Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson
Ingrijirea Bolnavului Cu Boala Parkinson
PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale
Profesor indrumator:
- 2010 -
Tema:
Parkinson
2
MOTTO:“ Organismul uman este un sistem
cibernetic.”-(Norbet Wiener)
3
CUPRINSUL LUCRARII
CAPITOLUL I
ISTORIC SI DEFINITIE
CAPITOLUL II
1.2.1- ETIOPATOGENIE
CAPITOLUL III
SIMPTOMATOLOGIE
CAPITOLUL IV
TRATAMENT
CAPITOLUL V
4
FIŞE TEHNICE
1.5.1- CAZURI
CAPITOLUL VI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
5
CAPITOLUL I
ISTORIC
JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de “Paralizie agitata”
boala ce-i poartă numele si care este mai frecventă la bărbati, după vârsta de 40-50 de ani, având
o evolutie lentă, progresivă.
Definitie:
Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor pacienţi de cei din
jur, în special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dramă socială a existenţei acestor
bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă, atât de familie cât şi de prieteni.
INCIDENTA
Boala Parkinson debutează dupa varsta de 40 ani şi are o incidentă maximă in jurul vârstei de
60 de ani.
6
După multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri între bolile care
produc invaliditate permanentă.
CAPITOLUL II
Etiopatogenie
-traumatism cranian;
Tumorile cerebrale;
Anatomia patologică
Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante şi caracteristice. Degenerescenţa este
vizibilă adesea macroscopic.
Examenul histologic arată dispariţia unui mare număr de neuroni pigmentaţi cu atrofia
neuronilor rămaşi. Pigmentul melanic eliberat se găseşte răspândit în ţesutul învecinat, fie
extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.
7
TABLOU CLINIC
8
4. Sindroame parkinsoniene traumatice
3. Măduva spinarii
Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si
extern:
1. Tactili;
2. Termici;
3. Dureroşi;
4. Vizuali;
Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere ale sensibilităţii
(tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în ultima instanta la scoarţa
cerebrală. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi elaborează comenzi pe care le transmite
organelor efectoare (muşchi,organe interne,glande etc.)
10
sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinzând encefalul si
măduva spinării;
Structura neuronului
Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format din: corpul celular
si prelungirile sale. Acestea sunt:
11
Axonul, prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos pleacă de la celula;
- Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile,
numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină.
- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni, legătura care se
numeste sinapsă.
- Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos.
1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie către centru (calea senzitivă);
2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea motoare).
Corpii neuronali formează substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora
substanta albă.
trunchiul cerebral;
cerebelul.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, învelite în cele
trei foite meningiene.
- frontal;
- parietal;
- temporal;
- occipital;
12
Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează întreaga activitate
a organismului.
Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele condiţionate sunt
dobândite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiţii ale mediului
extern.
13
Metode de investigare
-Notiuni de semiologie
tulburări de mers;
tulburări de sfinctere
de limbaj
şi psihice: afectivitate;
atentie;
rationament.
*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei într-o anumită ordine:
14
Examenul mobilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor prin studiul
mişcărilor spontane si al forţei musculare segmentare. Se realizează prin colaborare cu
pacientul si i se cere să execute mişcări de flexie; extensie; abductie; rotatie, observâdu-se
daca acesta le execută cu usurinta sau nu.
-de postura;
-patologice
-osteotendinoase.
-disfazia (bâlbâiala);
CAPITOLUL III
Simptomatologie
Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar când nivelul de dopamina din creier scade
cu circa 20%.
Primele semne sunt adesea puţin evocatoare:
dureri nesistematizate
16
oboseală rapidă
reducerea activităţii
Parkinsonianul este un bolnav puţin mobil, a cărui expresie gestuală este remarcabil redusă.
La nivelul extremităţii cefalice, raritatea clipitului fixitatea privirii şi sărăcia mimicii conferă
faciesului un aspect de mască rigidă, inexpresivă, impasibilă, pe care nu se reflectă emoţiile.
În această boală există o tulburare importantă a iniţiativei motorii, bolnavul pare că îşi
economiseşte mişcările care sunt rare, lente, uneori doar schiţate. Timpul necesar îmbrăcării,
alimentaţiei durează foarte mult.
