Probele piagetiene

Cuprins
9.1. Introducere ................................................................................................................
9.2. Competenţe .................................................................................................................
9.3. Caracteristicile stadiilor preoperațional și al operațiilor concrete ...........................
9.4. Probe piagetiene .........................................................................................................

9.1. Introducere
Teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget prezintă 4 stadii de dezvoltare,
specifice copilului cu vârsta între 0 și 14-15 ani. Primul stadiu, cel senzorio-motor,
este preverbal, presimbolic și permite copilului ca prin acțiuni succesive, să ajungă
la formarea primelor reprezentări mintale. Al doilea stadiu - cel preoperațional,
specific copiilor cu vârsta între 2 și 6-7 ani, se axează pe gândire simbolică și
formarea reprezentărilor mintale, achizițiile principale ținând de înțelegerea
reversibilității și a constanțelor. La această vârstă copilul operează cu un singur
criteriu fiindu-i dificil să integreze mai multe. Al treilea stadiu, al operațiilor
concrete (7 – 12 ani) are în centru gândirea logică și capacitatea de a realiza
operații concrete (reversibilitate, invarianți, manipularea mai multor criterii
simultan). În stadiul gândirii formale, după 12-13 ani, copilul utilizează gândirea
reflexivă, lansează ipoteze, face inferențe propoziționale, operează cu concepte.
Pentru a demonstra stadialitatea dezvoltării gândirii, Piaget a propus o serie de
probe menite să verifice achizițiile copilului și să demostreze diferențele dintre
stadii. În această unitate de învățare vor fi prezentate exemple de probe piagetiene,
cu avantajele și limitele lor.

9.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unități, studenții vor fi capabili:
 Să descrie stadiile de dezvoltare cognitivă la copil
 Să exemplifice probe piagetiene
 Să selecteze corespunzător tipul de sarcină în funcție de vârsta copilului
 Să aplice probele piagetiene studiate.
 9.3. Caracteristicile stadiilor preoperațional și al operațiilor concrete

Stadiul preoperațional are o desfășurare foarte dinamică, deoarece, pe parcursul a 4-5 ani
copilul trece de la gândirea animistă, la cea logică, de la gândirea secvențială, într-o singură
direcție, la cea reversibilă, de la lipsa de integrare a aspectelor constante, la formarea constantelor,
de la perspectiva egocentrică la cea de colaborare și schimb. Pentru a înțelege acest progres este
important să înțelegem și câteva din caracteristicile stadiului preoperațional, caracteristici ce se
modifică la finalul acestui stadiu. Astfel, gândirea animistă presupune însufleţirea oricărei realităţi,
inclusiv a celei obiectuale. Gradele de animism diferă în funcţie de vârsta copilului. La 3 ani totul
e însufleţit, chiar antropomorfizat. După 3 ½ ani animismul se localizează la nivelul jocului şi
jucăriilor, iar după 5 ani îl regăsim doar în situaţii legate de mişcare. Copilul nu se poate transpune
în punctul de vedere al celorlalţi. Egocentrismul se manifesta la nivelul conduitei generale, în joc,
limbaj, în relaţiile cu anturajul.
La preșcolari nu s-a dezvoltat conceptul de conservare, prin care se înțelege că natura de baza a
obiectelor ramâne nealterată, când se modificî infîtisarea lor superficialî, iar acest lucru este valabil
pentru mai multe caracteristici ale obiectelor: lungimea, numarul, masa, greutatea, aria si volumul.
Caracteristica de baza a gandirii prescolarilor este ireversibilitatea. Reversibilitatea se refera la
abilitatea de a reface in directie inversa mintal un drum parcurs. De exemplu, e posibil ca un copil
din stadiul preoperațional sa considere ca o un biscuite rupt în două bucăți reprezintă o cantitate
mai mare decat un alt biscuite identic cu primul, dar intr-o singură bucată. Preșcolarii se pot
concentra asupra unui singur aspect al unei probleme. De exemplu două șiruri de 5 monezi, care
diferă între ele prin spațiul lăsat între cele 5 piese, sunt considerate ca având un număr diferit de
componente, șirul mai lung având mai multe monezi, pentru că preșcolarul se uită doar la lungimea
șirului, nu și la numărul de elemente componente. Această achiziție apare doar spre sfârșitul
stadiului preoperațional (la 6-7 ani).
După trecere în stadiul operațiilor concrete, gândirea copiilor functioneaza independent
de actiunile fizice asupra obiectelor, dar este încă tributar experiențelor concrete.
Copiiii achiziționează reversibilitatea, constanța și capacitatea de a clasifica după mai
multe criterii (culoare, dimensiune, formă), disting noțiunea de incluziune parte – întreg, realizează
operații de seriere, pentru care obiectele sunt comparate doua cate doua. Când se face integrarea
rezultatelor obținute din mai multe comparații, vorbim de operația de tranzitivitate, care presupune
o grupare si o comparare mentala simultana a obiectelor.

