Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici generale_____________________________________________________2
Caracterizare________________________________________________________________2
Perioda de asigurare__________________________________________________________3
Inceputul si incetarea raspunderii_______________________________________________3
Riscul asigurat_______________________________________________________________4
Suma asigurata______________________________________________________________5
Prima de asigurare___________________________________________________________6
Obligatiile asiguratului________________________________________________________6
Constatarea si evaluarea daunei si stabilirea despagubirii___________________________7
Legislatie______________________________________________________________10
Determinarea primelor la asigurările de bunuri_______________________________11
Modul de calcul al primelor la asigurărilor de bunuri_____________________________11
Aplicatie___________________________________________________________________18
Bibliografie_____________________________________________________________20
Metode de calcul utilizate pe plan international privind
fundamentarea primelor la asigurarile de bunuri
Caracteristici generale
Caracterizare
2
1. proprietate in comun - o persoana care detine un bun in comun cu una sau
mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare.
Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana
va fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in limita dreptului
ei de proprietate;
2. proprietatea ipotecata - in caz de ipoteca, ambele parti au un interes
asigurabil: debitorul ipotecar - in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in
calitate de creditor. In aceste situatii se incheie un contract de asigurare in numele
ambelor parti;
Perioda de asigurare
3
asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat
asiguratorului schimbarile esentiale la imprejurarile privind riscurile.
Dupa incheierea contractului de asigurare, producerea evenimentului asigurat a
devenit imposibila.
Riscul asigurat
incendiu;
traznet;
explozie;
ploaie torentiala;
grindina;
inundatie;
furtuna;
cutremur;
avalanse de zapada;
4
Unele societati de asigurare ofera asigurare pentru masini, utilaje si instalatii, pentru
cazurile de avarie accidentala. In astfel de polite sunt acoperite riscuri cum sunt:
explozii;
scurtcircuit; etc.
Bunurile sau alte valori (numerar, timbre postale) pot fi asigurate si in vederea
furtului sau jafului. Unele societati trateaza aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, in
timp ce altele le asigura complementar, cu plata primei corespunzatoare sau le refuza.
Cele mai multe societati de asigurare ofera polite de asigurare pe mai multe nivele
care, in functie de riscurile acoperite, pot fi:
polite de asigurare totale, care acopera toate riscurile (all risks) in care nu
sunt nominalizate riscurile acoperite, ci cele excluse.
Desi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor politei identificate
in mod clar drept excluderi, termenul poate desemna orice clauza a politei, a carei functie
este de a elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune.
In general, in polita de asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru
pagubele provocate de razboi, invazie, revolutie, nationalizare sau rechizitionare.
Alte excluderi se refera la uzura fizica, la pagubele provocate in urma actelor
intentionate ale asiguratilor sau la alte evenimente non-accidentale, in urma radiatiei
nucleare sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului).
Suma asigurata
5
Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor de asigurare aplica
principiul raspunderii proportionale.
In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru
toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime. Pentru obiectele de arta
sumele se stabilesc pentru fiecare obiect in parte.
Prima de asigurare
produse combustibile;
produse inflamabile;
produse explozibile.
Obligatiile asiguratului
6
Asigurarul trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii specificate in conditia de
asigurare, a caror neindeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzul
asiguratorului de a plati despagubirea.
Exista obligatii corespunzatoare producerii unei daune si obligatii care trebuie
urmate de asigurat la producerea unei daune.
Una din obligatiile asiguratului este de a intretine si folosi bunul asigurat in bune
conditii, in scopul prevenirii riscurilor asigurate. Daca prin nerespectarea acestor obligatii
s-ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la asigurare, fara restituirea
primelor de asigurare.
a. la cladiri - distrugerea sau deprecierea partiala a lor, astfel incat prin repararea
acestora poate fi readusa la starea initiala dinaintea producerii evenimentului
asigurat;
7
b. la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura (l, kg,
m, m2, m3) - deprecierea unei parti din cantitatea totala care a ramas dupa
producerea evenimentului asigurat si care scade valoarea bunurilor;
c. la celelalte bunuri - avarierea bunului astfel incat, prin refacerea sau reparare,
poate fi adus la starea initiala.
