
nilor pentru un numär de desemnuri,
pe de adevärate, pe de vii. S'au uitat de
caricaturile lui politice din Neamul romänesc" politic,
care, ideia fiind datä, originalitatea artistului e
Frontispiciile simbolisind lunile din Calendarul Nea-
mului Românesc" deosebit de frumoase 1).
materie de cärti de unele din cärtile Reginei
Maria se disting printr'o foarte ingrijitä Prin-
cipesa Elisabeta a colaborat ea la una
din de Nou tehnica obisnuitä
a unor asernenea publicatii. Nu se pot de ajuns
unele incercäri de bogatä ilustratie a cärtilor datorite
pictorului Teisanu.
D-ra Nadia Bulughin, märitatä Grosman, a fäcut
Rusia studii speciale de ilustratie a
din ce ce mai puternic de curentele mo-
derniste, ea de la ele numai ce poate
da o notä originalä unei inchipuiri delicate, potrivitä
mai pentru interpretarea basmelor. Dând impresia
xilografiei prin distributia sigurä a
de alb negru, d-ra Bulughin
de o viatä puternicä figurile banalisate prin simple
reproductii de De relevat de gingasele
frontispicii din editia in-12 a lui Eminescu. träsäturä
mai putin caracterisatä deosebeste
semnurile d-rei Brätescu.

i) Reproduse acum Introduction la connaissance de la Roumanie et

des Roumains".

www.dacoromanica.ro
 De:

heist im griechi-
schen das es hat
liche Ehren erlangt, nicht nur
in Form der Bibel '
ril 1927. - Gerhart
Hauptmann.
VHIAR vesminte smerite cärtile sunt prie-
cei mai credinciosi - Arta cärtei
temeinicä prietenie cländu-i
demnitate, farmec frumusetä. gräit'a profesorul
von Harnak, unul dintre obläduitorii expozitiei Cärtei",
puternica manifestare dela târgul din Lipsca tinut
toamna acestui an.
Lucrätorii tipografi prin munca arta vor sä
ceia ce poporul german a pierdut pe câmpul de
bätaie. - Figura lui Beethoven, Kant, Gcethe sau Schiller
pe timbrele expozitia hârtiei" la Drezda
aceia a cärtei" despre care am vorbit, sunt-inainte-
mergätoarele armatei de vederea acestui tel. -
E ofensiva culturalä a Germaniei toiul ei.
Toti figureazá lunga listá de
- Max Lieberman,
noscutul pictor, are ca Geleitwort" convingerea
a trebuie
nutul ei, pentru a ne da un tot armonios.
34

www.dacoromanica.ro
 Autorul dramatic, a cärui cuvinte motto"
la acest articol, alt protector, considerg cartea ca o
materializarea spiritului care duce prin veacuri
gândirei omene§ti.
Nu numai Germania, dar in alte multe
e o názuintá necontenitä de a da moderne ve§tmânt
potrivit coprinsului ei.
In cuvântul-inainte pe care Paul Valéry
pentru revista et ne spune
spiritul scriitorului se oglinda pe care i-o
tiparnita. -0 carte intereseazI
chipuri Prin prin cum academicianul
francez nume§te calitatea putintei de a unui
text. De aceia el considerg o carte materialmente
nu numai atunci când e dace la dar mai ales atunci
când privind'o, odihnindu-ti sufletul, te multume§te.
La aceasta räspunde publica-
: Grafica Intemeierea, acum o la
Bucurqti, a ucenicilor din arta este
un pas Datoria este de a sprijini
crutare aceste manifestäri.
Prilejul se Trei pasiuni au domi-
nat viata lui Dante : Dwnnezeu,
dece mi se pare totul intemeiatä grija care
se organizeazg sectiunea româneascä a cärtei la expozitia
Trienall" care va avea artei italiene,
ora§ul care forma una din pasiunele lui Dante.- Dacg
primävara anului 1928-ne prilejul sä ne manifestäm
o sectiune Anglia, Italia Spania, am
imitând pilda altor State, viitor un pavilion
chiar, va adáposti permanentá gândurilor
aspiratiunilor poporului românesc.

www.dacoromanica.ro
 Mergând mai departe näzuintele mele, socot va
folosi tärei participarea la expozitie dela
care va avea acest an e de nevoie de
a se propunerea pe care V. a
revista Grafica din 1925 ca o expozitie nationald"
a cärtei dea putinta selectiunei arta tiparnitei
ar forma o lature a muzeului Muncei
Nationale la a cärui stärui, de menirea
pe va avea arätarea cu care am avut
de luptat pe care le-am decursul vremurilor.
Dacä anul 1927 am avut durerea ca catalogul
unde erau aproape toate Statele din lume care-si
arätau la Lipsca cärtile bune frumoase, nu
sesc la ordinea alfabetica Polonia Soviete, tara
noasträ, am nädejdea prin osârdia tipografilor
stäruinta intelectualitätei sä putem figura noi
azi printre popoarele care se arta cärtei, cartea care
pästreazä comorile trecutului, prezentului
viitorului omenirei

56

www.dacoromanica.ro
 IN JURUL
PROBLEMEI BIBLIOTECILOR
PUBLICE
De: SIMIONESCU-RÍMNICEANU

când Apus s'a dezvoltat o a creärii,

asortArii administrArii bibliotecilor publice,
la noi, unde obisnuit bibliotecarul e confundat
cu'n arhivar, organizarea acestor biblioteci e
seama ingeniozitAtii acestuia din urmä.
nu tocmai prin prkeperea de a
pentru viitorime manifestärile tipärite ale actualitAtii,
rezultä primul din neglijerea complectä a dura-
materialului tipAriturile ce se
inmagazineazä, cu pretentii de perpetuitate, mate-
rialul de hârtie utilizat nu poate resiste nici un
E excesul de intrebuintare de hârtie din pastä de
lemn, care face sä moarä chiar arhivele noastre,
joritatea actelor scrise pe hârtia inferioarA de azi,
putând sä dureze nici la prescriere.
In cu lipsa unei educatii bibliotecare,
neglijerea executiei tipografice care
cartea romaneascä, ea Rind drept un ziar
chip de volum, ce se tae cu coama mânei
nu se pästreazA dupä citire; cartea, prin carac-
terul ei de unealtä permanentä a intelectului, ar trebui
37

www.dacoromanica.ro
 durabilitatea, cu aerul select demn a
tot ceia ce, in raport cu sufletul, tinde se nemureascg.
Din acelea§i motive, moda bibliotecii cas-
nice interioarele in casa necu-
noscându-se mobila care cartea, de§i tot acolo
mobilierul Louis XV e de rigoare, salon
de receptii, care zilelor onomastice e
facând functie de
In ce prive§te bibliotecile publice ele au la noi ca
prim adversar pe editori, aceasta cred ele
concureazg desfacerea de§i a dovedit
tocmai de stimuleazg cea mai mare
In realitate bibliotecile noastre publice nu pot face
nid bine, nici editorilor, atâta timp tocmai pu-
tingtatea a alarmat recentele de
culturalg. cele ce sunt, inzestrandu-se cerute
in dar, cel mai inutil material livresc, acela pe
care editurile nu-1 pot desface, in nefrequen-
tarea nu e o a publicului, ci a asorti-
mentului acestor biblioteci.
Ca avem biblioteci populare in toate ora§ele, e
de nevoe mai se determine, ce de
trebue sä o atare bibliotecg, apoi se pro-
voace acestor spre a putea
toate centrele.
In planul acestor biblioteci, gradate mijloacele
de inzestrare nivelul, preocuparea orientarea
culturalg pe care poate o un anumit centru,
trebue sä se stabileascg proportia ce trebue ocupe
literatura de lucrgrile de popularizare
cele de aplicatii practice, evitandu-se gre§ala pe care o

www.dacoromanica.ro
fac deosebi liceele cu literare, unde
elev se exerseazg poet, sau critic, celelalte
disciplini ramuri sunt neglijate ca neexistente.
tot cazul, cum presa noastrá nu nici un
interes chestiunilor culturale, rubrica aceasta
dintaa ultimului dintre redactori acesta tratand-o cu
mai atentie de rubrica sportivg, e de nevoe
a anticipa crearea bibliotecilor publice cu o mare
Magazin, care materilul cel mai variat,
mai colaborare, interesului tuturora;
asemenea avantajul prezentând
chestiunile mai diverse sileste oarecum a parcurge
ce iese din specialitatea astfel contribue,
mai mult chiar de bibliotecile populare, la stimularea
ahmentarea culturei generale.
De fapt azi revistele sunt singurul organ care
cultural provincia cu Capita la. Revistele noastre au
defectul genere sunt prea exclusiv literare, a
pretinde oräseanului nostru fie abonat la reviste
din alte specialitgti, e dezacord cu nivelul
tural al celei mai mari din populatia oraselor
noastre. Deasemenea revistele noastre o
ingratä nu numai din pricina celor mai
multi care li se dar chiar pornesc din
tiuni mai meritoase sunt sustinute de reale competinte.
(Cazul revistei de popularizare Natura"),
ele sunt condamnate nu reziste, mai ales din cauza
imposibilitätii de a abonamentele, de la acei care
le primeascg.
legiferare, ca abonamentele revistelor,
li se prescrie anume dovezi de seriozitate, fie
direct prin oficiile la urmärite tot de

www.dacoromanica.ro
acestea, ar pune acestui nefast pentru
de a culturei.
de asemeni vremurile care se
va de nu
azi lume pe cititori prin propriu zise,
ci ei sä fie tentati prin revistele rezuma-
tive, cu cuprins variat atractive printr'o bogatä
ilustrare, ca apoi sä ajungä, timpul cititori de
putin consulte de specialitate
chestiuni ce s'ar prezenta care le hpsesc
orientarea.
Pentru unor astfel de
blioteci, e de nevoe se contopeascg laolaltä bibliotecile
liceelor, inceputurile de biblioteci populare,
biblioteci care sä trecute de comune
bugetul sprijinite plus cu mijloace obtinute prin
colecte de ; opera bibliotecarului se
de la prin selectionarea la care va
colectiile de preluat, excluderea cärtilor marde
mai utilä bibliotecilor, de pästrarea
atmosferg de cavou.
Cum putini aceia care cred cultura
cu cartea däruitä, sau impusä, se
genere luminarea satelor tot de la
bibliotecilor cadrul rural.
De fapt nu e ban mai intrebuintat scop
cultural, de prin care se
biblioteci sau case de citire la sate.
Taranului nostru mediul casnic care
reculegerea pe o carte, sätenii iarna
cu animalele) utilajul cum e masa,
scaunul, lumina, condeiul ; dar mai ales lipse§te
40

www.dacoromanica.ro
curiozitatea de a cäuta carte, cartea care sä
corespunda lui. Se vorbeste de casele de
citire nimeni nu de a compune, sau
compila, tot cazul de a selectiona, ce pot intra
de bibliotecä. Când e vorba de pentru
bibliotecile se recurge stereotipic la Creangä
Ispirescu, pe la alcätuirea unei populare,
care sä taranului pe scurt pe
la tot ce poate vrea afle, nu se nimeni.
Cultura nu de la casele de citire, ci
asemenea culturei care se pe liceu,
cultura ruralä trebue sä purceadä. din
tot restul initiativei extrascolare extindä
tiunea acestor gimnazii libere
Functionarea de adulti sä nu fie
numai seama invätätorului, care e
merat de numärul copiilor ce trebue sä carte, ci
se poate cu crea un serviciu ambulant al
ventilor normale, care timp de un an
solvire, obligati timpul iernii
conformitate cu un program bine determinat, acest fel
de cursuri mai multe sate. S'ar obtine pe aceastä
cale o reactiune hibernarea vietii s'ar pro-
voca tärei de viitorii
schimb de impresii corectare a limbei de barbarisme
dialect, dar mai ales s'ar realiza cel mai important
rezultat pe instructiei, tinând seama de entu-
siasmul acestor tineri, la inceputul carierii de apostol
cultural. ceia ce nu ar ajunge implineascä acesti
tineri culturali, complecteze

$coala de adulti, ca celelalte initiative culturale

41

** www.dacoromanica.ro
nu trebue de scop, inoculeze tgranilor
no§tiinti teoretice, ci trebue fie practice de
civilizare, schimband conditiunile de ale tgranului
deopotrivg in ce confortul higiena ca
ploatarea muncii sale. Dintr'un sentimentalism romantic
se depildä pgstrarea portului rustic la sate,
a tine seama ce-1 caracterizeazg e permanen-
adaptarea la necesitatile vremei preistorice,
prin urmare acest port uniforma pe care o
timpul serviciului militar e
ca descântec vaccin.
A idealiza viata noasträ tocmai ce
are ea mai primitiv, e o mai ales civilizatia
se cu necesitatilor nu dinteo
de pretentiuni pentru confort sau alte satisfactii
mai nobile; dacä totu§i aceastä retinere se
cu o austeritate, nu se uite atâta timp
ea persista, va massa
situatie, care ea nepretinzand nimic de o
de un rendiment de o va lipsi
de stimulul spre un efort, deci nu poate progreseze.
Vrând sä se conserve traditiunea chiar formele ei
exterioare, totodatä sä se dea forme mai civilizate vietii
rurale, se tgranului dinteodatä contrarii,
el se tot ce din
cärturari care iau omului poarta din sub
cuvânt e de artä superioarä, o duc muzeu, ii
desc sat o chip de de fabricg,-o monstruo-
zitate ca ca adaptare la mediu la scop, -
e o fericire felul acesta de a nu exercita
nici o influentä asupra satelor, casa tgranului continue a
se cel putin cu bunul simt ancestral.
42

www.dacoromanica.ro
 Intre pitorescul casei necesitatea unei
intrebuintäri utile a lungilor seri de iarnä nu
compromis. Procesul acesta nu trebuie
solutioneze täranul cum o el, ci revine pe dea
ocarmuitorilor ce pretind se intereseazä de soarta sa.
Prin urmare cultura la sate sä lämurirea
conducatorilor ce fel de voesc apoi toatä
ganda culturalä civilizatorie fie indreptatä aceastä
directie, indiferent de ce se din traditie (cazul
Turciei) ce se intrevede un viitor mai fericit. Atunci
numai se va trebuie sä se dea cärti la sate
care cärti se la säteanului ; atunci
va putea interveni eficace invätämântul intuitiv prin
proectiile cinematografice, a obliga ca azi, pe
skean, sä deodatä forme pe care le desparte
douä mii de ani de evolutie. (Alimentarea cu mämäligä
fasole asemenea meiului preistoric, timp
utilizarea tractorului pentru eo de extre-
mele care e pus sä träiascä täranul nostru din pricina
superficialitätii celor care ocârmuesc).
In tot cazul la tará, pentru un o
ruralii, poate aduce mai multe foloase de cât
fel de cärti masate odäitä de la postul de
jandarmi, sau din locuinta invätätorului aripa
banii ce ar urma sä se cheltuiascä pentru bibliotecile
ar mai bine utilizate pentru aparatul al
lilor rurale, aparate ca: animale corpuri geome-
instrumente de etc., care atâta timp lipsesc
mäsura de azi, fac din tot rural o
goalä. Tot astfel cartea ce se pune copilului mânä, sä
fie ei de desvolte, cu
adevärat, pietate pentru acest instrument cultural.

www.dacoromanica.ro
 Cum stau lucrurile manualul didactic
de Istorie a Românilor scrierile de colportaj, ca:
mile väzduhului, Visul Maicei Domnului etc., pe care
le cumpärä säteanul ocolul de vite la nu i se
impune nici o deosebire.
nu numai cärtei de
dar cuprinsul ei e mai prejos de Se nasc
manualele noastre numai din dorinta de a unor
profesori, care se bucurä de influentä spre a
le impune. conformare oarecare la programul ana-
litic, expunere care ar compromite pe ultimul
reporter, se la noi carte de de
Minister de un bir Corpul didactic.
manual care unele pentru cursul
primar e pus gratis la dispozitia copilului, confirmând
pe cale e realmente gratuit,
la noi e scumpit prin timbrul didactic, iar pretul exem-
plarului e seama editorului particular, editor
care ocoleascä pretul de comisiunea res-
a Ministerului de Instructie, prin majorarea
märului coalelor prin intrebuintarea celui mai ieftin
material a celei mai neglijente
Chestiunea didactice a intregului aparat
livresc pe care'l o serioasá culturalä,
comportá o ingrijire a continutului a ei,
care nu se poate realiza de cât etatizând tot ce e manual
§colar, precum cartea de utilitate
instructia extra
se transforme astfel Casa Scoalelor
mare laborator de manuale institut de
didacticä, urmând ca tot acest enorm material,
sä fie Imprimeria Statului, bine nu cea de
44

www.dacoromanica.ro
azi, ci transformatä, nu dupä felul celei americane,
cel putin ca aceia din capitala Austriei, Comercializatä
crescutá înzestratä utilajul modern, Impri-
Statului poate functie,
sacrificii din partea Statului, ci träind ca
de imprimerie pentru toate tipäriturile Ministerelor,
poate cu ajunge de mijloace ca
un prim organ de stat
rectia culturale.

www.dacoromanica.ro
 ARTELE GRAFICE
-
De: I. AGARBICEANU
-
C?

estetic e elementele constitutive ale

vietii psihice. pentru priceperea a
operelor de e nevoe de-o educatie special& nu
e mai putin omul cel mai neinstruit, omul
primitiv, nu rämâne insensibil fata frumusetii pe care o
percep simturile care din noi cineva
care se se lumineazg, se pe aripile
fletirii, fata frumusetilor naturii sau ale operei de
instruirea ar fi imposibilg
aplicare a sufletului.
gândesc, cu artele grafice, la micii
oameni cari sunt copiii primare, amintesc
de emotia contact cu manualul. anii
mai tärziu, aduci aminte nu de chinul cu
care ai a sloveni, ci de extern al
de ilustratii, de tipar, chiar de forma literelor.
Ceea ce te-a &cut mai cartea, este
haina frumoasá care ti s'a
Am avut prilejul observ, mai la alti copii
acela§i fel de a se comporta de carte. cea mai mare
cinste sunt tinute manualele cele mai frumoase ca exe-
cutie graficä. Pentru ele copilul are, chiar dela
un fel de respect. Ele sunt mai imbräcate

www.dacoromanica.ro
 coli de pentru a pästrate frumoase. Ele sunt
mai crutate de insemnäri, de indoiturile foilor, o
nenorocire dacá scoarta ori paginile sunt murdärite din
nebägare de seamä.
Adeseori imbräcämintea de hârtie e desfäcutä cu
grije se delecteaz1 privind scoarta culori
sau decoratii.
Din astfel de micii oameni mai cu drag.
sunt ilustratii, nu se elevul le
cu acela§i simtimânt pe toate ; de§i mic el
simte pe cele nereu§ite, acele ajung adeseori
de glumä, pe când cele mai reu§ite inträ
gratiile lui, adeseori deschide cartea le vadä.
De la manualele elevului se stabile§te
o ierarhie. Cele care-i trezesc mai mult simtul
lui estetic, ajung cele mai cu vazä.
scoartä o hârtie ordinarg, un tipar
uniform, monoton, pune cartea pe ultima
a aprecierii. dujmänie instinctivä se
suflet de ea, chiar când cuprinde poezii povestiri
aträgltoare. Cartea nu e când se
copilul nu iea seamä.

Dar numai copii sunt ava? ! Subt acest raport

oamenii mari sunt copii. Cartea de-o ingrijitä
cutie volumul editat grije gust, bate pre-
tutindenea pe cel lipsit de aceste calitäti.
râmâne de puternicá impresia
rânduri tipärite, care vine crezi s'au putut
schimba slovele tale scrise condeiul, foarte
susceptibil, mai târziu ca autor, la haina care
lucrarea.

www.dacoromanica.ro
 Volumul cu cuprinsul cel mai bogat, e
de mântuialg, respectarea preceptelor grafice,
diform hnii, stil, pare un bäiat sär-
man pe trimiti lumea mare.
Va bate timid la volumul e al vei
urmäri stingherit drumul.
Mai mult chiar: ai sensatia, fata unei cärti
gust tipgritä, a redus din pretul interior al
tale, nu sunt rari cazurile a te
de valoarea creatiei tale când o vezi de prost
Ceea ce de tipar, caligrafii
nuscriselor, acum arta graficä,
necesitatea frumusetii executia tehnia a a
fost totdeauna

In Ardeal cu aparitia revistei a

editurii sale, s'a ajuns, pentru la o apreciere
mai a grafice. Tipar
o a paginatiei, bune lucrärile
pictorilor sculptorilor români, coperte colorate, motive
nationale, scoarte pânze pentru colectia unui an, -
toate acestea au contribuit
direa revistei. Meritul necontestat revine D-lui Oct.
Cele câteva volume editate de Luceafärul"
la Budapesta pas cu volumele Minervei",
ritoare aceeasi vreme.
De acest avânt Ardeal s'a resimtit
revista Cosinzeana", mai
Pagini Literare" la
Arad primul sfert al anului 1916. a
mântaeo repede cum ingropase, cu un an jumätate
Luceafärul".

www.dacoromanica.ro
 In primii ani unire Ardealul n'a mai putut da
aproape nimic ca De activitatea
teascurilor s'a potignit. Ziare, manifeste electorale, blan-
chete pentru nouile autoritäti românesti, când
când, un volum de ori literaturg. Incercgrile de-a
edita reviste n'au reusit. Lipsä de capital, scumpetea
mereu lipsa de cititori, -
Buna intentiune chiar n'au
din 1919 s'a intemeiat institutul de arte grafice Ardealul"
Cluj. Bine cu material tehnic, el era
meiat tocmai pentru editarea cärtei bune, frumoase
ieftine, Ardeal. Dar greutätile vremilor au fost mai
mari decât vointa intentiuni ale conducätorilor
acestui institut.
Mai târziu el a dat, totusi, singurele volume Ar-
deal cari artele grafice au fost tinute cinste. Dar
editura abea a putut pune pe câteva volume,
dintre cele mai ca Acum face
o cinste a cu grije, de
opere ale profesorilor universitari din Cluj.
Ne cel putin, alte centre culturale ale
artek grafice prospereazg, cu mari sacrificii, -
nu ne Scrisul Românesc", Cultura
sunt o asteptám vremuri mai
prielnice pentru Ardeal.

49

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA
DE $COALA
De: CEZAR PETRESCU

contact al copilului cu cartea, este ade-

sea decisiv pentru destinul de mai târziu al
copilului devenit orn. E o initiere tot de
ca acea a iubirei. cum sensibilitatea adul-
tului poartä pentru totdeauna pecetea celor dintâi crize
de adolescent, când iubirea a fost o iluminare ori numai
o deziluzie, tot astfel destinul intelectual al indi-
vidului poate descifrat, explicat, prin dragostea sau
oroarea provocatá de primele care a silabisit
cele dindi basme sau cea dintâi de aritmeticä
aria.
Cartea de basme, cu scoartele tari cu ilustratii
multicolore, este pentru copil o evadare din realul mo-
noton, este fermecgtoarea fereasträ deschisä spre realitatea
copiläriei, care e basm, fantezie, imaginatie,
Cartea de mes-
e brutala reintoarcere, la cealaltä realitate, care
nu mai e a copiläriei care totul apare aspru
deposedat de frumusete. Incomprehenziunea pskologicg a
pedagogilor mercantilismul editorilor de didactice,
a la diferentiere räspicatg a celor
categorii de care desigur e o Tranzitia se
cuvenea sä mai Intre lectura de agrement
50

www.dacoromanica.ro
 lectia prescrisä de programul puntile de con-
tact nu trebuiau rupte, ci dimpotrivä legäturile de
subtil impletite, copilul amuzându-se sä
sä amuzându-se.
Gânditi numai la deceptia acestei embrio-
nare, când i s'a pus dinai abecedar.
pilul fusese cu albumul miraculoaselor imagini
adus de Mos-Cräciun, däruit de un unchiu, cumpärat
economiile din pusculitä. Cartea, cu tainicile ei po-
vesti, cu eroii fantastici: Cotoiul Cenusäreasa,
Fät-Frumos Santa Vineri, Armäsarul Näsdrävan
Ivan Turbinca, anuntau o lume. Erau o fericire. Abe-
cedarul hârtie mäslinie, literile cerneala de
pe o foaie pe cealaltä, desenele grosiere scoar-
tele vinete ca o zi ploioasä, reprezintä dinai
cisivul contact E destul pentru ca.
sufletul copilului nascä repulzia, impresia de osândä,
invätätura din constrângere, lipsitä de elan de sim-
patie. Cât de altfel hotärâtor ar acest prim contact,
plin de entuziasm de prietenie, abecedarul oficial
ar fi fost mai apropiat de cartea imagini, de albumul
cadourilor de Cu un sacrificiu tehnic, cu
o hârtie mai omenoasä, imagini colorate
mai copilul ar cea carte
a o bucurie, satisfacerea necesitätii psicolo-
gice de fantezie, de frumos, de ireal. Ne-a fost dat sä
vedem cândva un asemenea Abecedar, din cele ce se
gratuit de Ministerul Instructiei lice,
elevilor din republica Argentinei. podoabä! carte
care meritä raftul amintiri pläcute, a
omului matur de mai
Problema s'ar extinde mai departe, de la Abecedar,

www.dacoromanica.ro
la toate manualele pentru primar
cundar. Nu aci calitatea textului. Autorii im-
provizati ai acestor manuale, au se vorbeascg
destul ziare n revistele de specialitate, cu prilejul
de an Adevgrate orori de stil
compozitie: elementele cele mai simple desfigurate de
confuze, strâmbarea fragedelor
ce-au fost supuse la tortura de a acest text
de memoriza, cu toate infirmitAtile de expresivitate
ale domnilor autori-pedagogi.
Dar cum aceste preocupgri alt domeniu, ne-
am aci numai la problema comercialg
a didactice. Ele se de cel mai mare tiraj
al tipgriturilor românesti de cel mai sigur. Nu
aci, riscul editiilor magazie. Se poate
prevedea cu exactitate exemplarelor de desfa-
cere-si spre deosebire de cärtile literare, ucise de reaua
credintä a librarilor, care nu-si lichideaza compturile -
dau mai multe garantii timp limitat, capitalul edi-
torului va reintra Deci chestiunea a
editurei de didactice e dintr'uinceput rezolvatá.
Librarul intotdeauna relatii corecte cu
editorul didactic: cartea de reprezintg cea mai
importantg afacere a sa comercialg e circumscrisg la
un singur sezon. Mai mult, unele edituri literare, ca de
o Cartea Româneasce se folosesc de acest prilej
pentru a constrânge librarul la lichidarea compturilor
pentru cärti literare, sub sanctiunea de a nu trimite spre
desfacere cärtile de deca librarilor la curent cu
marfa editurei. desigur,
lipsite de elegantä, dar de importantä
vreme când criza cártii e mai cu
52

www.dacoromanica.ro
pe socoteala incorectitudinei apatiei librarilor. Cartea
de astfel pentru editor, pe o
afacere comercialä sigurl, färä riscuri prea multe,
avantajul unei arme de represiune impotriva interme-
diarului de desfacere lipsit de corectitudine. Cartea de
vinde cartea literarä.
deci, discutie, numai problema de
a acestor manuale. Imi face o pläcere
sä recunosc, institute din Craiova, stau
mult editurilor din
Editii ingrijite, hârtie de cali-
tate, desenele citete-totul mijlocia curentä.
Dar este desigur numai un Un care
luarea aminte area atâta
vreme aprobarea manualelor didactice, se va face
pe sprinceanä, de un trust de toate
initiativele bine intentionate, vor
paralizate dela primul pas. Prima conditie pentru ame-
liorarea didactice, e limitarea aprobarilor
ciale, cu tendinta de a stabili câteva tipuri unice de
carte, pentru fiecare fiecare ca
manualului paralel
asigurarea unui tiraj mai larg. In de
nuale multe proaste, urât costisitoare,
tendinta spre manualul tip, care se concen-
treze paralel toate eforturile editorului autorilor.
Un mare institut grafic s'ar specializa de curs
primar, pregatindu-se acest scop hârtie speciala,
masini speciale, quasimonopol la care poate
fi cointeresat fie prin Ministerul Instructiei
Mice, prin Casa coalelor. s'ar specia-
liza manualele pentru cursul alta

www.dacoromanica.ro
pentru obiectele literare. gospodärie, ar isgoni
parazitismul autorilor de cärti didactice editorilor oca-
zionali, care ne tortureazä mintile copiilor, estropiazá
gustul pot socotiti crutare, adeväratii dusmani
ai unde cartea are
aceasta, de profitori.
Datoria marilor Institute grafice, e porneascä o
acest sens. Nu vor avea de
cei ce tinem un condei mâná, vom
sustinem lupta, nu e spre binele cultu-
rei românesti; acestei biete culturi despre care multi
vorbesc, dar pentru care prea putini,
realizeazá ceva concret.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU ARTISTUL GRAFIC
BUCUTA

are patru : una de

creatie, una de una de confectionare
alta de räspandire. Fiecare trebuie
aparte. Autor, editor, tipograf librar trebue lucreze
mânä. Raporturile ei au rämas acum
mai arhaice. era, mai este piata
cärtii. Tiparul n'a cunoscut la noi marea circulatie. Ne
preajmä. Ii suntem pregätitorii.
In carte se toate aceste puteri. Din punct
de vedere social ea e o realizare a echilibrului Fie-
care a colaborat ca sä se sä fie de
viatä. Tocmai de aceea contributia pare de
covarsitoare, ea care scoate gata aceastä carte lume.
Pentru carte se poate zice nu existä decât ca pro-
blemä graficä, ca pentru teatru, cä nu e
blemä de de Un text, genial, un
maldär de lartie de bancá, niste organizate
locuri de desfacere, intreprinderea tiparului,
nimic nu sunt. In Commedia arte intrigä se
improvizeazä fata publicului. In volumele de ilustratii
färä cuvinte cartea se poate lipsi de text. Teatrul are
existentä proprie, cartea sine.
cum centrul preocupärilor poate trece,
toate acestea sä se nesocoteascä celelalte trei
55

www.dacoromanica.ro
elemente, mestesugarul cärtii. Dreptul lui de purtátor de
steag e de ráspundere. de orga-
nizare sistematicä trebue pe el hi vedere.
In perioada arhaia pot fie toate amestecate
motoase tehnica
Nu cumva ar fi singura valabilä dintr'un
de initiativa ci pentrucä ea e unealta
acesteia, usor de mânuit, de corectat de intensificat.
Problema cártii e o de tehnicä
Se ca arta unul din mai
buni sä fie azi un Gheorghe,
Alexandru, Mathíy e profesor la Academia de Stat
pentru arte grafice industria dela Lipsca.
care aduce aminte prin director Adam Friedrick
Oeser dela 1764 de Goethe din tinerete se astfel
de mai mare scriitor al secolului al optsprezecelea,
ea e o aparitie singularä Europa. Un cu
de gust francez de 3o.000 de suflete a
gândit-o, unul din cele mai mari continentale
metropolä a cärtii, de 700.000, a desävârsit-o. Profe-
sorul ei, tocmai de tipografie, e un ca un
clopot de de chemare la Atelierele de
litografie, tipografie impodobire a conduse de
Mathéy, trebue ne foloseasa fel nouä.
Poate voiu cele din
o a doua editie, aceasta de lux, a Ceaiu-
lui lui Kakuzo Okakura, desene de Mathéy. Editia
scoasä de casa de Insula" 2000 de
exemplare, s'a epuizat numaidecât. Cele 24 de planse,
lucrate mai ales rosior stráveziu, sunt
text, care a fost el compus tras atelierele lui
clela Academie. Artistul a vândut numai
56

www.dacoromanica.ro
GEORGE A. MATHEY

www.dacoromanica.ro
dreptul de reproducere, pietre ne-ar putea
gäti româneascg, la rându-i trasä
aceleasi ateliere. Ar fi cel mai potrivit ca
facem Mathéy chiar domeniul lui, ilus-
trator tipograf timp, de
de carte. Lucrul nu
e usor, dar sunt numai materiale.
Editurile românesti pot descopere singure pe
artistul dela Lipsca. din 1913, el mai
legaurile cu Sibiul unde s'a näscut, a fäcut
cercäri de conlucrare. Am väzut o xilografie de chenar
pentru Luceafgrul", foarte expresiv, cu vrejul puternic
al tipgriturilor noastre vechi, mai ales brânco-
venesti. Cred a compus tot atunci o copertá
tru Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice". A
fost un care, s'a intrerupt, nu
trebue totdeauna la rästimp s'a
desvoltat a suit, dar editura. româneascg din 1927
nu mai e aceea din 1913, precum nici trebuinta de citit
gustul publicului dela noi n'au stat de-atunci pe
E nevoe de care
mande lui Mathéy ilustratiile planul unei cärti. Care
va acea toate?
Mai e o cale, poate mai de
cu cu românul ajuns acolo la
o atât de pretuire. Ascultati ce Aca-
demia: ea are ca scop formeze grafici ilustra-
tori, artisti ai industriei artisti grafici uzuali,
precum sä artistic profesional pe mem-
indeletnicirilor tehnice din industria (le-
tipografi de text, la pe compo-
zitori de litere, de gravori,

57

www.dacoromanica.ro
 tehnicieni, reproducAtori etc.) Intre studenti se
pot mai sunt locuri, Intre
s'ar putea români. azi noi cunoa§tem pe
lucrAtorul grafic pe artist nu. Cu dragoste
ne-ar pe acesta din Stat editori
ar trebui pe cei candidati mai inzestrati,
pe cari trimeatä. Ei trebue de cel putin
ani sä. prin de inscriere, dovada
Probe de perfectie pe care trebue
arate acele se dau odatA imprimatele
cererii. foi cu nuduri, capete, interioare, naturi
moarte, luate din obi§nuite ale candidatilor
mi§i. Câti candidati s'au aplecat peste ele
ori s'au repezit la creioane siguri au le
sunt apoi taxele pe semestru de fiecare curs,
inclusiv material intrebuintat, pentru incizie,
xilografie, fotografie altele, dela la
400 Ce mai este? Ar mai un nou orizont pentru
arta Lipsca ne Mathéy
acolo, chiar german, e o
Drumul 1-am mai Ar o reluare,
scopuri noui, pentru

58

www.dacoromanica.ro
 ARTA DECORATIUNII
MODERNÄ*)
De: EM.