Exemplu
Reversibilitatea: o mașină de culoare roșie este acoperită sub ochii copiilor cu un
filtru care îi închide culoare și o face neagră. Copiii din stadiul preoperațional vor
răspunde la întrebarea ”Ce culoare are mașina pe care ți-am aratat-o?” spunând
neagră, în timp ce copiii din stadiul operațiilor concrete vor spune roșie.
Incluziunea: copiilor li se prezintă 10 mărgele din lemn, 7 negre și 3 roșii. La
întrebarea daca ”Sunt mai multe margele negre sau mai multe margele de lemn?”,
copiii preoperationali raspund de obicei ca sunt mai multe margele negre, ceea ce
reflecta inabilitatea lor de a se gandi simultan la clasa in intregime (margele de
lemn) si la o subclasa (margele negre), iar cei din stadiul operational concret pot
sa sesizeze relatia dintre parte si intreg și oferă răspunsul corect.
Tranzitivitatea: Dan este mai înalt decât Mihai, iar Mihai e mai înalt decît Alex.
Cum este Dan față de Alex? este o întrebare la care răspund doar copiii din stadiul
operațiilor concrete.

Să ne reamintim…
În stadiul operațiilor concrete:
Conservarea: copiii realizeaza ca modificarea unui aspect al unui obiect nu trebuie
neaparat sa modifice alte aspecte. Anterior vârstei de 9 ani majoritatea copiilor
inteleg conservarea in ceea ce priveste materia (rearanjarea unor obiecte nu
schimba numarul lor), lungimea (desfacerea unui cerc sub forma unui fir nu-i
schimba lungimea) si aria (suprafata unei hartii taiate in jumatate este aceeasi ca a
hartiei intregi). La 9 ani, copiii incep, de asemenea, sa inteleaga conservarea
greutatii (o bucata sfaramata de pamant are aceeasi greutate ca a bucatii rotunde).

Clasificarea: treptat fac diferențe între parte și întreg, clasifică obiecte după 2/ 3
criterii simultan, aplică tranzitivitatea pentru a face inferențe logice.

9. 4. Probele piagetiene

Derivate din teoriile privind stadiile de dezvoltare, Piaget a elaborat o serie de probe menite să
evidențieze diferențele în ceea ce privește dezvoltarea copiilor, dar și să identifice și să explice
capacitățile operaționale pe care le deține un copil.
Scopul acestor probe este evaluarea invarianţilor. Sunt probe potrivite preşcolarului sau şcolarului
mic, foarte practice, bine acceptate, informative, ieftine, cu valenţe formative.

Exemple – probe piagetiene

• Conservarea substanţei: 4 – 8 ani
• Conservarea greutăţii: 5 – 9 ani
• Conservarea volumului: 6 – 10 ani
• Traiectoria bilelor prin rotaţie: 4 – 8 ani
• Clasificarea cu schimbarea criteriului: 3 – 8 ani

Conservarea substanței

• Materiale : 2 bile de plastelină, de culori diferite

• Procedeu:

- o bilă se modelează în bastonaş, celalaltă rămâne la forma inițială

- una din bile se împarte în mai multe bile mici

- una din bile se aplatizează

• Testare : Este aceeaşi cantitate de plastelină în ambele bile sau este mai multă sau mai
puțină în una comparativ cu celalată? Răspunsul sb-ului trebuie argumentat

Conservarea numărului

Materiale :

 Două șiruri de monezi (7-12 bucăți)

 Testare : monezile se așează în două șiruri egale, unul sub altul, păstrând distanță egală
între piese. Copilul este întrebat dacă cele două șiruri sunt egale sau sunt mai multe monezi
în primul sau în al doilea șir.

 Item 1 : monezile din șirul 2 se spațiază între ele și se repetă întrebarea

 Item 2 : Așează modele în 2 turnuri și repetă întrebarea. Elimină pe ascuns o monedă și

repetă întrebarea. Răspunsul trebuie argumentat.

