Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 4
Curs 4
Clinic
- se observa modificari ale bolii pulmonare de baza (de obicei BPOC)
BPOC tip B
- col cupredominenta bronsitei cronice da cel mai adesea CPC. Apare asa numitul
pacient cu aspect "blou bloater" - albastru buhait
- vechi tusitori cronici ( min 2 luni / an, la schimbari de sezon; tuse)
- tuse cu expectoratie mucoasa sau mucopurulenta in cantitate variabila.
- in perioadele de acutizare pot aparea accese de bronhoplasm cu dispnee expiratorie
si coheezing
- dispnee progresiva
- cianoza calda a extremitatilor
- perioade de torpoare, cefalee, somnolenta
( in stadiul final - de insuficienta respiratorie globala)
Starea generala a acestor bolnavi cu BPOC tip B este de obicei severa (datorita atat
hiposiei cat si hipercapnici - insufiecienta respiratorie hiposice - hiporcapnice) cu
flapping al mainilor, cianoza marcata, edom facial, conpestie congenitala, grade
variate de elterare a starii de constienta (somnolenta, torpoare sau agitatie, coma
superficiala).
Duscultator
- accentuarea componentei pulmonare a Z2
- suflu distolic de insuficienta pulmonara (suflu Graham - Steel)
- galop ventricular in focarul tricuspidiei
Tratament :
1. Ereditatea
- rolul ereditatii este inca mult discutat si se pare insa ca are un rol mic desi HTA
poate afecta mai multi membri ai aceleasi familii (agregabilitatea familiala).
un posibil rol in geneza HTA il are :
- grupa sanguina - mai v la grupele 0, A si B si mai rara la grupul AB
- deficit genetic functional renal (rinichiul este incapabil sa excrete in mod sufiecient
Na)
- la aceasi pacienti HTA are o evolutie maligna. In HTA se mosteneste,
defapt un teren cu predispozitie la o boala, care devine realitate in functie de numerosii
factori, printre
care si factorii de mediu ambiant.
2. Varsta
Valorile TA cresc de-a lungul vietii. Cresterea fiziologica a TA este minima intre 20
si 45 ani, atat la barbati cat si la femei, pot ca in decada a 6-a si a 7-a de viata sa se
constate o crestere anuala de 0,5 - 1 mm Kg.
3. Sexul
- HTA este mai frecventa la barbati decat la femei (in populatie < 40 ani) devenind
egal raspnadita intre 40 si 60 ani si fiind mai frecventa la femeile peste 60 ani decat la
barbatii > 60 ani.
4. Rasa
- populatia neagra din SUA are o rata a prevalentei HTA de 2 ori mai mare decat
populatia alba din aceasi zona, iar complicatiile CV ale afroamericanilor apar de 4 ori
mai frecvent
decat la caucazieni.
5. Asociatii morbide
- HTA este de 2 -3 ori mai frecventa la persoanele cu DZ, obezitate si ateroscleroza.
6. Factorii de mediu
- a. Aportul de aer
- b. Excesul alimentar
- c. Duritatea apei potabile
- d. consumul de alcool
Consumatorii de > 60 ml etanol / zi au valori tesionale crescute si o incidenta crescuta
de HTA.
La potatorii cronici, valorile TA scad dupa dezalcoolizare.
Efectul cel mai intens il au berea, urmata de vin si bauturi tari.
- e. Tutunul - are importantain special in aparitia complicatiilor HTA. Renuntarea la
fumat nu duce la scaderea TA, dar scade riscul cardio-vascular.
- f. factorii psihoprofesionali
HTA este mai frecventa la sedentari si la persoanele cu munca predominant
intelectuala decat la cele fizic activi.
Rolul conflictelor psihice si al stres-ului este mai mare in determinarea puseelor
de HTA si a complicatiilor bolii.
PATOGENIE
HTA Secundara
- renovasculara
Definitie : Cresterea acuta sau cronica cu TA sistemice cauzata de ocluzia partiala sau
completa a uneia sau mai multor artere renale sau a ramurilor lor.
- Este corectibila prin interventie chirurgicala sau angioplastie transluminala
percutana.
Este suspectata cand :
- apare o HTA diastolica la un pacient cu varsta < 30 ani sau > 55 ani.
- o HTA anterior stabila se agraveaza brusc
- HTA are o progresie rapida ( in decurs de 6 luni de la debut) apare HTA maligna.
Este asimptomatica sau prezinta in faza finala simptomatologia HTA esentiale.
Cardiopatia hipertensiva
Cordul poate fi cauza a HTA - prin realizarea unui debit crescut (hipervalomie) si
prin raspuns vasoconstrictor al arteriolelor periferice - dar mai ales este victima a
HTA.
Secundar HTA apare un raspuns adaptativ al cordului prin hipertrofia concentrica
a VS si cresterea masei acestuia. (VS are > 300 g). Devine o cavitate rigida
necomplianta ce
opune rezistenta la umplerea diastolica.
In acest moment apare insufiecienta vantriculara stanga, care clinic, se traduce prin :
- dispnee de efort
- angina pectorala (prin dezechilibru intre cererea de O2 a miocardului hipertrofiat si
aportul de O2 prin aa coronare.)