Carte frumos poate fi consideratä ca un

monument, ca o lucrare savant arhitecturata.
Prin forma sa de pura simetrie, ea cere o
ratiune bine chibzuita, bine studiatä, cu o alcätuire geo-
indispensabila cadrului plan al materiei. Neres-
pectarea acestor legi esentiale duce pe executanti la
; ne putem convinge de acest adevär,
cercetând lucrärile capricioase sau ale ama-
torilor. Un decor fie de bine alcatuit, va distruge
armonia unei legäturi frumoase, nu se reliefeazä
asemenea unei fresce pe un plan mural. Pentru a face
opera de decorativa pe piele, tehniceanul trebue sä
vedere : asezarea geometrica a clecorului ;
adaptarea la a elementelor decorative
raport suprafata ce a fi ;
armonizarea mozaicurilor de piele, spatiurile libere
ale decoratiunei.
Aceste lucruri privesc decoratiunea a
; dar amatori de gust nu sä cu
o de duiosie, un marochin impecabil
rezerve bogätia decorativa interiorul cärtei,
Rocher.

www.dacoromanica.ro
sind minunate efecte cadru de de aur
sau de mozaic, de de cu armonioase
desemnuri; sau pe o de piele o decoratiune
tonuri alese, unde aurul cercuri sträluciri
! arta care prinde vraja ei, pe manuitorul
de de
In acest caz, bibliofilul nu cere deat o de
calitate aleasá culoare; titlul spatele leggturei
atâta tot. Aspectul sobru bogat al leggturei astfel
conceputä, ochiului expert, o bucurie E ase-
menea frumoasei solide a unei feerii, din o mie
una de
ce ascunde feerie vom
vedea strglucind luminoase ornamente de ramuri, ce
se impletesc imprejurul. dreptunghiului de sau de
piele aláturat legäturei cärtei. Cât e de satisacut gustul
artistic, anticamerg a capdeoperei se
de culori, jocul variat al
tonurilor se armonizeazg cu urzeala gändirilor cuprinse
capdeopera l
torul perfect cât artistul ce decoreazg pielea, trebue
sä adevgrati lucrätori de gust pricepere. E demn
de admiratie artistul poleitor, care cartea,
de a o decora ; el dovada unei inteligente superioare.
Trebue márturisim nu intotdeauna se
o asemenea
De câteori oprindu-se pe marochine bogate
§tiincios executate, privirile noastre nu s'au izbit de
ornamentele greoaie, asimetrice, cu prost stilizate,
cu foi peduncule, toate direc-
tiunile colorate tonuri ?
räsfoim cataloagele de legätorie, zise moderne;

www.dacoromanica.ro
sunt cari te fac pierzi iluzie gustul
francez.
Nu categorie märeata lucrare, pe
care a editat-o cu atâta metodä savantul librar
Léopold Carteret, care sunt reprezentate cele trei
mari epoci de
Vreau sä vorbesc despre catalogul bibliotecei Des-
camps care sunt reproduse cele mai frumoase
modele ale artei traditionale franceze. vechi, roman-
ticii modernii, gäsesc locul sub semnätura
mai de seamä ceiace partea mo-
care se opreste putin mai de manifestarea
Expozitiei Decorative 1925, sunt nume cari
vreme.
Simti o plinä de admiratie, privind fru-
moasele decoruri ale lui Marius-Michel, mare,
a moarte a fost adânc simtitä de adeväratii biblio-
fili admiratori ai artei sale.
Nu trebue uitat acest mare artist, pe cu
atâta asprime Vandérem. Desi inspirându-se din trecut,
mare auritor pe primul mare artist
modern, care a creieze o tehnia personalä,
gajându-se de influenta trecutului totusi, e Marius-Michel.
Pe drumul croit de el au päsit toti decoratorii gene-
ratiei lui toti urmasii. Prin compozitia lui prin
desävârsita a coloraturei, el tine atât de
de cari trei secole despart, cât de minunatii
novatori, Maioli Grolier, cari au &cut artä pentru
propria desatare.
Toti cari strälucesc trecut, istoria
legätoriei, au perpetuat ca el, o traditie
din secolul al XVI-lea. De atunci, soarta. legätoriei

www.dacoromanica.ro
aceea a decoratiunei e strâns de soarta tipografiei,
dar asemenea artei lui Gutenberg, forma primitivä a
coratiunei pe piele, ajungând repede la o rea-
lizare, trece mentinându-se prin toate
toate procedeurile reapare mai pura momentul
când tipografi revin la gustul echilibrat din
secolul al
Materialul intrebuintat, abondenta de productie,
mai perfectionate, au modificat tehnka.
Ceiace ne executiunea putin dar
de farmec a unei vechi, e ceara aceea colorata,
turnatá cele de aur ale ornamen-
telor, ondulând de ramuri, cu ezitári, neregu-
de curbe, cari de efortul manual.
In zilele noastre, lucratorul experimentat va executa
cu atâta precizie, mânuind vârful de fier, va
face pe oricine afirme lucrarea e numai opera
ma§inei. Acest lucru a ajuns de departe vir-
tuozitatea executantului modern, e de
ritura de o pe o hârtie fabricata
mod mecanic.
Un bun executant trebue deci la o
a artei sale. S'a zis o decoratiune
perfect executatä cu o decoratiune ;
decoratorul trebue realizeze pe ca
arhitectul pe suprafata o decoratiune geo-
simetricä. constructia ei schematicá, armo-
de - aceasta,
din cauza formei dreptunghiulare impecabile, pe care
trebue s'o o carte
Tot ceiace iese din planul marochinului, constitue
o erezie.
62

www.dacoromanica.ro
 Sunt totusi capricioase de artisti, cari igno-
reazä tehnica pe care nu-i condamna n'au
operä de artä ; ele de din punct de
vedere practic durabil. Toate acele marochine, cari
se atingându-le, toate acele podoabe de mätase,
ori ovale sau cercuri, cusäturi platiná cu efecte
gate, incrustatii sau alt material rar,
reamintesc legätura bizantinä sunt tot atâtea fantezii,
pe cari legätorul-artist le condamnä din instinct.
In frumoasele legätorii de reconstituire ale artistului
Gruel, se vede copia perfectionatä a artei vechi. Dar
când Marius-Michel, artistul deja mentionat, desemneazä
executä o decoratiune pe una din legäturile
sale, el o face cu gustul, puritatea de stil a
unui maestru vechi, träsätura viguroasä
a artei sale. i cu toate acestea, lucrarea sa nu-i o copie,
dela vechi, el nu pästreazä decât princi-
de constructie.
Ce executie admirabilä la Mercier tatäl la
cari novatiunea se reduce tot mai mult !
In Saloanele de sau cele de la Societatea
Nationalä de Belle-Arte, fruntea noi
cari dând deosebitä strälucire
inventiei pe G. Kiefer, cu decorurile sale de o
putin cam greoaie, reamintesc pe acelea,
rigide voluntare ale germane aceasta nu-i
o ; lucrurile de artá sobrä, mai ori-
ginalä ale lui Henry de Waroquier ; realizärile perfecte
tehnice ale lui Canape dupä compoziitiile maestrului
Giraldon pe acelea lucrate ale lui Henri
; ale atâtor altii, dintre cari unii ca
Georges Mottet Marcel BaiHy, au fost elevii coalei
63

www.dacoromanica.ro
Estienne, unde succes !au profesat apoi arta
departe de de lemn, adunate trudä,
acoperite piele de mpodobite cu medalii de
aur relief!
Mozaicul de a ceara, liniile curbe,
indicate de traseurile pregätitoare, artisticä a
vechilor lucrátori, cari mânuiau cu precizie unealta
de fier; iar legäturile de cânepá falsele nervuri de
piele au luat locul vechilor nervuri indestructibile.
Acest lucru e datorit faptului, o
nu mai e un privilegiu al oamenilor bogati. Cu sume
modeste putem avea frumoase durabil legate cu
scrierile romancierilor favoriti.
Totusi, vom simti oricând o bucurie putând
admira pe cei mai de cari au dea-
lungul a trei secole, admirabile märturii ale talentului
dacá pleiada de artisti Aldes, Clovis Eve, Gascon,
Du Seuil, Padeloup, Derôme ne vräjesc cu arta fan-
se cuvine sä aducem prinosul nostru de admiratie
moderni, mai sus mentionati, cari au adäogat
perfectionarea legätoriei decoratiunei pe piele,
noui de inventiune sclipitoare, executie concentratä
gust din ce ce mai rafinat.
Expozitia Decorative din 1925 a dat la
nume noui. Pierre Legrain, novator
revolutioneze arta decorativä, prin
rarea condeiului de fier", desfiintarea ornamentelor de
ramuri, motivelor florale mai ales a reminiscentei
anecdotice.
Pe legäturile lui de marochin, se arid jocuri
geometrice, unghiuri, cercuri, cu materii rare,
aur, platinä, argint, lucrate de zinc. Efecte

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
nea§teptate bogate, pe care, Einstein cu prodigioasä
le cu arta negrilor.
Legrain are admiratorii lui, ceiace aratä o
cale se deschide arta decoratiunei pe piele.
Adesea, trebue märturisim, el realizeazá lucruri mi-
nunate.
Tot un novator este Robert Bonfils, de§i pe alo-
curea reminiscente din trecut. Acest minunat
ilusträtor sale, motivele vegetale,
ajutorul mozaicurilor conturate cu fire subtiri. Pe
tura cärtei, el redä prin decoratiune, imaginea ev oca-
toare a textului. El evocá originalitate, prin
figurine colorate gravate pe lemn, operile lui Louise
Labé, Paul Verlaine Henry Régnier. Robert
fils pästreazá gustul francez chiar cele mai
nete manifestäri ale artei sale. Cu ace§ti din arti§ti
mai sunt multi iatä oarecum tehnica
decoratiunei; viitorul ne va aräta perfectionärile ce tre-
buesc aduse ultimului artist modern. N'am
vrea däm lui Marius-Michel cel din urmä cuvânt
consacrarea artei tehnice decorative. Premergätorii
acestei arte, par a se fata entuziasmului de
ale modei, dar putem afirma, la exemplul
cei mai vin raze
de intelepciune.

65

www.dacoromanica.ro
 DIN NOU: CRIZA CARTII1
De: ION DONGOROZI
C?

AI mai därze,
suficientä scrobitä ad-hoc, glasuri autorizate,
de amploare timbru felurit, s'au ridicat
ultimul timp ne dovedeascá cä fond,
nu avem nici n'am putea avea o a -a
cártii celei bune, bine Dovada? Editiile Mede-
lenilor", a doua editie din Cuvinte Potrivite" de Tudor
Arghezi, dichisitä pentru geamlâcul vitrinelor
Mai mai o floare - oricât de
uluitoare le-ar fi culorile mireasma, - nu se face Pri-
mävarä, apoi, aicea tocmai e punctul nevralgic,
- succesul celor douà buciumat spre cele patru
vânturi de crainicii implinirii ceasului rânduit", are
lui, cântec cu chee. S'au Medelenii"
nu atât pentru lirismul ce spumos,
din fiece pentru ciorchinele greu de
proaspete, pe fiece capitol
parcurs, pentru a eroilor, ce se
se coloreaz1 pe nesimtite, ci pentru capito-
lele aglutinate hibrid, polarizate actiunii
dar cu veritabilä aromä afrodisiacä,
mai pentru problema sexualitätii, copios
cotloanele firidele volumului doi. S'a tras a
66

www.dacoromanica.ro
doua editie din Cuvinte Potrivite", nu pentru sâmburii
grei, de aur adevgrat, sensibilitatea argheziang,
tiparele noui ale Cuvintelor Potrivite", ci
pentru patima cu care volumul a fost
dat de unii, criticat de altii. Admiratorii, mai exact
jitorii cultului arghezian, rânduit pe poet, pentru cali-
tätile sensibiliatii tehnica folositä, putin pe aceia§i
treaptä cu Eminescu, pe când liota adversarilor, negându-i
inmugurire de talent, incolonat falanga farseu-
de mâna buni de mäduva
selor, publicg-cu alb. Läsând
la o parte miopia a unora, ca jongleria
a altora, trebuie sä ancorati comunä,
se face criza româ-
ne§ti. Inteo serie de articole,- dintre care au apärut
Almanahul Graficei" pe anii trecuti, -am sä
cercetez factorii care contribuie chip statornic la
tinarea cititorilor de româneascä. De rândul
acesta voi ocupa de profesorii la
pe activitatea z i de zi clasä,
canoanele regulamentului arborescenta a
programei analitice, profesorii de parte se mai
osteneau robotind de rodnic, la societgtile cultural e
Incepând cu clasa a patra secundarg, flece
separat, alteori câte trei grupate, aveau societä-
tile literare, ca dulapurile cu cärti. La §edintele
se citea versuri se tâlcuia frumos cele
citite, se tineau conferinte, se declama, se fäcea
la se de citit
erau curent cu tot ce se cuno§teau bine pe
clasici, ca pe scriitorii gustul pentru citit
era atâtat, metodic. societätile acestea
67

www.dacoromanica.ro
culturale le nu numai liceal
ci secundar ; licee adicä,
normale, de comert.
Intre 14 ani sufletul cu
avklitate antenele; 18 ani, e rästimpul cel
mai prielnic, când o mânä dibace harnicä poate
modela aluatul sufletesc, care e plastic
atunci, sensibil docil. Mi-aduc aminte adesea, sägetat
de emotie, despre lecturá ce ni s'a &cut, clasa
patra (Creagä) de conferintä ce-am
(Omul Preistoric) clasa patra gimnazialä, ca de
din cursul superior (Poezia Popularä). Nu voi uita
apoi emotia bucuria dospitä din
sezätoare a scriitorilor români. Parcä-1 väd aevea pe
doveanu jilt barânesc, cu fata luminatá
de para becului, dar de mistuirea revärsatä läuntric,
citind cu glas potolit, catifelat, cald... pe Macedonski
retingotä de catifea neagrä, de atlas alb,
sfârcuite, declamând Noapte de Mai", acorn-
paniat de susurul unei harpe... Dar ar trebui sä-i trec
pe toti prin clunga de luminä a amintirii, cäci
felu-i, mi-a incrustat o amintire pe care viitura anilor,
n'o va putea vreodatä !
Scolarii de astázi, curent cu
literare pasionati citit, ca cei dinainte de
De câteori vreo -e vorba de
cei mai räsäriti ca vârstä - sägeteazä rusinea
mä'ngheatä desnädejdea pentru ziva de mâine. Sport
iarä sport ! Pânä cel mai poate spune la
moment gres, rezultatul unui match de foot-ball
ce-a avut Australia, dar rámâne mut
clasei cumva despre un scriitor, ori de-o

www.dacoromanica.ro
carte slobozitá decurând din teascurile tiparnitei ! Nu
ne prea seama de furia primejdia sporturilor,
toate sträine de de traditia noasträ ! In primä-
vara la Petrosani cu o echipä de
turneu a Teatrului din Craiova. prima
nu s'a putut juca, de oarece tot se deser-
tase-transporturile de cärbuni incremeniserä, -din pri-
cina unui match de foot-ball la Lupeni, echipa
Petrosani" una de mâna a din Oxford,
ca pe o raritate a veacului.
Pe mä gäseam la Timisoara pentru bacalaureat ;
ameazá, mi-a fost dat
scurgändu-se goanä apocalipticä spre teren,-pe jos,
tramvae, automobile, pe biciclete, motociclete : bätrâni,
femei, copii, tineri ! iarnä am la
se organizeazä de zor sportive pe
cartiere. Unde te sportive, comitete
comitii sportive, intreceri sportive, ba spor-
tive! (S'o oare, -cum de cine-vre-o
privinta morale, ce-ar trebui
astfel de asociatii, ca n privinta mânuirii fondurilor ?)
Cine ar putut oare lupta cu succes impotriva
ofensivei sportive, impotriva delirului sportiv ce-a cu-
prins vertiginos In primul
numai rästurnând brazda grasä a sufletului
de adolescent, cum fäceau de rázboi. Ar
fost indicati ar luptat nici mai aveau
pregätirea putinta sä poarte lupta. Ori acum nu
mai au nici pregâtirea trebuitoare pentru un astfel de
apostolat, nici posibilitatea de robotit ca mai
inte. Viitorul profesor, luptând din greu ca meditator
ori copist, prins vâltoarea ametitoare a främântärilor

www.dacoromanica.ro
 intoxicat seminariile literare ori deadrep-
tul pervertit pragul profesoratului
insuficient pregatit, pe deasupra vämuit la
istovire, ncepe apoi
cariera nobila ambiantä cu
viciatä, la trei
oarece dela primeste drämuit un ade-
salariu de foame,-hartuit din toate
nunchiat blazat de cortegiul nevoilor, ca de
trarul autoritätilor drept, ori al potentatilor politici.
Evident oamenii candidati docili, - cobai
de - la neurastenie, tuberculoza, ori ramo-
lisment timpuriu, nu mai au nici nici energia
nici trebuitor, ca desteleneasca sä
mânteze sufletele primitoare Cartea româ-
räspândirea pretuirea ei, din pricina mio-
piei conducätorilor a pierdut-cine pentru
timp,-un aliat pretios. Ce-a pierdut sufletul
românesc cultura ce-si dibue tiparul
alviei torentele läturalnice,
am spus-o cu alt prilej !

70

www.dacoromanica.ro
 UN MIC ISTORIC ASUPRA
TIPOGRAFIILOR DIN
R.TEA (1902-1927)
De: DIMITRIE C.

angajamentului ce mi-am luat

Almanahul pe anul 1927,
la incheierea pärtii din articolul Un
istoric asupra tipografiilor din (1853-1901)
-de a complectg aceste notice pe periodul de timp
dela 1902 la 1927, - cer cititorilor de
a-mi descriu aceste notite mijloacele pe
cari le-am avut la marginea posibilitätii.
de a modestä descriere,
sä multumesc persoanelor cari au
avut amabilitatea se ocupe de aproape de descrierea
Almanahul pe 1927 sä onoreze
de multumire, aträgandu-mi timp atentiunea
asupra notite pe cari le-au neexacte
pentru cari dela am cerut ele
luate din sursele descriere.
In primul aduc D-lui profesor D.
Mazilu, doctorand litere, care, printeo elogioasä
scrisoare, face unele de date D-sa
câteva notite interesante care complecteazg parte arti-
71

www.dacoromanica.ro
 meu din anul trecut, pentru care fapt mä simt
obligat a-i reproduce aci scrisoarea D-sale,
care are urmätorul :

25 Julie, 1927.

Simate
Zilele acestea am citit interes studiul : Un
istoric asupra tipografiilor din Romania", publicat
Ahnanahul Graficei 1927".
De sigur cä studiul Dv. este interedant
un istoric al tipografiilor chiar un istoric
al
Asemenea studii sunt binevenite. Devi nu vä cunosc
nu mä cunoa§teti, totuvi apreciindu-vä läudabilele
sträduinti de a lumina trecutul culturii românevti
asemenea preocupari sfera
reselor mele de am onoarea sä aduc la
tintä oarecari indicatii, a utilizare cred va
de pentru studiul pe care l-ati promis pentru
nahul Graficei Române, 1928".
In studiul Dv. la pag. din Almanah ati :

In acest scop, ne vom permite a ne adresa, la timp,

chiar celor cari sunt a ne da notitele nece-
sare, mai exact le multumim mai dinainte..."
Nu cunosc rezultatul interventiilor Dv.,
eu avtept studiul interes specialitatea
studiilor a contact subiectul studiului
Dv., iau permisiunea sä vä dau deocamdata câteva
:
Devi se cuvine multä räposatului George
72

www.dacoromanica.ro
 ale cärui importante sträduinti utilizat
pentru studiul Dv., totu§i s'au strecurat oarecari
De exemplu, la pag. 88-89 scrieti isvor : Abia
pe la secolului XVII se aduce acest (Sibiiu),
o tipografie româneascä.
nu toamnä, Septembrie, când
Bucure§ti, unde sunt profesor la un liceu,
putea furniza toate datele, meritul
numai al Dv. care studiul. In exemplul de
mai sus este cä la Sibiiu a fost tipografie
din cäci atunci s'a tipärit Sibiiu un catechism"
care este cea tipáriturä Din feri-
cire ni s'a pästrat documentul acestei tipärituri care
este strädania. tipografului Filipus Maler.
Pentru afirmatie putea pune la dispo-
zitie dovada necesarä, eu cred importanta
istorie a tipografiilor devine mai importantä in
note mentiona bibliografia subiectului, toate
scrierile pe care le-ati folosit, din ele neputând
publicati decât ceeace este important, dati putintä
altora ce s'a scris in
Importanta studiului Dv. o gäsesc de mare,
cred cä ar fi trebuit sä fie publicatä izolat, ca.
o carte I). Mai ales D-v., ca Director General, aveti
putinta tipäririi.
La pag. 88 scrieti Alba-Iulia, la anul avea
tipografie, ceeace nu este exact, ci la 1579. La pag. 89,
scrieti a fost tipografie la anul când realitate
Coresi a tipärit un Sbornic la
La pag. 89 scrieti cä. tärile române libere au
1) D-1 profesor Mazilu, n'a avut de carte s'a
ca extras din Almanah. (Nota autorului).

73

* www.dacoromanica.ro
functionat teascurile tipografice" pe vremea lui Matei
Basarab...
In realitate au functionat mai
gärul Macarie, ajuns apoi Mitropolit al Românesti,
a tipärit
La un Liturghier.
i5o8
Octoih.
1512 Evanghelier.
Ultima carte este din porunca lui Neagoe
Basarab.
La este la tipografie, acest
an se un Molitvenic slavonesc.
dintre erori. putea cita o con-
tradictie la pag. 93 unde se scrie Heliade
lescu infiintat tipografie la
mai jos se tipografia sa tipärea
din !

Pentru relatii privinta tipografiilor trecut, D-v.

trebue consultati operele de Istoria literaturii
de diferiti autori : N. S. Puscariu, G. Ada-
mescu, G. Pascu, Procopovici etc. veti putea face un
studiu care de admiratia folosul, mai
ales aveti la putinta tipäririi.
care trebue numai consultata pentru
studiul Dv. este Bibliografia Româneasca Veche i5o8 -
1817" care se dau stampe fotografice.
In aceastä sunt arätate aproape toate cärtile
tipografiilor.
este 0 din istoria tipografiilor
douä mari volume, manuscris,
care se biblioteca Academiei nr.
928.

74

www.dacoromanica.ro
 Aceastä a fost utilizata parte de opera
precedentä a D-lui I. Bianu.
Pentru tipografiile dintre 1817 azi, care s'au
ziare reviste, este de consultat
periodicilor de Al. Sadi cu introducere de
Prof. I. Bianu.
La Sibiu, Vasile Popp a publicat Diser-
tatie despre tipografiile puteti la
Academie.
In s'a tipärit opera profesorului Gr. :

Tipografiile din dela 18o1

A. Odobescu a scris : Prima tipografie
Revista anul pag.
8o7-83o.
Nerva a scris Convorbiri Literare",
anul 1901, pag. : Inceputurile tipografiei
Tara etc. etc.
Materialul, precum se vede, e vast important,
cei mai mari frunta§i ai culturii noastre s'au
ocupat de mid epoce. stä Dv. sä scriti
tntregime, aceastä contributie la culturii

Cu deosebit respect,
(ss) D. Mazilu.

Incontestabil pentru un studiu complect al tipo-

grafiilor din trebuesc reproduse, sau cel putin
citate, descrierile valoroase ale distin§ilor no§tri
parte de D-1 Mazilu-dar modesta mea
lucrare n'are pretentiunea de a fi o complectä
-am spus-o dela inceput-ci numai o contributiune,

www.dacoromanica.ro
prin strángere de date, la studiul unei lucrgri complecte,
care competinta distinsilor profesori cari
se cultura româneascO, cum
D-1 profesor Mazilu.
In special, am voit cunoscut micul
istoric", de tinerii lucrgtori
intrá Almanahul Graficei Române" mai cu
mâna ucenicilor-elevi tipografi cari urmeazg cursurile
teoretice ale de arte grafice, patronatO de Minis-
terul Muncii de Eforia de ucenici tipografi, -
al presedinte sunt - care scop am extras
articolul publicat Almanahul
din 1927 - lucru pe care D-1 profesor Mazilu nu
cunoscut, precum voiu extrage pe cel din Almanahul
pe 1928.
Tot pentru rectificarea sau mai bine zis pentru
complectarea unor date din partea a Istoricului meu,
simt obligat a de urmátoarele
comunicOri ce mi-au :

George Sfetea, : conducerea tipografiei

C. Baia (libräria tipografia
coalelor", instalatg piata Sf. George), a avut-o D-sa
timp indelungat, fratele (decedatul C. Sfetea)
era pe atunci diriginte al tipografiei Progresul" din
Ploesti.
2. D. Costescu, functionar la Academia
: Repausatul G. (a
biografie este Almanahul G. Filip pe anul
1904") a de atelierul de
tipografie, pe care avut mai la.
asociatie C. P. Conduratu (la 1870 calea Mogo-
soaiei, 7 - azi Calea Victoriei, unde se
76

www.dacoromanica.ro
Socec 1) 1874 mutat strada Teatrului) ; apoi
cându-se de Conduratu, instalat o tipografie la
1876,2) unde a functionat pânä anul 1882,
când a revenit la 3) instalându-si
grafia mai str. Biserica Enei (Casa Wagner)
apoi str. Teatrului.
Tot D-1 D. Costescu, câteva notite impor-
tante, privitoare la tipäriturile aflate Biblioteca Aca-
demiei, anume :
1. A. Prima tipografie tara Româ-
neascr, 1871 ;
2. Gb. Papiro", de papiru, 1873 ;
Despre costumele nationale 1877
Portul national la poporul român", 1889 ;
1) Printre cärtile tipärite in tipografie sunt :
a) Album Internationale cuprinzând : Descriptiunea ceremonielor
gioase ale tuturor aflate pe suprafata pämântului ilustrat 237
planse, deosebit de 54 cari antichititile Romei, tabele execu-
tate modul al Albertipiei, originalul renumitului Bernard Picart
(le Roumain), elaborat de doctorul M. Wertheimer
colaborarea D-lui George Barozzi,-eu grarioasa primire a dedicatiunei
din partea Domnitorului Carol I de Hohenzolern" -Volumul IV
tipärit anul 1871 Volumul V tipärit in anul 1872.
b) Zestrea (traductiune)
de Alexandru un de pag, in anul 1872.
2) cärtile tipärite Ploe9ti, sunt :
a) Imperie (Memoriu unui republican) de A. Rane,-tradus
Joan G. Garleanu-un volum de 218 pag., editurä anul
b) ,Notiuni de preluerate. conform
programei vigoare a 9coalelor comerciale de Alexandru Pretorian, licentiat
Drept, Magistrat Profesor la Comercialä din Ploesci
-un volum de 200 pagini tipärit anul
c) Ziarele ,Democratur 9i Vocea Prahovei`.
3) Aci a mai tipärit : Reforma', director I. G. Valentineanu
lui G. A. Tacit

77

www.dacoromanica.ro
 3. L Bianu: O necunoscutä
tara 1882 ;
4. Al. : Un episod din
tipografiei Romania", 1895 ;
N. Inceputul tara
1902;
6. . Descoperirea bibliotecii din
Vavilon", 1903 litera", 1903 ;
B. P. O din istoria tiparului
XVI;
8. : Asachi ca editor", 1912 ;
G. Ionedcu, tipograf : Origina ornamentatiunilor
artele grafice".
unde tinerii tipografi special elevii
cari cursurile teoretice ale coalei ucenicilor
din Industria Artelor Grafice" pentru complec-
tarea cunostintelor ce le sunt necesare, se in
nahul Graficei pe 1926, care cuprinde un bogat
interesant material privitor la din
Dintre acestea :
Un exemplar al tipärituri core-
siene o publcatie coresiana de ;
2. Arta cärtii", de .Marin ;
3. Cartea veche" de L Bianu;
4. Un Ford" al tipografiei, de S.
Sufletul tipografic", de E. ;
6. Hartia clealungul veacurilor", de
Spre vechea traditie", de
8. Inceputurile tipografiei Craiova", de
;
9. Titluri, Frontispicii, Coperte" studiu tipografic
de Virgil ;

78

www.dacoromanica.ro
 lo. Inceputul primelor tipografli la
1823", de G.
Diferite articole importante privitoare la Industria
artelor grafice, de Ioan Dongorozi,
D. G.
Krannick.
Almanahul Graficei pe anul 1927,
se gäsesc articole de mare interes pentru lucrätorii
elevii tipografi, precum :

N.
1. Ilustratia Cärtii Românesti"
;
- de

2. Calendare Almanahuri", de
3. Mitrofan, Episcopul al Buzeului,
mare tipograf, 1681-1702", de ;
4. ,,Cele mai vechi inscriptii de

5. Ne trebue o de Arte Grafice", de

;
6. Cartea de de
7. Tipografi, literati, de C. Mille;
8. Arta a de G. D. Mugur ;
9. Ilustratia cärtii veche moderná, de
;
10. Lucrätorul tipograf", de C. D. ;
11. Tot criza de ;
12. Biblioteci pentru muncitori", de ;
Ofensiva Culturalä", de ;
14. Un dar al ceriului", de G.
Lapsus corectoris" Xilografia", de ;
Proportionarea spatiurilor dintre rânduri", de
Georgescu-Delafras;
17. Despre tipografii de altä datä", de G. ;

79

www.dacoromanica.ro
 Estetica tipograficä la ziare", de G. N. Dulca ;
19. Despre zatul tabelelor", de Krannick
20. Inovatiuni technice domeniul tiparului", de
Malin.

