7

PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE

Calculul termic

CAPITOLUL I

1.1. Consideraţii preliminare

Obiectivul calculului termic îl reprezintă identificarea influenţelor parametrilor

termogazodinamici ai gazului de lucru format din aer şi combustibil, asupra
performanţelor motorului Diesel de propulsie pentru autovehicule rutiere şi
caracteristicilor acestuia. Astfel, în calculul termic al motoarelor se urmăreşte
determinarea mărimilor de stare ale fluidului motor în evoluţia sa de-a lungul ciclului
termodinamic de funcţionare. Prin determinarea acestor mărimi se poate contura
diagrama indicată a ciclului de funcţionare, evidienţiindu-se principalele mărimi
caracteristice ale unui motor: parametrii indicaţi şi efectivi, dimensiunile constructive,
puterea motorului, precum şi forţele şi momentele care acţionează asupra pieselor
agregatului de propulsie. Pentru realizarea diagramelor termodinamice se pot utiliza
metode analitice şi metode grafice.
Modelul adoptat în prezenta lucrare este de tip analitic şi se bazează pe
determinarea variaţiilor energiilor interne şi ale entalpiilor fluidului motor pe parcursul
ciclului de funcţionare.
Calculul se desfăşoară utilizând următoarele ipoteze simplificatoare:
 fluidul motor este alcătuit dintr-un amestec de gaze semi-ideale, care respectă
ecuaţia universală de stare a gazelor:
p   m  R  T
 ciclul de funcţionare este format din evoluţii cunoscute din punct de vedere
termodinamic;
 în fiecare ciclu de funcţionare arde complet cantitatea de 1 kg combustibil,
diagrama astfel obţinută este similară cu cea reală, pe baza acestei similitudini
rezultând şi parametrii reali ai motorului;
 arderea combustibilului se desfăşoară izocor şi izobar (la MAC rapide);
 comprimarea şi destinderea reprezintă transformări politropice cu exponenţi
constanţi
Cu ajutorul acestor ipoteze simplificatoare, calculul termic se desfăşoară în
următoarele etape:
- alegerea parametrilor iniţiali de calcul şi a mărimilor caracteristice;
- calculul procesului de admisie;
- calculul procesului de comprimare;
8
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

- calculul procesului de ardere izocoră;

- calculul procesului de ardere izobară;
- calculul procesului de destindere;
- determinarea parametrilor indicaţi, efectivi şi constructivi ai motorului.

1.2. Alegerea parametrilor iniţiali de calcul

1.2.1. Puterea efectivă (disponibilă la arborele cotit al motorului) Pec

Motorul cu ardere internă consumă o parte din lucrul mecanic dezvoltat în
cilindri pentru învingerea rezistenţelor interne, determinate de antrenarea sistemelor
auxiliare, de frecarea mecanică dintre suprafeţele în mişcare relativă şi de frecarea
gazodinamică dintre fluidul motor şi organele de distribuţie, cameră de ardere, piston,
cilindru şi chiulasă. De aceea, puterea efectivă Pec disponibilă la arborele cotit al
motorului este mai mică decât cea dezvoltată prin arderea combustibilului (puterea
indicată Pi).
Pec este impusă prin tema de proiectare

1.2.2. Număr de timpi 

Partea din ciclul motor care se efectuează într-o cursă a pistonului se numeşte
timp, cursa pistonului reprezentând spaţiul parcurs de piston între două puncte moarte.
Un motor care efectuează un ciclu complet în patru curse se numeşte motor în patru
timpi.
 - reprezintă numărul de curse pe care le execută pistonul într-un ciclu complet
de funcţionare

1.2.3. Turaţia n
Numărul de rotaţii efectuate de arborele cotit într-un minut se numeşte viteza de
rotaţie, turaţia arborelui cotit, turaţia motorului sau, pe scurt, turaţie. Se notează cu n şi
se măsoară în rotaţii pe minut.

1.2.4. Numărul de cilindri i

Alegerea numărului de cilindri depinde de puterea efectivă a motorului, astfel:
- motoare de putere mică: i = 1 ÷ 6;
- motoare de putere medie: i = 4 ÷ 8;
- motoare de putere mare: i = 6 ÷ 18.

1.2.5. Compoziţia procentuală a combustibilului

De regulă, combustibilii cei mai utilizaţi în motoarele cu ardere internă sunt de
origine petrolieră. Ei reprezintă amestecuri de hidrocarburi, care conţin şi cantităţi
variabile dar reduse de compuşi cu oxigen, azot şi sulf, precum şi urme de compuşi de
sodiu, potasiu, fier, nichel şi vanadiu.
 9
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

Fiind un motor de propulsie pentru autovehicule de tip MAC în patru timpi,

acesta va funcţiona cu motorină, pentru care compoziţia procentuală este:

- Carbon c = 85,7%;
- Hidrogen h = 13,3%; (1.1)
- Oxigen o = 1%;
- Sulf s = 0%.

