Sunteți pe pagina 1din 7

SPECIALIZAREA DE MASTERAT: CONSULTANȚĂ AGRICOLĂ

FORMAREA ȘI EVALUAREA RECOLTEI

Prof. Dr.:
MASTERAND:
Viorel ION
Costin Alexandru POTOP
ELEMENTELE PRODUCTIVITAȚII LA GRĂU

• Numărul de inflorescențe/𝑚2 :
1. Nr. plante/ 𝑚2 - densitatea la semănat;
- condițiile de germinare-răsărire;
2. Capacitatea de înfrățire;
3. Aprovizionarea cu apă și elemente nutritive;
• Numărul de boabe/inflorescență :
1. Numărul total de spiculețe în inflorescență;
- Lungime spic ( cm ) ;
2. Numărul de spiculețe fertile în inflorescență;
3. Numărul total de flori în spiculeț;
4. Numărul de flori fertile în în spiculeț ( nr. boabe/spiculeț );
- Factori climatic și tehnologici;
• MMB :
1. Soi ;
2. Condiții climatic ;
3. Atacul de boli și dăunători
PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUNEȚEAZĂ FORMAREA
ELEMENTELOR PRODUCTIVITĂȚII

Numărul de plante/m2 rezultă din densitatea la semănat, facultatea germinativă a seminţelor şi


condiţiile din perioada de germinare–răsărire. La cerealele de toamnă, numărul de plante se reduce,
adesea drastic, pe timpul iernii; de asemenea, o anumită reducere a densităţii se datorează şi
concurenţei dintre plantele din lan (plantele culturii de bază şi eventual buruienile prezente) sau atacului
de boli şi dăunători.

Numărul de inflorescenţe/plantă (numărul de fraţi fertili/plantă) se formează în timpul fazelor de


înfrăţire şi de alungire a paiului şi este determinat de capacitatea de înfrăţire caracteristică fiecărui soi şi
de condiţiile de mediu, şi anume: resursele trofice, hidrice şi de energie solară, respectiv de concurenţa
pentru aceste resurse. La sfârşitul fazei de înfrăţire rezultă numărul total de fraţi/m2 , dintre care numai
o parte vor contribui la recoltă, respectiv fraţii productivi (fraţii fertili), ceilalţi uscându-se şi alcătuind
aşa-numita “poala lanului”.

Numărul de boabe/inflorescenţă se formează în timpul fazelor de alungire a paiului, burduf, înspicat şi


înflorit şi este determinat de numărul total de spiculeţe/inflorescenţă, numărul de spiculeţe
fertile/inflorescenţă, numărul total de flori în spiculeţ şi numărul de flori fertile/spiculeţ, care la rândul
lor depind de disponibilul de resurse de mediu (factori climatici şi tehnologici). Numărul de spiculeţe în
inflorescenţă depinde de condiţiile de vegetaţie din perioada de alungire a paiului. În timpul înfloritului,
condiţiile de vegetaţie pot contribui la reducerea numărului de spiculeţe fertile dintr-o inflorescenţă şi a
numărului de flori fertile dintr-un spiculet.

MMB este determinată de caracteristicile soiului şi este influenţată de condiţiile de mediu din perioada
de formare şi umplere a boabelor, în primul rând aprovizionarea cu apă, dar şi temperaturile ridicate
(arşiţele). De asemenea, MMB este influenţată şi de atacul de boli (de exemplu, atacul de fuzarioză şi
septorioză), precum şi de atacul de dăunători (de exemplu, atacul de ploşniţele cerealelor şi de tripşi).
FAZELE DE VEGETAȚIE LA GRÂU