Importante date de retinut se mai gäsesc

resantul Apel care tipografi, litografi, anticvari,
de cärti, profesori, preoti studenti" de
profesorul Gr. adresat D-lui Comisar General
al Expozitiei din 1906 1).
In acest apel repausatul profesor urmätoarele
privire la tipografie :
E de preferit ca cärtile sä aibä coperte, de oarece
acestea cuprind de multe ori pretioase : pretul
moneta timpului, abonatii, cuprinsul, bibliografia tipo-
sau a autorului, care uneori cärti
compuse, dar nepublicate, etc. De aceea Academia leagä
totdeauna cärtile sale coperte tot.
Cataloagele libräriilor, tipo-litografiilor vechi
actuale genere cataloage tipärite sau
sunt pretioase pentru compunerea unei depline exacte
bibliografii trebuesc urmärite,
multe vor fi lipsind din biblioteci. E destul a spune cä
din 1845 al cärtilor publicate de M.
niceanu productivul instituit de editurä dela Iasi,
numit Cantora despre care catalog amin-
teste prefata nu e nici biblioteca
Academiei azi cu a Statului, nici a
Universitätii de Iasi. nu fie unul din cele 4 feluri de
cataloage expuse de bibliofilul Scarlat la Expo-
1) Extras din Buletinul Expozitiunii din 1906, No. pag.
174-177.
8o

www.dacoromanica.ro
zitia din insemnate prea pe scurt
Serbarea dela Ia§i, p. ? Familia räposatului ar
putea da informatii.
Cu deosebire, pe inscriptii de de
pe clopote, vase, pietre mormântale fotografiate, decal-
cate ori copiate, pe lângä documentele manuscripte
pe pergament hârtie limbä, se vor primi
spre expunere vechi tipärite, oricât de
cum cele rare, cari n'ar fi catalogul bibliotecei
de I. Gârleanu, ori cel manuscript al
Acadenaiei sau al Universitätii de (parte de
Cezar Caänescu la parte manuscript) ori cari n'ar
trecute Catalogul bibliografic al lui D. 1873, urmat
de al lui G. Popescu 1879, Serbarea de
A. Xenopol C. Erbiceanu de
V. A. Ureche 1892-1901,
de N. Togan, Sibiu 1895, pentru vechi ante-
rioare anului compus de I. Bianu trimis preutilor
din la 1898 2) sau ce se
publicä de numitul colaborare Nerva care
a ajuns acuma. la 1750, cum
periodice romdneirli de A. Pop,
se poate constata existenta unor cuvinte forme
neobicinuite noastr actualä, ca de ex. : ori
sau asemenca eu de
eu i
2) Acest catalog poate cere oricine oricand dela biblioteca Acade-
miei române i se gratis.
3) Pentru mai se poate consulta (1879
la de Al. Degenmann, continuatä de libraria Socec titlul
al 1891-1894 de G. Sfetea sub denumirea
Bibliograjia (Martie-August 1903); pentru cele din anii
1904 a lui Nerva-Hodog. Cf. Bibliografia ziarelor
rom. (1839-1890) de dr. F. Bran Unirea Blaj 1891, No.

www.dacoromanica.ro
 Despre atari opere rare e destul uneori sä se
mácar cä au existat, se pot apoi urmäri desco-
peri de cei interesati.
Documentele, manuscriptele
de peste : din Rusia, Austro-Ungaria, Serbia,

Turcia Grecia sau acelea cari tracteazä despre ei

tara ne sunt scumpe, ca lucru bun frumos
de unul din neamul nostru. Am zis din Rusia mai
ales, pentrucä, de§i Basarabia e mai aproape de noi
mai de curând desmembratä, de acolo avem mai putine
de fel mai putine dela Românii
nizati trei gubernii de peste Nistru.
Si, dacä e vorba de literatura fratilor
de peste Prut, cele vre-o 3o de române§ti, mai
toate biserice§ti, apärute, lui 1873,
la Chi§inäu, 1869, mai cu tipo-
grafia casei arhiere§ti, sunt prea putin lucru cele mai
multe provin din o listä alcätuitä de mine la
Chi§inäu primävara anului când abia incepusem
a ocupa de asemenea chestii, hstá trimisä autorului
spre publicare citata editie a doua.
Pe tipografi rog sä facä istoricul institu-
telor arätând de unde au cumpärat tipografia lite-
rile, deosebitii proprietari ce au avut-o imprejurärile
prin care au trecut, cum catalogul hronologic al lucrä-
publicate al manuscriptelor ce li s'ar fi
cândva, dar rämase nepublicate. Cam la acelea§i chestii
ar putea zincografii, anticvarii
legâtorii.
Profesorii de istorie de limba sper
vor face cercetäri asupra vechilor tipografii dela
Câmpu-Lung, Govora, Znagov,
82

www.dacoromanica.ro
 Ia§i, ultimile trei de o deosebita,
etc. : locul casele unde au functionat, resturi, partea
de activitate a necunoscuta etc. Ceeace ar putea
intreprinde cu mai mult tipografli profesorii
amintiti ar fi monografiile tipografiilor din veacul :

cea dela manästirea la 1807, despre

care s'a &cut deja o incercare Noua Rev. Rom. III
109 de G. director technic al tipografiei Carol
materialul de arhiereul Narcis
lescu ; cele din Ia§i, unde 1813-1821 a o
tipografie greceasca la Trei-Ierarhi, apoi a lui G. Asachi,
numita Albinei" 1829, altele multe, despre
cari prepar un articol scurt pentru Buletinul
ce va trata despre calendrele anuarele aparute
acolo dela 1785 ; asemenea din
cu cea dela Ci§meaua lui Mavroghene 1817
a lui I. Eliade 1820. mai competenta
s'ar putea activitatea tipografica din cele-
ora§e ale : 1832 (data
grafiei, care la se une§te cu a Sf. Sinod dela
Craiova 1839,
1847, Foc§ani 1859, Giurgiu 1864, Boto§ani Roman
1867 din toate ora§ele re§e-
dinte de sau nere§edinte, ca Targul-Frumos, ba
dintr'un sat, cari 1870 s'au treptat
din ce ce mai multe, unde se fi
mii de Cataloagele acestora acum s'ar face u§or
') Datele relative la tipografiile Ploegti, Roman le
d-lui G. director al stabilimentului de arte grafice
Carol Giibl, de care am mai vorbit, pe când cifrele luate publi-
locale etc., recente : 1878 Se poate dar ca
timpul cercearile alte date din acest apel.

www.dacoromanica.ro
de tot, dacä fiecare tipograf ar fi strâns
câte un exemplar sau le-ar fi biblio-
teca tipografiei, cum räpásatul Petre Ispirescu
face Carol
In aceste monografii se va spune de s'a introdus
xilografia sau litografia. Exemple de asemenea lucräri
avem : Tipograful Carol C. A. Rodetti ca
de G. citat mai ; Catalogul tipo-
grafului librarului-editor W. Kraft din
Sibiu, publicat cu o introducere de Dr. Corn. Diaco-
novici expus anul trecut la Sibiu cu o
multime de cärti editate, strânse de dânsul ;
Catalogul la curs de peste un secol
jumätate, cea
restauratä la 1747 ,
XII ? compus de prefectul acelei insti-
tutii Dr. Suciu, care trimis la Expozitia dela Sibiu,
cu o multime de stampe reproduse din cärtile
respective, expuse ele. Nädäjduesc capii bisericii
(pärintii episcopi de toate riturile, egumenii rabinii),
cum prefecti primari vor da prin
concursul d-lor patriotic unei asemenea opere importante
pentru cultura din aceastä parte a Europei, precum a
promis deja P. S. S. Episcopul Pimen al Dunärii-de-Jos
libräriile din Galati, Bräila,
stanta Tulcea.
Anunt cu pläcere cá tipo-litografli Samitca
din Craiova, proprietarii institutului cu nume
deci cea mai veche dintre cele actuale
din pärintele profesor I. Antonovici din
au sä scrie sä expue o mono-
grafie a tipografillor din pomenitele orase, precum

www.dacoromanica.ro
sese fostul profesor deputat I. Negrea, nu de
mult din pentru cele dela Piatra.
Nu apelul meu va avea rasunet
la arturarii români filo-români de peste hotare, cari
vor prepara cercetari cataloage despre
vechi : dela Sibiu Brasov, Belgrad, Blaj,
Buda, Cernäuti, etc. Mai multe din
aceste ne-am asteptat vedem chiar la
zitia dela Sibiu, ca d. e. despre Tipografia (arhi)clie-
din oras, de la 27 August
despre cele dela : Diecezanä"
Aurora" lui A. Todoran 1874, din care tinut,
ca vecin, cam putine am
la acea manifestare altele.
atentie tipografiile din Basa-
rabia : cea dela 1792-4 dela de
pe malul stâng al Nistrului 1796-1800, unde popa
lemn Mihail Strilbiski Rusul stramutat tipografia
dela Iasi, odatä cu plecarea din Moldova a ostilor
la 1792 ; apoi cele din : cea zisá exarhiceascr,
duhovniceasa", a casei ori a mitropoliei"
care la 71 fu ca de episcopul Pavel
Lebedev, apoi pela 1882 dusä tinutá la Kiev
acum luni, a fost de arhiepis-
actual ; tipografia oarmuirii oblastei Basarabiei
1819 ; tipo-litografia lui Achim Popov unde la
1851-1862 au Poeziile lui la
limba cu chirilice latine de I. Doncev (Donici),
cum cea dela Bolgrad a $coalei centrale"
In Basarabia au fost sunt alte tipografii. Asa,
dupä Material pentru geografia ruJeadcä adunat
de statul major, Petersburg 1852, p. 332, la se
85

www.dacoromanica.ro
alla 5 tipografi la Akerman o tipo-litografie. Numärul
in s'a la 7 (cf. art. Basarabia" din
nu se se fi tipärit
altele cele citate mai sus.
Aceste tipografii aduc de cele din Peters-
burg, mai toate oficiale, unde s'au imprimat câteva
anume : tipografia Sinodului 1817
1) a lui P. N. Greci (care la 1819 a republicat
Biblia de Blaj cheltuiala biblice
a Senatului 1821, a Ministrului de instructie
1827, a Academiei 1840. Aici amintesc cä fostul membru
al Academiei Gonata, a publicat la Odesa
1862 un litere latine. Vr'un Basa-
rabean ce pose& asemenea carte ar putea spune numele
tipografului.
Din Sud voiu cita numai : pe cea dela Smirna
din Asia a lui Anton Damian dintre
1838-1846 pe cea dela Constantinopole a lui I. Eliade,
unde la a pe beciu
sub pseudonixnul Ion Prosdociu altele,
pentru aceea a numit tipografia sa la Beciu", voind
aceasta sä timp un nume echivoc,
fiind sinonim al Vienei".

Dar o lucrare, de o mai mare valoare, a

repausatului profesor este brosura, Tipogra-
Rile din dela 1801-1909", cuprinzand 32 pagini
8°, in Imprimeria Statului
In aceastä se descrie toate tipografiile din
Notez avea la 1828 tipografie i la Moscova, cum
vede din frontispiciul intitulate
in tip. (citeste 1834).

SC

www.dacoromanica.ro
toate localiatile tärii. nu se mai pe
aceastä interesantA. bro§urä 1) permit a repro-
duce aci principalele pärti dintr'insa, cu modificArile &cute
de autor,-pe cari le-am de mare interes pentru
tinerii tipografi special pentru elevii de arte
grafice, de§i o parte din aceste date au fost tipärite
partea I a acestui istoric.
*
* *

1. Tipografia Mitropoliei 1678 - August

2. Tipografia dela ci§meaua lui Mavrogheni, 19 Apr.

-Oct. 3o.
3. Tipografia de muzia bisericeascä a lui Petre
Efesiul,
4.-5. Tipografia loan Eliade, Martie -3o Sept.
1848. Eliade Asociatii, Decembrie 1859-1865.
6. Tipografia greceascä Eliade Fratii Cristide,
-38.
Tipografia Curtii Frederic Walbaum, Noemb.
1837-1846.
8. Serdarul Zah. Ian. 38-3o Ian. 1857.
9. August Ruof, dela Apr.-25 Sept. 1839.
10. Tipografia Colegiului St. i Apr.
Pitarul Const. Pencovici, primävara
12. Copainig, 1844-1859.
13. Anton Pann, 1844-1854.
C. A. Rosetti et Enric Winterhalder,
I) Singurul exemplar pe care gisit, a fost imprumutat dela Aca-
demia prin binevoitorul concurs al D-lui D. Costescu.

87

www.dacoromanica.ro
1852; a doua oarä, probabil a oarä C. A.
Rosetti, Ian. (vreo 2 Fevr. 1858-1873.
Ferd Ohm, 1852-1861.
17. Nationala" Romanov et Co., 1855
Mart. Nationala St. Rasidescu, asociat
secret cu C. N. Rädulescu, 1867-1876.
Noua tipografie C. N.
St Rasidescu, Oct. 1877-dupä Apr. M. Hagi
Jecu,- 890.
19. Secolul" Gr. Bosuioceanu, Mai-5 Dec. 1857.
20. Emanoil Poenescu, 57. (3 luni) Noembrie
1859-1862.
21. Lexicograficä" Nifon 1857
22. Nationalul" V. Boerescu, 19 Dec. 1857-1863.
23. Carol Wahlsteinr, 58-20 Dec. 6o, urmat de
Gheorghie mai mult vara 66.
24. Adolf Ulric, 23
25. Carol Sathmari,
26. Ministerul de Räsboiu,
27. Oprea Demetrescu, 1861-1864.
28. Spectatorul" Tabacopulo (greco-româneasa),
Martie 1862-1863.
29. Toma Teodorescu, 62-c.
3o. Gheorghe Danielopulo et 1862-1863.
Cezar Boliac,
32. Adolf Baumgarten, c. 15 Noembrie
la 1872.
33. T. Vaidescu, toamna 1863-Iun. 1871.
34. T. Mihäescu, 1871 24. Apr.
35. Lucrätorii asociati", c. Maiu 1865-1883 azi.
36. Tip. Monitorului", 24 Oct. Maiu
37. Tip. de muzia a lui I. Cart, 1865-1875.
88

www.dacoromanica.ro
 38. Noua tip. Laboratorii români" 1868-1879.
39. C. Petrescu Conduratu, 1869-1879.
40-41. Teara" Le Peuple romain" N. Blaren-
berg, prima 1870-1872, a doua
42. Al. Andrici,
43. Socec, Sander et Teclu, 26 Oct. 1871-azi.
44. Veiss, 18 Sept. 1889-1895-
45. Anton 1873-1876, apoi Dorotea
P. Cucu.
46. Dim. Aug. Laurian, 1873-1876.
47. Tip. Bulgäreascä Svoboda« Liuben Caravelof,
1873-1876 sau 1877.
48. Tip. bulgäreascä D. Ivansco, 1874-1876 sau 1877.
Al. Al. Grecescu, sfârsitul 1873 - 23 Aprilie
Iris" a lui Pantazopol, 1875-1887 95.
Românul" Carol Apr. 1876-azi.
52. tefan Mihälescu Grigorie Luis, August 1876
c. Septembrie 1879, primul singur 86.
53. Hajoetz" Mihel Aziel, Noembrie 1877-azi.
54. Max Becker, 1878.
55. Centru" N. Miulescu, Oct. 1878-azi, numitä
Independenta" Dimitrie Papazolu.
L. Orient" Galli, Apr. jumätate din
Maiu 1878.
57. Comercialä" Elia Grasiani, Aprilie 1878-azi.
58. Tribuna românä", N. Gr. Cezar,
Maiu 1878-Iunie
59. Isac Binder, Septembrie 1878-azi.
6o. Femeia române, Maria Flechtenmacher, 2 Dec.
Apr.
Gr. Luius, toamna 1879-1882.

www.dacoromanica.ro
 62. Române Samuel L. Offenberg et Wunderman,
p. 29 1879-1881.
63. Amicul literaturii" Maria (Masinca) Birnstigl,
Oct. Oct. 1884. Firma 1894.
64. Bancii Nationale, Sept.
65. Tip. Curierul
Curierul Hristodul I. Suliotis, Aug.
-8 Mart, 1882.
66. Govora" Gr. Har. Grandea, Dec. 1881 -7
Feb.
67. Tip. Cärtilor a. Sinodului, de la un
timp a Casei 17 Ian. 1882-azi.
68. Portofoliul Bonifaciu Florescu, prima
jumät. 1882.
69. Silloghi" Timoleon Rubinis, Martie 1882
1884.
70. Poporul" Nicolae Basarabescu, 17 Apr. 1882 -
20 Aprilie 1892.
71. G. Costescu, 23 Apr. 1882-1884.
72. Minerva" a apitanului fracmason Constantin
M. Moroiu, 1884-87.
73. Moritz Benedict Baer, 1884 azi.
Macri et Co.,
75. Universul" Luigi Cazzavillian,
Aug. 1884-azi.
76. Telegraful" I. C. Fundescu, Noemb.
Aug.
77. Tipo-litografia Ascher et Klein,
1885-1889 p.
78. Presa (teascul) Mateiu Basarab" Al. G.
tacuzino, 1885.
79. Petrescu cu teasc,
90

www.dacoromanica.ro
 80. Rev. literarä" T. M. Stoenescu, 1887.
Sigmund Scwartz,
82. Tipo-Litografia Eduard Wiegand, 1886-1897.
83. Weisberg et Klein,
io
84.-85. Epoca" N. Filipescu, 19 Octombrie
1889 ; 21 Noembrie 1895-19 1898.
-
86. Centrala" C. Popescu et Weisberg sau fratii
Popescu, M. 86-Mai 1891.
87. Vintilä C. A Rosetti, 13 Ian.
Noembrie 1895.
Tipografiile cu firmá Mar. 1884, data
promulgärii se pot registrele tribu-
nalelor locale ; cele dupä se pot urmári
usor prin Anuare prin tipografice mai
sigur Regiltrele jurnalelor legale ale Academiei
fi ale Centrale De aceia, de aci
voiu numai pe cele importante.
88. Cäile ferate Oct. 1893 st. n.-azi.
89. Adevärul", 7 Noemb. 1895- azi.
Clementa" stabil. tipo-lito-zincografie de legat
Jacob I. Reiniger M. Reiner, 1898- azi.
91. Minerva", de arte grafice editurä,
Sept. sau Oct. 1898 azi. -Are catalog. Despre directorul
G. Filip cf. Solidarit. I. 1. din Aug. 1905.
Dintre cele streine voiu aminti :

92. Patris", Dec. Dec. 1904,

93. Rumänischer Lloyd", 2 1898 -azi.
La 1909 erau capitalä 54 tipografii.

Tipografia Mitropoliei, Dec. 1679-1848.

2. Tip. elineascä dela mänást. Trei erarhi, 1813-1821.

91

www.dacoromanica.ro
 3. Institutul Albinei" Gheorghie Asachi,
1832-1875.
4. Fratii Foureau,
5. Profesor Kemminger,
6. Tipografia evreascä, 33.
7. Cantora a. lui
ceanu, 4 Fevruarie-4 Maiu 1846.
8. Româno-francezä" Dim. Gane, primävara

9. Buciumul român", 1850--22 Martie

1894-1906 p.
io. Adolf Moritz Bermann, 1855-62-1879.
Scarlat Savul, cumpärätorul 1879-1886.
12. Herscu evreeasa, 23 Maiu- io
româno-evreeascä 5 Sept. 1856-azi.
13. Gane, io Iunie-5 Septembrie
E. C. Miclescu, 59.
Tipografia Statului, Septemb. 1859-Maiu
Tribuna N. intermitent
Aprilie 1861-1876.
17. Junimea" a Soc. Junimea", 24 Septemb.
Octomb. 1871.
18-19. A lucrätorului D. Gheorghiu, Noemb.
A doua Nouä", 1884-1894.
A români asociati", 10 Octomb.
1871-1872, devenitä a Grädinei botanice" dr. An. Fätu,
1874-1877, vândutä urmä altor Lucrätori
asociati, Octomb. 1883-1890.
23. Nationala" a unor asociati, 2 Februarie 72-azi.
24. Catichi, 75-80.
Teodor 1876-18 1894.
26. Wagsal Z. Leinwand, 1876-azi.

www.dacoromanica.ro
 27. Aurora" S. L. Offenberg, 1877-1878.
28. Steaua României", Ian. 1879-Apr.
29. Onicescu,
3o. Universala" Isidor Schor,
M. Gottlieb, c. 1886-azi.
32. P. C. Popovici, 1890-97-1906.
33. Noua" Mathes, 1890-1892.
34. Miron Costin", Corn. Codrescu, 1891-1897.
35. Reischer,
36. A la minute" 2 lucratori, 1893.
37. Gutenberg", 1893-1904 p.
38. Evenimentul", 1894-azi.
39. Comercialä a Leib Rabinovici, 1894-azi.
40. Dacia", 1 Maiu 1897-1899.
41. Sol. Stein M. de capsule
farmaceutice, c. -azi.
42. Tipografia ,*oalei academice" G. Butmann,
Sept. 1900-1908.
43. Progresul", A. 19o5-azi.
La 1906 erau tipografii, din cari Universala"
pe timp nedeterminat; 1909 10.

1. Tipografia provizorie dela episcopie, 1832-1833.

2. Tip. Episcopiei, 1691-1704, 1743-47, 67-1769,
an. 1834-c. 70.
3. Noua tipografie românä" Al. Georgescu, Maiu
1873 -azi.
La 1909 erau 5 tipografii.

1. Tip. Episcopiei, 1705-1827 Aug. 66.

2. Oprea Dumitrescu din Bucuresti, 1871-azi.
5

www.dacoromanica.ro
 3. Oscar de pe la azi.
In 1909 erau aceleasi 3 tipografii.
NEAMTUL, 1807-1883.
CRAIOVA
Pictorul Const. Leca,
Septemb. 1846.
25 Octombrie -
2. Legaorul, zis dela 58 Samitca, Septem-
brie 1846-1878.
3. Prof. T. Macinca, Septemb. 1862-1864.
4. Prima tipografie G. Chitu I. Teo-
Sept. 1871 I. N. 76.
5. Filip Lazär, urmat de 1874-1896/7-1900/1.
6. Sandu Benvenisti, urmat de fratele säu David,
1876- azi.
7. Asociatii Români" numär de 5, 28 Decemb.
-azi.
In 1909 erau 8 tipografii.
BRAILA
1. Petrescu Co., Decemb. 1839-1841.
2. Sucurs. Francicc Monfferato-Galati, Sept. 1848.
3. Dim. I. Samoladä,
4. Preutul An. R. Bräileanu,
5. Unirea" Boerescu Per. M. Pestemalgioglu,
-azi.
6. Româno-bulg. St. Rasidescu,
Idem, Hagi T. Vaclidov, 1864.
8. Idem, Hagi D. Panicikof, 1870-1876.
Din tipografiile urmätoare :

9. Universala" C. P. Nicolau, -azi,

4

www.dacoromanica.ro
 Max 1896-azi.
In 1909 erau 9 tipografii, majoritatea firme evreesti.
GALATI
Francisc Momferrato, 1847-1871.
2. A europene a c. 56-c 1871.
3. Fried. Thiel, 1760-1873.
4. Otto Bielig, 1871-1873.
5. Comercialä" Isidor Schenk, 1873-azi.
6. Români" a unei apoi a profes. G
Mihailescu
Din cele 16 tip. urmátoare mie cunoscute, :

7-8. Danubiana" Hubert, 1873-1881,

dutä fratilor Nebunelli (Joan Timoleon) ;
Lucrätorii asociati" G. D. Chiriac,
Februarie 1877- ;
Nationala", Avram Friedmann, 1878-azi ;
Dacia" a advocat. C. Resu, Oct. 1884 ;
12. Cooperativa" a advocat. Costin Sotir
Manios, devenitä, o intrerupere, a
unor lucratori asociati, 1892 ;
Aurora" Fratii C. Dimitriadi, 6 Dec. ;
14-15. Muterperl et Kokan, August 1887, care
probabil ajunse lui Marcu Unirea" ;
Ap. P. Antoniade, institut de arte
grafice al Curtii Regale, 1892-azi. Despre Poligramistul
Antoniadi, III, 10 din 17 Noemb. 1882.
In 1909 erau lo tipografii. Cf. Pacu, op. cit., 189-91.
FOCANI
1. Tip. Comisiunii centrale, Maiu 186o-Maiu 1862.
2. Dim. Samolada, 1868-1894.

www.dacoromanica.ro
 3. C. 1869-76-1894.
4. Unirea" A. Codreanu, 1883-azi.
In 1909 erau 5
BOLGRAD
Tip. centrale, 1861-9 Octombrie 1878.
2. Ecoul Bolgraclului" T. Boldur Lätescu, lie
1872-Maiu 1873.

Tip. Botosani" I. Veniamin Adrian, Aprilie

1866-75.
6. La Concurenta" Clara Marcovici et Co.,
Progresul" Bernhardt Seidmann, 1892-azi.
8. Moldova de sus" a G. Buzoianu, 1896.
La erau 5 tipografii. Cf. Notiuni
de Em. Leonescu, Vointa
anul XXV, No. 6, 788 793, unde vorbeste
de librärii, cum de lui M. I. Schwefelberg.
PLOESTI
G. Wallenstein, 1866-toamna 1872.
2. I. G. Costescu, August 1872-Aprilie 1882.
3. Tip. bulgäreasa Asen Dim. Panicicov, 1877-78.
4. Progresul" C. T. Grigorescu, proprietarul Demo-
cratului, Aprilie 1880-82, când deveni proprietatea lui
D. A. Drgghiceanu, care, inginerul I. Gheorghiu.
la 1884 Fabrica Progresul, stabiliment de arte
grafice, confectiuni de hârtie carton". Cf. tip,
VII
96

www.dacoromanica.ro
 5. Democratul", August rämase
lucrätorului Aron Trifu.
In 1909 erau 7 tipografii.
BACAU
Tip. Fratii T. I. Täutu, 1866-93.
2. Frätia" a unei societäti, Februarie 1868-azi.
La 1909 existau 5 tipografii. Cf. C. Radu,
p. 77
TURNUL-SEVERIN
Sucursala tipografiei lor Macinca Josef
Samitca din Craiova, Maiu -azi, cu oarecare
rupere.
2. C. M. Georgescu, 1876-82, asociat timp
cu Schlenger, 1882 Samitca din 1883-92 singur,
care timp se numi Moderne.
3. Emil I. Knoll, -azi.
4. I. O. Niculescu, urmat de sotia sa Lucretia
ritatá) Cutui, 1895 -1903-azi.
In 1909 erau 4 tipografii.
BARLAD
1. Tip. asociatiunii pe actiuni Unirea", frunte
cu prof. I. Popescu, lie 1869 -Martie 1894.
2. G. Catzafany, 20 Octombrie 1878-1908.
3. Românä" a librarilor V. D. Vasiliu G. Man.
Barbu, Maiu 1887-88.
4. G. V. Munteanu, 27 Octombrie 1890-azi.
5. Noua sau Progresul" Sigmund Gross,
1894-900.
97

www.dacoromanica.ro
 6. Modernä Gutenberg" (Sam. Segal Hermann
Stein), 1896-c. 1902-3.
7. Comercialä" C. S. 1900-1 Septembrie
1908-azi. Cf. Tipografille etc. din de I.
vici Gr. Cretu, pag. 33-0.
In 1909 erau 3 : Mih. Co.
(Catzafany), Munteanu (mort Maiu 1910) Lupascu.
ROMAN
1. G. V. Sandu, Armonia", Februarie 1870-
1887.
2. Asociatii N. G. Cubelca, 1875-78.
3. Noua tipografie" G. I. Cubelca, 1879 --92.
4. Louis Smolinski, 1884-1901.
5. G. Raclis, 1891-92, când partea s'a vândut
lui Leon Friedmann.
In 1909 erau 3 tipografii.
ALTE LOCALITÄTI
Giurgiu a lui T. Vaidescu, 22 Apr. 1871. Piatra
Muntele Pion" T. vara 1871. Sulina Socrates"
a lui G. P. Avgherinos, 1871. Husi Asociatii",
vrie 1871. Al. Al. Grecescu G. Popescu, Main
1872. Turnu-Mägurele G. Wallenstein, toamna 1872.
Fälticeni Fratii T. I. Täutu, Main 1873-toamna 1875.
Ismail a Dunärii de jos" Avram Friedmann, vara 1873-
78. T. Mihäescu, 1874. Vasluiu C. Andrievici,
1874. P. T. Pecetescu, 14 Dec. 1874.
Caracal tip. Chitu-Teodorian Craiova, 1874.
a judetului Ialomita, 24 Fevr. 1875.
G. Raclis, Aug. 1875-91. Satul Manolea-Suceava
a Schitului lipovenesc, toamna. 1875. Tecuciu G.
98

www.dacoromanica.ro
§escu D. Chiriac, Oct. Tulcea A.
ghia, Aug. 1877. Scatina Moritz Löbelsohn, 1877-
Cäldäru§ani staretul Teofilact Dinu, Mar. 1978.
Constanta sucursala lui Per. M. Pestemalgioglu din la,
12 Maiu Târgul-Jiu Nationala" N. D. Milo-
§escu, 5 Decemb. Cernica Toma Teodorescu,
c. Câmpu-Lung G. Popescu din Pite§ti, Oct.
1885. Ocnei sucurs. tip. H. Margulies-Bacäu,
Târgul-Neamtului Lupu Eisenstein, 1887. Alexandria
Intâia tipografie librárie Asociatii", 9 1889.
läu a lui H. Frank, Maiu Sinaia I. Baboianu,
4 lie Thrgul-Frumos Alter Grünstein,
Petre Ghergulescu, 1892.
a soc. Cultura Täranilor", 8 Noemb. 1892. Câmpina I.
Baboianu, 12 Apr. 1894. Ro§iorii de Vede Ro§iorul",
lie 1894. Oltenita a lui Mânzu, 22 lie 1896.
Cuza-Vodl-Roman a G. Cräiniceanu, 15 Aug.
1897. Corabia a lui C. Rldulescu, 9 Noemb. 1897.
Moine§ti a lui M. Rabinovici, 1900. Breaza de sus Pra-
I. Baboianu, 1902. a revistei Plugul,
1994. Bali-Romanati N. M. 23
Octombrie 1905. Válenii de Munte Neamul Românesc",
24 Aprilie 1908.
In mai multe din aceste activitatea tipo-
graficá se fie de tot, ca Neamtul,
Bolgrad, Cahul, Cernica,
Breaza Bote§ti, fie numai pe un timp, ca la
1828-59, apoi la,
Foc§ani, Tecuciu, Ismail, Caracal, Târgul-Ocnei, Sinaia,
Târgul-Neamtului, Corabia Câmpina.
Unele din tipografii cu ma§ini Boston" :
Sulina, Târgul-Neamtului, Calafat Hârläu. In alte

www.dacoromanica.ro
locuri bostoanele teascurile primilor tipografii.
la Targul-Ocnei 3 tipografi, lui
Margulies, 1889 1906, apoi la Targul-Frumos
Nathan Bickmann de la 1897 Simon Hersohn de la
1906, ce predecesorul atelierul
Z. Leinwand din Iasi pe la 1892.
In jumatatea a secolului XIX, tipografii se
serveau de teascuri, cari multe erau din
teascurile la 1827,
cele &cute de Stamati tipografia
Mitropoliei Iasi, cari trebue lucrat
pe la 184o, teascul de Neamtul
de Strilbitki la i800, probabil mai vechiu al lui
I. Eliade, facut", se vede pe modelul celor
dela Mitropolie; asemenea primul al lui Monfer-
rato din Galati dela 1847, unul din cele ale Bu-
ciumului Iasi din din cele din
Bucuresti dela. anume unul din cele ce aveau
Carcalechi Anton Pann. Incetul cu
aceste prese de se inlocuirä altele mai perfec-
tionate, la numai fundamentul laba
(placa presatoare), de care una tipograful
Samitca dela Craiova, de sau de tuciu
toate de tuciu. Trebue adaog
tipografi ultim 4 ani, unul n'a
apucat teascuri de
Presele mecanice sau masinile cilindrice se
la noi mai
La Neamtul staretul Neonil aduse presa
No. 129, format No. 6, din fabrica Leo succesor
Witrve in Wien, 1845", care 1859 devine a statului
la Iasi in 1860-62 a Comisiunii centrale din Focsani

www.dacoromanica.ro
 care functioneazä la imprimeria statului din
Bucure§ti pentru märunti§uri.
La Ia§i G. Asachi aduse a doua mecanicä
1849, probabil dela fabricant. Pe aceasta a des-
fiintat-o Táranu 1903, ce cäruia
propusese o primeascg dar pentru
ceruse o transporte de la Ia§i. T. Codrescu D.
Gusti 1852 No. 202, format io, dela
care existä azi la tip. Moldova" din
pe când a doua a dela Giorg
Wien (-Berlin), cu data acum dar probabil de
pe la din 1889 la tip. Buciumul
din Galati, astázi a lui P. P. Stänescu. Solidaritatea
H 25 la Buciumul din Ia§i al lui Codrescu,
Fevruarie lucrau o veche 3 de sistem
nou, pe cea dela sucursala, asigurarea lui G.
L Tufescu, numai de Tipografia
Statului din Ia§i, precum am vr'o
de an 1859-1860 ma§ina manästirii Neamtul.
H. una Sigl când i
Junimea" cu un Heinrich Löser-Wien, adus din
unde servise Concesiunii
ma§inä ajunse la 1871 stapânirea lui care
pe la 1874 mai una dela Kaiser et Fried. Cos-
tache Rosetti Solescu T. Balasan din Viena,
1872, un Löser vechiu, format 12, pentru
Nationala", care ca material brut la
brica lui Albert et Co. din Frankental, pe când Balasan
singur la 1876 un Keiser In mai
aveau ma§iná tipograful D. Gheorghiu ziarul Steaua
României. Cele io tipografii ie§ene din primävara anului
dispuneau de putin io ma§ini cilindrice 7

101

www.dacoromanica.ro
teascuri, din cari unul din ale lui pentru
rirea cärtilor de joc.
La Copainig
dar nelucrare la 1852, din lipsa
unui masinist special. Mitropolia de aici aduse asemenea
câte una dela Löser când veni
nistul Franz Göbl. Romanov Rasidescu procurard
alte 2 asemenea, din cari una, format io, trebuie
cea azi la C. Constantinescu dela Slatina.
Colegiul Sf. 56 tot un Löser din
55. Pentru alte masini din (tip. Eliade, Ohm,
Boerescu Min. de vezi articolul meu
Bucure,rti 1678-186o, p. etc., XI
96. G. Carol Göbl, p. XXXVIII,
Aprilie 1876 cele 14 tipografii din Bucuresti dispuneau
de 4o masini cilindrice numai de 12 teascuri.
La Focsani Comisiunea are dela 1860-62
la dispozitie masina fostä a män. Neamtul a Statului
dela ; H. Goldner trimite prin 1871 masina sa
Löser, a Junimii", care curând rämâne stäpâ-
nirea fratelui mai mic Calman, administratcrul stabi-
limentului. Uncle este oare aceastä ?
La Craiova Macinca Samitca 1867
sau 68, un Alauzet-Paris, ce fusese expus la expozitia
din acel an, pe la 1874 un Augsburg ;
Chitu Teodorian Maiu 1872 una Universelle" de
lei anul urmätor alta mai Indispensable"
de lei, acestea dela Hipbolyte Mari-
noni-Paris.
La Galati Thiel aveL masina No. format io.
dela König et Bauer, Kloster bei Würzburg,
Noemb. mai multi ani
102

www.dacoromanica.ro
de ma§inistul german Schmidt, presä acum functie la
Nationala" lui Melinescu din Tulcea ; iar G. Mi-
un vechiu, format No. io, dela
Weiss din care trebue sä fost cel adus de
Ohm dela Berlin prin trecut pe prin
nile lui St. Rasidescu Baumgarten. Tot pe atunci Bielig
comisionä un Augsburg, format io.
La Pestemalgioglu a lucrat cu No. 1483
König et Bauer, format io, sosit Noemb. 1869. La 4
Decembrie 1907 se lui St. Leondari din Vasluiu.
La Roman, Sandu aduse poate cel dintâiu pe calea
româneascä un Sigl-Viena Fevr. 1870. La Bu-
Maiu 1873 L. Kaiser et Fried (succesorii lui H.
Löser), se de Al. Georgescu, prin intermediul
tipografiei Nationale" C. N. Rädulescu St. Rasidescu
din La judetul 1875 un
Augsburg No. 6 din 1873. La Ploe§ti I. Costescu
un Augsburg No. 6 din 1875, care e acum la Uni-
versul" din capitalä. La Slatina ar fi lucrat Löbelsohn
dela 1877 cu un Marinoni format mic, luat dela fostul
patron vär, Filip din Craiova. La Turnul
Severin Macinca Samitca, proprietarii tipografiei
Nationale" din Craiova, trimisera Alausetul prin
La L. Kaiser vinde 1878
presä din 1878 egumenului Teofilact Dinu, curând cedatä
lui Nae Miulescu din Capitalä. La Giurgiu Conduratu
duce din Bucure§ti 1879 un König et Bauer circular,
format 12, tipografia. La Boto§ani Clara Mar-
covici la La Râmnicul-Särat
Petecescu aduce an sau cel urmätor, No.
221 Kaiser care azi la Aurora" din
Capitala. La Bârlad Catzafany instaleaza o ma§inä

www.dacoromanica.ro
Augsburg, format 58X8o, când T. Mihäescu
duse pe a sa, format No. 12, dela Bucu-
resti, odatä tipografie.
Din celelalte orase numai patru : La
G. Popescu o No. io. fabri-
cätä de Sigl, Wien-Berlin La Vaslui inginerul J.
Prospere Vojen una din Bucuresti, (poate dela
Jecu), care cu tipografia a costat 12.000 ;
dar n'a putut gäsi de lucru decât dela 1884-90,
s'a capitalä. La Râmnicul-Valcii, de pe la
Oprea Dumitrescu se serveste de un Marinoni No. 6.
La Bacäu Margulies aduce un Augsburg dela Bucu-
resti 1892.
Comisionarul Emil Appel, näscut 1841 la Coburg,
venit la 1864, märturiseste 1866-87,
cât a fost asociat afacere cei 2 frati ai säi (Her-
mann, venit la 1862, mort 1891, Moritz, mort pe
la 1903), au adus ca la 6o de masini cilindrice, mai ales
din fabrica Augsburg" (Bavaria). E cunoscut de
aceste prese au cele mai insemnate tipografii din tarä :
a Statului, Franz Göbl et Carol Göbl, Göbl
etc. Socec are 6 asemenea masini dintre 1873-907;
dar anii din urinä (1890-1906) aduse 3 dela Albert
et Co. din Franchental (Bavaria), 1905 una dela Hei-
delberg 1908 mi Kaiser. Are un Fönix" dela
Schelter et Giesecke-Leipzig.
*
*
Acum, am complectat, pe cât s'a putut,
notitele cari au privit mai mult partea I a acestui Istoric,
publicat Almanahul Graficei Române" pe anul
1927, permit a da la luminä notitele ce am putut
104

www.dacoromanica.ro
culege data s'a pus sub tipar Almanahul
pe 1928, regretând faptul la aceastä datä nu
mi s'au trimis toate notitele tipografiilor
cari unele tipografii de mare importantä-
dar am fost nevoit sä fac incheiere pentru
faptul aceste notite au o estensiune prea mare
n'am vrut sä abuzez prea mult de buna vointä ce mi-a
acordat directia Almanahului", de a ocupa un numär
prea mare de pagini din Almanah, - reservându-mi
dreptul de a ceeace mai lipseste, Alma-
nahul pe 1929.
i am promis anul trecut
pe 1928, voiu da notite asupra tipografiilor din
vincie, cu cel mai important stabiliment de arte
din provincie,
Scrisul din Craiova, care este un
institut de arte din cele mai vechi, cu
instalatii moderne rivalizeazá cu cele mai mari sta-
bilimente din
interesantä descriere a acestui important stabili-
ment, o gäsim datä la de cátre
actualul Comitet de directie, care e compus din
Em. actualul primar al orasului Craiova, direc-
torul general al stabilimentului ; L. Samitca, nepotul
fondatorului acestui stabiliment Molin, directorul
technic, care e un distins specialist cunoscätor branse,
Rind licentiat artele grafice la Lipsca; al
consiliului de administratie fiind D-1 C.
Ne folosim de reproducând parte
cele cuprinse complectându-le cu notitele ce
ni s'au pus la indemânä, - gásindu-le de mare impor-
tantä pentru un istoric al tipografiilor".
105

www.dacoromanica.ro
 Astfel, sub titlul 0 D-1 Emil Tätärescu
scrie :
Institutul de Arte Grafice Scrisul
mânesc", al trecut se confuncla cu
culturalä atât de interesantä a Olteniei, a de
curând de ani de Plecat dela o
de in anul a lui Samitca, ajunge
la desvoltarea pe care o are azi, urmând sinoasä
a numeroaselor transformari adaptari, la nevoile vesnic
schimbatoare ale vremii.
In anul 1846, legatoria se transformä in tipografie.
La 1857 prima bibliotecá de
cu abonamente lunare in ce avea pe atunci
curtea bisericii unde se afla tipografia.
In anul se constructia unui local propriu.
In anul 1864 conducerea afacerei profesorul Th.
Macinca.
In anul 1873, Th. Macinca Ralian Samitca, se
pentru conlucrare cu tipografia Gheorghe Chitu
Teodorian, asociatiune ce durä la 19 Septembrie
1876, Chitu, Ion Theodorian
din tipografia
In anii Samitca, construl strada
Justitiei un local special pentru trebuintele
intreprinderii sale, local ce a fost ocupat de ateliere
anul 1913.
In anul 1891, face aparitia motorul cu aburi,
la 1893, o mare reformä socialä se produce prin redu-
cerea orelor de lucru la 9 pe zi. Anul 1895, este carac-
terizat prin aparitia Bibliotecii de Popularizare" a
Bibliotecii Romanelor celebre", biblioteci cari au

io6

www.dacoromanica.ro
 La i Februarie cu prilejul serbärii a 25 ani
de cäskorie a sotilor Ralian Rosa Samitca, s'a serbat
jubileul de ani dela fondarea tipografiei (1846-1896)
precum jubileul de 25 ani de colaborare neintreruptä
devotatä a lucrkorului Albulescu culegkor
Martie 1871 - Martie 1896). Cu aceastä ocaziune
patronii stabilimentului industriei de arte
Ignat Samitca, au redus numärul orelor de lucru, la
9 ore pe zi, ce a fost primitä cu entuziasm din
partea lucrätorilor. Ream aci declaratiunea scrisä,
de patroni spre acest :
Foarte fericiti de entuziasmul
zile de dragoste devotament ce ne-au arkat
crätorii no§tri cu ocaziunea impätritei noastre serbäri
familiare industriale de azi, onoarea respectului ce
datoräm muncii ai cärei fideli apostoli, ne facem
cinste sä ne numäräm amintirea acestei zile
rabilä viata casei noastre, reducem, cu de
azi, numärul orelor reglementare de lucru stabilimentul
nostru la nouä ore pentru fiecare zi".
Cu dor voe bunä
(ss)
(ss) Ignat Samitca
Craiova, i Februarie 1897.