17
Tremurătura parkinsoniană este o tremuratură de repaus care dispare in timpul mişcărilor
voluntare şi în somn.
Rigiditatea musculara – este un alt semn caracteristic acestei afecţiuni, este datorată unei
hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi pusă în evidenţă în timpul mişcărilor
pasive (flexia sau extensia antebratului pe brat), avem impresia ca îndoim –dezdoim un baston de
ceara sau plumb.
Alteori miscarile de flexie – extensie se fac sacadat, dând impresia că mişcăm o roată
dinţata, semnul “roţii dinţate”.
Vorbirea devine monotonă, lentă, dizartritică, din ce în ce mai greu de inteles, astfel încât în
stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut.
Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei atitudini generale în
flexie. Această tendinţă la flexie apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este înţepenit, fixat în
această atitudine anormală pe care o păstrează în toate activităţile, mai ales în mers care se face
fără supleţe, cu paşi mici, ce uneori se accelerează până la fugă şi nu se poate opri decât atunci
când se loveşte de o rezistenţă.
18
Tremurătura, fără a fi constantă, se observă într-o bună parte din cazuri. Este o
tremurătură de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare musculară, dispărând în timpul
mişcărilor voluntare şi adeseori la menţinerea unei atitudini. Este exagerată de emoţii, oboseală
şi dispare în somn.
Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt lente, mersul devine din
ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara balansul membrelor superioare.
Forme clinice
Evolutie
Boala are o evolutie lent – progesivă care se poate desfăşura pe durata a 10-20 de ani si
chiar peste.
Prognostic
Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din păcate însă, tulburarile
extrapiramidale descrise progresează, astfel încât dupa trecera anilor, bolnavul nu mai poate
depune nici un fel de activitate devenind un invalid permanent.
În aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale pielii (ecarele de
decubit).
19
CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL
Tratamentul medicamentos:
s-a bazat pâna în ultimii ani pe antiparkinsonienele de sinteză, care au înlocuit aproape
total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina, scopolamina).
Tratamentul chirurgical :
constă în producerea printr-o intervenţie stereotoxică a unei leziuni, fie în partea internă a
palidului, fie în nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul constă în suprimarea
tremurăturii şi diminuarea rigidităţii, hipokinezia, nefiind influenţată uneori chiar
agravată.
20
Interventia neuro-chirurgicală asupra talamusului duce la ameliorarea rigiditatii si/sau a
tremuraturii în special când acestea sunt unilateral (hemiparkinson). Dieta echilibrată este foarte
importantă în cadrul tratamentului. În perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie să
primească aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.
Tratamentul fizic :
are o importantă considerabilă. Se va căuta ca bolnavii să-şi conserve cît mai mult timp
posibil, toate activităţile profesionale şi extraprofesionale, şi pentru aceasta o
psihoterapie de susţinere este adesea utilă.
Aplicate chiar într-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate
remarcabile, permiţând bolnavului o anumită autonomie.
21
CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor
CAZ I
Prenume - I
Nationalitate - romana
Situatie familială şi socială: pacientul este căsatorit, a lucrat ca inginer mecanic la o mare
uzină, este pensionar, locuieste cu soţia, fostă profesoară, pensionară.
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumează, nu consuma alcool, duce o
viata echilibrata si in bună armonie.
Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20 ani, dispensarizat
la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate, unde lunar vine pentru a primi
tratamentul medicamentos si i se face evaluarea stării de sănătate. Face tratament
continuu, conform prescriptiei, dar simptomele se agravează progresiv: rigiditatea se
accentuează tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul), pacientul este
imobil, nu se poate hrăni, spăla, nu se poate întoarce în pat, întepeneste în ortostatism, nu
se poate odihni, manifestă comunicare deficitară (verbal si in scris), incapacitate totală de
autoîngrijire si accentuarea stării depresive.