1.2.6. Puterea calorifică inferioară a combustibilului Qi

Arderea combustibilului fiind caracterizată prin combinaţii ale diferitelor
substanţe cu oxigenul, este o reacţie exotermică, adică este însoţită de degajare de
căldură. Căldura care se degajă prin arderea a 1kg combustibil se numeşte putere
calorifică.
Puterea calorifică obţinută când vaporii de apă formaţi prin ardere nu se
condensează reprezintă puterea calorifică inferioară Qi.
Pentru un motor MAC acest parametru înregistrează următoarele valori:

Qi = 41850 ÷ 42275 KJ/Kg (1.2)

1.2.7. Presiunea mediului ambiant

Presiunea mediului ambiant este considerată este considerată presiunea
atmosferică la nivelul mării.

p0 = 1 atm = 1,01325  10 5 Pa  1,03323 kgf/cm 2 (1.3)

1.2.8. Temperatura mediului ambiant T0

Temperatura mediului ambiant depinde de anotimp, momentul zilei etc. În
funcţie de aceste date, temperatura T0 se poate adopta în limitele:

T0 = 288 ÷ 323 K (15 ÷ 50)0 C (1.4)

1.2.9. Presiunea de supraalimentare ps

Puterea motorului poate fi sporită în condiţiile păstrării neschimbate a cilindreei
şi turaţiei prin mărirea densităţii fluidului motor reţinut în cilindru, care se realizează cu
ajutorul unei suflante ce comprimă fluidul motor de la presiunea mediului ambiant po la
presiunea de supraalimentare ps.
În funcţie de agregatul de supraalimentare utilizat, supraalimentarea poate fi:

 joasă: ps = (1,2  1,6)  10 5 Pa ;

 medie: ps = (1,3  2,0)  10 5 Pa ; (1.5)
 înaltă: ps = (2,0  4,0)  10 Pa .
5
10
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

1.2.10. Presiunea de evacuare pev

Presiunea de evacuare reprezintă presiunea din colectorul de evacuare a gazelor.
Pentru calcule preliminare, se poate considera, în conformitate cu literatura de
specialitate, că presiunea pev are următoarele valori (1.6):

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, lente:

pev = (1,02  1,06)  10 5 Pa ;
 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, rapide:
pev = (1,05  1,15)  10 5 Pa ;
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: pev = (0,7  0 ,9 )  ps .

1.2.11. Coeficientul de scădere a presiunii de admisie a

Datorită rezistenţelor gazodinamice ale sistemului de admisie presiunea fluidului
proaspăt la intrarea în cilindru pa este mai mică decât presiunea avută iniţial (p0 sau ps).
Raportul dintre cele două presiuni reprezintă coeficientul de scădere a presiunii de
admisie a şi are următoarele valori uzuale (1.7):

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: a = pa/p0 = 0,75 ÷ 0,90;

 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: a = pa/ps = 0,88 ÷ 0,96.

1.2.12. Temperatura gazelor arse reziduale Tr

Temperatura gazelor arse reziduale reprezintă temperatura gazelor arse care nu
sunt evacuate din cilindri pe parcursul procesului de evacuare din diferite cauze:
raportul de comprimare mic, deschiderea insuficientă a supapei de evacuare etc.
Tr depinde de următorii factori: raportul de comprimare, sarcina motorului,
turaţia motorului. Cu cât  este mai mare, cu atât gradul de destindere al gazelor va fi
mai mare, ceea ce conduce la reducerea temperaturii Tr.
Din literatura de specialitate, pentru motoarele cu aprindere prin compresie:

Tr = 600 ÷ 900 K (1.8)

1.2.13. Încălzirea aerului în contact cu motorul T

Aerul proaspăt se încălzeşte în cilindru datorită transferului de căldură de la
pereţii galeriei de admisie, supape sau chiulasă, sau de la gazele arse reziduale.
Preîncălzirea T depinde şi de sarcină, de turaţie şi de condiţiile de răcire ale motorului
şi variază între:

T  5  20  grd (1.9)

1.2.14. Răcirea intermediară a aerului de supraalimentare Trăc

Pentru răcirea aerului de supraalimentare se folosesc răcitoare speciale
(intercoolere). Acestea au rolul de a răci aerul proaspăt comprimat înainte de
introducerea acestuia în cilindru, pentru mărirea densităţii aerului de admisie şi implicit
 11
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

pentru obţinerea unui plus de putere datorat posibilităţii maximizării cantităţii de

combustibil ars. Căderea de temperatură Trăc în cazul unui grad de supraalimentare
moderat, este:

Trăc  20  100  grd (1.10)

1.2.15. Coeficientul de exces de aer 

Pentru asigurarea unei arderi de bună calitate a combustibilului, aceasta se
realizează cu o cantitate de aer în exces. Raportul dintre cantitatea reală de aer L, care
revine la 1 kg de combustibil şi cantitatea de aer teoretic necesară Lt se numeşte
coeficient de exces de aer.

 = L/Lt (1.11)

Conform datelor experimentale, coeficientul de exces de aer  în plină sarcină,

variază în următoarele limite:
 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, rapide:  = 1,3 ÷ 1,7;
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate:  = 1,7 ÷ 2,2.

1.2.16. Coeficientul gazelor arse reziduale r

Coeficientul gazelor arse reziduale reprezintă raportul dintre cantitatea gazelor
de ardere provenite din ciclul anterior (după momentul închiderii supapelor de
evacuare) numite gaze arse reziduale şi cantitatea de aer introdusă în cilindru:
 gar
r  (1.12)
p

gar - cantitatea gazelor rămase în cilindru din ciclul precedent (gaze reziduale);
p - cantitatea încărcăturii intrate în cilindru.
Potrivit datelor experimentale, coeficientul r are valorile:

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: r = 0,03 ÷ 0,06;

 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: r = 0,01 ÷ 0,04.

1.2.17. Coeficienţii de utilizare a căldurii 

Coeficientul de utilizare a căldurii reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură
utilizată pentru producerea de lucru mecanic exterior şi cantitatea de căldură degajată
prin arderea combustibilului:

 = Qu/Qdisp (1.13)

Qu - cantitatea de căldură utilizată pentru producerea de lucru mecanic exterior;

Qdisp - cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului.
12
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

Din literatura de specialitate:

 la volum constant (ardere izocoră):
v = 0,75 ÷ 0,9;
 la presiune constantă (ardere izobară):
p = 0,65 ÷ 0,75.