Desvoltarea mereu crescandä a afacerilor a luca-

rilor a impus sporirea utilajului cum localul con-
struit de Ralian Samitca, anul nu mai
disponibil pentru plasarea de ma§ini, firma a fost nevoitä
anul 1896 sä cu etajul din parterul
imobilului Ignat Samitca, imobil care au strämutat
107

www.dacoromanica.ro
sectiunea de litografie la parter, sectiunea de
cartonaj la etaj.
Aci de spatiu suficient, s'au adus o
mare alte masini ajutätoare pentru litografie,
cum numeroase masini pentru atelierele de
cartonage, cerute de nevoia de a lucrä-
rile proprii editoriale, de sectiunea de cartonage
farmaceutice industriale, cáreia li se dase o desvol-
tare
Luctärile ce esiau din atelierele firmei Samitca, erau
apreciate toatä expuse la Expozitiunea Uni-
versalä din Paris, din anul au fost premiate cu
medalia de argint, la expozitiuna din Bucuresti, din
1906, au obtinut medalia de aur.
In anul 1903 se prima editie din Codul
General al României de Const. Hamangiu, trei vo-
lume, a cäror tipar piele au
admiratia tuturor cunoscAtorilor bibliografilor din
treaga tarä.
La 1907, Ralian Samitca, o
rodnicä de peste 45 ani, se retrase din
afacere, care fie mai departe de cätre
Ignat Samitca, asociatiune cu Demetru Baras, cola-
boratorul firmei dela Martie 1892 director al
prinderei, sub de Societate Comanditä sub
firma : Institutul grafic Samitca", I. Samitca & D.
Ralian Samitca. numai ca asociat comanditar.
In perioada de timp ce urmä, din 1907
la anului afacerea sub noua
o extensiune ce ce mai mare, nici uti-
lajul disponibil nici localul care adäpostit nu
mai puteau sä satisfacä cerintele ce se puneau.

www.dacoromanica.ro
 Asociatii atunci, de acord, o másurä
creeze o societate cu capital
cient, care dea posibilitatea Intreprinderii, pe de o
parte de a construl un local propriu, potrivit
rärilor, pe de altä parte sporeascä utilajul, ca
sä poatä corespunde nevoilor.
La 3 Februarie 1911, Ralian o
intensä de 5o ani, din regrete una-
ca cetätean, colaborator, patron, sot pärinte
de familie.
Societatea fiintä la 24 Decembrie 1911.
La intemeerea ei au participat dintre cei mai de
ai Ea fu constituitä la cu un
capital redus de lei 5oo.000,-§i fu pusä sub conducerea
proprietari ai vechei firme: Ignat
Demetru Bara§, care numiti Directori ai Societätii;
Pre§edinte al Cons. de Administratie, se alese def. Ilariu
Societatea Anonimä sä functioneze
sub firma : Institutul grafic Societate anonimá.
La inceputul anului 1912 Societatea un
teren strada Mihai Bravu No. 4 tot atunci,
o cälltorie de studii sträinätate a directorului
D. Bara§, de arhitectul M. Goldmann din
re§ti - s'au conceput planurile constructiunii localului
technic administrativ al Societltii.
Constructiunea s'a primävara anului 1912,
s'a executat regie sub apropriata supraveghere a
directiunii toamna anului - 1913 -
terminatá, s'a strämutarea atelierelor.
Intre timp s'au comandat pentru tipo-
grafie, prima tipografia cu cilindrul mers
continuu, o altä mare pentru litografie, o
109

www.dacoromanica.ro
de bronzat cum mai multe masini pentru legätorie
cartonage, cari au sosit toate la timp, au putut
montate deadreptul localul cel nou.
localului utilajului sporit, afacerile societätii
s'au desvoltat neintrerupt cu toatä conjuctura
nefavorabilä - provocatä de räzboiul balcanic din 1913
izbucnirea räzboiului mondial 1914.
La intrarea rázboiu a noastre, 1916, direc-
au rämas teritoriul ocupat au ferit
astfel instalatiunile, de distrugere, sau din partea
inamicului.
In epoca ce imediat incetarea räzboiului,
1919, Societatea se de efectul acestuia, cu
mai mult fusese cu un capital redus de
lei 5oo.000 fusese deci nevoitä se angajeze credite
insemnate, spre a constructiunea localului de
a masinile ce se adusese din nou.
lând atunci la oficiile Bäncii Comertului din
orasul Craiova, aceasta fondurile necesare
pentru limpezirea situatiunii. Capitalul social se spori
la adunarea din 8 1919 dela Lei 5oo.000
la Lei 1.5oo.000, - Banca Comertului preluând asupra
sa totalitatea emisiunii de Lei 1.000.000.
cu punerea valoare a noului program,
societatea ia numele de Scrisul Românesc", Institut
de Editurá Arte Grafice.
Noua activitate avea ca puncte cardinale : desvol-
tarea editurii didactice muzicale, contact efectiv
miscarea intelectualä din toatä tara, participarea la ope-
rile de interes cultural social o contributiune cât
mai eficace la progresul tiparului românesc.
Pentru realizarea parte a acestui program, s'a
110

www.dacoromanica.ro
recurs la urmätoarele solutiuni : modernizarea instala-
instalarea unei sectiuni de note muzicale, singura
la noi o regrupare a atelierelor pentru
a räspunde noilor conditiuni tehnice de räzboi
schimbarea metodelor de lucru de tipar.
Instalatiunile de tipar, litografie, cules cu
mecanic, legätorie, cartonage note muzicale au fost
totul transformate modernizate. Productiunea sta-
bilimentului este azi tipografie numai, de 2.000.000
anual, a pune la socotealä. celelalte imprimate,
care iau aproape jumätate din puterea de productiune
a masinilor tipografice.
Pentru progresul tiparului genere pentru pro-
gresul tuturor artelor grafice, Directiunea a nu
sacrificii, Revista Grafica Almanahul
ambele se tipáresc atelierele acestui stabi-
liment sub ingrijirea d-lui Virgil De asemenea
se toate revistele culturale din Craiova, pe
cari le chiar, marginile Dealtcum
toate esite dela Scrisul Românesc" se disting
prin nota unui tipar extrem de ingrijit,
totdeauna o originalá.
Ca incheere, directorul stabilimentului
Läinurirea"
Activitatea institutului se manifestä pe tot
României-Mari de grija nevoilor
teriale, legate fatal de industrie, noi
prietenii dezinteresati ai actiunilor culturale sprijini-
ai artelor
In Ahnanahul G. Filip pe anul 1904, o descriere
elogioasá pentru :
111

www.dacoromanica.ro
 Tipografia Nicu D. care a
Targu-Jiu, anul prima tipografie, unde s'au
tipärit numeroase cu un deosebit gust artistic,
cari Gorjul istoric pitoresc de Alex.
lescu, un volum de peste 520 pag. 42 ilustratii
copera specialä, in culori.
In anul 1894, deasemenea prima lito-
grafie româneascä Tg.-Jiu, in anul 1895-
1896 deschide o mare librärie.
Toate acestea. au fost instalate casa sa proprie,
o clädire frumoasä din centrul orasului Tg.-Jiu.
Produsele acestei tipografii, executate sub directa
supraveghere a D-lui N. D. Milosescu, care era un distins
meserias, gustul artistic, au fost premiate Expo-
zitia din Craiova Paris din anul
Prin cinstitg, tip ograful N. D.
Milosescu, a devenit un al Tg.-Jiului,
solicitat a diferite posturi onorifice
cerea de de breaslä economice".
A fost furnisorul Curtii Regale.
despre S. patronul Tipografei
nale" din Iasi, Almanahul Filip :

In anul a cumpärat aceastä tipografie aso-

ciatie mai multi profesori, conducând-o multä
pricepere, prevedere, ajungând a fi apreciat
de concetätenii ieseni".

Tipografia a fost anul

prin Decretul Domnesc No. 2162, publicat
Monitorul Oficial" No. 140 din 25 Septembrie
dar s'a pus functiune la 1882, localul
säu propriu din Bucuresti, str. Principatele Unite No. 6o.
112

www.dacoromanica.ro
 Dela la anul a fost
tinutä trecutá hi bugetul Statului, sumele necesare
pentru personal.
Dela la 1906, s'a mentinut prin
propriile ei mijloace, a fost sub controlul Sinod
al Statului.
Dela prezent, Directorii alesi
de Sinod, au fost confirmati prin Decret Regal.
La 1906, tipografia a fost trecutä, prin Parlament,
din nou la Ministerul Cultelor (Administratia Casei
Bisericii), când tot personalul a fost numit prin Decizii
Ministeriale, de ateliere Zamfir a
fost numit cu Decret Regal.
Tipografia a luat parte la diferite expozitiuni pentru
care a fost recompensatà diferite medalii de argint
de aur diplome speciale.
La 1 1927, Ministerul Cultelor Artelor
trece tipografia la Consiliul Central Bisericesc.
Dela acestei tipografii pânä au
functionat directori anume : 1. P. S. Arhiereu
Ghenadie Enäceanu; 2. Const. Erbiceanu, Profesor
Universitar ; 3. P. S. Arhiereu Valerian Râmniceanu ;
4. D-1 Dr. Const. Chiricescu, Profesor Universitar ;
5. P. S. Arhiereu Meletie Constänteanu ; 6. D-1 Teodor
Director General Ministerul Cultelor
Artelor ; actualmente Pavel Suru, librar-editor

De remarcat e faptul D-1 Ionescu,

general al acestei tipografii, a functionat neintrerupt timp
de aproape 40 ani contribuind
foarte la desvoltarea artei grafice prin specialitatea
sa tipärirea bisericesti, ca
113

www.dacoromanica.ro
compozitor-tipograf (zetar) cât ca tipäritor in culori.
In timpul din urmä luat ca ajutor (conducätor
technic) pe D-1 Nae Dumitrescu, un vechiu de
ateliere.
Capitalul aceastä institutie este de aproape
9.000.000 lei, inzestratä ce cantitäti mari de litere
latine cirilice, masini pertectionate anume :
pentru tipografie : trei masini plane de tipar, o Victorie,
un Fenix douä bostoane ; pentru : una
de täiat, un papser, trei de cusut, un
Faltz-maschin o de perforat.
Tipografia un personal de peste 25
lucrätori lucrätoare se märgineste la tipáriturile
necesare Ministerului Artelor Cultelor.
Tipografia care functioneazä actualmente
localul säu propriu din strada Brezoianu
No. 7, 9 luat anul 18821) jar dela
Maiu 1920 s'a transformat Societate Anonimä pe
actiuni un capital de Lei 26.000.000.
Acest stabiliment luat o desvoltare foarte mare,
pararel cu ziarul Univerdul", ale cärei trebuinte technice
au mers an, instalándu-si treptat
masini cele mai rapide inzestrându-si toate secti-
unile cu tot ce e necesar ca la Inältimea
mentelor de arte grafice moderne. Cládirea actualä ne
mai destul de Incäpätoare ca sä cuprindä tot uti-
lajul, se mai clädeste acum o mare constructie
toate cerintele moderne.
Actualmente are urmätoarele sectiuni : cu
1) a de Luiggi Cazavilan, Calea Dorobantilor,
se jos la istoricul Ziarului Universu.

114

www.dacoromanica.ro
78 lucrätori manuali; Linotype eu masini
de cules un Ludlow pentru titluri, cu 33 lucrätori ;
Steriotypia, Winkler" una planä) cu 14 lucrätori;
Zincograjia, toate cele necesare 12 lucrätori ;
tipar, cu 8 plane, 2 Tighele 25 lucrätori
lucrätoare ; 5 masini (din cari una
cu 3 capete, singura tarä la noi) având pentru ele
6o lucrkori ; complectä, masini de de
cusut, de perforat, etc. 35 lucrätori ;
Motoare proprie lucrkori)
cele necesare 2 lucrätori.
sunt puse miscare prin electro-motoare,
toate sectiunile are technici respectivi,
general fiind D-1 Stoicescu.

ziarului däm aci datele ce ni s'au comunicat:

Cel ziar sub titlul de Universul", a apärut
anul 8, sub directiunea lui
dintâi profesor de istorie la
colegiul Sfântul
In ziva de Luni, 20 August 1884, ora 7 dimineata,
a apärut Bucuresti ziarul Universul" format
No. 6. 0 parte din ziarele politice-Románul",
etc. -apäreau pe format No.
Tirajul ziarelor din Bucuresti anul când
apäruse Universul", nu de 3000 foi zilnic.
Luigi a ziarul
cititorilor un ziar
informat, care apere nationale toate
id o apropiere
patria Italia, o mai mare atentiune
evenimentelor

115

www.dacoromanica.ro
 Ziarul Universul, dela aparitia sa, a fost
un ziar moderat, de informatiuni.
In acele foarte vitrege pentru presa
româneascä, cum am spus, -ziarele cele mai
pândite tipäreau 3000 foi zilnic n'aveau posibilitatea
se sustinä prin propriile mijloace.- Universul a
fost ziar independent, care a cäutat
sä dea extensiune anunturilor comerciale o impor-
tantä deosebitä räspândirii sale, masele adânci ale
populatiei.
De aceea, el a introdus premiile pentru abonati
apoi pentru toti cititorii care a
fost origina Micei licit-4i de mai târziu. Dupä moartea
lui Cazzavillan, timpul neutralitätii, (1914 - 1915)
Universul" din cauza directiunii sale, n'a corespuns
cerintelor impuse de interese ale româ-
nesc atunci a intervenit o schimbare de directie.
Universul" a trecut sub directia D-lui Stelian
Popescu, care a modernizat acest ziar, atät din punctul
de vedere redactional cât din punctul de vedere
technic, inmultind rubricile, introducând pagini
pentru tratarea chestiunilor de ordin cultural,
economic, financiar, agricol, militar, sportiv, etc.
Numärul paginilor a sporit neincetat la 8-10-12-
16-24. Serviciul de informatii prin telegraf, radio telefon,
intern extern, a luat o mare extensiune, angajându-se
corespondenti toate centrele europene stabilindu-se
cu agentii de informatii reporterii din
America Europa. Tipografia a fost modernizatä
ganizându-se rotativelor, linotypelor, steriotypiei,
planelor, zincografiei, expeditiei, cartärei,
portului etc. S'a inzestrat masinilor o mare

www.dacoromanica.ro
 rotativä, sistemul mai modern, care permite
un tiraj, maximum pe de 48.000 foi.
D-1 Stelian Popescu, directorul ziarului Universul"
ministru al Justitiei, a pus acest important organ,
serviciul cauzei nationale. Universul e mai
ziar din tirajul e continuä crestere.
editura ziarului Universul" apar :
Ziarul Uni-
Copiilor", o biblioteca a
romanelor scrierile autorilor celebri,
Membrii consiliului de administratie al societätei
anonime pe actiuni
Director : D. ministru de justitie.
: Gr. presedinte ; L vice-
presedinte, deputat ; A. Mincu, M. ing.
ing. Gr. Gafenco, C. Al.
membrii; censori : Mihail Mora, senator,
Romului ; censori supleanti : Andrei
G.

Tipografia (stabiliment de arte

confectiuni din carton).
Asupra acestei tipografii notitele ce urmeazá,
Almanahul tipografic" pe 1904, de G. Filip :
Stabilimentul luat
lându-se sa proprie de pe Bulevarclul Inde-
pendentei din Ploesti, proprietari inginer I.
Gheorghiu D. A. Draghiceanu.
Fabrica cuprindea mari principale,
aripi dealungul cladirii, având 6 mai
mai multe pentru biurouri etc.
aceste s'au instalat 8 sectiuni anume :
117

www.dacoromanica.ro
 1. Sectia 11 masini de tipar un mare
asortiment de litere, având steriotipie;
2. cromo-litografiei mare
o masinä de gravat un aparat de reductie;
3. Sectia legátoriei galanteriei ,ri
regietre pentru contabilitate, este cea mai bogat
38 masini diferite un asortiment de
litere ornamentatii de alamä. ; produsele leggtoriei au
fost premiate la expozitia din 1900 dela Paris, medalia
de argint ;
4 Sectia liniaturei cu 3 masini americane de liniaturg;
5. cartonage cartonage farmaceutice cu 8
speciale precum o pentru fabricat
capsule farmaceutice ;
6. 9 masini mari, din
cari pentru gumat uscat 7 masini auxiliare,
care taie, materialul necesar fabri-
catiunii papetgriei plicurilor ;
. Fabricatiunea cu masini speciale,
având o lungime de 6 metri alte douä pentru binde-
larea ambalarea pungilor ;
8. masini diferite toate unel-
tele necesare pentru repararea accesoriilor;
In total 95 masini pentru tot felul de produse.
In anul 1889 D-1 D. A. Dräghiceanu esind din
asociatie, i-a luat D-nii Dimitrie Hernea G.
Rädulescu.
In anul 1894, D-1 Hernea cei doi
asociati au continuat mai departe afacerile sub
firma I. Gheorghiu Rgdulescu.
Ca colaboratori principali ai acestui stabiliment au
fost C. Sfetea G. Stainer.

www.dacoromanica.ro
 In anul 1925 puternic incendiu a distrus o mare
parte din a deteriorat multe ma§ini uneltele
cari lucrk diferite sectiuni.
Dupä ce i s'au fäcut, fabrica reluat
activitatea continuä a

Tipografia Cultura proprietari H

s'a anul 1904.
A functionat mai cu atelierul de tipografie
lea cu de legätorie lea
Serban-Vodä.
In anul 1926 vi-a construit clädire proprie strada
Pitagora No. unde concentrat toate sectiunile
de tipografie, legaorie, liniaturä, confectiuni de hârtie
Posedä 9 ma§ini de tipografie 56 ma§ini diferite
pentru celelalte sectiuni, având un personal de peste
lucrätori, lucrätoare elevi.
In editura sa se tipäresc foarte multe de
pentru cursul primar secundar precum cärti literare.
priclidi tipärirea atelierele proprii,
o mare parte din cärtile de le la tipografiile
particulare.
In sectia liniaturii a legältoriei confectioneazI
multe caiete pentru (dictando, desem),
precum registre de contabilitate pentru comert.
Noua cládire este o constructie modernä, foarte
frumoasä.

Tipografia Societate anonimä, capital

de lei 20.000.000 deplin värsat, constructie proprie
str. Särindar 7-11.

www.dacoromanica.ro
 Atelierul a fost fondat de care repausatul Con-
stantin Mille, anul 19o3, singurä rotativá, sistem
vechiu Berieux" ; anul 1904 a aparä aci
ziarul Dimineata", care a fost fondat tot de C. Mille.
Acest atelier a fost primul care, anul 1905, a
introdus primele 4 masini de cules Linotyp",
pinând din partea lucrAtorilor zetari, cari se
opuneau la instalarea acestor masini, sub cuvânt cä vor
rämâne färä lucru. Cu greutate au fost convinsi
de democratul C. Mille, aceste masini
neazá un pas spre progres arta tipograficä
departe de a lua pâinea dela gurá lucrätorilor-dupä
se spunea-vor fi tovaräse bune ale cari le vor
usura munca.
Atelierul luat scurt timp o desvoltare din ce
ce mai mare, mai o
rotativä pentru 4 pagini de gazetá din fabrica Wörner",
Budapesta ; apoi 1912 o masinä Frankenthal",
pentru 12 pagini, 1914 de pagini
pentru Dimineata" o masinä, tot de pagini, pentru
Adevärul" ; o altä masinä Wörner" de 6 pagini, jar
1927 rotativele Diminetii", au fost refäcute pentru
32 de pagini scoase de o dati patru culori.
In anii 1926 1927, cläclit subsoluri o
casä 4 etage, care functioneazä rotativele, masi-
nile plane zincografia.
Actualmente aceastá tipografie pose& urmätoarele
sectiuni: 75 ;
cu masini de cules 47 ; Zincografia
11 ; cu 5 masini 52 lucrätori ;
plane de tipar, 15 masini (mari
25 lucrätori lucrátoare ; Legátoria 2 masini
120

www.dacoromanica.ro
 de täiat hârtie alte 8 masini, 44 lucrAtori
toare ; Steriotypia 4 masini 24 ;
6 masini 19 lucrätori. Mai posedä : una
masinä Ludlow" pentru turnat titluri ; una masinä
pentru douä motoare mari benzinä.
Toate masinile sunt puse prin
motoare.
Ca personal de conducere : un director, un admi-
nistrator general un technic la sectiune.
De capitalul social este numai de 20.000.000 lei,
avere a societätii-cuprinzând : imobilele, masi-
nile, mobilierul, etc.-se evaluiazA la 100.000.000 lei.

a fost Noembrie
1906, strada No. io, de cätre C.
retragerea sa dela directia tipograflei Gutenberg".
un capital modest, tipografla s'a pus
tiune douä masini vechi-una No. 12 alta No. 4,-
cumpärate clela tipografia Socec", aceasta s'a mutat
din strada Berzei Calea Victoriei ; ca materiale
utensile pentru tipografie s'a cumpärat litere uzate, o
parte dela stabiliment, parte cu
regalele, dela G. A. Läzäreanu, care tocmai cumpärase
la licitatie tipografia Cerbu", fostä La Roumanie".
La 16 1907, sosindu-i din Germania o masinä
noul Augsburg, format No. 12, precum caracterele de
litere noui pe cari le comandase,-o parte la turnätoria
româná de litere Cucu (textul o parte din titluri)
cea mai mare parte din titluri, chenare, etc. la fabri-
cile din sträinätate : Deberny din Paris, Blender & Sohn
din Viena, Schelter Gieschke Berthold din Ger-
mania,-tipografia a intrat plinä functiune, executând
121

*
www.dacoromanica.ro
cea mare parte din lucrárile cari se efectuau mai
la tipografia Gutenberg", cáci cei mai multi
dienti ai acestei tipografii au urmat pe directorul ei la
noua tipografie Profesionalä".
Cu sprijinul clientilor al fabricantilor de litere
masini din precum al depositarilor de
hârtie : Socec, Ioanitiu Oficiul de vânzare al hârtiei,
cari de aproape pe Dimitrie C. prin
contactul ce avusese cu dânsul timp de a
functionat la tipografia Gutenberg, - noua tipografie
Profesionalä", care recrutase un personal destoinic
dintre lucrätorii dela Gutenberg", luat avânt din
primul an de functionare, märindu-si localul cu noui
din aceiasi proprietate, instalându-si
legitoria sa proprie.
Totusi, 4 ani de functionare, localul din strada
$elari devenind Profesionala"
s'a mutat strada Câmpineanu No. ocupând un
salon mare (fost sala Alcazar") pentru
biuroul din fatä, o pentru linotype
o pentru legätoria de
Aci s'a adus trei masini No. 12 14 de
tipografie, o masinä Linotyp" comandatä cu
limentul Socec" nurneroase masini de legätorie, -toate
masinile de tipografie punându-le miscare cu electro-
motoare cu regulatoare pentru mersul mai repede
sau mai cum e nevoe.
De adus un bogat material tipografic,
din sträinätate, tinându-se curent cu tot ce
era nou, ca litere utensile, toate masinile vechi
pe cari le avea strada s'au aci,
Câmpineanu, cu masini noui din cele mai moderne.
122

www.dacoromanica.ro
 Astfel instalata, tipografia Profesionalä" cucerit
un de frunte printre tipografiile din Capita
o mare putere de productie scolastice, reviste
literare, tabelarice de specialitate, lucräri de
licitatii etc.
In aceastä stare se tipografia Profe-
anul 1916, când s'a declarat mondial;
ea a functionat tot timpul rasboiului dar activi-
tatea la minimum, lucratorii bâtrâni, cáci cei
tineri plecase la
Pe timpul germane, tipografia a suportat
multe pagube. Materialul abundent, special
mari de hârtie, care se aprovizionase vederea
rasboiului, au fost rechizitionate de In razia ce
ocupantii pe la ce mai functionau
pe cele cari nu functionau le rechizitionase cu
totul-se fixau adesea la masinile tipografiei Profesio-
pe cari le foarte pentru trebuintele
dintre masini (un boston o No. 14)
au fost ridicate din atelier numai gratie
puse de proprietatea unde se aflä instalata tipo-
grafia, s'a masinile ridicate, cari luase drumul
spre Bulgaria.
ce au urmat apoi, prin
lipsa de hârtie a diferitelor materiale technice, a deter-
minat pe cele multe tipografii din Capita ca
se asocieze ele sä se transforme
anonime, cu capitaluri mari, ca face nume-
roaselor cheltueli scumpetei materialelor, a apro-
vizionare necesita sume importante.
Printre aceste tipografii, a fost tipografia Profe-
care a intrat asociatie tipografia Urbana"

www.dacoromanica.ro
 tipografia Capita lei", transformându-se Societatea
Tipografiile Române Unite", despre care vorbim
altä parte.
Poporul", luat anul
de Societate pe actiuni, instalându-se pe bulevardul
Elisabeta (local luat A inzestratä dela
cu materiale masini noui- strict necesare-
sub conducerea D-lui Nae C. Georgescu, unul
din actionari, fost tipograf.
Cum majoritatea erau scriitori pre-
tindeau ca lucrärile personale li se execute cost,
tipografia a trecut prin mari greutáti, din cauza capita-
lului cu care a (6o.000 lei).
Pretul unei actiuni de lei, o mare parte
din actionari vânzându-si actiunile, au fost cumpärate
succesiv, majoritate, de D-1 Nae C. Georgescu,
care un scurt a râmas singur proprietar, coman-
dându-si alte materiale masini,-dar criza provocatä
de rásboiul din 1916-1918, i-a creiat mari
Dupä räsboiu luat o desvoltare mai mare,
o sucursalä strada Särindar No. 17,
o masinä rotativä trei masini Linotyp", luate de
ocazie, cari tipárea esclusiv gazete zilnice.
In scurt timp inzestrat succesiv sectiune
de gazete, cu 4 masini Linotype" o rotativä
mare douä capete, precum o steriotypie utilaj
modern rapid, a tipäri câte 3-4
gazete zilnice.
A fost totusi, nevoit, timp,
sectiune Bäncii care-i deschisese un
credit larg ce-i absorbea dobinzi mari.
124

www.dacoromanica.ro
 In anul 1922 Banca a
Rahova Bragadiru" tipografia cu imobilul din strada
Sgrindar, unde a functionat mai departe sub firma
grafia Capita lei", la Maiu 1923, când a adus-o
ca aport la noua Societate Tipografiile Române Unite"
despre care vorbim mai departe.
Tipografia Poporul" a numai pe Bulevardul
Elisabeta, unde functioneazg ca stabiliment
industrial.

Tipografia Carmen (strada No. 6 bis)

s'a anul 1912 de Al.
Florea functionând asociatie la anul
1916, and, reträgându-se Florea Dumitrescu a
singur proprietar D-1 Alexandru Albeanu.
In anul 1919 a tipografia G. A.
reanu din strada Episcopiei No. 3, unde a mai functionat
anul 1922, când s'a contopit cea din strada
unde fusese mai tipografia Minerva"
unde functioneazg
Stabilimentul are sectiunile : tipografie, litografie,
leggtorie, sectie de steriotypie ecliturg, cu un
personal de peste lucrgtori, lucrgtoare elevi.
: 4 ma§ini plane 6 americane, pentru tipo-

1) D-1 Al. Albeanu a functionar al stabilimentului de arte

grafice Socec & Co.'
2) D-1 Florea a fost al tipografiei Carol din
nu a fost mentionat la descrierea partea I a acestui istoric;
a egit lucrätor destoinic un bun conduator; calitate a fost
la stabilimentul de arte Albert Baer', precum la tipogralla
Neamul Românese a D-lui N. iar actualmente are tipografia sa
proprie Ovidiu', despre care vorbim parte.

125

www.dacoromanica.ro
 ; o masinä de litografie cu prese, o
typie precum cele necesare pentru legätorie.

Tipografia pLupta", tipografie a

functioneze toamna anului 1913, pe calea
Grivitei fata Gärei de Nord) cu o singurä masinä
No. 12, sistem francez un regal cu 3oo kgr. litere
noi, cumpärate de ocazie, dela o vamr, spusa
patronului ei.
Prima lucrare tipäritä aceastä tipografie, a fost
ziarul ceferist Lupta" pentru care motiv botezat
firma, cu
Din de capital, tipografia a trecut prin multe
greutäti, dar prin stäruinta munca incordatä a patro-
s'a ca, dupl un interval scurt de 8 luni sä
se mute Calea Victoriei, fundul unde a mai
cumpárat un tighel de picior un boston de mânä.
Activitatea atelierului intreruptä timpul
räsboiului mondial din 1916-1918, la patro-
nului a mai cumpârat trei masini mari
vechi, dela fosta Tipografie Româneascr din strada
Isvor, proprietatea D-lui Bogdan, pe cari le
zitase magazie lângä regie, cu totul deteriorate.
In anul 1921 a cumpärat direct dela Viena, o tipo-
grafie complectä trei masini mari, trei mici, peste
kgr. variatä, test titluri, cu täeturä
retinând pe cele mai bune vânzând pe cele
deteriorate.
Localul din Calea Victoriei devenind neincäpätor
la libera tranzactie devenind prea mare (dela
80.000 lei la 3oo.000), micul patron N. Stroilä, printr'o
sfortare uriase cu concursul D-lui Inginer-arhitect
126

www.dacoromanica.ro
Cihodariu, fost ministru, construit un local propriu
de tipografie strada General
Inaugurarea acestui local a avut ziva de 26
Noembrie 1925, la a cärei solemnitate au asistat diferiti
oameni politici, patroni tipografi, personalul ate-
lierului, compus din peste 3o lucrätoare elevi,
precum diferiti prieteni sustinätori ai patronului.
Tipografia poseda-in ziva inaugurärii--12 masini,
din cari : 7 masini tipografice, 4 pentru legätorie una
de cules litere Typograph".
D. M. succesor I. Copuzeanu,
(capital Lei 5oo.000).
tipografie a fost injghebatá, de 1916,
de un domn Anadtailu, care edita un anuar comer-
cial, instalând-o strada Karagheorghevici No. 7. Dupá
1916 se cumpärä de care avea o masinä
No. 12 literá de text se asocie cu Kalber,
care aduse ca aport o masinä No. 6 literä de titluri.
In anul 1921 fu cumpäratà de Dumitru M. Ionescu,
care o leggtorie 1922.
In anul 1923, Noembrie 17, D. M.
din viatä, conducerea tipografiei fu luatá de D-1 I. Copu-
zeanu, ginerile defunctului, având ca de atelier pe
Floredcu.
In anul 1924, noul conducätor cumpärä un stok-
presse mare o masiná de cusut registre.
In anul 1925, luna tipografia s'a mutat
localul säu propriu, anume construit str. Isvor No. 97.
In 1927 a cumpärat o masinä de cules Typograph".
Pe lângä masinile arätate mai sus, tipografia mai
are bostoane, legátoria s'a complectat cu
127

www.dacoromanica.ro
 de un papser o masinä de cusut.
Atelierele functioneazä cu un personal variabil
18-25 lucrätori, elevi.