Simptome obiective:
TA = 150/90mmHg;
puls=80-90p/min;
temp.=36,5°C
resp.= 15-25r/min;
T= 170 cm ;
G=74 kg
23
Explorări paraclinice:
24
NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor
14 nevoi fundamentale
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esentială fiintei umane pentru a-şi asigura
starea de bine, în apararea fizică si mentală.
25
Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Manifestări de dependenţă:
Manifestări de dependenţă:
Manifestări de dependenţă:
Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/ Deformări ale nasului/
Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul
26
2. Nevoia de a te alimenta si hidrata
Manifestări de dependenţă:
Anorexie alimentară/ Disfagie/ Conditia cavitătii bucale (ulceraţii, glosite , carii, gingivite,
etc.). /
Manifestari de dependenta:
3. Nevoia de a elimina
Probleme de dependenţă :
27
4. Alte manifestări: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/ Hipostenuria/
Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenţia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria
paradoxala/ Polakiuria/
Enurezis
Incontinenţă urinară şi materii fecale
- Diareea
Manifestări de dependenţă:
- Constipaţia
Manifestări de dependenţă :
- Vărsăturile
- Menstra
28
Generalizată
Localizată
- Expectoratia
Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate
Probleme de dependenţă :
Imobilitate
Manifestări de dependenţă :
Absenţa sau diminuarea miscărilor/ Atonie, musculară, atrofie, hipertrofie musculara/ Escare
de decubit/ Contractura musculara/ Râs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea
interesului pentru miscare.
Hiperactivitate :
Manifestari de dependenţă :
Vorbire caracteristică/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/ Miscări
caracteristice.
Necoordonarea miscarilor
Tulburări prin lipsa sau diminuarea miscărilor normale (ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari
de mers, etc.)
29
Postura inadecvată
Manifestari de dependenta :
Oboseala musculara/ deformări ale coloanei vertebrale/ deformări ale soldului/ poziţii
inadecvate date de boală/ dificultate în schimbarea poziţiei/ torticolis/ bătături
Circulaţie inadecvată
Insomnia
- Insomnie predormiţională ;
- Insomnie postdormiţională ;
Manifestări de dependenţă :
Hipersomnia
- somnolenţă ;
- letargie ;
- narcolopsie ;
30
- oboseală ;
Disconfort
Manifestari de dependenţă :
-diaforeza ;
- dureri musculare ;
Manifestări:
Probleme de dependenţă :
Carenţă de igienă la nivelul:
31
- părului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucală/ piele/ deprinderi igienice
Alterarea mucoaselor
Probleme de dependenţă :
Hipertermia
Manifestari de dependenţă :
Hipotermia
Manifestari de dependenta :
32
Probleme de dependenta:
11.Nevoia de a comunica
Probleme de dependenta:
Manifestari de dependenţă :
33
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
practica religia
Manifestări de dependenţă:
- Sentiment de vinovăţie/Depresie;
-Frustrare;
Manifestări de dependenţă:
Probleme de dependenta:
Devalorizarea
34
Manifestări de dependenţă :
Neputinţa
Manifestari de dependenta :
Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
Dificultate de a-si asuma roluri sociale
13.Nevoia de a te recrea
Probleme de dependenta:
Manifestari de dependenţă :
o Inactivitate
o Plictiseala
35
o Tristete
Probleme de dependenţă:
- Ignoranţa
- Dificultate de a invaţa
- Cunoştiinţe insuficiente
36
5 Nevoia de a dormi si a se Insomnie In decubit dorsal capul
odihni ramane ridicat de pe
perna/”perna psihica”
37
13 Nevoia de a se recreea Dificultate de a se angaja Vorbire
intr o activitate recreativa monotona;dizartrie
Plan de ingrijire
Intervenţiile asistentei
Planifică :
program zilnic de exerciţii fizice, care cresc forţa musculară, atenuează rigitatea
musculară şi menţin funcţionalitatea articulaţiilor
mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergonomică
38
exerciţii de extensie şi flexie a membrelor; de rotaţie a trunchiului, asociate cu
mişcarea braţelor (exerciţii active şi pasive)
exerciţii de relaxare generală, asociate cu exerciţii de respiraţie
exerciţii posturale.
39
discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o
viaţă normală şi sprijin psihologic.