1.2.18. Coeficientul de rotunjire a diagramei indicate r

Raportul dintre aria diagramei indicate reale Lir şi cea a diagramei indicate
teoretice Lit se numeşte coeficient de rotunjire a diagramei indicate şi ia valori cuprinse
în domeniul:

r = 0,96 ÷ 0,99

r = Lir/Lit (1.14)

Lir - aria diagramei indicate reale;

Lit - aria diagramei indicate teoretice.

1.2.19. Randamentul mecanic m

Acest parametru serveşte drept criteriu de apreciere a gradului de perfecţiune a
proceselor mecanice din motor. Se defineşte ca fiind raportul dintre puterea efectivă şi
puterea indicată, măsurate la acelaşi regim de funcţionare al motorului:

Pe
m  (1.15)
Pi
Pe - putere efectivă;
Pi - putere indicată.

Din literatura de specialitate,

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: m = 0,75 ÷ 0,82;
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: m = 0,80 ÷ 0,90.

1.2.20. Raportul de comprimare 

Raportul de comprimare reprezintă raportul dintre volumul maxim al camerei de
ardere şi volumul minim al camerei de ardere.
V
= a (1.16)
Vc
Va - volumul maxim al camerei de ardere;
Vc - volumul minim al camerei de ardere.

Raportul de comprimare  depinde de tipul motorului, de turaţia acestuia, de

particularităţile constructive sau de felul formării amestecului carburant şi poate lua
următoarele valori:
 13
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, semirapide:  = 14 ÷ 15;

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, rapide:  = 15 ÷ 23;
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate:  = 12 ÷ 16.

1.2.21. Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei d

d este un parametru constructiv foarte important al motorului cu influenţă mare
în cinematica şi dinamica mecanismului motor.
Din literatura de specialitate, pentru motoarele de tracţiune se aleg valori
cuprinse în domeniul:

d = 1/3 ÷ 1/4,2 (1.17)

1.2.22. Raportul cursă / alezaj d

d reprezintă raportul dintre cursa pistonului S şi diametrul cilindrului D. Acest
raport caracterizează construcţia generală a motorului, funcţie de care, motoarele se
clasifică astfel:

d = S/D (1.18)

 motoare cu cursă scurtă: d = 0,9 ÷ 1,2;

 motoare cu cursă medie: d = 1,2 ÷ 1,5;
 motoare cu cursă lungă: d = 1,5 ÷ 1,8;
 motoare cu cursă super lungă: d = 1,8 ÷ 3,8.

1.2.23. Unghiul de avans la injecţie 

Unghiul de avans la injecţie reprezintă unghiul de rotaţie al arborelui cotit în
momentul începerii injecţiei de combustibil determinat în raport cu punctul mort
superior. Acest unghi se adoptă în funcţie de turaţia motorului, arhitectura camerei de
ardere, caracteristicile chimice ale combustibilului sau perfecţiunea sistemului de
injecţie.
Valoarea determinată pe cale experimentală a unghiului de avans la injecţie este:

 = 200 ÷ 350 RAC (1.19)

1.2.24. Unghiul de corecţie a duratei de ardere 

Unghiul de corecţie a duratei de ardere reprezintă unghiul de corecţie al
unghiului corespunzător duratei totale a arderii şi se introduce pentru că unghiul
corespunzător întârzierii la autoaprindere a combustibilului sau unghiul de avans la
injecţie pot varia funcţie de mai mulţi parametri (sarcină, turaţie, temperatură). Valoarea
acestui unghi de corecţie este cuprinsă între:

 = (-30 ) ÷ (+30 ) RAC (1.20)

14
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

1.2.25. Exponentul politropic al comprimării în agregatul de supraalimentare ns

Comprimarea încărcăturii proaspete în agregatul de supraalimentare reprezintă
un proces politropic al cărui exponent depinde de tipul constructiv al suflantei
agregatului:

 pentru suflante cu piston: ns = 1,4 ÷ 1,65;

 pentru suflante volumetrice: ns = 1,8 ÷ 2,00; (1.21)
 pentru suflante centrifugale: ns = 1,4 ÷ 1,80;
 pentru suflante Roots: ns = 1,6 ÷ 1,80.
 15
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

CAPITOLUL II

2.1. Calculul procesului de admisie

Procesul de admisie reprezintă procesul în decursul căruia fluidul proaspăt

pătrunde în cilindrul motorului. Procesul de admisie este de două feluri: normal sau
forţat (supraalimentat). Admisia normală are loc atunci când fluidul proaspăt pătrunde
în cilindru sub acţiunea mediului ambiant, asociată cu efectul de depresiune creat de
deplasarea pistonului de la p.m.s. la p.m.i. Admisia forţată are loc atunci când fluidul
proaspăt pătrunde în cilindru sub acţiunea unei suflante care îl comprimă în prealabil,
acţiunea fiind şi ea asociată cu deplasarea pistonului.
Pe parcursul unui ciclu de funcţionare se presupune că se va arde cantitatea de 1 kg
de combustibil. Arderea completă a combustibilului este asigurată de prezenţa cantităţii
de oxigen.