Tipografia Luceafeirul", societate românä pe

actiuni, cu capital de 6.000.000 lei, la Noemb.
1918, prin cumpárarea fostului stabiliment de arte grafice
Albert Baer", care de 45 ani.
Are local propriu strada Numa-Pompiliu No. 5,
strada Luigi Cazzavillan No. 17-19 18-20,
cu sectiuni : litografie, legdtorie, cartonage
nice zincografie, proprie.
Conducerea administrativá o au
R. Ventura directori, urmätorul
personal: la 42 elevi; la
tipografie, 3o lucrätori lucrätoare ; la cartonagele
lucrätori lucrätoare ; la cartonagele mecanice,
52 lucrätoare ; la zincografie, 5 lucrätori ; la
57 lucrätori lucrätoare ; la litografie, 35 lucrätori
lucrAtoare; la uzind, 9 lucrätori; la 7
ateliere, total 4o4 lucrätoare etc.
cu cari se lucreazä acest stabiliment
sunt foarte numeroase; astfel, la tipografie are 15 masini
de diferite la litografie are 4 masini No. 14,
Kleinod" format 50X70 cm., Roland"
format Horn" 2 format
61X82, Rotary" format 126 precum diverse
masini liniaturd, carto-mecanice, etc.

Tipografia Reforma Sociale, Soc. Anon. Bucuresti,

Splaiul Imprimeriei No. 21, a sä functioneze
128

www.dacoromanica.ro
Pasagiul Român, anul 1919, capital social de
lei i.000.000, având douä sectiuni: tipografie legätorie.
Actualmente are masini (mari la tipo-
grafie 3 masini (strict necesare) la legätorie,
personal de circa 25 lucrätoare elevi, sub
conducerea technicä a D-lui G. Niculescu (zetar).
Conducerea administrativä o are un Comitet de
directie, ales din consiliului de administratie.

Cartea societate
luat in luna 1919, un capital de 12.000.000
lei, prin fuzionarea a trei firme bine cunoscute pe
atunci anume : Institutul de arte Carol
Göbl" S-sor. I. St. Rasidescu, condus de D-1 Carol Rasi-
descu, care functiona in str. Paris No. Doamnei);
2) papetária de engros Teodosiu Ioanitiu",
condusä de D-1 Nicolae Ioanitiu, care functiona str.
Selari No. io 3) Librária, Editura Tipografia
coalelor" C. Sfetea, care functiona in calea Mosilor
No. 64, (Piata S-ft. Gheorghe) condusä de Constantin
Sfetea (decedat 1924).
dupá constituirea Cartea Româ-
neasce, s'au mai cumpärat raliat, Societatea Mi-
nerva" de pe Bulevardul Academiei No. 3-5 strada
Edgard Quinet No. 4, una din cele mari institutii de
tipografle,-existentä pe atunci
condusä de George Filip, care s'a retras, -ulterior, -
-
dupä câtva timp s'a cumpärat instalatille tipo-
editurei Flacära", care functiona strada
Câmpineanu No. 4o, sub directiunea D-lui C. Banu.
Toate aceste stabilimente au functionat timp de
trei ani localurile care se gäsea la data fuzionärii
129

www.dacoromanica.ro
 dar simtindu-se nevoia ca atelierele se concen-
treze la un s'a cumpärat anul 1922, vasta pro-
prietate din Bonaparte No. 58-6o,
care avea un teren de 6000 m. p. o constructie cu
mai multe mari. constructie s'a adaptat
complectat nevoile cu noi
de arc, cu subsol, parter, douä etaje mansardä, cu o
suprafatä de 4600 m. p., care functioneazä acum
toate atelierele la un
Aceste transformäri necesitând cheltueli mari,
cietatea a fost sprijinitá de Banca Româneascá, märin-
du-§i succesiv capitalul la suma de Lei 100.000.000,
garantat imobilele ce are, de ioo.000.000
ma§inile de valoare
având un fond de de ii.000.000 lei.
Atelierele sunt pe sectii anume :
care e instalat un motor Diesel de 35o
H. P. din mai moderne dela
cu 7 linotype, 6 typografe, 5 mono-
type de cules (tastere) 3 monotype de turnat, 200
tonne toate limbile europene precum
cMrilieä, greacá, etc. Deasemenea aceastä
sectie are o intalatie complectä de dereotypie.
litere: cu 4 fondeuze automate, 2
de mânä 25.000 matrite toate tipurile de literá
existentä.
Sectia cu aparate de reproducere de 8o
X 8o cm., 2 ma§ini de gravat toate aparatele necesare
pentru confectionarea liniare, auto-
typie tricromie.
Sectia una rotativá variabilä, 2 rotative
mari pentru ziare, etc., 3o Express-Presse (m4ni plane),
150

www.dacoromanica.ro
14 masini Pheunix, Victoria Tiegel, 3 masini speciale
pentru bilete, 5 masini 2 masini Tiefdruk
una mare de Offset.
Sectia 10 masini automate
de fältuit, masini de táiat, 20 masini pentru caete,
6 masini de liniat, masini pentru cusut registre cu
4-9 6 masini din mai typ pentru con-
fectionarea plicurilor precum de gumat, uscat,
läcuit, perforat, cusut, etc.
Cartonaje: cu 5 masini frictiune, 2 Kreiss-
2 Stanzmasine, 6 masini de cusut, etc.
Productiunea a atelierelor, care lucreazá
circa 700 lucrätori lucrätoare, plätiti 26.000.000 lei
anual, este de aproximativ 1.200.000 tonne de material
confectionat.
de atelierele centrale, Sectia Industrialä, are
ateliere complect organizate, masini moderne,
ca orasele Cluj,
cari toate patru au productiune
de circa 400.000 tone materiale confectionate.
*
* *
Societatea Cartea Româneascä", pentru a-si putea
desface produsele sale, a dat o desvoltare sectiei
comerciale, pe magazinele centrale o
serie de sucursale toate centrele mai importante ale
tárii, cum sunt cele dela Cluj,
martin, etc.
de aceste sucursale are peste 600 de corespon-
reprezentanti tara. In Bucuresti are
cea mai mare librárie din Bd. Academiei Nr.
Edgar Quinet Nr. 4. din
131

www.dacoromanica.ro
 central parterul etajul I, cu sectii de vânzare
pentru articolele de papeterie, confectiuni, galanterie,
articole fotografice, jucärii, cärti literare
streine, articole de picturä precum o de
expozitie pentru picturi.
A doua librärie o are calea Nr. 64, fosta
librärie C. Sfetea, sectii ca cen-
calea Mosilor Nr. 62, este departamentul de
en-gros, cu sectia de expeditie pentru intreaga a
produselor sale. *
* *
In ce priveste editura, Cartea Româneasca",
trei categorii bine distincte, dându-le
in parte desvoltarea cerutä de ; - Astfel :
care se cu editarea
scrierilor pur mod special cu clasicii
români precum scrierile de in
meniul medicinei, geologiei, dreptului, etc. Pentru a se
putea da un imbold scrisului românesc, Cartea Româ-
neascä" a instituit un concurs de premii anual, dis-
tribuindu-se in ultimii trei ani, peste 3oo.000
Didacticä, care mai mult de jumätate
din toate intrebuintate
precum majoritatea materialului didactic :

globuri, tablouri intuitive, anatomice istorice, atlase,

etc., necesare primare secundare.
Bibliotecilor Popularizare, este una din cele
mai importante edituri din punct de vedere social. Acea-
se mod special pentru de
cititori cu mijloace restrânse, care ins& doresc face
o potrivit mediului In acest scop a
un fond cultural" de lei anual care sustine

www.dacoromanica.ro
tiparirea bro§urilor cari se sub pretul de cost,
renta acoperindu-se din de mai sus.

Pentru conducerea administrarea ei, Soc. Cartea

Românease are un consiliu de administratie copus din
persoane cunoscgtoare ale literaturii finantei
române§ti.
Cornitetul e compus din : Profesor uni-
versitar I. Simionescu, care pre§edintele societätii,
Ing. G. Ing. A. G. Ioachimescu.
Directori: T. Ioanitiu Carol Rasidescu.
Personalul de conducere e secondat de
tionari plätiti cu circa 19.000.000 lei anual.
*
Chiar prin statute, Cartea Româneasce a
un fond de pensii ajutor" pentru personalul
sustinut numai de societate care azi s'a
urcat la suma de lei 3.5oo.000.
Tot prin statute s'a acordat dreptul functionarilor
lucrätorilor de a participa o la beneficiul nett
al societätii din an care se distribuie
meritele vechimea functionar sau
In imprejurimile fabricei s'au construit locuinte eftine
cari se dau lucrätorilor permanenti ai fabricii.
Pentru bolnavi, un serviciu medical gratuit la
dispozitie, servindu-li-se medicamentele mod
totul gratuit.

Tipografia Cultura .- a
bu§irea economicä a Austriei, anul 1920, alte
industrii oferite spre vânzare, au fost : marea tipo-
grafie Freytag & Berndt leggtoria Hartman din Viena.
133

www.dacoromanica.ro
 Aristide Blank, directorul Marmorosch,
Blank & Co., a aceste stabilimente gra-
fice, a fost fericit inspirat de a face apel la doui
oarneni de regretatul fost secretar general al
Academiei Române, profesorul D-1 Marin
Simionescu-Rdinniceanu, doi intelectuali cu fire de artisti.
Cu concursul acestora, s'a constituit, anul 1921,
Societatea de arte grafice Editura Româ-
neasce, care titlul, câteva luni,
acela de Cultura
indicatiunile sub supravegherea D-lui M.
Simionescu-Ramniceanu,-numit administrator-delegat
director-general al societätei - fosta a fabricei
de tesäturi impletituri din lea erban-Vodä No.
de Cultura Nationale -a fost trans-
amenajatä local de tipografie, modern,
spatios higienic.
la Freytag Brendt din Viena au fost aduse :
6 masini tipografice americane format 140X80
; o masinä Windsbraut Schelter Giesecke, format
c/rn ; o Victorie Rockstroh-Schneider, format
c/rn ; o Doppel-Rapid Kaiser, format
128X96 3 Kaiser, format c/rn;
Tiegele, 9 de cules (tasturi) 6 de turnat
Montype", 3 prese de corecturg, regale fundamente.
S'au mai apoi 6 masini de cules cu 4 de
turnat, Monotype, noui de tot, aduse pentru
de Cultura - Apoi : 2
Tiegele Reform", un Heidelberg-Druckautomat circa
6000 kg. litere noi dela turngtoriile Schelter Giesecke
Berthold din Germania.
Leggtoria Hartman a fost douä : circa
154

www.dacoromanica.ro
3o masini au fost aduse la Cultura
restul s'a trimis la Focsani, la o
tipografie de Blank.
S'a apoi o instalatie de litografie,
din masini Iohanisberg, format 120X80 c un
Offsett" Franckental, model 1922, format c/rn.
masinile ; apoi masini de fabricat
plicuri Schubert o sectie de cartonage masini
diferite; toate aces te noui, dela
Tip. a functiune la anului 1922
a apärut pe cu o serie de volume, scoase proprie
cu gust executate pe
Litografia a functioneze pe la mijlocul
anului 1923.
Primul director comercial technic a fost D.
Bara,r, care fusese la stabilimentul Samitca" din Craiova
se mutase la
La inceputul anului 1923 reträgandu-se,
a venit locul D-1 L. Riatzler.
In August 1927, dupä moartea prof. V.
presedintele D-1 Aristide Blank a trecut
actiunile sale Industriale, o a Bäncii Mar-
morosch Blank & Co., cu care prilej Simionescu-
Ramniceanu L. Rintzler s'au retras dela conclucerea
Societatii, venind locul D-lor, Pancu Cernea,
cari o conduc colaborare cu
fost director al tipografiei Socec.

Tipografia Tiparul societate pe

actiuni, anul 1920 un capital de 8.000.000
lei. Are local propriu strada Sarindar, 22,
cu sectiuni de tipografie, legatorie, liniaturä, steriotypie,
135

www.dacoromanica.ro
având total masini din cari o linotype douä
rotative pentru ziare cotidiane, cu un personal
de 170 lucrätori lucrätoare.
consiliului de administratie este D-1
Luca-Niculeau, personalul de conducere :
D. P. Ritz, ca administrator-delegat, Carol Coman,
director Gr. procurist-sef contabil.
Aceastä tipografie a fost de un grup sprijinit
de Banca Românescä, destinatia de a edita ziare ;
primele ziare editate au fost Izbânda" Avântul".
anul 1922, luna majoritatea actiunilor au
trecut asupra mai multor fruntasi ai sfatului Negustoresc,
formatiunea de conducere arätatä mai sus, care se
In primii patru ani institutia a avut de suportat
de pe urma editurei de gazete, din care cauzá a
renuntat la ea, tipärind mai departe gazetele pe comptul
propriu al clientilor.
S'a amenajat apoi ca stabiliment industrial de arte
grafice un utilaj modern o putere de productie
importana.
Vulturul" , Bucuresti, Bazarul Salacolu,
str. Câmpul Mosilor, 2, §i-a luat anul 1921,
prin asociatia a 5 lucrätori zetari anume : Petre
Georgescu-Delafras, Costicä Marinescu, Petre
Jean Const. cari au cumpärat tipo-
grafia cooperativä din Curtea de au mutat-o
incepând functioneze sub firma Lu-
crätorii Asociati", capital social de Lei 700.000.
s'au retras primi trei asociati
au rämas numai Jean Const. Stefänescu, con-
136

www.dacoromanica.ro
tinuând sä functioneze mai departe sub aceia§i
dupä 3 ani, au inregistrat actuala Vulture`
sub care activitatea astazi.
Are sectiuni : tipografia, care
ambii patroni cu patru lucrätori doui elevi, o
de tipar No. 8, un tighel bostoane 2)
legdtorie cu o de No. de
perforat, una de cusut cu sârmä, un pap§er, un stoc-
pres sculele necesare, personalul strict necesar.
sârguinta ambilor patroni, poate face la
lucrarile din cartier, presentandu-se uneori
la de imprimate dela Stat
Tipografia Energia Grafice Bucure§ti strada Carol
No. 68, vi-a luat anul 1922 de asociatie,
anul 1925 a proprietar singur, Paul Anto-
nescu, din asociati.
Având un capital a trecut mari
dar prin munca stäruitoare - conclucându-§i
singur afacerea a reu§it a-vi un atelier
dest cu sectiuni : tipografie legatorie, care
cu personal de lucrätori, lucrätoare
ucenici

Ttpografiile Unite", Societate anonimä, capital

lei 23.000.000, luat la 1 Maiu 1923, prin
ciatia a trei tipografii anume :
1. Tip. Profesionale Dimitrie C. din str.
Câmpineanu No. 9, unde s'a stabilit sediul central
al ;
2. Tip. Capitalei", proprietatea Bäncii Rahova-
Bragadiru" din str. Särindar No.
137

www.dacoromanica.ro
 3. Tip. Urbanä", comanditatä de Banca Urbaná,
care a adus ca aport pe lângä tipografie un teren de
aproape 3000 m. p. lea Rahovei, 42, pe care se
constructia localului de tipografie (subsolul
parterul).
Indatä ce s'a constituit Societatea-ale cärei tipo-
n'a suferit nici o zi de intrerupere functionarea
continuat mai departe constructia imobilului din
lea Rahovei, cu trei etaje, rezervându-se o mare
parte din teren, pentru constructii la stradä, cu
pentru librärie (Societatea editurä), o
parte din teren, curte, pentru constructii de locuinte
pentru personal etc.
Cládirea terminatä in vara anului 1923, s'a
instalat toamna, toate sectiunile, cu un bogat mate-
rial de tipografie cu ma§ini noui din cele mai per-
fectionate.
Astfel : vastul subsol al imobilului, este magazia
de hârtie depozitul de materiale, necesare la toate
sectiunile precum sala de expeditie, atelierul mecanic,
caloriferele etc.
La parter functioneazä biurourile tipografiei ma§i-
nile de tipar, in numär de io, din cari trei ma§ini mari
format No. 4 dublu, douä No. 12, douä No. 8 trei
No. 6; douä tighele douä bostoane ; o de
tipar relief; douä ma§ini de litografie accesoriile
etc.
Pentru numerotarea actiunilor aparate spe-
ciale cu 43 ma§ini, ramä.
La primul etaj s'a instalat biurouri speciale pentru
corectori clienti, in rând cu vasta sala a zetáriei, cu
o capacitate de peste 8o lucrátori ; sala de Linotype,

www.dacoromanica.ro
unde sunt instalate 3 masini din cele mai bune sisteme,
prese pentru corecturä sectia de cu
roase caractere de litere de toate mgrimile, precum
sala de steriotypie cu prese, o de frisat
toate accesoriile necesare.
La etajul al doilea s'a instalat atelierele de
poleitorie cartonage cu o capacitate de peste 6o
lucrgtori lucrgtoare, cu numeroase masini din cele
mai noi sisteme, precum : prese mari de poleit,
cari se cu gaz aerian; masini de cusut
registre cât de mari ; trei masini de ;o
de gumat; de cusut din cari 4
cu ;o de liniat; o mare de
; trei masini de din cari una mare
miscare cu motor ; una de presat registre,
papsere, trei masini de perforat precum masi-
nile de cartonage : masini de cusut, presat, pentru
colturi, Ritzmaschin", etc.
Toate aceste masini se pun functiune cu electro-
motoare-unele individuale altele cu transmisiune.
Etajul al treilea s'a amenajat pentru sala desenato-
rilor ; un eventual pentru ucenici ; locuinta unuia
din directori o parte din functionarii de
La constructia-parter din fundul curtii, sunt ame-
najate 3 magazii pentru depozitul
hârtia baloturi, proprietatea ; o cantinä
pentru lucrätori ; locuinte pentru personalul de serviciu,
sopron pentru vechicule grajd pentru
La Central No. 9, functio-
fosta tipografie Profesionala", amenajatä
asemenea conditiuni ca satisfacä toate lucrärile
urgente -cu concursul sediului din Calea Rahovei -având :
159

www.dacoromanica.ro
 a) Una mare o
capacitate de peste 4o ; patru ma§ini mari de
tipar, automate, din cari una No. 14 trei No. 12; un
tighel, bostoane o presä pentru corecturi. Toate
ma§inile se pun mi§care electro-motoare separate
regulatoare pentru tiragii;
b) Una salá care e instalat un Linotyp rapid,
cu numeroase magazii matrite de diferite de
corp 6, 8, 10 12, precum cu piese de ;
Una cu antreu unde Legätoria
de cärti cu numeroase ma§ini accesorii, precum : trei
ma§ini de cusut cärti, din cari douä cu sârmä una cu
; un pap§er, douä ma§ini de o ma§inä de
presat registre ; douä ma§ini de perforat precum dife-
rite de de colturi etc. ;
d) Una pentru ma§ina de steriotypie topit
plumb pentru Linotyp ;
e) Trei camere pentru depozitat hârtia materia-
lele necesare lucrärilor urgente,-depozitul cel mare
Calea Rahovei;
f) Biuroul pentru primit comenzile, e la
stradä (pe Câmpineanu) curtea serviciu pentru
deservit clientela, ese strada Ionicä.
Toate cele mai sus, sunt la parter ; la
primul etaj biurourile Contabilitätii, aläturi
de locuinta directorului.
La or. No. 17, s'au nume-
roase la instalatiile ma§inilor, unde functio-
neazä 7 Linotype, instalate salá aläturi sala
de paginat ; ma§ini rotative din cari
una douä capete, calandre etc. ;
säli aläturate functionau steriotypiile cazane
140

www.dacoromanica.ro
mari de turnat, douä masini de täiat, de frisat,
etc. Birourile tipografiei säli de expeditie functionau
separat camere deosebite, curte.
La aceastä sectie se tipäreau numai gazete cotidiane
periodice cu tirage mari, functionând noaptea.
Cum clientela acestei tipografii pasagerä
nesigura, Directiunea a opinat Consiliul de
Administratie al Societätii a aprobat ca aceastä
grafie s'o vândä tipografiei Timpul" - care o stäpâ-
astäzi, dela data de 24 Martie 1926, când a fost
de ea-iar Soc. Tipografiile Române Unite"
indreptat activitatea ramura pur industrialä a
artelor grafice, dând o desvoltare mai mare sediilor din
Calea Rahovei Strada Câmpineanu.
Comitetul de directie al Societätii se compune din
: G. G. .Mironexu, profesor universitar, fost
nistru, ca presedinte ; Dr. Ghiorghian, fost primar
al Capitalei, ca vice-presedinte ; C. avocat,
pre§edintele Consiliului de Administratie al
Urbane, ca Ad-tor-delegat ; Dimitrie C. Ioncicu Al. IVi-
Directori Generali ;
director ; M. serviciului Contabilitätii,
precum functionarii respectivi, calculatori, corectori,
sefi de ateliere echipe, etc. - Intregul personal dela
cele sedii din Str. Câmpineanu Calea Rahovei,
atinge cifra de persoane.
In formatie Societatea la 1 Maiu 1928,
al an de functionare.
Tipografia I. E. Toroutiu, Calea
Victoriei cu Grigore Alexandrescu), local propriu
constructie, luat luna Septembrie 1923.
141

www.dacoromanica.ro
 Functioneazä activitate, având trei sectiuni :
trei ma§ini de cules
i) Sect/a Zepdriei, anume :
un Linotip Md. 8 triplu magazin, un Intertyp
Md. B. dublu magazin un Intertyp nou Md. C triplu
magazin ; precum o de Steriotipat.
2) tipar, 6 ma§ini plane din
: noi Victoria" No. 14 Planeta -
Firma Rapid"), patru renovate ; douä ma§ini mici
pentru Policromii Victoria" Planeta"), un
Boston cu motor, o ma§inä pentru tipar relief.
: o ma§inä de o ma§inä
de cusut registre, o ma§inâ de cusut cu o ma§inä
de liniat mecanic trei Reinhardt", precum
aparatele necesare legatoriei.
Atelierele cu un personal variabil de circa
6o lucrâtori lucratoare, sub conducerea proprie a
patronului, secondat de de atelier Cristescu.
a luptat mari greutäti ce vi-a
asigurat existenta. Actualmente se de un mare
credit pe piatä, fapt care i-a dat posibilitatea unei des-
rapide.
Printre clientelä se multi profesori cari
dau concursul, patronul profesor secundar
la liceul Toroutiu mai este
directorul revistei Floarea Soarelui", cari a pä§it
anul II al aparitiei.
Tipografia Culturale Priacipele Carol", s'a
fiintat Bucure§ti la 9 1923, recunoscuta
ca juridica. E scutitä de plata
taxelor de timbru inregistrare prin legea publicata
Monitorul Oficial" No. 89/927.
142

www.dacoromanica.ro
 Are ateliere de tipografie, litografie,
pie, instalate localul propriu, anume construit
strada No. io, care valoreazá. circa 12.000.000
lei, capitalul masini diverse materiale
este de lei 14.000.000.
21 lucrätori manuali 5 linoty-
; are 10 masini de cules din cari 2 Linotype 8
Lynografe precum Monotyp 2 tastere de cules ;
tipar, cu un personal de 20
tori lucrätoare, are una rotativá marca Plau"
masini diverse márimi, din cari 5 Fenixe.
26 lucrätori are, are
26 masini diferite : de cusut, de de brosat, de
perforat, de poleit, etc.
mecank cu 4 lucrätori, are un motor
pentru procurat 6 diverse masini pentru
rarea pieselor la masini.
rnagazieimateriale are 3 lucrátori.
Stabilimentul este condus de un director comercial
technic (D-1 M. Turneanu) secondat de 5 functionari
birou de ateliere ai sectiuni.
In acest stabiliment se tipäresc nu numai lucrárile
literare editate de Fundatia Principele - pentru
care scop a fost creiat - ci diferite lucrári dela stat
particulari.

Tipografia (Constantin Antonescu), luat

fiintä la Aprilie 1924, instalându-se strada
nului No. 3, (local luat
a functiona cu o de tipar No. un tighel,
un boston materialul strict necesar pentru
Atelierul condus personal de patron, s'a märit
143

www.dacoromanica.ro
succesiv, astfel 4 ani de functionare,
pentru tipografie : una de cules Linotyp",
2 masini de tipar No. 14, 1 No. 12, una No. 6,
3 tighele bostoane ; pentru : una
de patru de cusut, de perforat, un
stok-presä ; având un personal de
aproape lucrgtori, lucrgtoare elevi.
Astfel instalatg, tipografia poate ori ce
aceastä bransä.
Tipografia Timpul", societate capital de
Lei 10.000.000, localul propriu din
str. Särindar No. dela 24 Martie 1925, când a fost
dela Tipografiile Române Unite", - având
ca administratori-delegati pe Armand Melun
R. Ventura.
Are patru sectiuni anume :
lucrätori zetari, având o planä pentru
tipärit ; 2) 7 masini 14
lucrAtori-linotypisti echipe); 3) 10
lucrätori, calandre, masini de turnat toate apa-
ratele necesare pentru steriotypii; 4)
lucrätori, având una masinä rota-
tivä Vomag" pentru pagini de ziar o
pentru 4 pagini.
Actualmente zilnic ziarele Argus" Poli-
tica", având putere de productie pentru douä gazete
zilnice, schimbul
rite tiragii mari.

144

www.dacoromanica.ro
 ARTISTIC
De: licential arle

atâtea ori contemplam alte stâlpul"

multicolor al cu farmec decorativ.
Pentru mine acest neobservat e un pu-
ternic punct de atractie, socotesc ca un
metru al temperamentului straturilor sociale, al mediului
al gradului de culturä. Bineinteles cä se
pot aceleasi lucruri : säpun, cafea, tocuri de cauciuc,
felul de a face oferta, modul de a expune pe calea
afisajului, dela popor la popor. tocmai aceastä
diferentä de exprimare indicä pretioase caracteristice pe
nationalitate.
de exemplu, de câte ori privesc afisele pur
germane, adecl concepute teuton, de atâtea
ori, amintesc, caracteristica poporului german. Fiindcä
petele mari, negru puternic, sau figurile ornamen-
tica exprimatä. mod stilizat, conturat cu precizie,
sunt tipice pentru neamtul de rassä nordicä, la
masiv, ordonat precis toate gesturile sale,
mare contrast cu francez, de-o care are
subtiri, delicate, culori subtile, desen usor elegant,
aproape femenin. Sau mai spre sud, la italieni
Spania, unde culorile apar mult mai vii, mai aprinse,
ca caracterul popoarelor cu sângele vârtos. din

145

www.dacoromanica.ro
reproducerile dupä americane, ce am colectiile
mele, o deductie se poate face, reliefând nota cu
specificul acestei natiuni : american este ca ame-
ricanul, nici când nu se ocupä cu trecutul n'are
istoric), pentru prezent, preocupat numai de nece-
sitätile prezentului. Expunerea este aproape fotograficä,
pätrunsä de un realism materialism convingâtor.
deauna se subliniazä latura practicä a obiectului (arti-
colului) oferit. americanul este doar' om eminamente
practic realist. Vedem deci ce contrast izbitor taie
hotar diferite afise, produse ale mai multor popoare.
De aceea n'asi exagera, când afirm, cä un placardat
Germania resunet comercial apreciabil, lipit
pe peretii Parisului, n'ar seduce nici doi Bine-
cä aceleasi consideratiuni se la restul
imprimatelor cu de reclamä,
ca mai exemplu.
acum, cam ce-am putea spune despre româ-
nesc. Grafica româneascä sfera a
influente : germanä francezä. Dela germani, am
multi am adus masini materialul de ornamen-
tatie, plus atâtia maestrii tipografi litografi desenatori
importati din Germania. din Franta ne vin-pentru
un anumit strat social-imprimate, cataloage, cärti, reviste
etc. cantitäti, cari-se zice-egaleazä desfacerea cär-
tilor românesti. Prin urmare aceste
conceptii diametral opuse-sä aci pe terenul
feciorelnic al nostru continuä sä se ciocneascl
determentl nostru, rezultatul grafic ceva cu totul
strein de spiritul nostru : un bastard care nu se
oglindesc mäcar träsâturile pärintelui. de
a din acest impas, emancipând românesc, nu-1

www.dacoromanica.ro
vedem, atâta vreme, industria româneascä nu produce
peste necesitätile de ziva. Cu regimul vamal pro-
tector avem, industria româneascá-cea textilä, de
zahär, hârtie, incáltáminte, etc.- nici prin
n'a avut sä la serviciile peretilor
cu sau sä se intereseze, cam unde ar fi atelierul
unui Murnu, Maur, Victor-Ion-Popa etc., proeminentii
graficei române. atât câte se fac, cum se fac,
sunt improvizatii nefericite, cu rari exceptii artistice.
are pe lângä specificul national
sáturi, cari rämân identice sub Fiinda orick
ar fi Shakespeare englez, Beethoven german, Michelan-
gelo italian, totusi acestia exprimat arta
trásäturi, ce trec peste marginile de rasä confesiune,
fäcând vibreze toti fiorul artei, pe terenul cárei
toate popoarele se fiindcä peste consi-
deratiile de totusi râmâne omul omul are
cari ale omului, oricât le-ar modula
nalitatea. Râsul plânsul, umorul dragostea, curajul
frica sunt bunuri sau comune ale umanismului.
Acestea se reflecteazä tot ceeace omul clädeste,
cazul nostru asupra ca produs uman.
*
* *

Ca complecam acest mic studiu cred, e necesar

intru aceste de comune ale
de pretutindeni, considerându-le ca condi-
tiuni tehnice, cari nu ne putem lipsi, cunoscând bine-
anumite etape din trecutul
am intrebuinta limbagiul fotografului, ar trebui
sä numim o la mina.
toate sunt a la minut. Expresiunea e ;

147

www.dacoromanica.ro
publicul pieton trebuie captivat pus
tintä de continut rost aproape mod fulgerätor. Insui
viata afi§ului e pentru moment. E de o zi, cu
viatä efemerä.
e fäcut pentru trecätorul din depärtare ce
trebuie impresionat, oprit un moment apropiat,
a-1 prea multä vreme. Prin urmare, trebuie sä
fie rezumativ, : un desen 2-3 cuvinte.
Sä se calculeze impresia ce sä imprime, cât mai
apropiat de intentiile urmärite, spre a-§i atinge scopul
mercantil, uzând de toate mijloacele, care fantezia
are rolul mai de frunte. Este adevärat, oricât s'ar
pärea paradoxal, nu decorator poate concepe un
mai seamä nu e bine sä ne adresäm pictorului.
Acesta este, färá indoialä, un artist descriptiv toate
numai ata. Pe când cere putere
de inspiratie fantezistä, câte odatá supra-realä,
caz talent de a reda lucrurile mai mult imbolic redus
la principale, detalii risipä de culori.
Ori este pictorii sunt captivati tocmai de con-
trarul. paleta multicolorä mânä, sunt darnici
nuante, färä sä se gândeascä la de
reproducere la faptul detaliile nu intereseazä. De
aceea niciodatä nu vedea un bun strict
al cuvântului, e§it din mâna pictorului.
Elementele decorative dintr'un aritistic se pot
inspira din träsäturi, arätate mai sus, bunuri sau
comune ale omului, timbrul rassei se imprimä
prin nota nationalá : figuri port national, culorit
specific, chenare, ornamenticä nationalä, scene din viata
dela tarä, etc.
trecem revistä, afi§ul românesc,

www.dacoromanica.ro
 de neglijat, cu fericite realizäri, distin-
gem foarte u§or ce fac ca sä sortate
diferite mobilul subiectului tratat.
Trecutul placardului artistic nu este
definit prin urmare inexplorabil. Incercari primitive
neisbutite au fost suficiente, realizari, cari prin
loarea artistic& se fi mentinut pästrat pentru
timpurile de azi - nu sunt. Majoritatea placardelor
sau afi§elor de timpurile apropiate se reduceau
la simple plagiate ori dupä
nalele produse alte restul de placarde
cepute la noi, erau de-o compozitie desen destul de
primitiv.
Talentatii graficiani români Murnu, Victor-
Popa etc., cum n'au conceput placarde, ci s'au
rezumat la mici grafice : vignete, ilustratii
pentru coperte, reclame etc. Credem
ar bucuros acest gen de
grafice, ar fi fost cerute. Cum la noi viata
comerciala este mai temperata, de aceea ce
pulzatie marelor metropolitane din Apus, cum
la noi industria a lucrat prea mare concurentä,
nu prea se simtea nevoia de implicite de
afi§, care dealtcum este cel mai pretios mijloc auxiliar
al reclamei, acesta având o putere atractiva
de nepretuit. este cum a devenit celebrä cu
ajutorul unor afi§e ultra-sugestive apa de Odol",
spirtul Diana", crema de ghete Loup noir", sau Stii
d-ta ce este Lisoformul ?" cu un mare semn de intrebare.
de a caracteriza artistic dela noi, cred
este necesar demonstram ce este
149

www.dacoromanica.ro
 sau placardul este o foaie volantä, de regulä
intr'un format mai mare, se lipe§te pe päreti, pe
stâlpi anumit pentru scopuri de afi§aj. Placar-
dele se locuri mult frecventate, pentru ca
sä atragä, trebuie fie originale, fie prin desenul
redau coloritul interesant, fie prin excesiv de
mare text potrivit, de redus la câteva cuvinte
mai importante. sunt de mai multe soiuri.
Dupä felul cum redau ideea ajutorul clesenului, dese-
natorul se folose§te de nenumärate mijloace. d. e. unii
ceva din mediul care sunt creiate, intro-
ducând zisa nota adecä ornamente
teristice (nationale), figuri cu port national, simbol, uz,
credintä obiceiuri.
Incepem grupa national, adecä
s'ar reflecta temperamentul nostru, - mai largi
latinismul nostru - dar din care avem foarte patine
realizäri. Pentru a ilustra cele spuse am adaus la acest
articol câteva suplimente ilustrate, din cari vom lua
cele corespunzätoare genului clescris ad.
Din afi§ele specific rcmâneascä, cunosc
foarte plastice, anume afi§ul
pozitia agricolä". In cel dintâi româncä imbräcatä
costum national, la viata dela simbolicul
täränimei noastre vedenia cu
cel mare, sunt note nationale. (Vezi reproducerea din
suplimentul aläturat acestui articol).
Altele au subject umoriitic. Umorul are locul lui
bine fixat reclama zilelor de azi. hazlie
reprezentatà mod pusä legäturä
scopul reclama, are de multe ori efect
Printre reproduse avem una cu figura
150

www.dacoromanica.ro
unui perioada când i-se ivesc dintii, de
abia evit din baie, räzimându-se pe un
marca United". Devi umorul nu este introdus
aci prea mare, ci se ba-
mai mult pe grotescul situatii, totuvi trecgtorului
i-se insenineazä fata uvor imaginea
copilavului United". umoristicg mai
are placardul Melissa", demonstrând situatia unui
nenorocit, prin frustarea cu
de cocovul lacom. (Vezi reprodu-
cerile din supliment).
Afivul privit din punctul de vedere al elementului
component, poate fi ornamental Ornamental,
desenatorul se numai la materialul ce-1
ornamentica, cautg a obtine efect numai prin grupa-
rea potrivitä formarea de atractivä, incadratä
de chenare sau linii ornamentale. Aceasta era de
nota la majoritatea placardelor vechi. Prototipul
de genul acesta cunoscute la noi, este placardul soc.
de asigurare Agricola", binecunoscut, afivat
tutindeni. Obtine efect prin gruparea evidentiarea
textului accentuat de o subliniere coloratä. Restul chenar
ornamentic, iar palatul institutului redat
mente precare spre a servi ca decor de atractie. Dealtcum
caracteristica vechi era motivul teatral
zator, de multe ori extrem de exagerat, executat
niera aquarelelor s'au picturilor olei. Desenul acestora
ce nu intereseazä ansamblul,
este executat mod plastic. Tehnica este chromo-
litografie prea multe culori. Textul era plasat de
cadre anumit se subordong figurei.
Afivele de azi, mai toate sunt figurate, reprezentâncl
151

www.dacoromanica.ro
una sau mai multe figuri, acestea formând punctul de
atractie. Astfel e cazul la afisul ziarului Rarnpa", care
expune mod plastic eroina romanului anuntat,
urmärind a atrage astfel atentiunea asupra acestei
lasi este cazul la
i »Royal
Un cu extrem de proeminentä, am putea
zice, chiar axa compozitii este, al Expo-
dela Timisoara (1923). Ornamentica
titoare, apropiata de chenarele eline (de asemenea
litera E dela cuvântul Expozitie apoi textul trei limbi,
indeajuns caracterul suficient de cosmopolit al
expozitiei (Vezi reproducerea).
Un produs al epocei post bellice este placardul
sau politic. Rästurnarea ordinei sociale
rasboiului mondial, a adus viata de stat
unele anomalii, sau sari prea astfel de
anomalie este bolsevismul, pornit din Rusia imperia-
Pentru combaterea aproape toate
tärile se face cea mai propaganda, prin foi
lante, brosuri, ziare placarde. In Romania existä o
hteratura anti-bolsevica, cu caracter combativ,
ultimul timp au placardele de propa-
Cele cunoscute privite din punctul
de vedere al artei tehnicei grafice, sunt de o valoare
inferioara, scene, sau figuri concepute, dese-
nate executate mod primitiv. Reproducem singurul
model, demn de a fi care este corespun-
zätor scopului. Este un executat atelierele Scrisul
Românesc" din Craiova, reproclus de cätre noi
miniaturä culorile originale. (Vezi suplimentul
nostru). Scheletul mortii, zdrente, tinând
52

www.dacoromanica.ro
 DUNNEZEU NE

Litografie 2 culori. Format original: 32X48 cm.