a. la cladiri - costul reparatiei din care se scade uzura si valoarea, la data producerii
evenimentului asigurat, a resturilor care se pot valorifica sau intrebuinta;
b. la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura -
valoarea pierderii din cantitate a aceleiasi parti din cantitatea totala care
diminueaza valoarea totala;
8
Din cuantumul pagubei se scad:
in cazul in care una din aceleasi persoane enumerate mai sus nu a luat
masurile necesare pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia, desi
putea sa faca acest lucru;
9
Legislatie
10
art. 28. - in cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma
asigurata, inferioara valorii bunului, despagubirea cuvenita se reduce corespunzator
raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului, daca nu s-a convenit
altfel prin contract.
art. 29. - in cazul existentei mai multor asigurari incheiate pentru acelasi bun,
fiecare asigurator este obligat la plata, proportional cu suma asigurata si pana la
concurenta acesteia, fara ca asiguratul sa poata incasa o despagubire mai mare decat
prejudiciul efectiv, consecinta directa a riscului. asiguratul are obligatia sa declare
existenta altor asigurari pentru acelasi bun la asiguratori diferiti, atat la incheierea
contractului de asigurare, cat si pe parcursului executarii acestuia.
art. 30. - in lipsa de prevedere contrara in contractul de asigurare, in cazul in care
bunul asigurat este instrainat, contractul de asigurare se reziliaza.
art. 40. - drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se
constituie la asigurarile de persoane pentru obligatii de plata scadente in viitor nu sunt
supuse prescriptiei.
11
lementul principal în funcţie de care se stabileşte nivelul cotei de primă tarifară este
mărimea probabilă a despăgubirilor pe care asigurătorul le va plătii asiguraţilor.
După cum am văzut, partea din cota de primă tarifară destinată pentru plata
despăgubirilor se numeşte primă netă sau cotă de bază. Prin adăugarea la acestea a
suplimentului (adaosului) destinat acoperirii cheltuielilor privind constituirea şi
administrarea fondului de asigurare, finanţării unor măsuri de prevenire a pagubelor,
constituirii fondului de rezervă şi realizării de către asigurător a unui anumit beneficiu,
obţinem cota de primă tarifară sau primă brută.
În vederea calculării primei nete se porneşte de la indicele de despăgubire, care
arată cât reprezintă în medie, despăgubirile achitate de asigurător la fiecare 100 de unităţi
monetare sumă asigurată, pentru o anumită categorie de bunuri. Indicele mediu de
despăgubire poate fi luat drept bază pentru calcularea primei nete, deoarece totalul
asigurărilor plătite de asigurător indică volumul efectiv al răspunderii asumate de acesta
întro perioadă trecută. Acest volum ne permite să stabilim, pe baza unor calcule de
probabilitate, nivelul primei nete necesar constituirii unui fond de asigurare la nivelul
răspunderii asigurătorului dintr-o perioadă viitoare. Deci, cunoscând cât au reprezentat
despăgubirile la fiecare 100 de unităţi monetare sumă asigurată, pe o anumită perioadă
trecută, la o anumită categorie de bunuri, se poate determina prima netă la 100 de unităţi
monetare sumă asigurată pentru perioada următoare.
Indicele de despăgubire poate fi calculat pe baza datelor oferite de statistica de
asigurare. Numărul anilor pentru care este necesar să fie calculat indicele de despăgubire
variază în funcţie de natura bunurilor şi de felul riscurilor cuprinse în asigurare. De
regulă, cu cât numărul anilor pentru care se calculează indicele de despăgubire este mai
mare, cu atât există mai multă siguranţă că el va permite stabilirea, cu un grad de precizie
mai mare a mărimii primei nete.
Pe baza practicii de asigurare s-a ajuns la concluzia că, în cazul asigurării
animalelor, numărul de ani care oferă sufecientă garanţie în stabilirea indicelui de
despăgubire este într 5 şi 7 la clădiri şi la alte construcţii pentru unele riscuri- între 10 şi
15 ani iar pentru altele, cum este, de exemplu cutremurul, între 30 şi 40 de ani, la
culturile agicole- între 15 şi 20 etc.