2.1.1. Cantitatea de oxigen necesară arderii complete a combustibilului

c h so
 
Qt  12 4 32 [Kmoli] (2.1)
100

2.1.2. Cantitatea de aer necesară arderii complete a combustibilului

Qt
Lt  [Kmoli] (2.2)
0 ,21

2.1.3. Cantitatea reala de aer necesară arderii complete a combustibilului

L    Lt [Kmoli] (2.3)
16
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

2.1.4. Cantităţile de gaze rezultate din arderea combustibilului

c
a) bioxid de carbon:  CO2  [Kmoli]
1200

9h  w
b) vapori de apă:  H 2O  [Kmoli], în care w reprezintă participaţia procentuală
1800
a apei în combustibil

0 ,21(   1 )L
c) oxigen:  O2  [Kmoli]


d) azot:  N2  0 ,79  L [Kmoli]

Cantitatea totală:  ga   CO2   H 2O   O2   N2 [Kmoli] (2.4)

2.1.5. Cantitatea de gaze arse reziduale

bioxid de carbon:  rCO2   r  CO2 [Kmoli]

vapori de apă:  rH2O   r  H 2O [Kmoli]

oxigen: rO2   r  O2 [Kmoli]

azot:  rN2   r  N 2 [Kmoli]

Cantitatea totală:  gar   r  ga [Kmoli] (2.5)

2.1.6. Masa fluidului motor la sfârşitul admisiei

a
mam  
 L  M aer   rCO2  M CO2   rH2O  M H 2O   rO2  M O2   rN2  M N2 [kg] (2.6)

Masele moleculare ale componentelor care participă la procesul de ardere:

 M aer = 28,8503 uam;
 M CO2 = 44,0095 uam;
 M H 2O = 18,0153 uam; (2.7)
 M O2 = 31,9988 uam;
 M N 2 = 28,0134 uam.
 17
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

2.1.7. Constanta caracteristica a fluidului motor la sfârşitul admisiei

R  ( L   gar )
R
a
Ram  a
[J/kg  grd] (2.8)
mam

R = 8314,34 J/Kmol  grd (constanta universală a gazelor)

2.1.8. Temperatura aerului intrarea în cilindru

 motoare cu admisie naturală: Taer  T0  T [K]; (2.9)
 motoare supraalimentate: Taer  Ts  T  Trăc [K]. (2.10)

2.1.9. Temperatura aerului la ieşirea din suflantă (se calculează numai

în cazul motoarelor supraalimentate)
n s 1
p  ns
Ts  T0   s  [K] (2.11)
 po 
2.1.10. Entalpia fluidului motor la sfârşitul admisiei

a
I am  iaer
Taer

 L   rCO2  iCO
Tr
2
 rH2O  iHTr2O  rO2  iOTr2  rN2  iNTr2  [kJ] (2.12)

Entalpiile specifice se calculează prin interpolare, astfel (exemplu iCO

Tr
2
):
T2
( iCO  iCO
T1
)  ( Tr  T1 )
Tr
iCO  iCO
T1
 2 2
, unde T1 <Tr <T2 (2.13)
2 2
( T2  T1 )

Entalpiile specifice se extrag din Anexa 1.

2.1.11. Entalpia fluidului motor pentru o temperatură arbitrară Tx
Pentru determinara temperaturii corespunzătoare entalpiei I ama
se presupune că
entalpia are o variaţie liniară în funcţie de temperatură. În aceste condiţii, se adoptă
două temperaturi arbitrare T1 şi T2 şi se calculează entalpiile corespunzătoare cu ajutorul
relaţiei (2.14).
Tx
I am  iaer
Tx

 L   rCO2  iCO
Tx
2
  rH2O  iHTx2O   rO2  iOTx2   rN2  i NTx2  [kJ] (2.14)

În cazul în care se realizează condiţia:

T1
I am  I am
Ta
 I am
T2
(2.15)

temperatura fluidului motor Ta se află în intervalul (T1 ÷ T2). În caz contrar, se adoptă
alte perechi de temperaturi T1 şi T2 şi se recalculează entalpiile, până când se realizează
condiţia menţionată.
18
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

2.1.12. Temperatura fluidului motor la sfârşitul admisiei

 pe baza temperaturilor componentelor:

Taer   r  Tr
Ta*  [K] (2.16)
1r

 pe baza entalpiilor:
a
 I am
T1
Ta**  T1 
I am
T2  T1  [K] (2.17)
T2
I am  I am
T1

Determinarea temperaturii fluidului motor la sfârşitul admisiei este corectă, dacă

între cele două valori obţinute (relaţiile 2.16 şi 2.17), eroarea procentuală de calcul nu
depăşeşte 2%:

Ta*  Ta**
Ta   100  2% (2.18)
Ta*

2.1.13. Presiunea de admisie a fluidului proaspăt

 motoare cu admisie naturală: pa   a  p0 [Pa]; (2.19)
 motoare supraalimentate: pa   a  ps [Pa]. (2.20)

2.1.14. Volumul fluidului motor la sfârşitul admisiei

a
mam  Ram
a
 Ta
Va  [m3] (2.21)
pa
2.1.15. Coeficientul de umplere (randamentul volumetric)
  pa  T0
 motoare cu admisie naturală: v  (2.22)
  11   r  p0  Ta
  pa  Ts
 motoare supraalimentate: v  (2.23)
  11   r  ps  Ta
Valorile uzuale ale presiunii la sfârşitul procesului de admisie are valori cuprinse
în intervalele:

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: pa = (0,7 ÷ 0,9)  105 [Pa];
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: pa = (1,056 ÷ 3,95)  105 [Pa].

La rândul ei, temperatura la sfârşitul procesului de admisie, are valori cuprinse

între
Ta = (300 ÷ 600) [K]
 19
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

CAPITOLUL III

3.1. Calculul procesului de comprimare

Procesul de comprimare are rolul de a genera mişcări organizate ale fluidului

motor în camera de ardere, ducând la amestecul acestuia şi aprinderea fluidului motor în
momentul realizării unei compresii optime.