Imprimati la: SCRISUL ROMANESC", Craiova. de Anghel CHICIU Craiova.

www.dacoromanica.ro
Litografie 5 culori. Desen de I. FÖLDES. Format original cm.
Lucratä la SONNENFELD" S. A., Oradea-Mare.

www.dacoromanica.ro
 CUVEE
SEC

Litografie 5 culori. Desen de JACQUES. Format original

la SCRISUL S. A Craiova

www.dacoromanica.ro
 MOLDOVEI INTREGITE

5 SEPTEMBRIE - 1923

4 de BELLER. Format original

la SCRISU ROMANESC" S. A. Craiova.

www.dacoromanica.ro
 UND SEIFENWERKE A.G.
FABRICELE UNITE DE SAPUN S.A.
ARA
Litografie 5 culori. Desen de I. FÖLDES. Format original 48X64 cm.
Lucratä la SONNENFELD" S. A., Oradea-Marea.

www.dacoromanica.ro
 culoare. Desenatorul: E. M.
Timisoara 1923.

www.dacoromanica.ro
 MARELE ZIAR NAPILAPJA
LE DU

Litogralie in culori. Format original 65X96. Desen de KÄMPFNER.

Lucratá la ,HUNYADr, Timigoara.

www.dacoromanica.ro
 Roman de
UCREZZIA KARNABAT
Apare

2 culori. Format original Desen de MAUR, Bucuresti.

Din atelierele EMINESCU S. A., Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
pentru o asupra artelor moderne,
(Germania 1920). Model pentru
desechilibrata.

www.dacoromanica.ro
 lie
de M. MAXY (Ed. Reforma Sociala).
Cititorii sunt singuri
confunda
din Desenul la infantili", sau ilustratiile din caz, a nu se
lucrare
mkroscopica.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
pentru o artistIca(?) Litografie 2
Max SCHWIMMER
pentru stilul numit a
sub ruseasca.

www.dacoromanica.ro
 o sabie sângeroasá, atitudine cezarianá,
calcá cu peste numeroasele victime nevinovate,
lásând urmá foc pârjol. Este un tablou cât se
poate de sugestiv mai ales inspäimântátor. Executie
litograficä, in culori, un desen de
desenat pe hârtie granulatä, direct de cätre pictorul
Chiciu.
Dar Rusia ne-a mai trimis afarä de
agenti propagatori chiar bactilii desträmätori de con-
ceptie materie de artä. Pictura a prima :
expresionism, futurism, cubism, dadaism, constructivism,
alte deschilibrante, in parte influentate de
psihoza arti§tilor ru§i refugiati au pätruns repede
picturä deacolo grafica propriu
purta primele simptome ingrijorätoare. Câteva
exemple relativ moderate, redate aci Wohin"
de desenatori germani) sunt suficiente spre a ne
curentul primitivismului (?) acesta
pätrundä chiar tipografia propriu
de conservatoare traditionalistä, cum
arät in altä parte a Almanahului" (Articolul Tipo-
grafia
Spre a vedea la care a ajuns grafica dela
noi aceastä infiltratie de bolnävicioasä conceptie artis-
vor fi indeajuns cele (ilustratii)
din Paradisul Statistic" la

alte mai ales Germania, politic

este un de propagandä foarte eficace, servindu-se
de acest toate partidele. In deosebi partidele ex-
tremiste uzeazä de aceste
La noi acest gen de este necunoscut
153

www.dacoromanica.ro
intrebuintându-se deocamdatä numai cele tipärite, cari
eventual semnul distinctiv al partidului respectiv
(crucea, secera, roata, etc.), cred nu va trece
vreme, când ne vom moderniza" noi,
introducând campania electorall noi de pro-
: desenatorul grafica.
Tot un fel de de propaganda este afisul
Expozipiei agricole", dela Iasi. ajutorul acesteia
se lumea ca sä participe la expozitie. Placardul
este foarte nimerit in ceeace
ceptia, executia. Are caracter reprezentând
toate ramurile : agricultura prin moldovenii la cosit de
grâu, horticultura prin moldovencele cosurile
de fructe, zootehnica prin cornutele ovinele din
nurile grâu, podgoria prin chenarul cu de
vie. Deasupra acestora, de soare,
tefan mare, domnitorul glorios al Moldovei
de odinioara. Executia este litografica, in patru
culori, desen de sprit" originalul colorat
al autorului. (Vezi reproducerea).
*
* *

acum am expus in dreptul fiecärei

modelul cuvenit extras din produse
la noi in anii de rázboi, cred este ni-
merit a face câteva cu caracter general.
In genere vorbind, românesc, a
pe picioare proprii, desi ici colea unele
se prea copiazä din punct punct. Influentele
de stil sunt diferite, curentul german sau cel
francez. In caz suntem feriti pentru deocamdatä
de furia cu aberatii grafice.
154

www.dacoromanica.ro
 N'am ajuns la maturitatea artistica ce-ar
putea stävilar curentelor streine, printr'un
stil propriu national viguros, care sä nu alterat
sau predominat de conceptia altui mediu.
ca poate aibe
unele efecte salutare, totu§i, no§tri trebuie
mi§te interiorul liniamentelor generale ale resurselor
ce gäsesc sufletul artistic romanesc,
abondent neexplorat.

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIA ELEMENTAR A
De: Virgil

o privire retrospectivä asupra

evolutiei stilurilor grafica reproductivä, mai
precis tipografia propriu
litografia toate celelalte procedee anexe, vom
stata un strâns conex de raporturi celelalte arte
frumoase deosebi artele decorative arhitectura.
Deaceea curentele ce le-au sträbätut, s'au reflectat
fidelitate tiparului.

Astfel cunoastem cari au produs

rentul cel nou, adorat hulit, dupä tempe-
ramente. Este pátruns tipografie
suficientä moderatiune poate chiar acceptabil de
cubismul celelalte Lime insuportabile, considerate simple
eratiuni.
la anul impresionismul pästrase cu
redutele cucerite, artele decorative -in-
deci tiparul-juniJmul Germania Jugendstil")
mai secessionismul Franta, Italia, Austria
celelalte erau curente acceptate unanirnitate.
Vignetele, ornamentele, chenarele, caracterele
de litere s'au acomodat acestui fel de a privi arta.
micä o litera reprodusa aci, ce o avem aproape
156

www.dacoromanica.ro
 noastre, de un chenar
potrivit secession", cum zic acci-
dentarii dela :

SECESSION
A venit rázboiul cu revolutiile cu urmärile
sale nefaste. Reactiunea masselor n'a numai
detronare de regi schimbäri politice, ci au adus cu
sine rästurnarea vechilor mentalitäti toate domeniile
de activitate umaná, primul revoluionarea
din Rusia, patria räscoalelor. ru§i, de
tot soiul, au cucerit scenele expozitiile din toate cen-
trele de din continentul nostru, cu ei
microbul revolutionar, instituind un oarecare, fie prin
a juca pe Hamlet frac clac, sau prin a
picturä totul, cu forma atotackoare a cubului. micä
demonstratie din aceste fantezii bolnävicioase servesc
reproduse de aci, supliment ne vor edifica
pe deplin. (Vezi afi§ul Wohin" Lia").
Dar tiparul, deosebi tipografia, a rezistat mod
demn, tuturor apucáturilor revolutionare. Ba chiar-lucru
cel mai pur a reinviat. Am väzut o
serie de litere din ale celebrilor turnätori, ca
Bodoni, Garamond, Jenson, etc., reapärând turná-
moderne din Germania Franta (chiar litera
cu care se tipäre§te Almanahul" este creatiunea lui
Cochin, Franta secolul XVIII-lea). In multe tipo-
grafiile imprimau lucräri pronuntat stil clasic.
Printre acestea este primul Cehoslovacia
anglo-germane, inclusiv America, cari pästrat
157

www.dacoromanica.ro
 stilul caracteristic, invechit, dar propriu
traditional. Singurä Ungaria n mod sporadic
mania, s'au ecoul acestor curente, punerea
a creatiunilor-unele izbutite-ale grupului de
adunati de turnätoria Schriftguss" din Drezda.
In materialul de ornamenticä litera acestora, se oglin-
deste viziunea räzboiului. Cäci numitele raze
de soare", frânte, grupul de curbe, nu sunt
deck imaginea luptkorii din toate
tärile, a obuzului explodând a nourilor de praf
fum ce acelei explozii. Exemplul de mai jos va
dovedi cu suficientä argumentatia acestei afirmatii.
La de vignete alte ornamentatii scoase
de aceastä singurä turnätorie, din regret cä n'am
la dispozitie tocmai exemplele cele mai drastice.

158

www.dacoromanica.ro
 Dar acest curent, a fost, ca toate curentele, ceva
efemer, din fericire ceva local,
rezumându-se la din Budapesta la ecoul
acestora Germania. Clasicismul tráia mai departe.
sar§itul se apropia. Clasicismul, era prea redus la un
simplu de expresie : linia cu mari variatiuni orna-
mentale litera veche reeditatá, cu timpul,
de ceva nou, simplicitatea a trebuit dege-
nereze numita tipografie
Ce este tipografia elementará ?
germanilor tipografia elementará e
singura vcopului". Origina : a se cäuta arhitec-
tura ora§elor germane de Bauhausstilul"
atât de frecvent. Protagoni§tii tipografiei elementare con-
damnând totul clasicismul, au potrivit scopului"
tocmai ceeace se contrasteazä mai drastic cu clasicismul,
e§irea din simetrie din abandonarea constructiei
axiale. Este o erezie asupra cáreia s'ar putea
multe discuta, care câ§tig de cauzá
tipografiei elementare, argumentarea
asimetria poate Dar mijloacele,
elementele decorative, de cari se serve§te tipografia
elementarä, fac natura lucrurilor, ca tipografia
primitivism, cu totul opus americanismului
ma§inal, care astázi artek reproductive mo-
derne. De aceea tipografia elementarä e numai parte
creatiunea unei noui necesitäti de a ornamenta,
o nu e decât un joc distractiv,
- genul bucätilor de lemn sau
joc copiläresc de a
din cunoscutul
castele, poduri, etc. tipo-
grafia elementarä, locul bucätilor tin pätratele, semi
cercurile complecte din plumb, create de
159

www.dacoromanica.ro
 promtitudine, dat era vorba de
trarea tipografiilor cu material ca atare de
astfel de garniturg se compune, cam in felul
urmätor :

Apoi zetarul modern" le le ordine

facultativg, ro§-negru (culorile favorite ale tipografiei
elementare), rânduri dinteun grotesc gras
favoritg) gata... jocul. o astfel de creatie"
nu e cä cititul, aceasta este o ches-
tiune, pusä pe al doilea, poate interesa nurnai
pe zetarul incarnat stilul sau pe cititor, care
o astfel de drept un rebus, ceabia tre-
buie deslegat, ca ne mai gândim la pierclerea de
timp la munca miggloasä la care este expus zetarul.
Pentru a a face imposibil cititul curent,
tipografia cere, ca rândurile chiar dintr'o
cu se plaseze diferite directii,
oblig, vertical, cruce, etc. se recomandg pe
posibil diferite grade acelairi cuMnt. Horibille dictu
Aceasta se modernä, artisticd,
!.
Dar pentru a ilustra a tipografiei
elementare, pun sub ochii cititorilor cli§eul ce
mai jos, reprodus o de specialitate ger-
exemplul unei clasice desechilibrári
mintale, reflectatg ironie) cu ajutorul cutiei de litere.
Gutenberg ceilalti vrednici tipografi, unde
sunt, batjocorire a artei glorioase".

www.dacoromanica.ro
 Tipografia elernentarä exclude ornament (chenar,
vignete, afarä de siluete), numai
petele, ca singurile elemente decorative. Ca literá de
titluri, numai grotescul gras semi-läbärtat e acceptat.
Litera de text : meclievalul unele antiqua e§ite
din gravura unor necunoscuti. dacä priviti o lucrare
in stilul tipografiei elementare, minunati
nu rostul de alternatie de groase ro§ii,
cu pete negativ cu cercuri mari ro§ii, (vezi
pliment revistei Grafica a unei
reviste germane), nu nu cereti explicatii,
räspunsul matadorilor, e invariabil : domnule, tipo-

RENNERE

Unsere
Zukunft

auf der
fetten

S
die neue
Zu wie du Lust hast
win du
run
R.

VILLA

www.dacoromanica.ro
grafia elementara, cautä expresiunea decorativä mij-
loace simple, ca atare rostul acestora la locul este
cel mai simplu, cel mai elementar posibil. cum
plasezi este bine, este elementar". Totul este
elementar relativ zice Einstein. N'ai decât sä
crezi ?,
In figurile suplimentelor ata§ate la acest articol,
vedem, câteva modele luate din compozitiile cunoscute
acum, ale tipografiei elementare. Recunosc, cä
unele creatiuni, prin simplicitatea atât ca o compo-
zitie la cules, (fapt important tipo-
grafia moderna), precum ca stilizatä
totu§i expresiva), se pot considera reu§ite adapta-
bile, chiar utile, nu sunt justificate celelalte hocus-
tipografice§ti.
Dar zetari dela noi, cititori ai acestor rânduri,
§titi Wile din Apus, deosebi Germania, este
contaminata de noua expresiune a tipografiei moderne".
cred scurt timp, vom adapta-o noi, cum
am acceptat alte poate mai utile mai estetice.
Deacea e bine sä cunoa§tem din vreme,
cari au dictat tipografia elementará. Cred motivul
nu-1 judecând, omul intotdeauna este
senzibil de ceeace se nou, ne mai In
goana variatie. Aceasta este motorul
tuturor creatiunilor.
Mai este o explicare a tipograflei elementare prin
necesitatea de asimilare cu mediul care
cunoa§tem träim o de babilonie
economica. moravurile societätii cele din politica
de sunt mult putin cu
ornamenticei inauguratä de tipografia elementará.

www.dacoromanica.ro
 N. M. CONDIESCU

SCRISUL

Coperta unei regulele (moderatii).

Compozitia: V.
www.dacoromanica.ro
 4n4
a
J a

Coperta revistei
stilul moderat al tipografiei
elementare".
de: V. MOLIN.
www.dacoromanica.ro
BILDUNGSVERBANDES

BUCHDRUCKERBERLIN

www.dacoromanica.ro
 PIVNITELE
BACHUS
F

STAU L
BRIGADIERUL

Se poate observa la ce grad au zetarii germani mania

jocului de cercuri, cuburi, etc.

www.dacoromanica.ro
 edituri. corabie re-
prezentati de un de un tipograf
cat poate de elementarV.

HÖHENPUNKTE

ENDPUNKTE

Coperta de

www.dacoromanica.ro
 de Tot

o A

Schita

www.dacoromanica.ro
 In Germania se zice, arhitectura nouä, ca tipo-
grafia elementarä, tind spre standarizarea mijloacelor
de a Este e o erezie, dupä cum vom vedea. Apoi
se mai zice tipografia nouä este expresia colectivä
unui timp colectiv. Poate fie adevärat, dar nu se
potriveste pentru tipografie.
Cáci psichozä a epocei poate fie
nu câtusi de putin anarhizarea artelor
deosebi a o artä sau vreti un meste-
sug, eminamente echilibrat, jimetric prin rostul
tehnic ce-1 are la bazá. Cáci e imposibil, faci echili-
fantezistä, cu albitura litera, care este calcu-
pe sistemul punctului tipografic, atât de precis
coordonat. Materialul tipografic este dela
Fournir Didot n'avea nevoie de rästur-
narea aceasta, provocatä de tipografia elementard.
totusi s'a putut creia o astfel de aberatiune,
aceasta s'a fortat natura lucrurilor
lucru fortat nu mai este natural
cred, lipsit de

www.dacoromanica.ro
 INVATAMANT PROFESIONAL
PENTRU UCENICI
De: G. N. Bacurefi.
C?

la räsboiul trecut, muncitorimea industrialä

la noi era ca neexistentá pentru conducätorii
tärii noastre. Tot ce s'a recunoscut de atre
vernele române privitor la meseriasi, lucrâtori ucenici
industriali au fost corporatiile legea meseriilor.
Institutiile astea sunt o reeditare a primelor organi-
zatii de meseriasi la noi tarä, acum câteva sute de
: Breslele.
Azi, aceste institutii nu numai cä nu sunt cores-
punzätoare timpului nevoilor celor ele,
dar sunt o adeväratä pacoste pentru cea mai mare
parte din membrii
instituite, tot ce privea chestiunea lucrätorilor,
ucenicilor meseriasi era seama
Corporatiilor.
Dar pentru meseriasi lucrâtori de fel
Corporatiile n'au fost de nici un nici elevii n'au
avut ce astepta dela numitele institutii.
Toate de angajare a ucenicilor prin
n'au avut nici un rezultat satisfäcätor. Totul
a rämas la bunul plac la
Banalele contracte ale Corporatiilor pentru angaja..
164

www.dacoromanica.ro
rea elevilor n'au fost nu sunt nicäeri respectate
unde s'au cele mai multe locuri nici nu
existá. Ucenicul este voia soartei.
Dupä sub impulziunea evenimentelor aduse
de acesta, conducgtorii României s'au gândit la mese-
riasi la ucenicii meseriasi.
S'au fäcut legi pentru aceastä ramurá de
activitate : legea privitoare la dintre lucrätori
patroni (conflictele de muncä) legea pentru organi-
zarea asociatiilor profesionale.
Pentru ucenicii meseriasi din ateliere fabrici s'au
fäcut de specialitate locuri, cäminuri
pentru locuit modelul celor aflate
nouile teritorii ale
Ca urmare acestui curent, primävara 1921,
parte dintre patronii tipografi, unire cu Ministerul
Muncii a reprezentantilor unei bune pärti din
tipografi din Capitalä, au prima de
tipografie.
Fie din nepricepere, din alte cauze, a fost
intitulatä de arte grafice", nu era cum trebuia,
nici pentru tipografie.
Cu toate cä sunt ani dela
de tipografie, ea n'a dat rezultate satisfäcgtoare din
cauza lipsei de metodá organizare.
câtiva ucenici intrati n'au putut
deca câteva teorii asupra tipografiei, atâta tot.
Scoala practicä, cum trebue o de
ucenici, nu poate fi de dacä nu este inzestratä cu
uneltele, materialele intrebuintate la
sugul ce trebue acea
Motivul elevul sau ucenicul industrial

www.dacoromanica.ro
 partea atelierele sau fabricile
lucreazä ziva nu este deloc convingator.
Chestiunea elevilor tipografi dela respectivä
este cea mai pentru cele ce sustinem aici.
La i se spune teoretic cum ar trebui lucrat
bine, frumos, estetic cutare model, iar tipografie, unde
n'are pe nimeni i se cere altfel decum a
teoretic In tipografie elevul e supus
lucratorilor, patronilor clientilor chiar, cari
cu totii sunt de estetica tipografica. Copilul elev
al este nevoit a lucra cum i se cere : negru
pe alb", nici decum estetic, cum a teoretic
la a avut cine sä-1
Contradictia dintre teoretic al
cel practic al atelierului sau fabricei nu numai nu
elevului tipografic, dar plictisesc, descura-
Un singur lucru rämâne din
: elevul se alege cu papagalicesc din
atelier. a fost o cheltuiala zadarnica, un
timp pierdut
Dacä mai la aceasta foarte putini clintre
cei intrati la putem
spune prezent de tipografie dela noi
n'a adus nici un
Pentru obtinerea unui rezultat cu adevärat satisfa-
de tipografie trebue inzestratä o insta-
latie complecta modern& care elevii
teoretic practic tot ce trebue
unui tipograf, a mai avea nevoie de
frecventarea fabricilor timpul zilei,
cari de cele mai multe ori este intrebuintat la lucruri
laturalnice pentru care s'au angajat. In

www.dacoromanica.ro
aceste cazuri, elevul este mai simtitor nu se
cu aceastä situatie, pleacä altä intreprindere,
deacolo alta, mai departe trece la alte
me§te§uguri sau apucä alte
este de Arte Grafice", cum se intitu-
leazá cea actualá, atunci
instalatie care cuprindä toate ma§inile, uneltele
materialele artelor grafice :
tipografie, litografie, legätorie, stereotipie, zincografie,
fotografie, desemn, etc.
$coala trebue fie de Stat, cum toate
celelalte de zisa initiativä
este neserioasä, de de pricepere impar-
tialitate. cum se azi initiativä
privatá" se face mai mult din reclamá, adeväratul
scop este o copilärie : ca viitorii lucrätori nu fie
crescuti la un cu actualii, cari sunt ostili patronilor.
Pentru ca dea mai bune rezultate, e
trebuintä de pentru adäpostirea
intretinerea elevilor e greu a mentine
pe cei ale§i, nu s'au dus la meserie de
ci de flámânziti, orfani, s'au de párinti
Acestea adeväratele motive pentru cari elevii
ateliere chiar atunci când sunt maltratati sau
intrebuintati la alte servicii haimanalâcuri decât la
meseria pentru care s'au angajat.
preväzute aceastä privintä de moarta
lege a meseriilor sunt necunoscute pretutindeni. Când
s'a câte un pärinte sau un tutore al vreunui
ucenic atragä. atentia patronilor sau reprezentantilor
asupra tratamentului prescris pentru ucenici i
167

www.dacoromanica.ro
gatiile patronilor de ei, ace§tia au repede
: sä-§i copilul acasä,
parte.
De altfel, ce se fac de
rele respective, se pare
toresc va statizat trecut Ministerului de Instructie,
singurul chemat a de public.
Organizatiile profesionale ale patronilor
torilor pot ajuta Ministerul Instructiei cu sumele sau
obiectele de cari dispun la infiintarea
nelor de ucenici.
*
* *

In privinta unei mai grabnice, mai sigure mai

costisitoare a me§te§ugului artelor
grafice la noi singura cale practicä este aceia
pe care am deacuma aproape trei ani
revista : o arte
care sä intre lucrätorii mai de ce se
azi industria
au fäcut alte me§te§uguri cari au ajuns la
o perfectie de executie
cei drept pentru inaintarea
trebuie -
telor grafice

www.dacoromanica.ro
 CENZURA sI TIPARUL
: GEORGE URZICÄ, ,,Uniunei Grafici"
Traneilvania

C?

ENZURA face parte din istoria

omenirei. Inceputul acesteia se pierde negura
timpurilor, a miilor de ani, poate, cea mai
veche institutie care zilele noastre,
manifestându-se azi, ca totdeauna, pe teren
social, fie de Stat, bisericesc sau privat, restrângând
pretutindeni nu numai libertatea vointa individualä,
ci libertatea de gândire actiune a indivizilor
parte a popoarelor generaL Prin introducerea
acesteia s'a urmärit i se asigurarea nestin-
gheritä a sistemului de guvernámânt, ca poporul,
general, sau indivizii, parte, sä dreptul de a
protesta sau critica despotice de cari se servesc
conducätorii Statului pentru a-§i putea pästra cât mai
mult timp puterea. Tocmai de aceea nu este greu de
stabilit, dacä mäsura aceasta este sau nu intemeiatá, cu
toate guvernantii motiveazá mentinerea cenzurei ca
o pentru asigurarea pästrärii unitätii Statului
a domniei aceasta cea mai apä-
a formei de Stat, vreme ce reprezentantii"
poporului tocmai contrarul, unitatea
Statului se poate garanta numai printr'o guvernare
169

www.dacoromanica.ro
democraticä, care absoluta libertate de
actiune a indivizilor.
Un lucru e cert : oricare ar ea, a
de adversari popor o de supri-
mare a actiunilor inviduale, ca felul
acesta sä-si asigure suprernatia asupra conducerii Sta-
tului, nici o stanjenire. Scopul acesta 1-au ajuns
prin introducerea cenzurei. de aceastä hegemonie
nu nici o deosebire sistemele de
folosite de guvernele chinezi sau romani,
ori a faraonilor sau regilor europeni, regimurile
feudale sau republicane. Toate caut sä-si
asigure mod mai trainic sistemul de guvernare
asupra popoarelor din care sau fac parte.
Nu putem cine a fost nascocitorul cenzurei !
E cenzura exista China din tim-
puri imemoriabile era de popor ca o zeitate
divinä, care se mod ingrozitor pe toti aceia
cari nu respectau sau nesocoteau ordinele
chinezi. Drepturile poporului erau confundate cu dreptul
impäratul cu divinitatea cereasa, ca
urmare a acestei nu putea exista sau
individualä ; cel care nesocotea regulele sta-
bilite asupra lui divinei Cenzuri,
indräzneala sa cu viata. Multi prieteni ai
rului", mai ales sriitorii, gravorii, tipografii,
pentru indräzneala de a spune mod public adevarul,
au fost decapitati discutie. Nenumarate scrieri,
ziare sau alte tiparituri au confiscate sau
oprite public. Ziarele erau sistate,
redactorii arestati, Rind supusi celor mai severe
torturi. o versiune, un vechi istoric german ne