Pentru calcularea indicelui de despăgubire anual, se poate folosi formula:
S n v
I= sau , I=
N *V N V
În care:
I- indicele de despăgubire anual;
S- suma totală a despăgubirilor plătite de asigurător;
N- numărul bunurilor obiectelor asigurate;
V- valoare medie a sumei asigurate;
n- numărul bunurilor despăgubite
v-valoare medie a despăgubirilor acordate pentru bunurile asigurate.
12
despăgubire anuali, se calculează indicele mediu de despăgubire, ca o medie aritmetică
simplă. În continuare, se compară indicele mediu de despăgubire cu indicii de
despăgubire anuali pentru a vedea dacă între aceştea există abateri în plus sau în minus.
De regulă, se constată existenţa unor astfel de abateri, şi ca atare, nu se poate admite
caprima netă unitară să fie egală cu indicele mediu de despăgubire. Dacă s-ar admite o
astfel de primă netă, ar exista posibilitatea ca, în ultimii ani, încasările din primele de
asigurare realizate de un asigurător să nu fie suficiente pentru acoperirea tuturor
pagubelor produse de riscurile asigurate. Pentru a elimina o astfel de posibilitate, se
corectează indicele mediu de despăgubire cu adaos de risc. Mărime acestui adaos este
influenţată de nivelul abaterilor indicilor de despăgubire anuali, faţă de indicele mediu de
despăgubire, şi se obţine calculând abatere medie pătratică.
Prin urmare, prima netă unitară (p) se obţine prin însumarea indicelui mediu de
despăgubire (I) cu abaterea medie pătratică ( ), această formulă apare astfel:
p=I+
Abaterea medie pătratică se calculează pe baza formulei:
= I k i 2 f k I i .......... I k i ,
n
1
2
* f 1
2
f n
iar
k 1
f X k
k n
unde : f k
-reprezintă fregvenţa relativă de realizarea a riscului în anul k
X k
-reprezintă numărul bunurilor despăgubite în anul k
n -reprezintă numărul bunurilor despăgubite în întreaga perioadă luată în
calcul
i -reprezintă valoarea medie a indicelui de despăgubire în perioada luată
în calcul
I k
-reprezintă indicele de despăgubire în anul k
Prin urmare, prima netă unitară (p) se obţine prin însumarea indicelui mediu de
despăgubire (I) cu abaterea medie pătratică ( ). Această formulă apare astfel:
p=I+
13
Pentru determinare nivelul cotei necesare constituirii fondului de rezervă, este
necesară efectuarea unei analize ştiinţifico-matematice. În cadrul acestei analize, trebuie
stabilit faptul că, dacă fenomenele care produc pagube bunurilor asigurate au sau nu au o
distribuţie normală. De regulă, datele statisticii de asigurare ne arată că astfel de
fenomene apar ca variabile aleatoare, care nu prezintă o ditribuţie normală. În aceste
condiţii, pentru stabilirea nivelului cotei necesare constituirii fondului de rezervă, se
poate utiliza inegalitatea Bienaymé-Cebâşev, care apare sub forma:
P X m 1
2
,
2
în care :
X -reprezintă variabile alearoare (în cazul nostru I k
)
m -valoarea medie a valorii aleatoare x (în cazul de faţă i )
2
-dipersia
Dacă în această inegalitate facem pe k obţinem:
P X m k 1
1
,
k 2
unde k poate lua valori de la 2,3.... la n, deoarece pentru k =1 relaţia este
nesemnificativă.