3.1.1. Coeficienţii căldurii specifice medii molare a fluidului motor

r
aam  aaer 
 gar
 rCO  aCO  rH O  aH O  rO  aO  rN  aN
2 2 2 2 2 2 2 2
 [kJ/Kmol  grd] (3.1)

r
bam  baer 
 gar
 rCO  bCO  rH O  bH O  rO  bO  rN  bN
2 2 2 2 2 2 2 2
 [kJ/Kmol  grd2] (3.2)

unde coeficienţii căldurii specifice molare sunt prezentaţi în tabelul 3.1:

Tabelul 3.1
Substanţa aj bj
Aer 19,67 0,00251
CO2 27,62 0,01172
H2O 23,01 0,00544
O2 19,25 0,0046
N2 19,67 0,00251

3.1.2. Ecuaţia de determinare a exponentului politropic al comprimării

RR1   r nc  1  aam  bam  Ta  n 1  1

1 c
(3.3)

unde R = 8,31434 kJ/Kmol  grd (constanta universală a gazelor)

20
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

Notăm:

RR1   r 
MS 
nc  1

şi M D  a am  bam  Ta  nc 1  1  (3.4)

Rezolvarea ecuaţiei de bilanţ energetic se face iterativ, astfel: se dau diferite

valori exponentului politropic nc în intervalul (1,28 ÷ 1,39) şi se calculează valorile
corespunzătoare pentru cei doi membrii ai ecuaţiei (Ms şi MD din relaţiile 3.4), până la
obţinerea de valori egale. Pentru valoarea cea mai apropiată de zero a diferenţei celor
doi membrii (M), se alege valoarea exponentului politropic nc respectiv (exemplu –
tabelul 3.2).
Tabelul 3.2
nc MS MD M = MS - MD
1,28
........ ................ ................ .................
1,39
3.1.3. Presiunea fluidului motor la sfârşitul comprimării

pc  pa   nc [Pa] (3.5)

3.1.4. Temperatura fluidului motor la sfârşitul comprimării

Tc  Ta   nc 1 [K] (3.6)

3.1.5. Volumul fluidului motor la sfârşitul comprimării

Va
Vc  [m3] (3.7)

unde:
Va – volumul la sfârşitul admisiei;
 - raportul de comprimare.

Valorile uzuale ale presiunii la sfârşitul procesului de comprimare are valori

cuprinse în intervalele:

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală, rapide: pc = (35 ÷ 50)  105 [Pa];
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: pc = (40 ÷ 75)  105 [Pa].

La rândul ei, temperatura la sfârşitul procesului de comprimare care trebuie să

asigure o autoaprindere sigură a combustibilului, are valori cuprinse între Tc = (700 ÷
950) K.
 21
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

CAPITOLUL IV

Calculul procesului de ardere

Prin ardere se înţelege o reacţie chimică, produsă prin oxidarea substanţelor

combustibile. Procesul de transformare a energiei chimice a combustibilului în energie
calorică prin reacţii de oxidare, respectiv prin ardere, se produce printr-o înaintare
treptată a frontului de flacără în masa de amestec de combustibil şi aer.
Viteza de propagare a flăcării împreună cu viteza reacţiilor de oxidare a
moleculelor de combustibil determină durata arderii masei de amestec aflat în camera de
ardere. În cadrul calcului termic, se consideră că procesul de ardere se desfăşoară iniţial
izocor şi apoi izobar.

4.1. Calculul procesului de ardere izocoră

În cadrul arderii izocore la M.A.C., se consideră, convenţional, că este arsă
cantitatea de combustibil gv injectată în cilindru pe durata de întârziere la autoaprindere,
injecţia decurgând după o lege liniară.
Pentru determinarea acestei întârzieri se calculează iniţial mărimile de stare a
fluidului motor în momentul declanşării injecţiei de combustibil. Cu ajutorul lor poate fi
calculată întârzierea la autoaprindere. Unghiul corespunzător duratei totale a arderii
fiind aa, rezultă evident cantitatea de combustibil arsă izocor.
22
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

4.1.1. Volumul fluidului motor în momentul declanşării injecţiei

 1

 1   1  cos   0 ,5  d  sin 

2

Vinj  Vc  Va   [m3] (4.1)
2

4.1.2. Presiunea fluidului motor în momentul declanşării injecţiei

nc
V 
pinj  pa   a  [Pa] (4.2)
V 
 inj 

4.1.3. Temperatura fluidului motor în momentul declanşării injecţiei

nc 1
V 
Tinj  Ta   a  [K] (4.3)
V 
 inj 

4.1.4. Întârzierea la autoaprindere a combustibilului

990

 aa  1,3  10  p
3  0 ,35
e
Tinj
inj [s], unde pinj se introduce în kgf/cm2

4650

0 ,44  e
Tinj

 aa  [s], unde pinj se introduce în kgf/cm2 (4.4)

10 3  pinj
1 ,19

4.1.5. Unghiul de rotaţie corespunzător întârzierii la autoaprindere

V  6  n   aa [0RAC] (4.5)

4.1.6. Unghiul de rotaţie corespunzător duratei totale a arderii

  V     [0RAC] (4.6)

4.1.7. Cantitatea de combustibil arsă la volum constant

V V
gV  g tot   [kg] gtot= 1 kg combustibil (4.7)
 
 23
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

4.1.8. Cantitatea de gaze rezultate din arderea izocoră a combustibilului

c  gV
a) bioxid de carbon:  v CO2  [Kmoli]
1200

vapori de apă:  v H 2O 
9h  w  gV [Kmoli]
1800

0 ,21(   gV )L
oxigen:  v O2  [Kmoli]


azot:  v N2  0 ,79  L [Kmoli]

Cantitatea totală:  vga   vCO2   vH2O   vO2   vN2 [Kmoli] (4.8)

4.1.9. Cantitatea de gaze arse existente la sfârşitul arderii izocore

a) bioxid de carbon:  CO
'
2
  vCO2   rCO2 [Kmoli]
b) vapori de apă:  'H2O   vH2O   rH2O [Kmoli]
c) oxigen:  O' 2   vO2   rO2 [Kmoli]
d) azot:  'N2   vN2   rN2 [Kmoli]
e) Cantitatea totală:  'ga   CO
'
2
  'H2O   O' 2   'N2 [Kmoli] (4.9)