170

www.dacoromanica.ro
spune cä, Cenzura chinezä a mers de departe cu
excesul ei de zel cât prin anul 200 a
cenzurat gazeta a guvernului, pe motivul
se publicase aceasta lucruri cari nu erau
pentru poporul de In anul dupä Christos,
pe vremea impäratului chinez Tin Kuang-Tsang, gra-
vorul Su-Kung a Peking o titlul
de Peking-Bao", care a fost foarte mult de
cenzurá, redactorii ei au suferit multe pedepse ; unii
au fost decapitati. Cu toate cenzurei
gazeta regulat, anul a sä
aparä ca ziar cotidian, dar nu dupä vreme a
fost suspendat de cenzurä, deoarece a divulga
unele intrigi tesute la curtea imperialä. o sus-
pendare de câtiva a reapärut din nou, dar din
motive a fost suspendatä. Atunci
schimbat titlul King-Bao", departe
1912, când a fost iarási suspendatä de cenzurä,
pe motivul a insultat pe primul presedinte al repu-
chineze". In 1915 a reapärut din nou, dar urma
continuei persecutii din partea cenzurei, cât
din cauza luptelor politice, 1925 a fost silitá sá-si
suspende aparitia de bunävoie, poate pentru totdeauna,
dupä ce timp de 1525 ani a apärut aproape farä
rupere.
In Roma cenzura a fost introdusä hi mod
prin anii 443 sau 445 dupä Aici cenzura era
douä : unii cenzori erau insärcinati cu cenzurarea
publicatiilor de tot felul, altii erau insärcinati cu functi-
unea de control asupra averii veniturilor Statului.
Oficiul acesta din urmä era condus de doi consilieri
cari indeplineau o statisticá. Ei
171

www.dacoromanica.ro
tineau evidentä numärul locuitorilor din
stabilea márimea därilor dupä averea fie-
cärui locuitor, cari se stabileau tot la cinci ;
veghea asupra moravurilor cei cari se
vinovati privintä, erau pedepsiti
uneori alteori cu pierderea libertätei, amende
bani sau cu restrangerea drepturilor
Afarä de acestea, cenzorii acestui trebuiau
de averea Statului, de
tinerea stare a edificiilor publice. Puterea de
control a cenzorilor se extindea asupra oficiului con-
sulilor. Oficiul cenzorilor era rezervat de patri-
cienilor, mai a fost deschis pentru plebe.
republicei romane, oficiul cenzorilor a
fost desfiintat, ca apoi mai târziu sä fie reinfiintat din
de care stäpanirea cesarianá. De ex.
roman Claudius, pentru a-si asigura o stäpanire
neconturbatä, a o de asprä
nimk nu se putea publica o prealabilä
incuviintare din partea sa. Gazetele Acta diurna",
Notizie scritti" cari publicau de regulä numai
ordinele guvernului, expuse lipite locuri
publice, spre a fi citite de public), au avut mult de
suferit de pe urma acestei cenzuri. Cenzura aceasta
a existat timp, doar modificatä din
spre mai bine sau spre mai
cäderea imperiului roman, prin formarea
nouilor state, cenzura a fost singura institutie care a
fost mentinutä pretutindeni. oarecari regiuni a
fost desfiintatä pentru un timp oarecare, ea a fost din
reintrodusä sub diferite motive determinate de
imprejuräri. Astfel vedem cä cu republica
172

www.dacoromanica.ro
Romei a celorlalte republici cari, apoi, s'a format
Italia de azi, dimpreunä cu papal, cenzura a
existat aproape intrerupere existând
azi. A produce cu fapte date inconvenientele,
pedepsele, suspendärile confiscArile a mii de
opuri ziare ordonate de cenzura atotputernicä, ar
trebui sä o care s'ar extinde pe mii de
pagini. Nu amintesc de din timpul räzboiului,
care a fost cu mult mai asprä decât alte inte-
resate
Cel mai sistem de a fost introdus
Italia de Mussolini 1926, care printr'o
draconicá, pe a suspendat sute de ziare cari
preasläveau politica fascistä, a mai impus ziarelor
italiene materialul despe care trebue scrie,
reducä formatul la pagini, aruncând cea
mai mare mizerie sute de lucrätori ziaristi,-
deveniti färä lucru urma reducerei formatului ziarelor.
de mai sus a fost cu aceea, : nu
este nevoie de informatii din streinätate mäsura de
pânä acum. Färä nici o considerare trebuesc scurtate
aceste informatii, nu are rost publicarea repor-
tagiilor nesfârsite despre grevele din Anglia, despre cri-
zele din Franta despre discutiile parlamentelor inter-
nationale, etc".
cu a fost introdusä
prin 1362-1380 de despotul mongol Timur, care,
desi a cucerit Azie de mijloc,
dela zidurile la Moscova. In despotismul
lui, acesta de departe a mers cu cenzura, a
limitat vorbirea supusilor Cei cari cutezau
cu scrisul sau cu vorbirea public peste limita
173

www.dacoromanica.ro
stabilitä. de despot, erau rastigniti pe o apoi
de vii.
In Anglia cenzura a fost introdusa mod
de despotul rege Henric VIII. de intro-
ducerea cenzurei regele limitase libera opinie a cetäteni-
prin ziarele clandestine ce le editau,
arátau nemultumirea atât de arbitrara,
de despotismul al regelui. Acesta
luând de actiunea a introdus o
cenzurä mai interzicand acelasi timp intro-
ducerea a ziarelor sau streine. Cine nu
respecta ordonantä era ars pe rug, färä nici o
discutie ; deasemenea cei cari nu respectau ad literum
sau ordonantele regale sau nu le conveneau limi-
tarea acestia erau renumita
soare englezä: Tower, aplicându-li-se cu cea mai mare
severitate regimul acestei inchisori. Cine era
inchisoare, viu nu mai esea de acolo, deoarece
sentinta unui inculpat de a fi inchisoarea
Tower, aceasta era cu condamnarea la moarte.
Tipografii nu aveau voe nimic
rizatia cenzorului, caz contrar erau pedepsiti modul
cel mai barbar, atât proprietarii tipografiei, lucrä-
acestora. Cenzura stabilea tiragiul ziarelor. In
cazul efectuärei vre-unei care s'ar ofensat
persoana regelui, or s'ar fi criticat despotismul lui sau
a consilierilor din anturajul ca aceastä lucrare
sä fi fost cenzurei, cei : autor, tipograf

lucrätor, erau pedepsiti modul cel mai barbar : li-se

bratele, picioarele sau li-se scoteau ochii.
Situatia aceasta a durat parlamentul
ocupandu-se cu situatia de cenzura despoticä a
174

www.dacoromanica.ro
regelui, printr'o lege specialä a trecut asupra sa dreptul
de exercitare al cenzurei asupra ziarelor imprimatelor,
precum asupra tpogrfiilor tipografilor. lege
a fost an pânä la 1694, când parla-
mentul de atunci a desfintat-o, ordonând deplina liber-
tate a presei. puteau comunice exprime
mod liber ideile sau convingerile sale prin grai viu
sau scris, tipografii nu mai erau supra-
vegheati de nimeni. Pentru a nu se face abuzuri de
libertate parlamentul a instituit o Comisie
de care era insärcinatá a controla ca ziare sau
alte produse tipografice nu se calomnii,
articole incendiare, indemnuri la greve nesu-
punere fatä de Delicventii erau pedepsiti
cu amende bani, pedepse corporale sau cu pierderea
libertátii Cazurile de pedepse au fost
foarte rare, deoarece disciplina cetätenilor a devenit
exemplarä, pretuiascä libertatea pentru care a
suferit aproape douä sute de ani.
In Franta cenzura exista cu mult mai de
aflarea tiparului, exercitatá de der. Prin anul 1470
atât tipografii cât librarii erau supusi cenzurei clericale
rectorilor universitätilor. Astfel vedem, 1479
bulä papalá redactatä termeni foarte severi,
autoritätile clericale din Franta ca acestea exercite
un control mai sever asupra tuturor produselor tipar-
nitelor. Un decret regal e dat la 1521 face atenti pe tipo-
grafi nu au voie sä tipäreasca nimic autorizatia
prealabilá a de teologie". Prin decretul emis
regele I ordona inchiderea
tuturor tipograflilor cu mentiunea tipografii cari nu
se supun fie momentan spânzurati. Parlamentul

www.dacoromanica.ro
cez luând cunostintä de acest ordin, emanat urma
machinatiunilor clerului, a respins executarea ordinului
regal, conditionand schimb, cg. cei cari voesc des-
chi& tipografie trebue o autorizatie specialä
dela rege" ; tot cu ocazie parlamentul a denumit
12 cenzori cari exercite cenzura numele
tului. Henric II s'a purtat foarte aspru tipografii.
Mai a ordonat ca tipografii din Paris sä locu-
cartierul latin, apoi reinnoind clericale
referitor la a ordonat ca pe prima fatá a
cärei cärti figureze autorizatia facultätii de teologie
din Paris, precum numele autorului al tipografului
unde s'a cartea". In urma excesului de zel al
cenzorilor, foarte multi tipografi au fost arsi pe rug, iar
altii au fost siliti a emigra din ca sä
cu viatä. In Carol IX a ordonat ca toti acei cari
colporteaza sau tipäresc calomnii sau murdare
(pasquill), prima fie cu gârbaciul piatä,
dacä cad fie spânzurati". In
nebuniei cenzurei clericale, foarte multi tipografi au
mäcelului din noaptea Sfântului Bartolomeu.
Pentru primadata, cenzura a fost (nu des-
fiintatä!) Intre anii 1793 de guvernul consti-
tutional, care a decretat deplina libertate a presei
cât a actiunilor individuale, 1796 parlamentul
a o lege prin care instituia cenzura, deocamdatä
pentru indivizii cari ar fi lucrat contra intereselor
publicei, ca apoi un an mai 1797 o
extindä asupra ziarelor politice. In i800 editarea zia-
relor politice se putea face numai pe baza unei autoriza-
tiuni speciale eliberatä de Conzuli, care a servit
mod favorabil actiunei lui Napoleon I. In parla-
.776

www.dacoromanica.ro
mentul republican a desfiintat cenzura decretând deplina
libertate a presei, dar a fost din
de regimul monarhist al Borbonilor, revolutia din lie
a decis soarta tronului tocmai pe chestia aceasta,
Franta devenind din nou republicá. Regele Ludovic
Filip, care timp restaurase regimul monarhist, era
un dusman al presei, dar urma
revolutiei 1848 a el ca antecesorul säu,
detronat. La venirea la putere a regimului repu-
blican, fruntea cäruia se afla Cavaignac, prima
surá. a acestuia a fost desfiintarea cenzurei.
Napoleon III era deasemenea un aderent al
cenzurei delict de era trimis spre cerce-
tare Tribunalului, iar nu Comisiilor de instituite
de republican. Prin legea dela s'a introdus
pentru ziare, precum dispozitiunea, ca orice
carte dupä tipärire, de expediere sau punerea
ei vânzare autoritätilor spre a cen-
zurate din nou". Incepând dela 1852-1882, legea
a fost aproape fiecare an modificatä, introducându-se
principii mai liberale privinta presei,
astfel cu timpul s'a decretat din nou deplina libertate
pentru exprimarea comunicarea scris grai viu a
convingerilor ideilor individuale. Guvernul
rezervase dreptul de a lua de atunci
când va crede de cuviintg. In timpul räzboiului a fost
introdusä din nou mod cenzura, care a fost
destul de sever& cu toate produsele tiparului. Astfel
vedem, räzboiul mondial a pe cea mai
veche francezä, sträbuna gazetelor, pe Gazette
de France", al prim numär apäruse la 3o Mai
Cinstita a urmat o politicä nepläcutä
177

www.dacoromanica.ro
guvernului francez, din care cauzä au voit sä-i
la cum ea n'a tolerat aceasta, mai bine
pus capät vietii de bunä voie.
tärile germane inclusive Germania Austria,
cenzura era exercitatä de der mult de aflarea
tiparului. Principe le Berthold de Maenta a fost primul
care la anul 1486 a recunoscut mod oficial cenzura
clericalä. Parlamentul din Speier, prin legea dela 1529
ordona : orice, ce va fi tipärit sau pregätit pentru
vânzare, sä mai arätate unei persoane care va
numitä de autoritätile superioare". In timp a
instituit o comisie pentru cercetarea cärtilor, care
plinea rolul de cenzori asupra tuturor produselor
tiparului. In imperiul german cenzura varia regiuni.
Sub impäratul Friederic cel Mare cenzura era foarte
temperatä", vreme-ce Austria sub Maria Teresia,
precum Bavaria atât presa tipografiile
tipografii gemeau sub cätu§ele celor mai severe legi.
Odatá cu revolutia francezá cenzura s'a
mai mult toate statele europene, astfel Germania
a fost cea dintâi care a introdus cea mai
de fricä ca poporul german sä nu se molipseascä de
sä introducä revolutia aici". Nu mult
dela decretarea cenzurei severe ora§ului
Hannover, nemultumiti cu másurä de suprimare
a libertätii presei, intrunindu-se adunare
au protestat cu energie contra parlamentului care le-a
räpit libertate, socotind introducerea cenzurei
ca o actiune care gâtuirea inventiei
lui Gutenberg.
In Germanie delict de se pe-
depsea, ca Franta, nu numai cu täierea membrelor
178

www.dacoromanica.ro
(picioare sau mâini), inchisoare sau amenzi bani, ci
pedeapsa moarte, care se traducea fapt
ocazie. Pe timpul când Napoleon I ocupase Austria,
regii din Germania, Austria Ungaria, precum dom-
nitorii de pe Rin au convocat un congres la Viena, unde
s'a discutat felul de introducere sau suprimare al cen-
zurei diferite täri. In acest congres delegatii oficiali
ai Germaniei ducatului Hannovrei au cerut deplina
libertate pentru presä ; congresul a insärcinat Con-
siliul federatiei germane ca se ocupe aceastä ches-
tiune. Acesta, la 12 Octombre a trimiterea
unei comisiuni care prelucreze propunerile inaintate
consiliului referitor la cenzurä. La 20 Septembre 1819
s'a convocat o nouä conferintä, unde delegatii statelor
germane ai oraselor din Hanza au introducerea
cenzurei pe tot teritoriul Germaniei, sensul : opu-
rile pânä la 20 coale märime sunt supuse cenzurei, cele
cari peste 20 coale sunt scutite de cenzurä,
despre cele cuprinse acestea sunt responsabili
autorul, tipograful editorul. autoritätile
ar cenzurarea a acestora, autorul este obligat a
prezenta lucrarea cenzurei, care dacä permite tipärirea
acesteia, atunci autorul, tipograful editorul sunt scutiti
de responsabilitate". Acestea mai reservat
drePtul, ca poatä oricâncl suspenda ziarele, a opri
editarea cärtilor ocazie drepturile literare,
respective exercitarea tipografiei sä fi sistate timp
de cinci ani, pentru autori pentru
tipografi. a fost 1824.
Bavaria n'a acceptat lege, ci a mentinut
legea adusä care prevedea numai cenzurarea
ziarelor politice. Oldenburg a deplina liber-
179

www.dacoromanica.ro
tate a presei. Prusia a introdus cenzura severä
Octombre 1819.
Austria Saxonia cenzura a fost introdusä din
mod oficial prin din 1812. Editarea
ziarelor sau tipografiilor depindea intotdeauna
de guvernele statelor respective. timp, printeo
se cerea tipografiilor ca pe tipäriturä
sä figureze numele autorului tipografiei.
Autoritätile din Germania, urma revolutiei fran-
ceze de ca curentul revolutionar nu
se extindä a mai intrucâtva regimul
cenzurei. multe cenzura a fost suprimatä total,
iar altele mai exista numai pe hârtie. Se dela
sine cä aceastA libertate a durat numai atât timp
curentul franceze era floare" ; dupä poto-
acestuia, cenzura ridicat din nou capul ei de
hidrä, sistând toate ziarele cu principii liberale, urma
adresei inaintatá de guvernele provinciale Consiliului
federal, cerând acestuia cele mai drastice mäsuri
pentru a impiedeca räspândirea orcäror publicatii".
Astfel, toti editorii au fost opriti de a mai edita vre-o
carte sau ziar, afarä de aceasta au fost confiscate, toate
cari se prin librärii sau deposite, dupä
s'a intâmplat cazul cu renumita librárie Hoffmann
Campe din Hamburg ; deasemenea a fost
producerea operilor renumitilor scriitori cu principii libe-
rale ca Heine, Gutzkow, Laube, Wienberg, etc. Tot-
a fost din cautiunea pentru
tarea ziarelor.
de samavolniciile cenzurei de pedepsele severe
dictate de aceasta, toate statele germane s'au format
organizatiuni de apärare compuse din scriitori, tipografi
i8o

www.dacoromanica.ro
 editori, cari aveau menirea a ajuta juridiceste, mora-
materialiceste pe acei ce erau condamnati
de ca delicventi de Uniunea, care
base aceste organizatiuni, a fost disolvatä, averea
acesteia a fost in folosul Statului".
Evenimentele dela 1840 anii a constrâns
din nou autoritätile germane a mai regimul
cenzurei, dar revolutia dela 1848 a reintronat
germania deplina libertate a presei, prin legea din
28 Martie se cautiunea. Ca o urmare
a nouei libertäti, o multime de ziare muncitoresti
socialiste, altele cu princiipii liberale au luat
dar cum guvernelor reactionare,
nu le conveneau tonul acestora a le
una alta, vreme-ce redactorii erau per-
secutati Printre noua lege a presei
la 12 Mai s'a introdus din nou cautiunea ;
lege era cu legea francezä, adusä
an, care dispunea ca carte tiparire,
de expediare sau punerea ei vânzare, fie
spre a fi cenzurata din nou". absur-
ditate a fost introdusä legea din 6
foarte multe pagube editorilor. Legea presei din
Mai 1874, care era spirit mai liberal,
cele de pânä atunci, a schimbat toate dispozitiunile refe-
ritoare la cenzurä, cari erau atunci vigoare
Germania, dar legea aceasta nu s'a extins asupra
Alsaciei Lorenei, unde rämäsese vigoare tot legea
refractarä
Din Istoria tiparului" vedem cenzura din Ger-
mania a impiedecat de nenumärate ori editarea
rirea diferitelor opere literare sau Nu

www.dacoromanica.ro
s'a intâmplat, pentru un simplu cuvânt sau
neinteleasä de cenzori se interzicea tipärirea Ca
exemplu amintesc cenzorul din Saxonia, care la n'a
permis tipärirea unei cárti care cuprindea unele aluzii
la galanteriile regelui Carol II al Angliei, pe motivul
autorul nu are voe ofenseze poporul englez".
Deasemenea a mai oprit tipárirea unei care
Christos era numit copilandru". carte a fost con-
dupä ce fusese cenzuratà, pe motivul cä se
ea cuvântul lingäu" (Schra.nzen) adresat persoanelor
din anturajul curtii regale. Cenzorul din Köln, pe lângä
multele oprite la tipar, a interzis tipärirea unui
tratat de naturale al renumitului profesor Rapps,
cu motivarea cuvântul naturä", ce se repetä foarte
des acest tratat este considerat ca... subversiv".
Pe la anul 1472 Ungaria nu exista propriu
zisä ; când aceasta a trecut sub stäpânirea Austriei,
se aplica aici austriace referitor la cenzurá, ca
urmare a machinatiunilor catolic. Astfel urma
repetatelor denunturi ale acestora, scriitorii tipografli
de aici treceau printr'un calvar. In
tipograf Gál Huszár a fost denuntat regelui
Ferdinand pune vânzare arti cu
continut eretic". Din aceastä de frica pedepsei
a fugit, dar a fost prins
inchisoarea din Kassa. Poporul auzind despre prinderea
lui Huszár nu s'a dumirit ca iubitul
elocventul predicator tipäritor de biblii" fie
tinut ci impresurând inchisoarea a dárimat-o
astfel a eliberat pe iubitul Huszár", dupá o
de luni inchisoare. Clerul nu s'a
ci cerea arestarea din a lui Huszár, care
182

www.dacoromanica.ro
acum era acuzat indeamnä poporul la revoltá
este prietenul Satanei", astfel cä domnitorul Carol prin
decretul dela apoi regele Maximilian prin ordo-
nanta dela a ordonat arestarea lui Huszár. Dar
clerul nu s'a mai multumit numai cu aceastä arestare,
ci a denuntat pe superintendantul luteran Petru
nemisa, care la 1579 a fost arestat pentru
editarea de cärti necatolice" dimpreunä cu tipograful
Balint Mancskovics, cáruia i-a confiscat tipografia.
Clerul catolic nu s'a oprit aci, ci a intervenit la curtea
din Viena, ca Ungaria nimeni nu mai poatá des-
chide tipografie o prealabilä a cesa-
rilor roman? cum se intitula pe atunci
Austriei.
Ca rezultat al acestei interventii vedem, cä Maxi-
milian II prin ordonanta dela 1570, adresatá care
din toate tinuturile imperiului", punea vedere
acestora, nimeni sä nu a-si face tipo-
grafie a avea mai autorizatie
la caz contrar i-se va secvestra tipografia,
graful va fi foarte aspru peclepsit". In timp a
ordonat atat pe pe imprimat figu-
reze numele anul tipäririi, numele autorului
al tipografului (impressum)". Prima tipografie
cu astfel de autorizatie a fost tiporafia din Nagys-
zombat, care timpul din scria pe tiparituri
acestea s'au tipärit tipografia diecezanä
baza autorizatiei cezarului roman". La cenzura
nu era introdusä orasul Pozsony deoarece locuitorii
de aici de nationalitate germanä erau considerati
elementele bine dispuse (Gutgesinnt)".
Singura garantie (dar nurnai pe hârtie !) a libertätii

www.dacoromanica.ro
presei Ungaria a fost articolul VIII din legea presei
de parlament anii 1847-1848 care se spune
cenzura Ungaria este pentru totdeauna,
delictele de curs de cercetare se sisteazä",
baza §-ului din aceastä lege fiecare poate cornu-
nice propage mod liber ideile sale prin In
adunarea 12 Martie 1848, unde s'a citit cele 12
puncte ale rezolutiei de Petöfi cu titlul
: Ce doreste natiunea ?" se cerea : Sä fie
pace, libertate Punctul 1 al rezolutiei
cerea deasemenea : Dorim libertatea presei stergerea
cenzurei". Cu toatá legea libertatea presei
a fost asiguratá numai pe hârtie. Numeroase ziare au
fost cenzurate, suspendate persecutate, redactorii
editorii au fost la Seghedin Vácz. Cen-
zura, care prin legea din 1848 a fost opritä pentru tot-
deauna, a fost introclusä la diferite epoci, mod oficial,
cum a fost cazurile 1908 1914, ocazia räzboiului
mondial.
Libertatea presei Ungaria, urma unei ordo-
nante a guvernului, 1923 a suferit o restrângere,
cäreia, numai atunci se pot edita ziare noi,
au acest scop autorizatie din partea ministrului
presedinte". Cautiunea publicatiunilor periodice a fost
Ministrul de interne poate suspenda ziarele
care nu-i convin. Produsele de streine sunt supuse
unui control sever. Publicatiile comuniste, bolsevice sau
anarhiste sunt cu oprite a intra
acestea nimicite la frontierá.
papalá din 1479 cerea clerului
vegheze produsele tipografiilor. Papa Alexandru
nu s'a multumit numai cu supraveghere, ci prin

www.dacoromanica.ro
bula sa tuturor preotilor catolici" interzicea
tipärirea, citirea sau vânzarea contrare dogmei
catolice. Tot prin aceastä cerea se de
urgentä censurae ecclesiasticae", care sä afuriseascá
aceste produse pe autorii (Index librorum
bitorum). Nu mult aceasta papa Alexandru VI a
adresat o enciclicä tipografi, punându-le vedere
acei cari vor tipäri cärti aprobarea episcopului
din dieceza respectivä, vor fi excomunicati pedepsiti
cu amenzi bani ; ordonä ca tipärite acum
autorizatia respectivä au un continut contrar
dogmei catolice fie arse". Aceastä se referea
mai ales contra lui Luther.
Cu toate cenzura eclesiasticä era vigoare
mod oficial de prin anii 1400 - cardinalul
Chieregati la 1522 a cerut parlamentului din Nürnberg
ca toate artile sau imprimatele tipärite aprobarea
cenzurei clericale sä fie confiscate arse, scriitorii,
tipografii vânzätorii acestora sä fie condamnati la
moarte". Papa Leon X prin bula sa dela Mai 1525
a ordonat episcopilor inchizitorilor (Inqisitio haere-
ticae pravitatis Sanctum ca orice carte
inainte de a fi sä fie cenzuratá aceasta
ar avea continut contra religiei catolice sau ar contine
indrumäri de luminare a poporului fie confiscate,
autorii acestora sä fie aspru pedepsiti". Papa Pavel IV
prin bula sa dela interzicea preotilor filosofilor
citirea cärtilor cari nu erau preväzute cu autorizatia
cenzurei eclesiastice.
Cenzura eclesiasticä a fost cea mai tot-
cea mai dintre toate cenzurile existente.
A ordinele sau pedepsele dictate de aceasta,
185

www.dacoromanica.ro
am vedea istorie este mânjitá numai de
sä curgä numele Mântuitorului, care
s'a pentru binele omenirei. E destul a aminti
despre persecutia moartea ingrozitoare a lui Joan
Huss, despre isprävile inchizitiei spaniole, ca nu mai
vorbersc de noaptea Sfântului Bartolomeu...
Ca sä vorbim de cenzura din actuald, tre-
buie s'o mai dupä politicä dela
1918, deoarece au existat diferite regimuri. Ardealul a
avut parte de patru diferite de cenzurä, anume :
la 1718 de cenzura principilor clerului ardelean,
dela aceastä la 1848 de cenzura austriacä,
dela aceasa datä la 1918 de cea maghiarä, dela
aceastä datä de cenzura românä. In Bucovina
deasemenea a existat mai multe regimuri de cenzurä :
1777 cenzura moldoveanä, dela datä
la 1918 cenzura austriacä rusá, iar dela 1918 cenzura
româná. In Basarabia la 1812 era cenzura moldo-
veanä, dela la (?) cea dela
datä la 1878 moldoveanä, dela 1878
-1918 cea rusá, dela aceastä datä cea românä.
In Muntenia Moldova cenzura a fost introdusO
prin anii printr'un uricar domnesc s'a
interzis aducerea a catechismului cártilor
In Ardeal Banat cenzura a fost
deauna cu severitate : nu se deosibea cu nimic de
din alte täri. Ca nu extind prea mult asupra
acesteia, amintesc tot timpul acesta au fost cenzu-
rate nenumärate ziare, române streine,
pedepsele aplicate autorilor au fost nenumärate. Dintre
multele cazuri amintesc numai acel al Gazetei

www.dacoromanica.ro
 dela Bra§ov, care la 1837, aparitia celui
de al doilea fu de colegiul cenzorilor
trebui sä se cearä dela guvern anume voia pentru ca
sä editate. Din 1838, când a reapärut din nou,
a dus-o numai hártuialä la 1849 când a
suprimatä din nou pe timp de 9 luni. In luna
Martie, a fost iarä§i suspendatä dimpreunä cu Foaia
pentru minte, literature, redactorul
G. Baritiu, a oprit de a le mai redacta,
n'a voit a redacta unele corespondente, cari criticau cu
asprime, dreptate purtarea guvernului
vänean etc." In luna Septembre
cu sträduintä s'a putut concesiunea, pe
aspre conditiuni un control mai aspru, pentru
continuarea editärii acestor foi". La anul Foaia
pentru minte, inimä a fost suspendat/ pentru
totdeauna. Cu legea presei, zisä liberalä",
Gazeta Transilvaniei" a avut nenumärate procese de
presä, Hind condamnatä la amenzi bani, iar redac-
au ani inchisorile din Seghedin,
Vácz Bra§ov. In Octombre 1916 a fost suspendatä
din nou de comandamentul militar; mai târziu a
pärut din nou, ca apoi sä fie sugrumatá de de cenzura
care destule mizerii. De perse-
cutie s'au bucurat ziarele Observatorul", Tribuna"
dela Sibiu Arad, Dreptatea" dela Timi§oara Dra-
dela Lugoj. Acesta din urmä räzboiului
a apärut mai cu culoanele albe, timp ce redac-
torul ei, Dr. V. Branisce, era la Seghedin. In 1919
fusese cenzurat de cenzura
ce fusese tipärit o parte din el expediat, pe
motivul Statul n'a preluat (dupä
187

www.dacoromanica.ro
cum era scris Drapel"), ci numai administratia
toriilor ocupate".
Cele amintite mai sus nu sunt numai cazuri
ci aceea§i a avut-o toate publicatiile apärute
Ardeal Banat ; toate au icanate sau cenzurate.
In 1925, vreme ce cenzura se ridicase interiorul
tärei, doar mentinuta numai zona de
procurorul din Turda nu admitea se nimic
incuviintarea d-lui, deoarece, dupä
Turda pe teritoriul zonei de granitä. (Turda e la
o departare de peste km. dela !) In 1927 s'a
intâmplat un caz specific la Cluj, anume : Dintr'un ziar
de care apare limbile românä,
maghiarä, a fost cenzurat un articol din editia
vreme-ce editia maghiarä a fost
un timp oarecare cenzorul observand
aceasta, pentru a-vi scuza gre§ala de superiori, a
deschis actiune contra autorului articolului, a...
traduatorului, cari o cercetare preliminarä au
apoi inaintati spre judecare Consiliului de Räzboi;
s'a deschis actiune pentru un articol ce fusese cenzurat
care n'a public. Consiliul de räzboi pe
ambii i-a pus libertate. In mai oropsit
colt al Sighet, din cauza cenzurei regimului
exceptional de azi singura gazetä : Gazeta
a fost suspende aparitia dupä
o activitate de opt ani (1927). mai amintesc despre
alte cazuri despre cenzura din Ardeal Banat?
La ce ! cunoa§tem cu totii.
In vechiul Regat cenzura a fost cu
declararea independentii, decretându-se
absohita libertate de presä, vorbire". Prin

www.dacoromanica.ro
aceastä s'a pus capät unui sistem care era tot
atât de päcätos ca celelalte europene. Nu se
mai cerea nici o autorizatie pentru
sau ziarelor, nici nu mai trebuiau sä-§i
rândul spre a cenzurate, ca apoi sä poatá
tipärite. Despre isprävile cenzurei de aici amintesc
la a fost suspenclat Curierul Românesc" al lui
Eliade Rädulescu, o aparitie de cinci ani. la
1859 ziarul Traianu" deseori cenzurat, cu pagini
albe. Românul" lui Rosetti fusese suspendat
dela lie 1864 la 2 Februarie a
fost din scos cu titlul de Românul de Duminecä".
Multe alte ziare au avut aceea§i
suspendate sau cenzurate.
Cenzura, care a fost reintrodusä cu intrarea
României räzboi care se mentine azi,
vi... inteligenta cenzorilor : ziarele apar
deseori cenzurate, cu coloane albe, mai ales ziarele dela
granitä cele din Basarabia. Nu odatä se
aceste nu pot reproduce nici unele articole cari apar
ziarele din Capitalä. de cenzurarea ziarelor impri-
matelor se de nenumärate ori de cätre autoritätile
politiene§ti sau de sigurantä diferite tipärituri sau ziare,
imprejurärile politice. Din acestea se pot veclea
cä cenzura din România de secolul deplinei civi-
lizatii-este tot de asprä ca cea existentä la i5oo.
In Turcia cenzura exista odatä cu religia lui
hamet. Sultanul Baiazid II printr'o ordonan la
1483 interzicea, sub pedeapsä cu moarte, introducerea
tiparului Turcia ; deasemenea era interzisä
rirea cärtilor sau ziarelor turce§ti, special tipärirea
Coranului. Cine indráznea tipäreascl sau multi-
189

www.dacoromanica.ro
plifice aceastä carte pe calea tiparului, era con-
damnat la moarte dimpreuna cu tot neamul lui. Tiparirea
Coranului a fost considerata vreme ca o profa-
nare a sfintei religii mohamedane, pentru care s'ar
fi Alah din ceruri. Un tipograf evreu : Rabi
Jerson, an a instalat o tipografie la Con-
stantinopole a diferite
ciuda ordinului destul de aspru al sultanului Dajazid.
Succesorul acestuia, Selim I, mare iubitor de
raturä, dete autorizatia de functionare mai multor tipo-
tipärindu-se multe ; dar mai adecä la
a retras autorizatiile date, prohibi-
tiunea decretatä de Prohibitia tiparului a fost
abia la 1726 de sultanul Ahmed II.
In Rusia n'a existat libertate
sau de Nici un stäpanitor al Sfintei n'a
permis poporului rus ca acesta aiba alte convingeri
sau despre despotismul Astfel Petru cel
Mare (1682-1725) n'a suferit nici n'a permis nici o
contrazicere, atat prin scris prin vorbit. Prima
singura foaie ce la 1705 Rusia :
Vjedomosti" era redactatä de Acesta
s'a intotcleauna de a tot mai mult pofta
de libertate a poporului", ajutat muncä
de clerul rusesc, ce tarul asumat titlul de
patriarh al tuturor ortodoxilor", urma mortii patri-
arhului Adrian. Visätorii de dreptate libertate indi-
vidualä sau de erau oribilele inchisori
ale Petru Pavel, minele de plumb din
Siberia, cari s'au dovedit a fi cele eficace acest
scop, efectele acestora mult mai drastice
lege de acest timp. tocmai
190

www.dacoromanica.ro
aceste au contribuit la nihilismului, care
prin teroarea atentatele acestora a tinut con-
nesigurantä, atât pe membrii familiei
domnitoare pe zecile de mii de din serviciul
acestora.
Regimul Rusiei sovietice de azi nu mult de
cel tarist, de present vointa poporului libertatea
presei sunt supuse tot numai unei dictato-
riale. cum de pe timpul lui Petru cel Mare nu
s'a schimbat la din 1917 nimic spre
bine, tot sub regimul actual nu apar publicatiuni
alte, decât numai cele cari sovietelor,
ziarele opozitioniste interzise, libertatea
restrânsa.
In Suedia cenzura a fost exercitatä aproape la
ca cea din Germania la 1766, când a fost
complect, ca apoi nu peste vreme sä
din nou. 1809 a fost prin
lege, pentru totdeauna.
In Dania a existat cenzura la 1766, a fost
desfiintata complect. Guvernele aveau dreptul de a
reintroduce oricând ar necesitat aceasta.
In a fost cenzura Belgia,
guvernul rezervase dreptul de a lua diferite másuri
de represiune de cei cari ar atacat prin
sau vorbire Statul, tronul, armata, ori prin actiunea
ar periclitat pacea sau siguranta cetätenilor.
Norvegia cenzura a fost destul de pedep-
sind foarte aspru pe delicventii de Oficiul cen-
zurei n'a läsat scape nici o ocazie de a confisca
ziarele cärtile cari nu-i convenea, sau de a aplica
pedepse stra§nice autorilor, a fost nevoe de inter-
191

www.dacoromanica.ro
ventia parlamentului, care legea din 1814 a mai
usurat pedepsele aceasta autorilor le-a
dat dreptul ca poatä reprezentati fata legii
zisii Strohmann"-i (oameni de paie).
lege a fost de parlamentele din anii
1872. Legea presei referitoare la era aproape
ca legea belgiana.
Cenzura Elvetia n'a fost nici când Cu
timpul s'a schimbat atât de mult azi oricine
poate exprima convingerile sale ziare sau
nestingherit de nimeni, rezervându-si doar
dreptul ca ulterior controleze, aceste nu sunt
indreptate atacuri contra Statului, functionarilor
publici, siguranta Statului sau nu sunt ofensati
Daca se constatä astfel de delicte, autorii - conform
legilor-sunt aspru pedepsiti.
In Spania Portugalia n'a existat nici azi nu
existä deplina libertate individualä sau de Cen-
zura este o institutie de prima importantä,
cum alte este public.
*
* *

Din cele acum, vedem cenzura

este societatii de care nu poate Ori de
mare a fost lupta pentru asigurarea deplinei libertáti,
ca individ poatä spune mod liber con-
vingerile sale grai viu sau scris, aceasta nu a
avut rezultate multumitoare pretutindeni. Se spera, se
credea chiar, cu se civilizeaza mai un popor,
grad cresc se lärgesc indivi-
duale ca urmare a acestora se va desfiinta mod
institutia rele care de
192

www.dacoromanica.ro
 timp. am sta mod obiectiv
foloasele" emanate prin mentinerea cenzurei, am con-
stata tocmai contrariul: acea.dta a
pe emancipare
a prin aceaga a
Vedem deci, din cauza cenzurei, omenirea
de azi a cu cel putin un secol pe
toate terenurile : social, tehnic, etc. Acum,
acest adevär, cu intimiditate punem
: va mai stare,
timp va mai hidra care
calea progresului ?

