Universitatea din Pitesti

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Inotul si jocurile in apa pentru copii

Clavac Oana Alexandra

Kinetoterapie
Grupa II Subgrupa III
Anul II

Pitesti
2011
1.Particularitatile invatarii inotului la copii de 6-8 ani

Sunt copiii care invata inotul incepand de la varsta de 4-5 ani,marea majortate insa
abia spre varsta scolara.
Unii dar foarte putini,il invata din familie,avand ca indrumator unul din parinti.
Lucrind cu copii de aceasta virsta,instructorul va trebui sa respecte umatoarele
indicatii:
-sa lucreze in reprize scurte cu pause dese;
-sa controleze permanent tinuta copiilor;
-sa foloseasca exercitii simple si cat mai variate;
-sa dezvolte intereseul copiilor pentru invatarea inotului si sa le stimuleze participarea
active si constienta;
-sa nu foloseasca mijloace rigide in procesul de predare si sa stimuleze in mod
permanent curajul si vointa copiilor.
Procesul cel mai des folosit in predare la incepatori este craulul. In anumite centre
insa se preda procedeul bras,in special la grupele de fete mai mari (peste 12 ani).
Insusirea unui procedeu de inot la o grupa de 6-8 ani se face in 18-21 de lectii.
Intelegem prin aceasta ca la sfarsitul perioadei copilului poate parcurge in mod corect o
distanta de 15-20 m. Intr-o grupa vor fi cuprinsi 10-14 copii.

2.Lectia de inot

In cadrul procesului de instruire ,pe langa pregatirea tehnica se va urmari dezvoltarea

fizica multilaterala a copiilor,intarirea sanatatii si calirea organismului. Lectiile vor fi
organizate pe grupe,cerintele fiind adecvate sexu- lui,varstei si gradului de pregatire al
copiilor cu care se lucreaza.
In functie de sarcini,lectiile vor fi de invatare,repetare cu scop de perfectionare,de
verificare si mixte.Lectia va incepe itotdeauna cu lucru pe uscat care va continua apoi in
apa. Alternarea ucrului pe uscat cu cel in apa este specifica lectiilor de inot.
Ca structura,lectia de invatare va cuprinde:
-orgaizarea colectivului,care va fi asemanatoare cu lectiile de educatie fizica din
scoala;
-pregatirea organismului pentru efort.Aceasta pregatire se face pe uscat prin folosirea
exercitiilor de gimnastica de baza.
 -insusirea elementelor specific de inot-acomodare,respiratie,plutire,miscari de picioare
si brate, coordo- nare, sarituri,intoarceri.
-scaderea intensitatii efortului in lectiile care s`a lucrat mai intens.Aceasta sarcina se
va realiza,printre altele,prin exercitii de respiratie effectuate cu expiratie in apa.
Concluzii,moment important prin faptul ca se fac aprecierile,
evidentieri si recomandari pentru completarea lucrului individual acasa.
O lectie isi atinge scopul cand sarcinile ei au fost indeplinite si cand copiii dau dovada
de buna dispozitie , manifestandu-si nerabdarea de a participa la lectiile urmatoare
instrctorului pregatirea din timp a materialelor necesare si a conspetului de lectie.
Respectarea principiilor didactice,alaturi de orientarea fata de conditiile de temperatura
ale aerului si ale apei.Inca din primele lectii instructorul va tine legatura permanenta cu
medical bazei si cu parintii copiilor,in vederea cunoasterii rezistentei acestora si dozarii
cat mai judicioase a efortului.