În continuare dăm lui k diferite valori. Pentru k egal cu 2 intervalul în care se
situează valorile ce ne interesează este: ( m 2 ; m 2 ) . Urmează să înlocuim pe m,
cu valorile lor, după care vom vedea dacă toate valorile mediilor de selecţie de care
dispunem (valorile lui I k
) se situează în acest interval. Probabilitatea de situare în acest
interval, conform inegalităţii lui Bienaymé-Cebâşev, este:
P X m k 1
1
,
k 2
, m şi iar pentru
Trecând valorile lui
X k păstrând valoarea 2, vom obţine
probabilitatea de situare în acest interval. Admiţând, de exemplu, că această probabilitate
este egală cu 0,75 înseamnă că nivelul primei unitare este cuprinsă între valorile (
m 2 ; m 2 ) este posibil să nu se asigure mijloacele băneşti necesare
acopeririipagubelor care pot apărea, decât în proporţie de 75%. Prin urmare, există
posibilitatea ca prima netă unitară cuprinse între valorile de mai sus să nu fie acoperitoare
în proporţie de 25%. Drept urmare, pentru a exista o probabilitate cât mai apropiată de
certitudine, că nivelul primei nete de asigurare va acoperii integral cheltuielile
asigurătorului cu plata despăgubirilor la bunul respectiv, cota aferentă constituirii
fondului de rezervă va reprezenta, în cazul ipotetic ales, un adaos de 25% la prima netă.
Cota aferentă formării fondului pentru finanţarea unor acţiuni de prevenire a
pagubelor se stabileşte în funcţie de amploarea acţiunilor de acest gen, pe care o societate
14
de asigurare vrea să le realizeze, sau avându-se în vedereposibile prevederi legale care
impun luarea unor astfel de măsuri.
Cota necesară formării unor astfel de rezerve financiare pentru acoperirea
cheltuielilor care vizează constituirea şi administrarea fondului de asigurare se poate
determina în funcţie de nivelul mediu înregistrat de aceste cheltuieli- la asigurarea
bunului respectiv sau a unuia asemănător- în ultimii 3-5 ani. De menţionat, că nivelul
acestei cote diferă după cum este vorba de asigurări de bunuri obligatorii sau asigurări de
bunuri facultative. La asigurările obligatorii această cotă este mai redusă decât la cele
facultative, deoarece ele fiind fără termen nu presupun contractarea asigurării, a celor de
reclamă în vederea dezvoltării lor.
Cota aferentă realizării unui anumit profit se stabileşte la un nivel care să permită
societăţii de asigurare să-şi achite obligaţiile faţă de bugetul de stat şi să facă prelevările
la care are dreptul pentru alimentarea fondurilor proprii.
În concluzie, se poate afirma că determinarea primelor de asigurare pe baza
metodelor statistico-matamatice nu prezintă dificultăţi în cazul bunurilor care sunt deja
cuprinse în asigurare şi deci pentru care există o bază de date privind fregvenţa şi
intensitatea riscurilor pe o perioadă de mai mulţi ani. În schimb, calcularea primelor de
asigurare pentru cuprinderea în asigurare a unor bunuri neasugurate prezintă anumite
dificultăţi. Este vorba de faptul că nu întotdeauna există suficiente date statistice strict
necesare, cum sunt : mărimea pagubelor produse de anumite riscuri pe feluri de bunuri,
pe ramuri şi forme de proprietate şi pe perioada de timp, fără de care primele nete de
asigurare nu pot fi calculate pe baza unor criterii ştiinţifice. Înregistrarea şi cunoaşterea
unor astfel de date prezintă importanţă nu numai în legătură cu eventuala cuprindere a
bunurilor respective în asigurare, ci şi în ceea ce priveşte luarea unor decizii economice şi
financiare la nivel macroeconomic.
15
puterea (forţa) de distrugere a sinistrelor, ca raport între numărul bunurilor asigurate
disruse sau avariate de riscurile asigurate şi numărul sinistrelor înregistrate:
d
pdr
c
raportul dintre suma asigurată medie a bunurilor distruse sau avariate şi suma
asigurată medie a tuturor bunurilor asigurate:
e b e a
rsa
d a d b
Întrucât fiecare dintre cei patru indicatori prezentaţi reflectă câte o singură faţetă a
fenomenului care ne interesează, este necesar agregarea acestora. Lucrul acesta se
realizează prin îmulţirea celor patru indicatori, astfel:
f c d f e a
b a c e d b
c 500 100
fpr 0 .5
a 100000
16
puterea de distrugere a sinistrelor:
d 800
pdr 1.6
a 500
raportul dintre suma asigurată medie a bunurilor distruse sau avariate şi suma
asigurată medie a tuturor bunurilor asigurate:
e 228000000
28500
rsa d 800 0.95
b 3000000000 30000
a 100000
f c d f e a= f
fpr pdr gd rsa 0.5 1.6 0.74 0.95 0.56
b a c e d b b
17
Se observă că am ajuns la acelaşi rezultatca mai înainte, când am utilizat toţi cei
patru indicatori.
