3. Seminar 3-Formele comunicarii.

Comunicarea didactică

Comentați din perspectiva educațională următoarea idee: ”Cine spune, ce, cui, cum şi cu
ce efect”? (Laswell).

Din perspectiva educationala putem observa cum in ideea propusa se reflecta in totalitate
procesul instructiv-educativ. Putam lua ca examplu o secventa dintr-o ora de curs.

Cine spune ? Profesorul / invataorul / educatorul.

Ce spune ? In functie de activitatea desfsurata putem distinge: Lectia noua / informatii /

instructiuni.

Cui (spune) ? Elevilor / parintilor .

Cum spune? Ce canal se folosește ? Si aici putem distinge: limba romana / prin intermediul
fotografiilor / cantecelor / Internetului etc.

Cu ce efect ? De a comunica / de a informa / de a instrui etc.

Exemplificați urmatoarea idee: ,,este imposibil ca un bun pedagog să nu se regăsească în

elevii săi, respectiv să nu-şi regăsească elevii în sine. ”

Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa didactica, ci si la

capacitatile empatice si sociale. Astfel, a avea competente de specialitate – in functie de
domeniul predat si pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar un profesor
apreciat de catre elevii sai.

In primul rand, calitatile unui bun profesor implica a avea anumite abilitati sociale de a
patrunde in viata interioara a grupului de elevi, abilitati empatice, de a intelege copiii si a putea
privi lumea prin ochii lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este un model
pentru elevii sai (sau ar trebui sa fie).

Pentru a fi un model, profesorul trebuie sa se regaseasca in elevii sai, sa isi regaseasca

trairi in experientele acestora. Trebuie, de ce nu, sa isi permita siesi sa retraiasca perioada
copilariei vazuta prin ochii elevilor sai.

Printre calitatile unui bun profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor
are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei, dar el trebuie si sa iubeasca si
sa inteleaga copiii. Atitudinea profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in clasa,
iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si intelegere, procesul didactic va fi mult
simplificat.
 Empatia este si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun profesor:
acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie cum functioneaza mintea lor si in primul
rand sa poata sa ii inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea sa patrunzi in
lumea interioara a copilului sau a tanarului si a putea sa privesti lucrurile (si) din perspectiva sa.
Inseamna si a putea sa iti cunosti cat se poate de bine fiecare elev si sa preconizezi care dintre ei
va manifesta anumite dificultati in anumite situatii.

Analizaţi propriul comportament de comunicare didactică (valente, limite); identificaţi

posibilităţi de optimizare a acesteia.

Pentru mine, limbajul educational constituie un mijloc de realizare a unei interventii

educative. Chiar si atunci cand comunicarea pare unidirectionala, de la mine la elev - de pilda -ea
nu este univoca intrucat, simultan cu fluxul informational principal cream un flux adiacent,
important prin functionalitate si consecinte, cel al feed-back-urilor care regleaza comunicarea.

Pornind de la definitii diverse asupra comunicarii didactice, consider actul comunicarii ca

o unitate a informatiei cu dimensiunea relationala, aceasta din urma fiind purtatoare de
semnificatii, contextualizand informatia; de pilda, folosesc o informatie verbala imperativa
(vino!, citeste!, spune ! etc:), in functie de situatie: porunca, provocare, indemn, sugestie, ordin,
sfat, rugaminte, renuntare etc. ; Personal, observ ca mesajele verbale pierd tot mai mult teren in
fata cercetarii diversitatii codurilor utilizate (cuvant, sunet, gest, imagine, cinetica, proximitate
etc.) si a acceptarii multicanalitatii comunicarii (vizual, auditiv, tactil, olfactiv etc.);
comunicarea, ca forma de interactiune, presupune castigarea si activarea competentei
comunicative, care este deopotriva aptitudinala si dobandita.

Consider ca trebuie sa tin intodeauna cont de posibilitatile aprehensive ale elevilor si sa

pregatesc acel cadru discursiv de insertie sau de nastere a noilor semnificatii. Invatatorul trebuie
sa fie capabil sa inteleaga dialectul copilului, mai degraba decat sa incerce in mod deliberat sa-1
schimbe... Trebuie sa distingem intre principiile si operatiile pe care le transmitem si le
dezvoltam la copii si contextele pe care profesorii le creeaza pentru a putea face acest lucru
posibil.