3.Scurta descriere a tehnicii procedeelor de inot

3.1. Procedeul craul pe piept:

Cel mai rapid procedeu de inot,folosit sub diverse variante de majoritatea inotatorilor,
este craulul.In timpul inotului,corul este intins pe suprafata apei,iar capul se afla in
prelungirea acestuia,cu fata scufundata in apa.
Miscarea picioarelor:
-picioarele executa o miscare de forfecare,in sus si in jos,intr`un plan vertical,ele fiind
intinse dar nu incordate,cu labele orientate spre interior.
-impulsul miscarii porneste de la nivelul soldurilor si continua spre
coapse,gambe,labele picioarelor,intr`un ritm rapid,inotatorul avand genunchii si gleznele
relaxate.
-dupa terminarea fazei descendente,piciorul revine in sus pana la suprafata apei ,dand
impresia iesirii pentru un moment a calcaiului din acesta.
Miscarea bratelor:
-bratele efectueaza o miscare alternativa,de vaslire parcurgand un drum prin aer si
unul prin apa.Fiecare brat este dus prin aer dinapoi-inainte,cu cotul orientat in sus,fiind
introdus in apa in dreptul umarulu usorindoit.Intra in apa mai intai degetele,palma,apoi
umarul.
-odata cu rasucirea usoara a umarului,bratul se intinde pe sub apa si dupa un scurt
moment de alunecare incepe faza de tractiune.In timpul tractiunii,bratul se indoiae
progresiv din articulatia cotului,iar in timpul impingerii,se intinde din nou.Rolul palmei in
drumul bratului pe sub apa este foarte important.
 -acest drum trebuie efectuat aproape paralel cu axa ongitudinala a corpului pe sub
ea.Dupa ce bratul s eintinde complet langa sold,palma da un ultim impuls apei,prin
intindere,cotul iese din apa si incepe parcurgerea drumului prin aer,in timp ce un brat
este in apa si vasleste,celalalt efectueaza miscarea in aer.Exista un moment in care
amele brate sunt in apa,acest lucru se intampla in clipa in care un brat
este intins inainte in dreptul umarului,cu palma orientate in jos,gata sa apuce apa,iar
celalat termina impingerea.
Tehnica respiratiei:
-respiratia se efectueaza intorcand capul lateral si usor inapoi, urmarind miscarea
palmei.Inspiratia incepe in faza de impingere a apei si continua pana in timpul scoaterii
bratului din apa.In acest timp celalalt brat executa prima parte a vaslirii.
-expiratia incepe odata cu intinderea bratului drept si cu terminarea impingerii celui
stang si se apropie de sfarsit odata cu terminarea fazei de tractiune a bratului drept si
iesirea din apa a celui stang.
Coordonarea miscarilor:
-din pozitia intins,se executa 6 batai de picioare la un ciclu de brate,efectuindu`se o
inspiratie.Ritmul batailor picioarelor poate fi de 4 sau 6.Respiratia obisnuita la doua
brate poate fi inlocuita cu celelalte ritmuri.Respiratie la 3 sau 5 brate.
-in cadrul centrlor de initiere,procedeul craul este precedat singur sau impreuna cu
craul pe spate si bras.
3.2.Procedeu craul pe spate
Pozitia corului este intins pe spate cu soldurile ridicate, capul scufundat ,barbia pe
piept,astfel incat nivelul apei sa ajunga in dreptul urechilor.Se fac miscari alternative de
brate,in timp ce picioarele executa forfecari in plan vertical .
Miscarea picioarelor
-din pozitie culcat pe spate cu picioarele intinse,labele orientate spre inauntru,incepe
indoirea unui picior din ghemuit,continua cu miscarea de coborare a gambei si labei
piciorului.
-urmeaza ridicarea coapsei,in timp ce laba piciorului ajunge intr`un punct maxim de
coborare,dupa care,printr`o impingere puternica a apei de jos un sus,revine in pozitie
initiala.In momentul in care un picior atinge un punct maxim de coborare si incepe
revenirea,celalalt incepe coborarea.Importanta in asigurarea propulsiei este faza de
impingere a apei de jos in sus.