Faza de vegetatie Stadiu de vegetatie Scara BBCH


Sămânţă uscată 00
Începutul procesului de îmbibiţie 01
Încheierea procesului de îmbibiţie 03
Apariţia radiculei 05
Alungirea radiculei principale şi apariţia 06
Germinare radiculelor laterale
Apariţia coleoptilului 07
Apariţia coleoptilului la suprafaţa solului 09
(faza de „ace”)
Prima frunză străpunge coleoptilul (faza de 10
răsărire)
Apariţia primei frunze 11
Răsărire şi formarea Apariţia frunzei 2 12
primelor frunze
Apariţia frunzelor 3-8 13-18
Apariţia frunzei 9 sau mai multe 19
Tulpina principal (niciun frate prezent) 20
Tulpina principală + 1 frate (începutul 21
înfrăţirii)
Înfrăţire Tulpina principală + 2-8 fraţi 22-28
Tulpina principală + 9 sau mai mulţi fraţi 29
(sfârşitul înfrăţirii – nr. maxim de fraţi
formaţi)
Alungirea paiului Spic la 1 cm (începutul alungirii paiului, 30
pseudotulpina şi fraţii au o poziţie erectă)
1 nod vizibil (primul nod la cel puţin 1 cm 31
deasupra nodului de înfrăţire)
2-6 sau mai multe noduri vizibile (nodurile se 32-36
găsesc la cel puţin 2 cm deasupra nodului
inferior)
Alungirea paiului Apariţia frunzei stindard (frunza stindard 37
vizibilă)
Frunza stindard (ligula frunzei stindard 39
vizibilă)
Alungirea tecii frunzei stindard (începutul 41
fazei de burduf)
Începutul îngroşării tecii frunzei standard 43
(plină fază de burduf)
Burduf Teaca frunzei stindard îngroşată (sfârşitul 45
fazei de burduf)
Teaca frunzei stindard începe să se desfacă 47
Primele ariste vizibile (numai la formele 49
aristate)
Primele spiculeţe vizibile (începutul 51
înspicatului)
20% din inflorescenţă vizibilă 52
30% din inflorescenţă vizibilă 53
40% din inflorescenţă vizibilă 54
Înspicat 50% din inflorescenţă vizibilă 55
60% din inflorescenţă vizibilă 56
70% din inflorescenţă vizibilă 57
80% din inflorescenţă vizibilă 58
Apariţia completă a inflorescenţei 59
Începutul înfloritului (primele antere vizibile) 61
Înflorire 50 % (50% din antere mature) 65
Înflorire Înflorire completă (toate spiculeţele au 69
înflorit complet, mai existând câteva antere
deshidratate)
Începutul formării bobului -
Bob apos (primele boabe formate au 71
jumătate din dimensiunile finale)
Formarea boabelor Începutul maturităţii în lapte 73
şi maturitatea în
lapte
Maturitatea în lapte (bobul are dimensiunile 75
finale, este verde şi are conţinut lăptos)
Sfârşitul maturităţii în lapte 77
Începutul maturităţii în ceară 83
Maturitatea în Maturitatea în ceară (la apăsarea cu unghia 85
ceară nu rămân urme la suprafaţa bobului – unghia
pătrunde în bob)
Maturitatea în Sfârşitul maturităţii în ceară (la apăsarea cu 87
ceară unghia rămân urme la surpafaţa bobului)
Maturitatea deplină (bob greu de secţionat 89
cu unghia)
Supracoacere (bob foarte dur) 92
Senescenţa Boabe libere în pleve în timpul zilei 93
Plantă moartă 97
Produs recoltat 99
MODUL CUM SE EFECTUEAZĂ EVALUAREA RECOLTEI

Evaluarea recoltei cuprinde :

- Evaluarea subiectivă – se face până la coacerea în pârgă, respectiv atunci


când procesele de acumulare a substanțelor de rezervă în bob nu s-au
încheiat – iar producția nu poate fi determinată prin cântărire;

- Evaluarea obiectivă- se face la maturitatea deplină ( după coacerea în pârgă )


, atunci când procesele de acumulare a substanțelor de rezervă în bob s-au
încheiat - iar producția poate fi determinată prin cântărire.

𝑁𝑟.𝑖𝑛𝑓𝑙./𝑚2 𝑥 𝑁𝑟.𝑏𝑜𝑎𝑏𝑒 / 𝑖𝑛𝑓𝑙. 𝑥 𝑀𝑀𝐵


Evaluarea subiectivă : P= 100

Unde : P= producția ( kg/ha );

Nr. Inf./𝑚2 = număr inflorescențe 𝑚2 ;

Nr. b/inf. = număr boabe/inflorescentă;

MMB= masa a 1000 boabe ( g )

Exemple :

468 𝑠𝑝𝑖𝑐𝑒/𝑚2 𝑥 28 𝑏𝑜𝑎𝑏𝑒/𝑠𝑝𝑖𝑐 𝑥 42


P= = 5503 kg/ha
100

572 𝑠𝑝𝑖𝑐𝑒/𝑚2 𝑥 33 𝑏𝑜𝑎𝑏𝑒/𝑠𝑝𝑖𝑐 𝑥 39


P= =7361 kg/ha
100

521 𝑠𝑝𝑖𝑐𝑒/𝑚2 𝑥 25 𝑏𝑜𝑎𝑏𝑒/𝑠𝑝𝑖𝑐 𝑥32


P= =4168 kg/ha
100
(100−𝑈efectivă)
Evaluarea obiectivă : PSTAS= Pefectivă x (100−𝑈
STAS )

Unde: PSTAS = producția raportată la umiditatea de referință;

Pefectivă= producția raportată la umiditatea boabelor din momentul determinării;


𝑈efectivă= umiditatea boabelor din momentul determinării ( % );

𝑈STAS= umiditatea boabelor de referință ( % ).


Exemple :

PSTAS= 5400 x(100− 18.3)


(100−13)
=5071 kg/ha

PSTAS= 4780 x(100− 19.6)


(100−15)
= 4521.3 kg/ha

(100−17.3)
PSTAS= 6210 x(100−16.2) =6128.4 kg/ha

S-ar putea să vă placă și