Folosesc des in discursul didactic demonstratia ca pe un demers logic, bazat pe inferente

deductive sau inductive, in centrul caruia stau valorile de adevar, necesar si evidenta, mai ales
atunci cand secventele discursive contin elemente certe, iar continutul invatamantului ingaduie o
astfel de detaliere explicativa.

Incerc sa lergesc diaogul si prin intermediul canalelor nonverbale. Suntem obligati in

activitatea didactica sa recurgem si la sistemul concret, perceptual sau imagistic, date fiind
accesibilitatea si operativitatea decodificarii acestor mijloace si surse de comunicare. Audio-
vizualul are aceste posibilitati. Mesajul vizual imbraca atat un aspect semantic , astfel ca utilizez
in comunicare materiale realizate in power point, prezentate cu videoproiectorul, insotite de
muzica. Ceea ce noi numim „real" este mai intotdeauna ceea ce vedem si mai apoi ceea ce auzim
sau atingem. Limbajul verbal face sa fie prezente obiecte si fenomene indepartate sau fata de
care noi nu avem nici o experienta. Dar, cateodata, acest instrument se dovedeste a fi fragil si
sarac in compensatii. Vizualul vine sa-1 ajute, sa-1 definitiveze, sa-1 suplimenteze.

Analizați fiecare model al comunicării descris în suportul de curs. Descrieți componentele

și stabiliți relatiile dintre acestea.

Procesul de comunicare Berlo este o aplicație simplă pentru comunicarea persoană la

persoană, care include sursa de comunicare, codificatorul, mesajul, canalul, decodorul și
receptorul de comunicare. În plus, David Berlo a prezentat câțiva factori care influențează
procesul de comunicare între două persoane. Factorii includ abilități de comunicare, nivelul de
conștientizare, sistemul social, sistemul cultural și atitudinea. Procesul de comunicare al lui
Berlo începe de la sursă, care este partea care produce mesajul folosind abilitățile sale de
comunicare, atitudinea, cunoștințele, sistemul social și cultura. După ce mesajul este dezvoltat,
care sunt elemente dintr-un set de simboluri, începe pasul expeditorului. Procesul de codificare
este locul în care abilitățile motorii au loc prin vorbire, scriere, atingere etc. Mesajul trece prin
canalul care poartă mesajul. Apoi începe pasul receptorului. Procesul de decodare este locul în
care abilitățile senzoriale au loc prin auz, vedere, simțire a atingerii etc. În cele din urmă,
procesul de comunicare se termină la destinație, care este partea care interpretează mesajul
folosind abilitățile sale de comunicare, atitudinea, cunoștințele, sistemul social, și cultură.

Comentați din perspectiva educațională următoarea idee: ”Cine spune, ce, cui, cum
şi cu ce efect”? (Laswell).

Exemplificați urmatoarea idee: ,,este imposibil ca un bun pedagog să nu se

regăsească în elevii săi, respectiv să nu-şi regăsească elevii în sine. ”

Analizaţi propriul comportament de comunicare didactică (valente, limite);

identificaţi posibilităţi de optimizare a acesteia.

Analizați fiecare model al comunicării descris în suportul de curs. Descrieți

componentele și stabiliți relatiile dintre acestea.

Citiți paragraful de mai jos și prezentați din perspectiva experienței dv. modul în
care performanţa profesorului în comunicarea didacticăeste influenţată semnificativ de
doi dintre factorii precizați:
 …..performanţa profesorului în comunicarea didactică este influenţată semnificativ
de următorii factori: cunoaşterea elevilor; alegerea unui context favorabil desfăşurării
lecţiilor; planificarea lecţiilor (conţinuturi, obiective operaţionale care trebuie să fie
specifice, măsurabile şi tangibile într-un interval de timp, strategii, evaluare);
manifestarea unei atitudini corespunzătoare comunicării directe; receptarea activă a
răspunsurilor elevilor; adaptarea permanentă la situaţiile de comunicare.

Comentați din perspectivă psihopedagogică :,,nu tot ce intenţionăm reuşim să spunem, nu

tot ce spunem se aude, nu tot ce se aude se şi înţelege, se înţelege şi ce nu spunem, iar ceea
ce se înţelege nu depinde numai de noi ce devine.” (Şoitu, 2001).