Miscarea bratelor:
-bratele executa o miscare alternative.Pornind de la pozitia unui brat intins deasupra
capului cu palma orientate in afara,celalalt pe langa corp,miscarile vor fi
urmatoarele:bratul de deasupra capului,intins cu degetele apropiate,incepe tractiunea
prin apucarea apei.
-tractiunea se efectueaza prin indoirea progresiva a bratului.Trecand peste linia
umerilor,palma va impinge apa inapoi si putin in jos,trimitand miscarea de impingere cu
un ultim impuls al palmei care se orienteaza paralel cu coapsa si putin sub ea.
-fara pauza,bratul iese din apa si printr`o usoararasucire a trunchiului este dus prin aer
desupra capului.Intrarea in apa se face cu degetul mic orientat in jos si putin in afara
umarului.In momentul in care bratul a terminat vislirea si iese din apa,celalalt incepe
faza de tractiune.
-important este sa se respecte drumul bratului prin apa,adica mentinerea pozitiei
perpendicular a palmei pe directia de tractiune-impingere,aceasta descriind aproape o
linie paralela cu directia de inaintare .
Tehnica respiratiei:
-fazele de inspiratie si expiratie sunt legate de ritmul de vaslire al bratelor.Inotatorii
folosesc o respiratie la un ciclu de brate.
Coordonarea mscarilor:
-la un ciclu de brate corespunde un numar de 6-8 batai de picioare.Inotatorul executa
continuu forfecarea picioarelor,in timp ce un brat executa miscarea de tractiune-
impingere,iar celalalt,drumul prin aer.
-miscarea bratelor duce la usoare rasuciri.Inotul craul pe spate se invata in majoritatea
cazurilor odata cu craul pe piept.
3.3 Procedeu bras
Ca si craul,corpul este intins pe apa,cu capul scufundat pana la sprancene,propulsia
fiind asigurata prin miscari simetrice de brat si picioare.
Miscarea picioarelor:
-din pozitia de alunecare cu labele intinsse si cu gleznele apropiate, picioarele se
indoaie din genunchi, labele fiind trase pe sub suprafata apei,pana ce calcaiele ajung in
apropierea soldurilor.
-labele sunt orientate cu varfurile in afara.Urmeaza o miscare energetica de impingere
prin intinderea picioarelor si revenirea in pozitie initiala.Impingerea se efectueaza cu
toata suprafata talpilor.
Miscarea bratelor:
-din pozitia intinsa cu palmele orientate lateral-oblic,incepe tractiunea care se
efectueaza lateral si oblic fata de planul orizontalei pana aproape in dreptul
umerilor.Apoi bratele se indoaie progresiv din colt,palmele fiind orientate perpendicular
pe directia tractiune.
-dupa terminarea tractiunii bratelorcontinua sa se indoaie,coatele se apropie de
trunchiiar palmele se duc inaintea barbiei.Urmeaza intinderea bratelor cu rasucirea
palmelor in joss i spre lateral,cu revenire in pozitie initiala.
 Tehnica respiratiei:
-in procedeul modern,inspiratia se efectueaza dupa tractiunea bratelor in momentul
cand acestea incep sa se indoaie.Ea este foarte scurta si rapida.Expiratia se
efectueaza odata cu ducerea bratelor inainte si in timpul fazei de tractiune.
-in procedeul classic,ispiratia se face in timpul tractiunii,iar expiratia odata cu ducerea
bratelor inainte.
Coordonarea in procedeului modern
-din pozitia initiala de pluta,incepe tractiunea bratelor,picioarelor ramanand intinse.In
momentul indoirii coatelor se efectueaza inspiratia,iar picioarele incep sa se indoiae.
-in faza urmatoare incepe intinderea bratelor,capul se introduce in apa si se
efectueaza expiratia,picioarele ajung in pozitia de indoire maxima si incep propulsia si
terminarea propulsiei picioarelor.
Coordonarea in procedeul clasic:
-odata cu inceperea tractiunii bratelor se efectueaza inspiratia,picioarele fiind intinse.In
faza urmatoare coatele se indoaie,gura intra in apa,iar picioarele incep sa se
indoaie.Urmeaza intinderea bratelor si expiratia,labele apropiindu`se la maximum de
solduri,in aest moment incepe propulsia.In ultima faza bratele sunt intinse,miscarea de
propulsive si expiratia fiind terminate.
-dupa terminarea miscariii bratelor si a picioarelor exista momentul de alunecare in
care corpul sta intins si aluneca ca urmare a efortului depus.Cu cat viteza de inot este
mai mare ,cu atat momentul este mai scurt.
3.4. Procedeul delfin
Inotul delfin este cel mai nou procedeu de concurs.El este caracterizat prin aspectul
general de deplasare prin ondularea trunchiului.Derivat din vechiul into future a pastrat
de la acesta numai miscarea de brate.In ordinea invatarii procedeelor de inot acesta se
invata printre ultimele.
Miscarea picioarelor:
-picioarele executa miscarea in mod simultan,preluand impulsul de la trunchi-sold si
efectuand o lovitura a apei de sus in jos;
-miscarea picioarelor si pozitia labei sunt identice cu cele de la craul piept.
Miscarea bratelor:
-bratele efectueaza o miscare asemanatoare cu cea de la craul pe piept,executia fiind
simultana;
-tractiunea incepe cu apucarea apei si indoirea coatelor,cu palmele perpendicular,pe
directia de inaintare si continua cu impingere pana la intinderea bratelor ajungandu-se
cu palmele langa coapse
-fara pauza bratele revin prin aer,inainte,in dreptul umerilor si intra in apa pregatind
tractiunea urmatoare;
 -se remarca viteza accelerate a miscarii brateor spre sfarsitul fazei de impingere si un
moment de alunecare a palmelor pea pa dupa readucerea lor inainte in dreptul umerilor.
Tehnica respiratiei:
-inspiratia se efectueaza in timpul fazei de impingere a bratelor si in prima jumatate a
drumului aerian a acestora;
-expiratia facandu-se in restul drumului prin aer a bratelor si a fazei de tractiune;
-in momentul inspiratiei capul se ridica deasupra apei pana la barbie, ca la bras sau
se intoarce lateral,ca la craul;
-respiratia se poate efectua si la doua cicluri de brate.
Coordonarea miscarilor:
-in general inotatorii folosesc o respirate la un ciclu de miscari.Din pozitie de pluta pe
fata sau de tractiune-impingere a bratelor,deci pe frumul acestora prin apa,se
efectueaza o ondulatie complete.
-in acest moment se efectueaza si circa jumatate de inspiratie.Odata cu ducerea
bratelor inaiante,se efectueaza a doua ondulatie,se termina inspiratia si incepe expiratia