- ameteala si sincopa induse de efort (prin debit cardiac neadecvat)
- palpitatii
In faze mai avansate pot apare (faza terminala)
- distenia vaselor jugulare
- edeme
- ascita
- revarsat pleural
Tratament - treptat HTA
Bolile aortei
I. Anevrismele
Definitie : dilatare localizata a unui vas sanguin in special aorta sau o artera periferica.
Ele rezulta in urma slabirii localizate a peretelui vascular.
Cauze speficice:
- ateroscleroza
- necroza chistica
- infectie luetica sau nicotica
- aortica
- traumatisme
Anevrismele aortice pot localiza oriunde pe traiectul acestuia, dar 3/4 sunt
localizate la nivelul aortei abdominale .
Ateroscleroza poate slabi peretele aortic producand dilatarea sa. Fumatul si
hipertensiunea contribuie la procesul degonerativ.
Totusi, anevrismele aortice pot ramane asimptomaitice chiar daca sunt gigante.
Tratament : daca cu dimensiuni mai mari sau egale de 6 cm trebuie rezecate (se
efectueaza incizie anevrismului si inlocuirea sa cu o proteza sintetica) sau crearea unui
ByPass din
marial sintetic.
Simptomatologie
* durere - prezenta la aproape toti pacientii constienti
* are debut brusc
* este lancinanta (cu o ruptura sau sfasiere) cu localizare precordiala, dar deseori
apare interscapular si migreaza frecvent la sediul initial.
* disparitia pulsului la arterele principale (intermitent)
* revarsat pleural stang (colectie sevasa datorata inflatiei periaortice sau sangelui
scurs in spatiul pleural stang.
Poate da secundar - accident vascular cerebral :
- parapareza sau
- paraplegie prin ischemia maduvei spinarii
- tamponada cardiaca (prin scurgerea sangelui din disectie in cavitatea poricardiaca)
Prognostic : - 75% din pacientii netratati decedeaza in decurs de 2 saptamani.
- mortalitate maxima in orele imediat urmatoarei disectii.
Tratament : nitroprusiat de sodiu si beta blocant (scade presiunea arteriala si
velocitatea de contractie a VS)
sau blocante de calciu (verapamil)
- de electie - interventia chirurgicala urmata de tratament hipotensor permanent (cu
diuretice si beta blocante).
b) Trunchiul Celiac
* se produce infarctul unei portiuni din ficat si infarct splenic.
c) Artera Renala
* durere in flanc
* hematurie
d) bifurcatia aortei
* durere cu debut brusc
* paloare
* paralizia si racirea membrelor inferioare
Tratament :
* terapie trombolitica cu streptolinza sau urolinaza (doar daca riscul chirugical este
foarte mare de exemplu la aa renale in descurs de 2 - 4 ori de la instalare).
Ocluzia cronica a bifurcatiei aortei
- se datoreaza de obicei arteriosclerozei.
Se manifesta prin : * clandicatie intermitenta a membrelor inferioare si la nivelul
feselor.
* impotenta erectila (sindromul Leriche)
Tratament - R
b) ocluzia cronica
* claudicatie intermitenta (adica: durere, junghi, crampa sau senzatie de
oboseala care apare la mers, la nivelul moletului). Durerea dispare la 1 - 5 minute de
repaus
dar, reapare la mers.
* pacientul sta cu piciorul atarnand la marginea patului
* pulsul este redus sau absent
* paloarea piciorului dupa 1 -2 minute daca este ridicat, urmata de roseata la
revenirea decliva.
* in ischemia severa - piciorul este dureros
- piele uscata si scumoasa
- crestere deficitara a unghiilor si parului
- ulceratii (caracteristic la nivelul degetelor de la picioare, al calcaiului, al gambei).
- in final : necroza si gangrena.
Tratament : - eliminarea tutunului
- mers pe jos 30 - 60 minute / zi
- ridicarea capului patului la 10 - 15 cm.
medicamentos : - vasodilatoare (blocante de calciu)
- pentoscifilina�� 400 mg de 3 ori pe zi
K: - terapia endovasculara percutanata ATP ( - angioplastia transluminala percutanata
prin care un balon mic se foloseste pentru deschiderea unui vas obstruat.
* stenturi : tuburi metalice de tip site
* grefe endoluminale sintetice
* chirurgia reconstructiva
Tromboza venoasa
Definitie : prezenta unui trombus in vena.
Poate afecta venele superficiale tromboflebita superficiala sau venele
profunde. (tromboza
venoasa profunda).
Tromboza venoasa prelungita duce la insuficienta venoasa cronica, manifestata prin :
* edem
* durere surda
* pigmentare
* dermatita de staza
* ulcer de staza
* membru inferior albastru (daca tromboza venoasa este masiva)
* gangrena venoasa
Tromboflebita acuta se dezvolta in decurs de ore pana la 1 - 2 zile. Afectiunea este
autolimitanta (dureaza 1 -2 saptamani) dupa care procesul se remite si simptomele
dispar.
In trombofeblita superficiala se poate palpa veba trombozata sub forma unui cordon,
indurat, care poate avea un anumit grad de inflamatie nanifestata prin :
- durere
- sensibilitate
- eritem
- caldura locala
Tratament :
* varicele sunt incurabile, indiferent de tratament
* ciorapi compresivi
* scleroterapie. injectabila (cu tetradecilsulfat de sodiu 1%)
interventia chirurgicala (ablatia safenelor).