Conservarea greutății
 • O balanţă, 2 bile de plastelină

• Explicăm rolul balanţei, demonstrăm echivalenţa greutăţii

• Se procedează ca la conservarea substanţei, doar că se întreabă despre greutate

• Balanţa nu se foloseşte, doar se mimează cu mâinile

Conservarea volumului

Materiale:

• 2 pahare identice (pahare martor A1, A2)

• 1 pahar mai scund şi mai larg (B)

• 1pahar mai înalt şi mai strâmt (C)

• 4 pahare mici, identice D1+D2+D3+D4 =A1

• 3 pahare mici, identice E1+E2+E3 = A1

Testare : Se varsă lichid “la fel de mult” în vasele A1 si A2 (ne asigurăm că ştie că e acelaşi
volum). Cerem Sb-ului să anticipeze nivelul lichidului în vasul B, înainte să-l toarne. După
turnare întrebăm dacă este la fel de mult lichid în ambele vase, sau în unul este mai mult sau
mai puţin decât în celălalt. De fiecare dată se cer argumente pt răspunsul dat de copil (putem ?
şi ce trebuie făcut ca să avem la fel de mult lichid în ambele vase).

• Item 2: se toarnă in vasul C

• Item 3: se toarnă în vasele D

• Item 4: se toarnă în vasele E

Exemplu – conservarea volumului

Traiectoria bilelor prin tunel

Materiale:

• 3 bile: roşie, albastră, galbenă, fixate pe o tijă rigidă

• Ţeavă/ tunel de carton

• Un carton cu bilele desenate

Testare

• Item 1: introduceţi tija în tunel; cereţi sb-ului să numească ordinea bilelor

• Item 2: rotaţie de 1800, care e poziţia bilelor acum

• Item 3: rotaţie de 3600, care e poziția bilelor acum

Clasificare cu schimbarea criteriului

Materiale:

• 2 cercuri roşii şi 2 cercuri albastre (d= 25mm)

• 2 cercuri roşii şi 2 cercuri albastre (d= 50mm)

• 2 pătrate roşii şi 2 pătrate albastre (d= 25mm)

• 2 pătrate roşii şi 2 pătrate albastre (d= 50mm)

Testare:

• Item 1: împarte obiectele în 2 grămezi

• Item 2: împarte obiectele în 2 grămezi, dar alrfel decât înainte

• Item 3: împarte obiectele în 2 grămezi, dar alrfel decât înainte

Testarea se poate complica cu 3 forme, 3 culori, 2 mărimi şi se cer câte 2 şi 3 grămezi.

Să ne reamintim…
Conservarea numărului – 5-6 ani
Conservarea substanței – 8 ani
Clasificare după mai multe criterii – 8 ani
 Tranzitivitate și incluziune – 8-9 ani
Conservarea greutăţii - 9-10 ani
Conservarea volumului - 10-11 ani

Probele piagetine aduc informații utile cu aplicabilitate în psihologia școlară, permițând

educatorului să își adapteze explicațiile și intervenția în funcție de nivelul de dezvoltare cognitiva
a elevului. Cu toate acestea, ele nu sunt considerate a fi metode științifice, rezultatele publicate de
Piaget provenind din studiul unui lot restrâns de copii. De asemenea, în probele propuse nu se face
referire la contribuția altor factori care pot influența performanța copiilor, cum ar fi motivația
acestora, aspecte legate de suportul social și accesul la exerciții și oportunutăți de stimulare.

Aplicaţia 1
Căror abilități cognitive se adresează probele piagetine? Ce procese psihice sunt
neglijate în testarea cu probele piagetiene?

Rezumat
Probele piagetiene sunt instrumente simple, ieftine, eficiente pentru a
identifica dezvoltarea cognitivă pentru preșcolari și școlari mici. Sunt probe bine
acceptate de către copii și accesibile și educatorilor, dar le lipsește standardizarea,
iar interpretarea rezultatelor oferă doar o orientare pentru o categorie de vârstă,
fără să aducă informații detaliate despre relațiile care există între diferiți factori
ce intervin în rezolvarea sarcinilor. Marele beneficiu al teoriei piagetiene și a
instrumentelor generate de aceasta este că atrage atenția asupra importanței
acțiunii directe asupra obiectelor pentru a se produce învățarea, fiind important
nu doar rezultatul final ci și modul de acțiune pentru a ajunge la acel rezultat.