4.Jocuri in apa

4.1.Culoarul:
Copiii sunt impartiti in doua echipe egale ca numar,asezate pe doua randuri fata in
fata,la distanta de 2-3 m.Intervalul dintre echipe este de jumatate de metru. La
comanda,primii jucatori din fiecare echipa pleaca in alergare prin interiorul
culoarului,alternative sau simultan.El trebuie sa treaca prin culoar pana la capatul
celalalt,unde se aliniaza la sfarsitul sirului de la care au plecat.Jocatorii ambelor echipe
stropesc pe cei ce traverseaza culoarul.Jocul se termina dup ace toti componentii
echipelor au trecut prin culoar.Se poate repeat micsorandu`se distanta intre randuri cu
cite o jumatate de pas de echipa.
Castiga echipa cu cele mai putine puncte de penalizare.
Reguli:
-plecarile se fac la semnal;
-in timpul trecerii prin culoar nu este permisa atingerea acestuia.O atingete atrage
dupa sine penalizarea cu un punct a echipei din care face parte jucatorul respectiv ;
-componentii culoarului nu au voie sa atinga intentionat pe cei care trec prin culoar.

4.2.Stafeta piticului
Folosita in primele lectii de invatare,aceasta stafeta contribuie la insusirea
plutirii.Participantii sunt impartiti in 2-3 echipe,egale ca numar.In cadrul fiecarui echipe
copii sunt asezati in flanc cate unu, in pozitia ghemuit cu palmele asezate pe
genunchi,barbia la nivelul apei.
Deplasarea se va face prin sarituri succesive elastic cu impingerea simultana de pe
fundul apei,fara a lua mainile de pe genunschi.
La semnal,primii doi copii din fiecare echipa se deplaseaza pana la peretele bazinului
sau ocolesc un reper de pe apa.Jucatorul care termian cursa,trece la coada sirului,iar
urmatorul pleaca pe acelasi traseu.
Reguli:
-toate plecarile se fac din acelasi loc;
-schimbul se face prin atingerea partenerului pe umar de catre cel care a terminat
cursa;
-in timpul cursei palmele nu au voie sa paraseasca genunchii.
4.3.Suflarea balonului
Acest joc se poate organiza in zile fara vant si consta in punerea unor baloane in
miscare pe suprafata apei cu ajutorul suflului.La incepatori distanta parcursa va fi de 6-
10m,iar deplasarea jucatorilor se va face prin mers.Copiii sunt imartiti in doua sau mai
multe echipe egale ca numar,iar fiecare echipa se imparte in doua subgrupe.O jumatate
de echipa se afiseaza la un capat al zonei de joc,cealalta in partea opusa.
Fiecare echipa are cate un balon.
La semnal,incepe deplasarea balonului prin suflat,catre coechipier de vizavi.Odata
balonul preluat de acesta,aducatorul trece la sfarsitul sirului echipei adverse.Castiga
echipa care termina mai repede.
La avansati deplasarea jucatorilor se va face prin inot,introducandu`se si un al doilea
balon,jucatorul avand sarcina de a deplasa amndoua baloanele simultan.
Reguli:
-deplasarea balonului se face numai pri suflat;
-se poate executa deplasarea si cu ajutorul capului si al nasului.
4.4.Stiuca si pestisorii
Se limiteaza un spatiu de 10/10m.Un jucator din grupa primeste sarcina de
stiuca,ceilalti 5-6 sunt pestisori.Unul din pestisori este ales paznic si are sarcina de a`i
apara pe ceilalti.
La semnalul,”stiuca” are nevoie sa atace pestisorii care se apara fugind sau
ascunzandu`se in spatele paznicului.Acesta are voie sa indeparteze stiuca stropind`o.
Pentru a se apara mai bine,pestisorii se pot aseza incolonati in spatele
paznicului,tinandu`se de talie.Odata cu prinderea unui pestisor de catre stiuca,jocul se
reia,schimbandu`se rolurile.
Reguli:
-nu este permisa parasirea spatiului de joc.In acest caz,pestisorul urmarit se
considera prins;
 -stiuca poate ataca sip e sub apa in cazul in care se joaca cu grupe mai avansate;
-in cazul in care stiuca nu reuseste sa prinda intr`un interval de 3 min, nici un
pestisor,ea va fi schimbata.
4.5.Fereste-te de minge
Participa doua echipe formate din 4-5 jucatori.Suprafata terenului de joc este de circa
6/6m,impartita in doua parti printr`un culoar.Echipele se asaza fata in fata,in cele doua
zone.Apoi instructorul va arunca 4-5 mingi sau colaci in fiecare din suprafetele de joc.
La semnal,jucatorii incep sa arunce obiectele plutitoare in terenul advers,in asa fel ca
la un moment dat in suprafata propie sa nu mai ramana decat jucatorii;acest moment