4.1.10. Masa fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

y
mam   CO
'
2
 M CO2   'H2O  M H2O   O' 2  M O2   'N2  M N2 [kg] (4.10)

4.1.11. Constanta caracteristică fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

RR  'ga
y
Ram  y
[J/kg  grd] (4.11)
mam

R = 8314,34 J/Kmol  grd (constanta universală a gazelor)

4.1.12. Energia internă a fluidului motor la sfârşitul comprimării

c
U am   CO
'
2
 uCO
Tc
2
  'H 2 O  uHTc2 O   O' 2  uOTc2   'N 2  uTNc2 [kJ] (4.12)

Energiile interne specifice se determină prin interpolare, corespunzător

Tc
temperaturii Tc , astfel (exemplu uCO 2
):
24
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

T2
( uCO  uCO
T1
)  ( Tc  T1 )
u Tc
u T1
 2 2
, unde T1 <Tc <T2 (4.13)
( T2  T1 )
CO2 CO2

Energiile interne specifice se extrag din Anexa 2.

4.1.13. Energia internă a fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

y
U am  U am
c
 gV  V  Qi [kJ] (4.14)

4.1.14. Energia internă a fluidului motor pentru o temperatură

arbitrară T '
x

  CO   'H 2 O  uHTx2 O   O' 2  uOTx2   'N 2  uTNx2 [kJ]

' ' ' ' '
Tx
U am '
2
 uCO
Tx
2
(4.15)

Determinarea temperaturii fluidului motor la sfârşitul arderii izocore se

efectuează tot în ipoteza unei variaţii liniare a energiei interne în funcţie de temperatură.
În aceste condiţii se adoptă două temperaturi arbitrare T1' şi T2' calculând energiile
interne corespunzătoare cu ajutorul relaţiei 4.15. Alegerea perechii de temperaturi ( T1' ,
T2' ) continuă cu alte valori până la îndeplinirea inegalităţii:

T'
 U am  U am2
'
T1 y
U am (4.16)

4.1.15. Temperatura fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

 U am
'

 
y T1
U am
Ty  T  1
'
T2'
 T2'  T1' [K] (4.17)
U am U T1'
am

4.1.16. Volumul fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

Vy = Vc [m3] (4.18)

4.1.17. Presiunea fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

y
mam  Ram
y
 Ty
py  [Pa] (4.19)
Vy

4.1.18. Raportul de creştere a presiunii

py
p  (4.20)
pc
 25
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

În literatura de specialitate sunt indicate valorile uzuale pe care le înregistrează

parametrii caracteristici ai arderii izocore:

  aa = (0,001 ÷ 0,005) [s] [26];

 Ty = (1000 ÷ 1800) [K] [26];
 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: py = (50 ÷ 85)  105 [Pa];
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: py = (70 ÷ 140)  105 [Pa].

4.2. Calculul procesului de ardere izobară

În cadrul arderii izobare este arsă cantitatea gp de combustibil. Prin urmare, la

sfârşitul procesului, întreaga cantitate de combustibil este arsă, astfel încât în compoziţia
fluidului motor intră cantităţile de gaze rezultate în urma arderii şi cele de gaze arse
reziduale. Arderea izobară produce creşterea entalpiei fluidului motor.

4.2.1. Cantitatea de combustibil arsă la presiune constantă

g p  gtot  gV  1  gv [kg] gtot= 1 kg combustibil (4.21)

4.2.2. Cantitatea de gaze arse existente la sfârşitul arderii izobare

a) bioxid de carbon:  CO
''
2
  CO2   rCO2 [kmoli]
b) vapori de apă:  'H' 2 O   H 2 O   rH 2 O [kmoli]
c) oxigen:  O'' 2   O2   rO2 [kmoli]
d) azot:  'N' 2   N 2   rN2 [kmoli]

e) Cantitatea totală:  'ga'   CO

''
2
  'H' 2 O   O'' 2   'N' 2 [kmoli] (4.22)

4.2.3. Masa fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

z
mam   CO
''
2
 M CO2  'H' 2 O  M H 2O  O'' 2  M O2  'N' 2  M N 2 [kg] (4.23)

4.2.4. Constanta caracteristică a fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

RR  'ga'
R z
am  z
[J/kg  grd] (4.24)
mam

R = 8314,34 J/kmol  grd (constanta universală a gazelor)

26
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

4.2.5. Entalpia fluidului motor la sfârşitul arderii izocore

  CO  iCOy 2  'H' 2O  iHy2O  O'' 2  iOy2  'N' 2  iNy2

y '' T T T T
I am 2
[kJ] (4.25)
T
Entalpiile specifice se calculează prin interpolare, astfel (exemplu iCOy 2 ):

T2
( iCO  iCO
T1
)  ( Ty  T1 )
i 
Ty T1
i 2 2
, unde T1 <Ty <T2 (4.26)
( T2  T1 )
CO2 CO2

Entalpiile specifice se extrag din Anexa 1.