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia medicului)
Administrez
medicamente
sedative anxiolitice la
indicatia medicului si
respect concentratia
si doza recomandata
Evaluare la sfârsit:
CAZ II
41
Date de identificare: Nume: C
Prenume: V
Vârsta: 73 ani
Sex: masculin
Naţionalitate: română
Domiciliu: Focsani
Situaţie familială si socială: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la casă, toate utilităţile,
sunt ajutaţi de cele doua fiice.
42
Istoricul bolii: suferă de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face tratament permanent
cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante şi tranchilizante. În ultimii ani a neglijat
miscarea, exercitiile de postură, activităţile recreative, motiv pentru care boala a evoluat.
Pacientul este aproape “blocat”, prezinta depresie, anorexie, scădere în greutate, dificultăţi
majore de autoîngrijire.
Simptome subiective: pacient cu privire fixă, faţă rigidă, imobilă, încremenită, vorbire
lentă, monotonă, nearticulată, mers dificil, spastic, cu paşi mici, târâiti, fara acompaniamentul
membrelor superioare, trunchiul si capul cu uşoară aplecare înainte (fuge dupa centrul de
greutate), tremurătura intensă la nivelul membrelor superioare şi inferioare, depresie, idei
pesimiste.
Simptome obiective:
- puls= 68p/min;
- temp= 36,2 ° C;
- resp.= 18r/min;
Explorări paraclinice:
- Hb = 11 gr % (VN = 13 – 15 gr %)
43
- Uree = 40 mg% (VN = 20 -40 mg)
44
Alimentatie Pacientul sa fie Ajut pacientul sa se Obiectiv realizat
ineficienta prin deficit alimentat si echilibrat hraneasca sau in
datorita imposibilitatii hidro-electrolitic imposibilitate il
alimentelor pe cale hranesc cu alimente
bucala usor digerabile cu un
grad crescut de
vitamine-ajut sa-si
faca baia zilnica si ii
ofer materiile
necesare, lenjerie de
pat si corp curate
-il stimulez sa
manifeste interes
pentru aspectul fizic
sis a-si schimbe
atitudinea fata de
ingrijirile igienice
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia medicului)
45
Comunicare Pacietul trebuie sa fie Asigur un mediu Obiectiv realizat
ineficienta datorita linistit sa colaboreze linistit placut ii explic
Pacientul comunica si
anxietatii pacientului ca trebuie
colaboreaza cu echipa
sa colaboreze sis a
medical si cu cei din
comunice cu cadrele
jur
medicale si cu cei din
jurul sau
Administrez
medicamente
sedative anxiolitice
VIREGYT 3 cp/zi;
NAKOM 3 cp/zi;
ROMPARKIN 3
cp/zi;DIAZEPAM 10
mg -1 cp./zi
la indicatia medicului
si respect
concentratia si doza
recomandata
Evaluare la sfârşit:
46
-pacientul se deplaseaza singur nesustinut
CAZ III
Prenume : V
Varsta: 61 ani
Sex: masculin
Nationalitate: română
Domiciliu : Focsani
Conditii de viaţa: bune, nu fumează, nu consumă alcool. Are un regim de viata echilibrat.
Istoricul bolii:
În urmă cu doi ani, constată instalarea unei oboseli musculare, nejustificative, încetinirea
miscărilor si tulburări de coordonare a mişcărilor, o inţepenire a membrelor care devin mai puţin
îndemânatice.
48
Se prezintă la neurolog, care îl trimite în clinică pentru investigaţii şi conduită terapeutică. În
ianuarie 2007 se internează în clinica de neurologie din Focşani, unde in urma investigaţiilor este
diagnosticat cu boala Parkinson si se stabileşte un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de
250 mg x 3 /zi si ROMPARKIN 3 cp/zi.
Simptome subiective:
- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire lenta, miscari lente,
greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare, tremuratura de repaus, evidenta la
nivelul extremitatilor membrelor, paliditate, astenie marcata.
- puls= 72p/min;
- temp= 36,5°C;
- resp= 20r/min;
- T= 180 cm;
- G= 86 kg.