trebuie sesizat de instructor,care cu ajutorul fluerului va opri jocul.
Castiga echipa care nu mai are nici un obiet in terenul propriu.
Reguli:
-nu este permisa aruncarea obiectelor in afara zonei de joc;
-oprirea jocului trebuie facuta imediat in momentul cand s`a fluierat;
-nu este permisa folosirea unui jucator din echipa adversa drept tinta
4.6.Saritura tigrului
Participa un numar nelimitat de jucatori impartiti in doua sau trei echipe egale ca
numar.
Cate doi jucatori din fiecare echipa vor tine culacul sau camera de bicicleta cat mai
aproape de malul apei,asigurdu`I deschiderea maxima.
Participantii fiecarei echipe trec pe rand sarind prin colac,cautand sa nu`l atinga si
avand grija ca aterizarea in apa sa se faca sub forma de plonjon.Coducatruljocului va
supravehea trecerile acordand punct de penalizare celor care ating colacul in timpul
sariturii.Dupa e toti comonentii echipelor au executat saritur,instructorulva anunta
punctele de penalizare acordate si echipa castigatoare.
4.7.Echilibrul pe saltea
Jucatorii incepatori vor juca in apa mica,avansatii in apa mai adanca.Numarul
echipelor se va stabilii in functie de numarul saltelelor.Fiecare echipa va fi formata din
3-4 copii.
La semnal,un jucator din fiecare echipa se catara pe saltea in pozitia pe genunchi
sprijuin pe palme.La al doilea semnal ei se ridica in picioare,utand sa mentina pozitia
cat mai mult.Jucatrul care nu va reuseste sa stea in echilibru,va fi descalificat.
De asemenea va fi descalificat si jucatorul care nu va reusi sa stea in echilibru.Din cei
ramasi in echilibru cel care va cadea primul primeste un punct de penalizare pentru
echipa sa,al doilea doua,etc.In continuare urmeaza ceilalti jucatori.
Echipa castogatoare este cea care primeste cele mai putine penalizari.
Pentru a stabili cu precizie echipa castigatoare,se poate cronometra timpul mentinerii
in echilibru a fiecarui jucator.Astfel se pot stabili si recorduri individuale sau pe echipa.
Reguli:
 -nu sunt premise acordarea ajutorului coechipierilor si agitarea apei in reajma
saltelelor adversarilor.
4.8. Lupta pe saltea
Participa doua echipe formate di 4-6 copii fiecare.Copii sunt aliniati in flanc cate unul.
Pe rand,din fiecare echipa cate un jucator se aseaza pe saltea.Pozitia de plecare este
calare pe saltea,iar distanta intre saltele de 3-4m.Propulsia se va face cu ajutorul
betelor.
La semnal,echipajele se apropie cautand sa se rastoarne unul pe celalal.Jucatorul
ramas calare pe saltea primeste un punct.
Castiga echipa care totalizeaza cat mai multe puncte.
Reguli:
-sunt premise formarea valurilor,stropitul,apucatul de marginea saltelei
adversarului,apucarea de picioare sau betele adversarului;
-nu sunt premise loviturile,apucarile de par,de gat sau alte brutalitati care se
penalizeaza;
-in caz de rasturnare simultana,lupta se reia pana la stabilirea unui castigator.
4.9.Pescuitorii de scoici
Se delimiteaza o suprafata de joc de circa 10/10m.Participantii sunt impartiti in doua
echipe.Cele doua echipe din cat 6-8 jucatori fiecare,se aliniaza la peretele bazinului sau
pe malul apei.Instructorul arata copiilor obiectele neplutitoare,adica scoicile,pe care le
arunca in apa.
Pe mal sunt pregatite cosurile sau cercurile desenate,sau pe apa plutelefiecare
echipa avand rapartizat un cos sau o pluta.
Pentru incepatori apa sa fi suicient de mare,in asa fel incat culesul scoicilor sa se faca
prin scufundarea capului din aplecare fara sa se piarda cntactul talpilor cu fundul
bazinului.La semnalul instrctorului se vatrece la culesul scoicilor si la punerea lor in
locurile indicate.
La un nou semnal jocul se opreste si se numara scoicile.Echipa care a reusit sa
adune mai multe scoici este declarata invingatoare.In cazul in care nu s-au cules toate
obiectele jocul se reia.
Cu avansatii jocul se va organiza in apa mai adanca pentru a-i oblige pe copii sa se
scufunde in timpul desfasurarii jocului,putandu-se mari si zona de joc.
Reguli:
-scoicile se scot numai prin scufundare,nu si cu ajutorul degetelor de la picioare.
-fiecare jucator oate culege un numar nelimitat de scoici.
 Bibliografie

Mujiciov N.,Branga D. si Mujicov C. – Jocuri pentru copii si tineret,

Bucuresti,Editura U.C.F.S. 1966.
Branga D. si Mujiciov C. – Jocuri de miscare pentru pionieri, Bucuresti,
Editura Tineretului, 1968.
Dumitrescu N. –Inotul pentru copii,Bucuresti,Editura tineretului, 1968.
Marga E. si Olaru M. – Lectii de inot,Bucuresti,Editura C.N.E.F.S. 1970.
Siclovan Ion – Teoria educatiei fizice si a sportului,Bucuresti,Editura
Sport-Turism,1979.
Olaru Mircea – Inot –manual metodic,Bucuresti,Editura Sport –
Turism,1982

Motivatie
 Am ales acest subiect pentru a pune in evidenta cat de important este pentru un copil
sa faca un sport de mic.
Acest lucru il ajuta foarte mult,pentru o buna dezvoltare fizica armonioasa,la
imbunatatirea si mentinerea starii de sanatate,la o bunastare a organismului,la
integrarea intr-un colectiv si la buna cresterea si educatie.
Facand sport un copil prinde incredere, forta interioara si un scut impotriva depresiei,
anxietatii sau stresului.

Cuprins
1.Particularitatile invatarii inotului la copii de 6-8 ani.
2.Lectia de inot.
3.Scurta descriere a procedeelor de inot.
3.1.Procedeu craul pe piept.
3.2.Procedeu craul pe spate.
3.3.Procedeu bras.
4.Jocuri in apa.
4.1.Culoarul.
4.2.Stafeta piticului.
4.3.Suflarea balonului.
4.4.Stiuca si pestisorii.
4.5.Fereste-te de minge.
4.6.Saritura tigrului.
4.7.Echilibru pe saltea.
4.8.Lupta pe saltea.
4.9.Pescuitorii de scoici.
5.Motivatie.