În concluzie indicele de despăgubire reflectă despăgubirea ce revine la 100
u.m.sumă asigurată. De aceea, determinare cotei de primă netă înseamnă, de fapt,
stabilirea celei mai probabile rate a daunei aferente sumei asigurate.
Întrucât dauna probabilă va fi consecinţa producerii unor riscuri diferite
(cutremur, incendiu, grindină, furtună, accident) cu fregvenţe diferite,cu puteri şi grade
diferite de distrugere şi cote de primă netă se vor stabili la niveluri diferite.
O imagine mai completă despre mărimea daunelor înregistrate ne oferă datele
statistice privind despăgubirile plătite de asigurător întro perioadă anterioară ce poate
varia de la 5la 10 ani. Este de presupus că în anii următori volumul daunelor la bunurile
asigurate dintro anumită categorie se vor situa aproape de nivelul celor înregistrate în
trecut.
Deoarece indicele de despăgubire (rata daunei) este o mărime medie, în anumiţi
ani ea va fi mai mare sau mai mică decât media anilor anteriori.
Abaterile de la media ultimilor ani vor fi cu plus sau cu minus faţă de medie. De
aceea, este necesar să se ţină seama de multitudinea acesto abateri.
Ţinând seama de cele de mai sus, se procedează astfel:
-se calculează media aritmetică a indicelui de despăgubire (rata daunei)pe un
număr de ani din perioada anterioară;
-se determină abaterile înregistrate faţă de această medie;
-se ridică la pătrat abaterile respective;
-se însumează abaterile medii la pătrat şi rezultatul obţinut se împarte la numărul
abaterilor luate în calcul;
-se extrage rădăcina pătrată din abaterea medie pătratică.
În acest scop se foloseşte această formulă:
x M
2
a
n
în care:
a =abaterea medie pătratică
x =indicele de despăgubire anual
M =valoare mediei aritmetice
n =numărul anilor la care se referă daunele înregistrate
a
n 1
Aplicatie
18
Informatiile cu privire la o anumita asigurare de bunuri de acelasi tip pe o perioada
de 5 ani sunt date in tabelul de mai jos:
Anul k 1 2 3 4 5
Nk 30000 37500 45000 37500 45000
Vk 240 288 288 336 360
nk 4800 7200 7200 8400 9600
vk 30 45 60 67,5 75
unde N k si n k sunt exprimate in unitati corespunzatoare iar V k si v k sunt
exprimate in milioane u.m.
Sa se determine :
i) indicele mediu anual agregat de despagubire
ii) indicele mediu global de despagubire
iii) prima neta unitara
iv) prima neta a asigurarii unui bun de acest tip cu valoarea de asigurare
de 235 milioane u.m.
Solutie
i)
n1 * v1 4800 * 30
I1= 0,02
N 1 * V1 30000 * 240
n2 * v 2 7200 * 45
I2 = 0,03
N 2 * V2 37500 * 228
n3 * v 3 7200 * 60
I3= 0,033333
N 3 * V3 45000 * 228
n4 * v4 8400 * 67,5
I4 = 0,045
N 4 * V4 37500 * 336
n5 * v 5 9600 * 75
I5= 0,04444
N 5 * V5 45000 * 360
n1 4800 4
5
p1= 37200 31
n
k 1
k
analog avem : p 2 = 6 31 ; p 3 =6 31 ; p 4 =7 31 ; p 5 =8 31
5
ca urmare putem scrie : M I = I k * p k 0,036467
k 1
n k * vk
ii) J=
k 1
5
0,036596
N
k 1
k * Vk
19
N M I I 0,045292
iv) N bun N *V 0,045292 * 235 *10 6 10643620u.m.
Bibliografie
20