Explorări paraclinice:
HT= 28 mg %
49
VSH= 16 mm/h (VN= 2- 10 mm/h)
50
corectarea posturii,
tinutei.
-efectuarea toaletei:
covor antiderapant,
baie si in cada, statul
pe scaun la dus, la
chiuveta, inaltarea
scaunului de la
toaleta.
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
51
indicatia medicului)
Administrez
medicamente
sedative Diazepam
1tb. anxiolitice la
indicatia medicului si
respect concentratia
si doza recomandata
52
protejat insotirea pacientului
-la examinarile
medicale
Evaluare
-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu prezinta sursa de
infectie nosocomiala
53
Cazul I
H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-o stare avansată
de decompensare parkinsoniană, aproape blocat, rigid, faţa incremenită, cu alterarea gravă a
miscării si posturii, cu tremuratura accentuate, adevarate crize de “zgaltaire”, deshidratat cu piele
unsuroasă, hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine şi o
accentuată stare depresivă.
Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat multă rabdare si timp, dar in final
fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic, tratamentul s-a reconsiderat.
Atât pacientul cât şi familia au primit cunoştinte noi privind îngrijirile acordate bolnavului suferind
de Parkinson.
Cazul II
C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata a mobilitatii, posturii, vorbirii,
nutriţiei si psihicului, pierderea respectului de sine, devalorizarea si scăderea interesului pentru
păstrarea sanatatii.
L-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent si am insistat în ameliorarea
starii afective. L-am încurajat, am reliefat aptitudinile si realizarile pacientului inainte de
imbolnavire, am constientizat pacientul asupra responsabilităţii privind sănătatea.
Cazul III
D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestivă, s-a internat pentru fenomene parkinsoniene
accentuate sub tratament, în vederea reconsiderarii tratamentului.
54
Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadată, pacientul prezinta o stare afectată,
reprezentată prin iritabilitate, nemultumire, discomfort.
L-am ajutat în satisfacerea nevoilor de care era dependent, l-am încurajat si i-am
furnizat cunostinte importante legate de tratamentul recuperator.
Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme si reactivitate fizica si psihica
diferite.
CAPITOLUL VI
ANEXE
55
EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei
substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Locuri de elecţie - regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trochanter; faţa supero-
externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.
Materiale necesare:
- Tăviţă renală
- Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
- Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de
administrat
- 2 – 3 ace de unică folosinţă
- fiole cu solutia medicamentoasa
Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul cuprins intre 7-10
pana la 10-10 cu bizon lung
Tehnica:
56
se retrage brusc acul cu seringa şi se maseaza locul injectat cu un tampon de vata cu alcool pentru a
activa circulatia favorizand rezortia
după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-10 minute.
Incidente şi accidente:
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale chirurgicala, supuraţia
septică
embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge a unei substante uleioase sau în suspensie
DE ŞTIUT !!!
poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea seringii de la ac, după
introducerea acului în masa musculară
infiltraţia dureroasă a muşchilor se previne prin alterarea locurilor injecţiilor.
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
57
− venele antebratului
− venele epicraniene
Materiale necesare:
Tehnica :
Incidente şi accidente:
58
injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, durere
flebagita produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
hematom prin străpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul
ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii:
injectarea lentă
se întrerupe injecţia
se anunţă medicul
DE ŞTIUT!!!
DE EVITAT!!!
încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului, pentru ca aceasta, prin volumul său,
deplasează traiectul obişnuit al venei
59
Metode de recoltare:
GLICEMIE
Metoda de recoltare:
BILURUBINA
VN:
BILT-0,7-1mg%
BILD-0-0,25mg%
CREATININA
VN-0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE
TIMP QUITICK
60
Metoda de recoltare - sânge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na
VN 12-16 sec.
TIMP HOWEL
VN 60 –120 minute
tabletele,
61
pulberile divizate în casete amilacee, se înmoaie înainte caseta în apă şi se aşează pe limbă pentu
a fi înghiţită.
62
Tomograf
63
BIBLIOGRAFIE
Bucuresti 1992
Bucuresti 1997
Bucuresti 1998
1991
nevoilor fundamentale
64
Anghelescu A. Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996
65