4.2.6. Entalpia fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

z
I am  I am
y
 g p   p  Qi [kJ] (4.27)

4.2.7. Entalpia fluidului motor pentru o temperatură arbitrară Tx' '

  CO   'H' 2 O  iHTx2 O   O'' 2  iOTx2   'N' 2  iNTx2

'' '' '' '' ''
Tx
I am ''
2
 iCO
Tx
2
[kJ] (4.28)

Determinarea temperaturii fluidului motor la sfârşitul arderii izobare se

efectuează tot în ipoteza unei variaţii liniare a entalpiei în funcţie de temperatură. În
aceste condiţii se adoptă două temperaturi arbitrare T1' ' şi T2' ' calculând entalpiile
corespunzătoare cu ajutorul relaţiei 4.28. Alegerea perechii de temperaturi ( T1' ' , T2' ' )
continuă cu alte valori până la îndeplinirea inegalităţii:

T ''
 I am  I am2 ,
''
T1 z
I am (4.29)

4.2.8. Temperatura fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

 I am
''

 
z T1
I am
Tz  T  1
''
T2''
 T2''  T1'' [K] (4.50)
I am I T1''
am

4.2.9. Presiunea fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

pz  p y [Pa] (4.51)

4.2.10. Volumul fluidului motor la sfârşitul arderii izobare

z
mam  Ram
z
 Tz
Vz  [m3] (4.52)
pz
 27
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

4.2.11. Raportul de destindere prealabilă

Vz
 (4.53)
Vy

În literatura de specialitate sunt indicate valorile uzuale pe care le înregistrează

temperatura caracteristică arderii izobare:

 Tz = (1500 ÷ 2200) [K]

28
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

CAPITOLUL V

5.1. Calculul procesului de destindere

Procesul de destindere reprezintă partea din ciclul motor în care se produce

fracţiunea principală din lucrul mecanic disponibil. O parte din energia acumulată prin
ardere de către fluidul motor este cedată în timpul destinderii sub formă de lucru
mecanic al pistonului.
În destindere, compoziţia şi masa fluidului motor rămân practic invariabile.
Asemenea comprimării, destinderea reprezintă un proces politropic cu exponent
variabil.
Şi în acest caz, se consideră o valoare constantă nd a exponentului politropic,
valoare care asigură realizarea aceluiaşi lucru mecanic ca şi în cazul procesului real.

5.1.1. Coeficienţii căldurii specifice medii molare a fluidului motor

a'am 

1
''

  CO
''
2
 aCO
'
2
 'H' 2O  a'H 2O  O'' 2  aO' 2  'N' 2  a'N2  [kJ/kmol  grd] (5.1)
ga

'
bam 
1
 ''

  CO
''
2
 bCO
'
2
 'H' 2O  bH' 2O  O'' 2  bO' 2  'N' 2  b'N2  [kJ/kmol  grd2] (5.2)
ga

unde coeficienţii căldurii specifice molare sunt prezentaţi în tabelul 5.1:

Tabelul 5.1
Substanţa a'j b'j
CO2 38,50 0,00335
H2O 23,85 0,00502
O2 23,02 0,00167
N2 21,34 0,00176
 29
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

5.1.2. Ecuaţia de determinare a exponentului politropic al destinderii

RR    nd 1 
 a'am  bam
'
 Tz     1 (5.3)
nd  1    
Notăm:
RR    nd 1 
MS  şi M D  a'am  bam
'
 Tz     1 (5.4)
nd  1    

unde R = 8,31434 kJ/Kmol  grd (constanta universală a gazelor)

Rezolvarea ecuaţiei de bilanţ energetic se face iterativ, astfel: se dau diferite

valori exponentului politropic nd în intervalul (1,25 ÷ 1,35) şi se calculează valorile
corespunzătoare pentru cei doi membrii ai ecuaţiei (Ms şi MD din relaţiile 5.4), până la
obţinerea de valori egale. Pentru valoarea cea mai apropiată de zero a diferenţei celor
doi membrii (M), se alege valoarea exponentului politropic nd respectiv (exemplu –
tabelul 5.2).

Tabelul 5.2
nd MS MD M = MS - MD
1,25
........ ................ ................ .................
1,35

5.1.3. Volumul fluidului motor la sfârşitul destinderii

Vb = Va [m3] (5.5)

5.1.4. Presiunea fluidului motor la sfârşitul destinderii

nd
V 
pb  pz   z  [Pa] (5.6)
 Vb 

5.1.5. Temperatura fluidului motor la sfârşitul destinderii

nd 1
V 
Tb  Tz   z  [K] (5.7)
 Vb 

5.1.6. Raportul de destindere

Vb
 (5.8)
Vz
30
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

5.1.7. Raportul de scădere a presiunii

pb
 (5.9)
pa

5.1.8. Temperatura gazelor arse reziduale

nd 1
p  nd
Tr'  Tz   a  [K] (5.10)
 pz 
În final, se verifică valoarea adoptată pentru temperatura gazelor arse reziduale.
Utilizând relaţia 5.10 se calculează valoarea Tr' şi se compară cu valoarea Tr adoptată în
cadrul capitolului 1 (relaţia 1.8).
În situaţia în care eroarea procentuală:

Tr'  Tr
Tr   100  2% (5.11)
Tr'

nu depăşeşte 2%, alegerea făcută este corectă. În caz contrar, calculele se reiau cu o
nouă valoare a lui Tr.

Valorile uzuale ale presiunii şi temperaturii la sfârşitul destinderii sunt:

 pb = (2 ÷ 8)  105 [Pa] [26];

 Tb = (900 ÷ 1300) [K] [26].

 31
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

CAPITOLUL VI

6.1. Calculul parametrilor indicaţi, efectivi şi constructivi

6.1.1. Lucrul mecanic indicat realizat într-un cilindru

pz Vz  pb Vb pa Va  pc Vc

L'i  pz  Vz  Vy    [J] (6.1)
nd  1 nc  1

6.1.2. Presiunea medie indicată

r  L'i
pi   pa  pev [Pa] (6.2)
Va  Vc

6.1.3. Randamentul indicat

RR  L  T0  pi
 motoare cu admisie naturală: i  (6.3)
p0  V  Qi

RR  L  TS  pi
 motoare supraalimentate: i  (6.4)
pS  V  Qi

unde R = 8,31434 kJ/Kmol  grd (constanta universală a gazelor)

6.1.4. Consumul specific indicat de combustibil

3600
ci  [kg/kWh] (6.5)
i  Qi

6.1.5. Presiunea medie efectivă

pef  m  pi [Pa] (6.6)

32
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

6.1.6. Randamentul efectiv

e  m i (6.7)

6.1.7. Consumul specific efectiv de combustibil

ci
ce  [kg/kWh] (6.8)
m

6.1.8. Lucrul mecanic indicat necesar a fi dezvoltat într-un cilindru

30000  Pec  
Lic  [J] (6.9)
m  n  i

6.1.9. Coeficientul de similitudine

Lic
k (6.10)
L  r   pa  pev   Va  Vc 
'
i

6.1.10. Volumele reale ale fluidului motor în punctele caracteristice ale

ciclului de funcţionare

Va'  Vb'  k  Va
Vc'  Vy'  k  Vc [m3] (6.11)
Vz'  k  Vz

6.1.11. Presiunea fluidului motor pe parcursul proceselor de

comprimare şi destindere
nc
V' 
a) pentru comprimare : p jc  pa   a 
V 

; V j  Va' ; Vc' 
 j
nd
(6.12)
V' 
b) pentru destindere : p jd  pz   z
V



; V j  Vz' ; Va' 
 j 

Pentru trasarea diagramei indicate este necesară determinarea curbelor

corespunzătoare proceselor de comprimare şi de destindere. Această determinare se
efectuează cu ajutorul relaţiilor 6.12, pentru diferite valori ale volumelor ocupate de
fluid Vj. Calculul se organizează tabelar (ex. tabelul 6.1). Pentru asigurarea
corectitudinii sporite a trasării diagramei, numărul volumelor Vj nu trebuie să fie mai
mic de 10 ÷ 15 înregistrări.
 33
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

În plus, se vor trasa şi dreptele corespunzătoare proceselor de admisie şi

respectiv, de evacuare (fig. 6.1).

Tabelul 6.1
Vj pjc pjd
Vc'
...
...
Vz'
...
...
...
...
...
Va'
a) b)
Fig. 6.1 Diagrama indicată: a) diagram p-V; b) diagrama p-α

6.1.12. Lucrul mecanic indicat real dezvoltat într-un cilindru

- analitic:

pz Vz'  pb Vb' pa Va'  pc Vc'


Li  pz  V  V 
z
' '

nd  1
y  
nc  1
[J] (6.13)

6.1.13. Diametrul cilindrului

4  ( Va'  Vc' )
D  10 3  3 [mm] (6.14)
  d

6.1.14. Cursa pistonului

S  d  D [mm] (6.15)

6.1.15. Raza manivelei

S
R [mm] (6.16)
2

6.1.16. Lungimea bielei

R
Lb  [mm] (6.17)
d
34
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

6.1.17. Cilindreea unitară

6   D2  S
Vs  10  [dm3] (6.18)
4

6.1.18. Cilindreea totală

Vt  i  Vs [dm3] (6.19)

6.1.19. Viteza medie a pistonului

S n
vmp  10  3  [m/s] (6.20)
30

6.1.20. Viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit

 n
 [rad/s] (6.21)
30

6.1.21. Puterea efectivă a motorului

m  r  Li  i  n
Pe  [kW] (6.22)
30000  

În situaţia în care valoarea obţinută este apropiată de cea impusă prin tema de
proiectare (vezi paragraful 1.2.1), se poate considera calculul corect. Se admite o eroare
procentuală de maximum 2%.

Pec  Pe
- eroarea: Pe   100  2 % (6.23)
Pec

În caz contrar, calculul trebuie reluat cu alte valori ale parametrilor iniţiali.

6.1.22. Puterea indicată

Pe
Pi  [kW] (6.24)
m

6.1.23. Puterea pe cilindru

Pe
Pcil  [kW/cil] (6.25)
i
 35
PROIECTAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
Calculul termic

6.1.24. Puterea specifică de arie a pistonului

4  106  Pe
Psa  [kW/m2] (6.26)
i   D 2

6.1.25. Puterea specifică volumică a pistonului

4  10 9  Pe
Psv  [kW/m3] (6.27)
i    D2  S
6.1.26. Gradul de solicitare al motorului
2  vmp  pe
 sol  [N/m  s] (6.28)

6.1.27. Dimensiunile de gabarit ale motorului
 lungimea:
Lmot  cL  D  i [mm] cL = 1,1 ÷ 1,2 (6.29)

 înălţimea de la axa de rotaţie:

H  cH  S [mm] cH = 3,0 ÷ 5,5 (6.30)

 adâncimea de la axa de rotaţie:

E  cE  S [mm] cE = 1,1 ÷ 1,2 (6.31)

 lăţimea:
B  cB  S [mm] cB = 2,3 ÷ 4,3 (6.32)

În conformitate cu datele experimentale, valorile uzuale ale parametrilor indicaţi

şi efectivi se încadrează între următoarele limite:

Presiunea medie efectivă:

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: py = (6,5 ÷ 10)  105 [Pa];
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: py = (10 ÷ 20)  105 [Pa].

Presiunea medie indicată:

 pentru motoare în patru timpi, cu admisie naturală: py = (7 ÷ 12)  105 [Pa];
 pentru motoare în patru timpi, supraalimentate: py = (12 ÷ 25)  105 [Pa].
Randamentul efectiv:
 pentru motoare în patru timpi, lente: e = (0,35 ÷ 0,50);
 pentru motoare în patru timpi, rapide: e = (0,30 ÷ 0,45).

Consumul specific efectiv de combustibil:

 pentru motoare în patru timpi, lente: ce = (0,175 ÷ 0,230);
 pentru motoare în patru timpi, rapide: ce = (0,200 ÷ 0,380).