www.dacoromanica.ro
DESPRE ASTERNUTUL POTRI-
VITUL LA MA$INILE PLANE
De: I. CRANICH,

momentele de emotie,
când strânsi jurul unei masini noui,
incordare primele tipare spre a ne convinge
de reusita Dar deceptia ce de
este tot de mare ; realitatea dovedindu-se mai
deauna contrar asteptárilor. Primul tipar nu va fi perfect,
ci se va simti ici nevoie de o potrivealg oarecare ;
uneori poate dar totusi absolut
Necesitatea de a face pe alocurea oarecare potri-
se invechirea masinilor devine
timpul generalg.
Felul cum se utilizeazg general masinile de tipar
are deasemenea foarte mare asupra potrivi-
tului. Cu cât fundamentul masinei se uzeazá mai mult,
mai greu devine potrivitul. Aceasta se va
putea constata de acele imprimerii unde se
incontinuu forme de fel tiraje mari.
ani dearândul cu aceiasi forme de
format, se va putea curând observa urine bine
distincte, de paginile imprimate. Aceste urine
distrug netezimea nivelul fundamentului
de sigur, pe zi ce trece, potrivitul, deci tiparul.
194

www.dacoromanica.ro
 Leziunile foarte simtitoare, provocate fundamentului,
sunt cele accidentale, provocate din neatentie a
torului sau a unei alte persoane, uitând pe o
chee, sau chiar ciocanul. Sculele acestea,
apucate sub cilindru, produc atât fundamentului
cilindrului stricaciuni considerabile, incomparabil mai
costisitoare, ar face aceasta uzajul normal a masinei.
Urmele unor astfel de accidente, foarte regretabile,
buesc Inläturarea se face
adeseori, fie din spirit de economie, fie din nepricepere,
foarte superficial, urmarea este intrebuintarea
timpului la potrivit.
Frecarea fundamentului prea des cu materiale tari,
sunt spumä de mare, etc. etc., produc de
asemeni neregularitati, cari mult potrivitul
formelor.
Spre a evita pe posibil uzarea prea timpurie a
fundamentului masinei, se va se ocupe tot-
deauna suprafata acestuia ; ceeace ar
ordine de idei, utilizarea
In majoritatea cazurilor se
contrariu. Formele ocup numai rareori fundamentul
intreg, ci mai totdeauna numai o parte din el, de aceia
se produce uzajul suprafetei sale numai partial.
Fundamentele astfel lezate se vor trimite
ziere spre a fi din nou egalizate.
Cilindrul masinei, care de fapt este mijlocitorul
imprimarii, carton hârtie, este
mai putin expus la stricaciuni.
Cercetari dese au stabilit cilindrul nu-si pierde
regularitatea numai cazuri accidentale provocate.
Egalitatea, regularitatea lui sunt foarte durabile,
195

www.dacoromanica.ro
faptul ce desigur mult potrivitul. Totusi este
necesar ca acesta sä supus din când când unei
minutioase revizuiri, ceeace priveste pozitia lui
propriu zis, a cu care este
Punerea la punct a masinei general, cum regu-
larea a cilindrului de tipar special, sunt
principale cari pot garanta buna functionare
a masinilor de tipar.
Deaceea, de a lucrul la masinile plane,
tiparitorul va avea grijä de a regula minutiozitate
cilindrul masinei, cum aceia de a-si procura un
statornic, perfect din punct de vedere.
Spre a putea atinge mai acest scop,
va proceda modul descris mai jos.
Procedând la regularea cilindrului, el va procura
de toate o care ocupe
suprafata fundamentului. Forma, este posibil,
culeasä din material mai ; putin din
materialul cel mai putin uzat. Apoi va cilindrul
cu specialä pentru acest scop, peste aceasta
va pune o albä de pe care va imprima
forma din masinä. Coala imprimatä va servi la regu-
larea cilindrului, care va continua tiparul va
apare peste tot perfect egal. Ajuns aci va pune peste
un carton apoi generaL Acesta va
forma asternutul statornic. El nu se va schimba deca
cazul când s'ar rupe accident, care ar aduce
dela sine schimbarea intregului asternut.
Peste statornic se va 6-8
coale de hârtie, apoi coala din hârtia tirajului, care
va toate lipsurile defectele, cari nece-

www.dacoromanica.ro
 Tipdritorii vor face mare atentie asternutul, ferin-
du-se de a comite vre-o gresealä.
la facerea asternutului, va avea mai mult sau
mai putin grave, cari se vor resfrânge asupra timpului
utilizat la potrivit ; jar adeseori va zädärnici efort
al tipäritorului.
Masinile de tip nou, cum sunt construite astäzi,
nu permit gresitä formare a asternutului, deoarece gro-
simea acestuia se imprimat pe cilindrul, anume
mm. ceeace corespunde 3 puncte tipografice. La
facerea asternutului tipäritorul se de aceastá
indicatie excludând astfel
Grosimea de mm. a este pentru
tipar tare. Imprimând acest asternut
s'ar expune adeseori atât masinile cât materialul unei
stricAciuni prea timpurie. Dacd s'ar de exemplu,
se materialul uzat pe un asternut tare,
se va vedea imposibilitatea acestei Aci
va nevoe de un elastic, format din hârtie
moale.
De aci pentru a putea produce un tipar
ireprosabil la ocazie, este necesar de un asternut
mai elastic.
Desi cam acestea sunt regulile principale, ce ar urma
observe la obtinerea unui tipar frumos, ele
totusi nu altele cari de asemenea va ne-
voit seamä.
Potrivitul unei forme depinde de
päritorului a unui corect, in mare parte
de starea, mai mult sau mai putin uzatä a materialului
de care s'a servit la compunerea formelor respective.
In general, tipdritorii, când li se ivesc forme com-
197

www.dacoromanica.ro
puse din material uzat, fac, pentru a astfel mai
repede potrivealä tare peste tot. Aceasta nu este
admisibil din puncte de vedere ; Mai ar suferi
a§ternutul, al doilea tiparul va de o
regularitate groaznica. Unele litere vor imprimate
foarte tari, altele slab de tot. De faptul acesta se
va putea oricine u§or convinge, intorcând pe dos, coala
pe o fatä.
Un alt inconvenient, deasemenea foarte nepläcut, dar
care adeseori se din cauza a§ternutului nepotrivit
a potrivelei prea sunt spiturile. Ele sunt o ade-
cari duc de multe ori la certuri serioase
culegkor tiparitor, foarte des posibi-
litatea unei conlucrari armonioase ambii
sugari; armonie absolut necesarä pentru asigurarea bunu-
lui mers al institutiei.
Tabelele, compuse din de necesitá de
sigur potriveala mai tare, deck ar necesita-o de exemplu
materia compactä. Aci se va utiliza mai tare.
Egalizarea tiparului se va face prin lipirea unor
de hârtie de pe Wernut
Cli§eele steriotipii se vor potrivi pe dosul
cli*eu sau steriotipia lemnul pe care sunt
montate. Procedeul acesta de a potrivi, permite obti-
nerea unor tipare mult mai bune, deck potri-
pe In cazul acesta se va
montarea a steriotipiilor pe fascette,
astfel mai u§or de
Grosimea steriotipiilor sä de puncte tipo-
grafice. In cazul acesta cilindrul pe
nutul neschimbat ; ceeace n'ar cazul ele ar
mai groase.

www.dacoromanica.ro
 Coala cu potriveala se lipeste pe cilindru.
Spre a putea fi lipitä mai bine, se va táia coala
mai multe (douä sau patru), fixându-le apoi
pe cilindru. In modul acesta se va evita ridicarea (um-
coalelor cu potrivealä timpul imprimärii
Uscarea acestor lipituri, cari mai cu seamä timpul
iernii se fac mai greu, se poate accelera servindu-se de
un drug de rosit, conducându-1 dealungul lipiturilor.
Obiceiul de a potrivi direct pe cilindru, uzitat
majoritatea atelierelor, se va abandona cu
totusi se va face, se va evita pe
cât posibil täeturi, mai cu când e vorba de linii
puncte. Peste potriveala fácutä se lipeste o
bine Pe aceasta se mai poate face, ici o
micä potrivealä, ce se va ivi necesarä. Ultima se
lipeste apoi pe douä pärti, läsând timpul necesar uscärii
lipiturilor. Timpul acesta se va utiliza pentru facerea
ultimei revizie cât pentru celelalte preparative pentru
tipar, cum sunt regularea cernelei, aranjarea numá-
rarea hârtiei, etc., etc.
La imprimarea ilustrate, tipäritorul nu va
lipi definitiv potriveala pe numai dupäce
va avea siguranta cá nu va interveni nici o schimbare.
Va terminarea ultimei revizie, numai când va
vedea cá nu va mai nevoit sä cleschidä forma, va lipi
definitiv potriveala pe cilindru.
Dupä terminarea potrivitului de a
tiparul, tipäritorul va lua o imprimatä va
compara tiparul forma spre a se convinge se
potrivesc una cu alta. Nu se vor exact, ci tiparul
va fi mai mare ca forma, va avea dovadä asternutul
este prea tare; deci va

www.dacoromanica.ro
 Tipáritorii, cari tipäresc steriotipii väzándu-se
voiti a schimba mai des chiar un tiraj
relativ mic, nu aceasta, cum o fac de
contul plácilor, socotindu-le putin rezistente, nici
vina este a hârtiei, aceasta prea ; ci adese-
ori adeväratul vinovat sunt ei tipärind cu un
nepotrivit.
Pentru a multiplele neplAceri, cari clecurg
dintr'un a§ternut räu &cut, spre u§urarea
torilor se construesc ma§inile de tipar obi§nuite
cu cilindre socotite pentru un de 11/4 mm. -
mm., la cele cu tururi pentru un Wernut
de 2 mm. Grosimea de 2 mm. dovedindu-se absolut ne-
pentru ma§inile de tipar tururi.
acestora din urmá se compune cam astfel :
1. Un carton de 1/3 mm. grosime ;
2. ;
3. 0 coalá de hârtie mai tare pentru
ternice ;
4. Nouä coale de hârtie pentru potrivit ;
5. 0 englezeascä de tipar ;
6. 0 de hârtie pentru corectruri, eventual
necesare cursul tiparului ;
7. 0 de tare, bine unsä pentru
rarea a§ternutului spre a feri coalele de a se copia
la intoarcerea
Compunerea a§ternutului felul de mai sus, cores-
unei presiuni de 2 mm. este absolut necesar
atât la imprimarea ilustratiunilor a steriotipiilor
un tiraj mai insemnat.
Ca voi mai aminti de o laturá foarte
pAgubitoare a a§ternutului prea tare, care se räsfrânge
200

www.dacoromanica.ro
mai cu asupra materialului tipografic, uneori dis-
chiar a§ternutul. Este vorba de nodurile
de lemn, nemácinat), ce se adeseori
tirajului, cari pe cazul
când este prea tare, atât litera a§ter-
nutul. elastic, nodurile se
a-1 a strica literile.
lucru se cu §ireturile cazul
când ele se rup.
Stricaciunile provocate de atari accidente, cari nu se
pot prevedea nici preveni, sunt adeseori foarte costisi-
toare, pot cu mult ameliorate uti-
un a§ternut elastic.

201

www.dacoromanica.ro
PENTRU MASINISTUL-TIPARITOR
: GHEORGHE MORARU, al lip. arnica.

Gutenberg ca urmasii din seco-

la 1812, au avut de fapt o meserie
dublä: zetari, cari timp pricepeau
mánuiascä teascul. Abia mult mai târziu se disting
douä meserii cu totul aparte, Fridich König, inven-
tatorul masinei plane, determinä o meserie extrem
de importantä nostru. Este aceea a masi-
nistului-tipäritor.
Putin mai zetarului, - aceasta din cauza
mediului a atributiunilor sale-, tipäritorul vine
dreptul de bun colaborator la operile grafice,
cere cu stäruintä sä stea pe picior de egalitate cu primul.
Pentru infäptuirea acestei care este atâta
de necesarä, voi cäuta sä randurile ce
reguli de care, rog pe colegi masinisti, sá
tinä pentru perfectionarea artei grafice.
* *

de asezarea formei de zetar, tipäritorul

sä ingrijeascä ca fundamentul masinei
se poate de curat, cea mai micä neatentiune aceastä
atrage dupä sine o multime de nepläceri.
Se face o mare gresalä forma se direct
masiná.
202

www.dacoromanica.ro
 La ráncei, trebuie observat ca marginile ei
puntea sä nu litera, ceeace o
dublä, pentru patron pentru masinist, deoarece va
pierde timpul cu o potrivealä, ce nu va niciodatä.
Cea mai aplicatä literii o scoate sigu-
rantä din uz.
La deslegatul paginilor se va observa unde se
ochiul" sfoarei. Sub niciun motiv sfoara nu se va des-
face odatá paginä-ci cu pe
se pot strica primele ultimele rânduri, la
colturi, dar la sigur cá va litere pe
literá cázutá, nu se va pune la locul ei de
care de multe ori, nu o aseazä acolo de unde ea a cäzut.
o are caz nu se
indemâná, atunci tipäritorul o pune cu floarea
jos, pentru ca sä se atragä atentiunea acelui
ce face revizie.
Odatä paginile desfäcute formatul asezat, se va
face controlul paginilor spre a se vedea au
lungime toate paginile. De se vor gäsi printre paginile
asezate pe fundament unele mai lungi ca altele, datoria
masinistului e, sä ceará explicatii zetarului, cäci se poate
de multe ori o gresalä la paginat. De sunt
pagini mai late, cum e la reviste, unde se face pe
coloane sau din cauza cliseelor, atunci se va scädea
cu atentiune din format, ca astfel pagina cadá
exact la locul ei. formatului se va face din ambele
pärti. Numai atunci când e vorba de látimea paginilor.
Materialul intrebuintat la inchiderea formelor trebuie
observat sä nu fie lovit sau strâmb, acest defect depla-
formatul poate fi fatal mai ales când e vorba
de tiparul culori.
205

www.dacoromanica.ro
 la masinä, primul lucru trebuie observat
ca valurile fie apropiate unul de altul. In timp
se atrage atentiunea tipäritorului ca valurile sä nu fie
prea jos läsate de literä, ele trebuie functioneze usor
deasupra formei. In aceste conditiuni, pe cä avem
un tipar garantat dar economisim valurile.
Grosimea nu trebuie sä treacä de un
milimetru nouä coale, o coale). Pri-
mele coale pânza pe cilindru, cele
sase se schimbä la lucrare. Prin cele arätate mai
sus se face o economie considerabilä de hârtie, evitând
de a schimba lucrare.
In multe tipografii existä obiceiul ca sireturile dela
cilindru ce e cu cutitul sä cu
sfoarä, aceasta nu este de recomandat, nu scoate
reglementar hârtia apoi sfoara subtire lasä
urmä o dungä, din când in perforeazä nodul ei,
hârtia. A se observa aceiasi regulä la de sub
cilindru, care reglementeazä bunul mers al
In spatele atentiunea tipäritorului trebuie
indreptatä mai mult la sfori bete. le la masinile
mai vechi sunt late au cuisoare pe ele, acestea
opresc hârtia de a se atinge direct de lemn. Aceasta
pentru a se evita murdärirea coalelor.
Prima conditiune cea mai de cäpetenie, odatä cu
introducerea formei masinä, este desfacerea ei, ca
apoi imediat sá. se siguranta la ramgcä.
In linii generale, formele se aproape
deauna din pärtile laterale. Prima inchidere trebuie sä
foarte usoarä, mod egal de Cälfuta
inträ actiune intotdeauna hârtie, asta
pentru a impiedeca murdärirea literei a evita con-
204

www.dacoromanica.ro
tactul direct lemnul care ar putea floarea literii.
Eo de a se intrebuinta la
ciocänelul de lemn, nu cheia de cum se proce-
adeseori. aceastä operatiune terminata
trecem la incheierea definitiva a formei, strânsura trebuie
fie toate
ce s'a tras prima se aranjeazä definitiv
semnele clapele, apoi se revizia.
In timp ce se face revizia, se aranjeazä jghiabul de
celelalte. Pentru intrebuintarea a
cernelei se recomanda plumburile ce distribuie con-
ditiuni admirabile cerneala, evitând risipa. Aproape
deauna cerneala se intrebuinteazä cum vine
din Gazul uleiul anumite
ale cernelei.
zetarul de revizia, trecem la
potriveala. Potriveala se face de obicei pe hârtia
care se trage. Sunt feluri de potriveli.
Prin prima se stabilirea presiunei,
prin a doua scoaterea a titlurilor literilor
ce nu es la tipar.
potriveala se face cu de subtire,
de preferat hârtie pelur.
se trei coale cilindru se trage
un tipar se introduce sub ele prima potriveala.
Peste aceastä potrivealä se o coalä din
cele trei. Apoi se din nou pe gol. Dupa aceia se
ultima care se acopere ultimele
douä coale, ce vin bine Cu aceastá ope-
ratiune trecem dela cilindru.
masina datoria tiparitorului este
observe mersul regulat al initieze clatoria

www.dacoromanica.ro
lui, pe strângatorul din spatele ma§inei, sä observe
mai ales distributia cernelei, a probä este foarte
u§or de u§or cu palma peste tipar. In
caz cerneala nu atunci suntem siguri
acest tipar este acela ce va asigura succesul
Nu cd atdrnd rewita

La fata doua, se semnele, se pune cutitul,

e necesar se face care dacä e nevoie
se schimba de mai multe ori. Se atrage atentiunea puito-
rului cum vine coala.
Tot datoria tiparitorului e sä observe ca forma
se spele cu benzinä la fiecare intrerupere a lucrului. De
asemenea valurile nu apropiate.
Sunt ateliere unde din cauza frigului valurile, dimi-
neata nu pot indeplini misiunea, asemenea cazuri
datoria tipäritorului e ca sä cearä rotarului, ca acesta
spele valurile de
perea lucrului. Apoi bine se vor a§eza la locul
formei terrninarea tirajului se face
mai foarte când forma e
mai la urmä cu le§ie provenita din cenu§ä apoi
cu din E momentul atrag atentiunea
colegilor tiparitori asupra fundamentului pe care se
pune forma se la acest fundament
nu crápat, atunci o parte din litera din pagini
cade aceasta nu posibilitatea ca forma
se cum cere trebuinta.
Conditiunea de capetenie pe care trebuie o
plineascá tiparitor este urmätoarea : Sd cu
merdul pentruca pe
pate limp

206

www.dacoromanica.ro
 a evita neplâceri, cari atrag ele pagube

*
* *

In cele arätate mai sus, pretentiune-am

tratat negru, anumite
reguli secundare, a cäror tipäritorul o face
din primii ani ai meserii. Am &cut aceasta pentru a nu
unui Pentru tiparul
steriotipie, vom sta de vorbl cu cititorii
nostri altä ocaziune.

207

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
Pagina

3
PARTEA CALENDARISTICA 5
PARTEA TERARÁ 27
N. IORGA : 28
GR. TRANC : 34
M. SIMIONESCU-RIMNICEANU : In problemei bibliotecilor
publice 37
I. AGARBICEANU : Artele 46
CEZAR PETRESCU : de
EM. BUCUTA : Pentru artistul
EM. : Arta in legâtura modern& 59
ION DONGOROZI : Din : 66
DIMITRIE C. IONESCU : Un istoric asupra tipograftilor din
România :
VIRGIL MOLIN :
VIRGIL MOLIN :
II
artistic
1927)

elementare
...... 71

G. N. : profesional pentru ucenici

GEORGE URZICÁ : Cenzura tiparul 169
I. CRANICH : Despre potrivitul la vinile plane 194
GHEORG HE MORARU : Pentru 200
PARTEA CU RECLAME 248

www.dacoromanica.ro
COMERTUL GRAFIC
DEMETRU
BUCURESTI STR. 43 TELEFON 17

generala pentru
a urmatoarelor
10 FABRICI DE MASINI, APARATE ACCESORII
pentru Industria
Schnellpressenfabrik Frankenthal, Albert & Co.
Akt. Ges. Frankenthal
pentru imprimat toate procedeurile.
Kammenzer Maschinenfabrik, Gebr. Heidsieck,
Kammenz, Sa:
Masini Bostoane perfectionate,
Kempewerk Nürnberg, Maschinenfabrik:
Instalatiuni de Stereotipie, Chemigrafie Gal-
vanoplastie. Masini ajutätoare pentru tipografie.
Kleim & Ungerer, Leipzig-Leutzsch:
Fabricá specialä pentru aparate automate de
pus coalele la masinä Universal". Masini aju-
pentru tipografie litografie.
Société Anonyme des machines Pamver, Bruxelles:
de masini pentru legAtorie de
Masini ajutatoare pentru tipografie.
H. Pautze & Co., Berlin-Reinickendorf:
de aparate rame pentru numerotat,
paginatoare de mânä, masini de compostat etc.
Schriftguss vorm. Gebr. Butter, Dresden :
TurnAtorie de litere. Caractere moderne pentru
toate scopurile. Aliaj garantat.
Zierow & Meusch, Leipzig:
Fabria de linii
ornamente de p. tipografie.
Hoh Leipzig:
Masini aparate fotografice pentru
procedeu dereproductiune.
Maschinenfabrik Felix Lammerhirt, Brandis-Leipzig
bronzat .moderne
Oferte

www.dacoromanica.ro
SCHNELLPRESSENFABRIK FRANKENTHAL
ALBERT & Co. A. FRANKENTHAL (Palatinat)
mai vastä din
Europa pentru fabrica-
tiunea de masini de
primat in toate genurile.
Recomandi pentru
Tipografii de mercantilaj
excelentele sale tipuri de
rapide, dis-
pozitivele moderne, cari
un tipar ireprosabil cat
o productiune
RHENANNIA.RAPID
cu 2 sau 3 valuri, in dou
formaturi:
76 cm. X86 cm.
Masin8 de preciziune
pentrulucrAri de mercantilaj.

AUTOCHROMA
cu 3 valuri in formatul
53X76 cm.
extrasolida pentru
tiparul fin In colori.

UNIVERSAL-RAPID
3 in 3 formaturi :
cm. 72X107 cm.

Masin8 moderna in construc-

tiune foarte pentru bro-
uvraje in
colori.

Reprezentanta
pentru

COMERTUL GRAFIC DEMETRU

STRADA SMARDAN, 43 TELEFON 17
la cerere cataloage, prospecte oferte.
Vizitar in in din

www.dacoromanica.ro
 ALBERT & Co. A. G., FRANKENTHAL (Palatinat)
Recomandä
HOUR

ALBERTA"
are
cilindrul opritor,
eeirea coalelor fron-
talá, toate
inovatiunile cu cari
sunt inzestrate cele
mai maeini cu
indrul mers
continuu poate fi utilizatá pentru mercantilaj ilustra-
tiuni. Se construeete in 2 formaturi ; 56X76 cm. 71X101 cm. se
furnizeaza cerere, sau puitor automat.

FRONT-RAPID
este o
pentru broeuri cele
mai fine ilustratiuni, cari
un registru de
precizie.
Neintrecutá sub acest
rap o rt de niciun alt
fabricat.
Cilindrul are mersul
continuu, iar eeirea coalelor este frontalá. Se construeete in douä for-
maturi 70X100 cm. 84X120 cm. Maeina se furnizeaz& puitor
automat Universal" constructiune specialâ.

Reprezentanta pentru
COMERTUL BARAS
Strada 43 / Telefon 69/17
trimite la cerere cataloage, prospecte oferte.
Vizitare personal& in in din tara.

www.dacoromanica.ro
SCHNELLPRESSENFABRIK FRANKENTHAL
ALBERT & Co. A.-G., FRANKENTHAL (Palatinat)

pentru una
colori.
Constructiunea cea
mai mai
modern& cele
din inovatiuni.
Reputate special
pentru accesul
al cilindrului
cauciuc al celui
de zinc.
Masinile pentru o coloare se construesc 4 formaturi diferite, iar cele
2 colori pentru formatul 82X115 cm.

(Tiefdruck)
PALATIA"
recunoscuta ca cea
mai
p. lieliogravura,
ceeace se dovedeste
prin
de masini

lumea, cum prin

certificatele liberate
de
Masina se constru-
este formaturi : 70X100 cm. 92X128 cm. o puterelde
productiune de 2300 -2500 pe

Reprezentania pentru :

COMERTUL DEMETRU BARA

Bucure$I Strada 43 Telefon 69/17
trimite la cerere cataloage, prospecte oferte.
Vizitare personala in in din tar&
www.dacoromanica.ro
 Mani Heidsieck,
Specialitate constructiunea de:
pentru actionat piciorul, prin
Masini transmisiune sau cu electromotor
LUSATIA"
pentru cele mai fine
K T"
3 va- cu 2 3 Rezervoriu mare
mercantile, autotipie, colori. 2400 tiraje pe ord. de opritor automat.

Bostoane de Toate tipurile se construesc in formaturi diferite.

Prospecte §i oferte se trimit la cerere de
Reprezentanta pentru Demetru
- Strada 43 - Telefon -

www.dacoromanica.ro
1111111111
Fabrica Masini :

KEMPEWERK
DE
MASINI PENTRU STEREOTIPIE
pentru toate trebuintele inclustrieí grafice.
COMPLECTE DE
STEREOTIPIE
in toate
PLAN A
marca Widder" pentru
lucräri tabelarice.
Ma$ini speciale perfectionate pentru
Stereotipie de Aare.
pentru Galvanoplastie
Chemigrafie.
Unelte aparate pentru Tipografie.
I
Reprezentanta pentru

43.

111 1

trimite la cerere prospecte ilustrate

www.dacoromanica.ro
TELEFON 69 17.
oferte.
 Ungerer
LEIPZIG-LEUTZSCH / EISENBAHNSTR., 13

Fabria grafice
apreciatul
automat
pentru masini grafice de sistem.

Perfectionärile aduse
tui aparat in urma
indelungate experiente
in fruntea tuturor
aparatelor similare,
introdus in
treprinderile fice din
Europa.

Masina de automata

pentru valurile

Aparatul de tras corecturi

Reprezentanta pentru
Demetru
Bucuresti / Str. 43 /
trimite prospecte ofertä, cum alte lämuriri.

www.dacoromanica.ro
 Fabrica de
PAUTZE & Co.
Berlin - Reinickendorf, Markstrasse, 32
Rame aparate de numerotat automate
in executiune pentru a nurnerota bilete de loterie, actiuni,
titluri, cecuri, blocuri de etc., efectuand cu
ciziune nurnerotare in massä.

Aparate de numerotat
automat
pentru inchis in forme tipografice.

Paginatoare de per-
fectionate,
constructiune preciziune garantata.

Aparate de perforat
pentru chitänti, etc.

Ma5ini pentru
de carton
bilete de tramvai etc.

Reprezentanta pentru

Grafic
Demetru
BUCURESTI
Strada Smârdan, 43
Telefon 69/17
trimite la cataloage,
oferte alte

www.dacoromanica.ro
 Produsele sale originale
patentate toate statele
din Europa, recomandd

LITERE
SCHRIFTGUSS A. G.
VORM. BUTTER
DRESDEN * N. 6

Caractere moderne
pentru publicatiunl literare

Caractere speciale
pentru publicitate ziare.
Caractere de fantezie, moderne
pentru Mercan-
tilaj Impresiuni de lux.
Caractere pentru
Aliaj garantat.

COMERTUL GRAF1C/DEMETRU BARA

BUOURES I

STRADA 43 TELEFON 17
trimite probare oferte la cerere.

www.dacoromanica.ro
 Fabrica de Linii de Alamä
Zierow & Meusch
LEIPZIG / SEEBURG STR., 98.
produsele sale
ciale pentru industria
. LINII DE
. täeturile cele mai
. derne mai variate pentru
toate genurile pe liniaturä.
LINII DE ALAMA
pentru mercantilaj.
CHENARE ORNAMENTE DE ALAMA
din aliaj special rezistent
.
pentru pentru
de ziare.
LIINII HASURATE PENTRU POLITE,
. CECURI etc.
LINII ONDULATE
CERCURI OVALE DE ALAMA
desenuri variate dimen-
siuni diferite.
Reprezentanta generalä pentru
Comertul / Demetru Bara
Strada Smârdan, 43 / Telefon
trimite la cerere catalog ofertä, cum alte lámuriri.

. . . . .

www.dacoromanica.ro
1
Felix
BRANDIS -LEIPZIG
pentru
de bronzat, talcumat scuturat

LABROMA -de bronzat

IM

scuturat pentru
coale plane in
dela
52452 cm.

.
,11

Aceastä excelentä a fost perfec-

mod constant, urma unei
de peste 20 de
corespunde tuturor .11-
11 mod incontestabil cea mai
Nu produce Accesul 11

=1
foarte al diferitelor mecanisme.
Bronzeazi cu 11
dela cea mai sublire la cea
1111 mai carton, coperte de
tinichea la grosimea de 7 mm. 11
PRET FOARTE CONVENABIL
Reprezentanta pentru
11.1-
Comedul Grafíc Demetru Bara
/Str. 43
trimite la cerere prospecte ilustrate, oferte lämuriri.

www.dacoromanica.ro
 DEMETRU
Grafic
Str. 43 69 17

generala
a
10 DE MATERIALE
pentru Industria :

& Co., Berlin-Friedrichsfehle:

Cerneluri de tipografie, litografie, offset, etc.
Böttcher &
Tuburi de piele, de valuri, pietre litografice, toate
materialele pentru industria
Richard Naumann, Dresden:
Hârtie de report pentru toate procedeurile de reproductiune.
Druckplattenfabrik Glauchau, Julius G. m.
Sa:
de zinc pentru reprocluctiune. Preparatele
pentru litografie offset.
& Mayer, a. Rh.:
Pietre de frecat p. litografie.
Max & Co. A.-G. Obercarsdorf, :
Renumitele flancuri de stereotypie Erotyp
Maxi pentru stereotipie plana rotativd.
L. Metalhüttenwerlee, Altona-Eidelstedt:
Specialitate pentru stereotipie de cules,
metale pentru tipogratii turnAtorii de Mere.
Fabrik technischer Gewebe F. G. m. b.
Stuttgart:
p. fabrici de registre toate
Dorstener H. Brune & Co. G. in. b.
Dorsten i
rotunda pentru cusut brosuri pentru cartonaje,
cupruitd, cositoritd.
Metallwerke A. Laue & Co. Berlin:
de zinc, cupru p. zincografii. p. gravori.
Oferte la cerere corespondenfd,

www.dacoromanica.ro
 BERLIN-FRIEDRICHSFELDE

DE CERNELURI
PENTRU
TIPOGRAFIE
OFFSET
PENTPU
LITOGRAFIE PE TINICHEA
P
CEPNELUPI DE PENTRU TIPAP DE PE
CAUCIUC CERNELURI DE WILD
CECUPI DE
CERNELUPI INDELIBILE PENTRU PENTRU

Reprezentanta depozit pentru

Comertul Demetru
BUCURETI 43 / Telefon 69/17
Expediliuni prin calea feratä din depozit.
Comande pentru expeditiune dela fabric&
Oferte se trimit prin la cerere.

www.dacoromanica.ro
Valuri de Pietre Litografice
pentru toate sistemele de rotative, masini lito- albastre Cariere
Valuri de regiune Solnholen.
pentru toate procedeurile de imprimat.
de piele pentru valurile. Tipogravurä.
de reparatiuni. toate tipogra-
Avem in depozit pie-
Asternuturi de pentru Offset tre galbene albastre
cea mai bunä calitate, sau rosie, cu pietre de din
cele mai bune pentru de tei, etc.
pe sau pentru tipogravurA. Asternuturi pentru cilindri la
de Zinc masini rotative
mai bun zinc de Silezia, in toate materialele pentru Tiipografie,
formaturile pentru toate pro- Offset,
cedeurile de imprimat. de zinc pentru de precum pentru
zincografie.

BÖTTCHER & RENNER + NÜRNBERG

A SE CERE CATALOAGE LISTE DE PRETURI DELA
Reprezentanta generalá
COMERTUL GRAFIC * DEMETRU BARA
strada 43 * Telefon

www.dacoromanica.ro
 Recomandam cu insistentä
tuturor Intreprinderilor grafice

Cleiul de valuri
N S"
fabricat in conditiuni technice irepro-
sabile din materiile prime cele mai
alese, nici un fel de surogate, in
toate consistentele, dupä cerere, pentru
sau pentru
Cleiu special pentru ma§ini rotative
Cleiu pentru ma§ini plane
Cleiu pentru ma§ini tiegel"
Cleiu pentru adaos
din fabrica
Böttcher & Renner
NÜRNBERG

Reprezentanta depozit pentru

Cornertul
BUCURESTI Strada SmArdan, 43 / Telefon 69/17
Expeditiuni prin prin calea din depozit.
Comanda pentru expeditiune dela
Care trimite probe la cerere.

www.dacoromanica.ro
 DE REPORT
pentru
Lítografie de pe piaträ
Offset
Lítografie pe
cum pentru
Lucrärí cartografíce
Note muzícale
Autografie
orke alt gen de
transparenta
produce ca specialitate dela anul 1885
FABRICA DE HÂRTIE DE REPORT

RICHARD NAUMANN
Dresden A. 16 Schumannstr. 45
Pentru comande infornaatiuni a se adresa
la Reprezentanta pentru
Grafic - Demetru
- 43 Telefon 17
care oferte probe cerere.

www.dacoromanica.ro
 ESTE UN FAPT BINE CUNOSCUT CA PRIN INTREBUINTAREA

PRODUSELOR KERATIN-WEZEL
LITOGRAFIE i OFFSET
SE OBTIN IMPRESIUNI IN CONDITIUNI TECHNICE
contra jumultrit la Keratin-Sicativ
tiparul pe suprafete ca produse pentru
Keratin-Optima la de pe zinc, spre a uscat.
irnMedica desenului.
Keratin-Antiton la tiparul de pe piatra. Keran-Matt pentru care
raman clare curate.
Keratin-Luciu ca adaos la de fond Keratinol pentru
cernelurilor de lito
pentru tiparul cu bronz. grafie offset.
PLACI DE ZINC PENTRU LITOGRAFIE OFFSET IN TOATE ADELE DE
GRANULARE $1 NETEDE - MATERIALE PENTRU LITOGRAF1E OFFSET.
FABRICA DE PLACI DE ZINC DE PRODUSE CHIMICE GLAUCHAU"
JULIUS WEZEL G. b. H. - Glauchau Sa.
Reprezentanta generala pentru
Str. - Telefon

www.dacoromanica.ro
 METALE PENTRU

Stereotipie Malini de cules

Turnatorii de literá *Albiturá
de Adaos
garantate din metale
noui de produce ca
specialitate de

L.
METALLHÜTTENWERKE
EIDELSTEDT- HAMBURG

Reprezentanta pentru

) Grafic Demetru Bara

Bucure0 + Str. Smârdan, 43 + Telefon 69/17
trimite la cerere, probe oferte
cu preturile originale ale uzinelor.

www.dacoromanica.ro
 Metallwerke
71. Laue & Co.
Berlin 24 / Oranienburgerstr., 58
Cea mai mare

de
pentru
zinc

de Zinc Aluminium
pentru de

de de
Reprezentanta pentru

Comertul Grafic * Demetru

Buenrefti Strada 43 Telefon 69117
trimite cerere modeluri
oferte cum alte lämuriri.

www.dacoromanica.ro
GRAFICA ROMANA
pentru desvoltarea artelor grafice

Apare lunar
sub

14.
comitet:
L. Samitca, V.
Prim redactor: V.

Abonamente:
lei pentru lucrätori * 200 pentru patroni

CRAMVA * BULEV. MIHAI BRAVUL No. 4.

ALBUM MEMORATIV
biografiile
portretele celor mai
de din
trecutul prezentul
tiparului romanesc.

Redactat de: Virgil

1104.
a.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro