PERIODICE

www.dacoromanica.ro
ALMANAHUL
R E

www.dacoromanica.ro
 ED ITU RA
GRAF ICA

T UL
SCRISUL ROMAN ESC
C RAI VA
?

www.dacoromanica.ro
 ILMANAHUL e al
la numär - are nu numai a
fie-care an o anchete,
ri mai ce
domeniul international, ti nevoia
a tnregidtra an an, etapele tndemnate
tiparului
grafice.
Noi atn
trebuintele a tipa-
am re.zumat drwnurile
unificare modernizare;
nu Ca al ci adimilare dpiritul
etic al modernizare, nu
a ne a,reza ci a procedeurile,
la progredele mari
ale
almanahurile mai coloanele
Grafica i-am con-
nostru toate am
d'au anii, dub raportul
cultural cari dunt
ale România mare noud.
Toate general pe care le-am
toate tehnice pe care le-am
nu le-a ca nici o

www.dacoromanica.ro
 ca toatd
a a generapia tipo-
azi de-ai apuce calea progre-
sului, arid.
Suntem rezultatele
pe care le-am ele cd duntem pe
indpirat a ;
mergem pe el, ori-care ar ori
unde ar ele; puterea

In trecut, am în noaard
cronicari, progresele remarcabile, pe care le-a
ultimii precizam una importantele
ale puternice etape, : Anul 1928,
unul mai caracteristici aceia cd
pentru prima mai bine cu un
exterior o impecabild, a cu
; atelierele arta
o qoand un mare
care arta constatare, ce o pentru
anul 1928 era necomplectd, trebuia
: am mari
la cartea numeroase impri-
mate caracter mercantil, cartea
azi mntr'o pri-
constatare un mare
o carte un cu o mare
tntr'o chiar
om format, nu un spiritului
o carte
o cerneald nu coloratd,
ca o cum mai

www.dacoromanica.ro
 curd primar,
dpiritul curiozitate, o abatere
o nalionald
lumea o
al
a ca o ddrdcie
dimptomatied limp, la
ce o a rupe trecutul, un vechi
retrogad dpirit biuroucratie care care
poate alt/el care are o
conceplie raporturile lui editura tipografia
tntr'o care cartea 4ri anzurgul, dub
preturilor maximale. cd maximalizarea
pretului o
pentru a pune cartea primard la un
nu cea mai mied analizd: tehnica
a preturile
de la un mai dcdzut, cartea
mai la jocul liber al mai
al
Ne-a tot noud, ca
id alarma noadtrd, darcina grea a
la o edituri
colaborarea literati,
precum a mai elemente cdrturdreg
gice ale pe primar
acel dolidaritate.
calitate, puterniclle redurde
tehnice, putea o noud carte ,rcoald, care un
bdrbat romdn dpunea cAt ce
cd ea pentru ca
botdrdtoare, un adevärat ferment.

www.dacoromanica.ro
 pe ratiunea
pdichologia
am realizat anul 1930
a a tnvdtámdntului.
*
Nu prilejul pe care
a cu cele mai
dentimente, colaboratorilor cari aproape
ne-au mare.

Soc. Scriul

www.dacoromanica.ro
PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI 1930

INAINTE DE CHRISTOS
La : Sunt :

55o8 Crearea Lumii, socoteala 7438

4713 apusene 6643
764 Fundarea Romei 274

DUPÄ LUI CHRISTOS

33 Moartea Mântuitorului Isus Christos . 1897
io5 Descglicarea Romanilor Dacia, sub Traian 1825
83o Venirea Europa
1171 Venirea Ardeal 759
1342 Descglicarea lui Moldova
1492 Descop. mericei de Christof Columb
Octombrie) 438
1567 Introducerea limbei române Bisericile
Românesti din Transilvania . 363
1599 Intrarea lui Mihai-Viteazul Alba-Iulia
1700 Unirea Rornânilor din Arcleal cu Biserica
Romei (4 Septembrie) 230
1784 Revolutia lui Horia impotriva
Unguri din Ardeal 146
1859 Unirea Principatelor Române (24 lanuarie) 71
1873 Moartea lui Avram cgpetenia
supranumit regele
1877 Proclamarea Independentei României . . 53

www.dacoromanica.ro
La anul: Sunt ani:

Incoronarea domnitorului Carol, ca rege al

României 49
1914 Isbuc. marelui Räzboiu European (20 lie)
1916 Intrarea României marele Eu-
ropean (14 August)
1918 Unirea Basarabiei cu România (27 Martie) 12
1918 Unirea Bucovinei cu România Noemb.) 12
1918 Aclunarea dela. Alba-Iulia 12

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI

Xilografia de 58o
1373 Inventarea hârtiei 557
1399 Na§terea lui Gutenberg
1440 Inventarea tiparului 490
1462 Introducerea tiparului in Italia de cätre
nartz Schweyteym, doi lucrätori ai
lui Faust 468
1466 Moartea lui I. Faust la Paris
1466 Petru Schöeffer tipäre§te scrisorile lui Ci-
cerone caractere numite apoi cicero" 464
1468 Moartea lui Gutenberg 462
1469 Introducerea tiparului Franta de
Michel Freiburger G. Fichet . . . 461
Introducerea tiparului Olanda de atre
Dierik Martens in ora§ul Aalst . . . 455
1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipo-
graful Andrei Hess 457
1474 Introducerea tiparului Anglia prin Frid-
rich Corse lles 456
1474 Introd. tiparului Spania, ora§ul Valenta 456

www.dacoromanica.ro
La Surd

1476 Introd. tiparului Boemia, ora§ul Pilsen 464

1483 Introd. tiparului Suedia I. Schweel 447
1490 Froben toarnä primul nonpareille . 440
1493 Introducerea tiparului Rusia de catre
George Cremovici 437
Monachul Macarie prima carte pe
românesc (Thrgoviste) . . . 422
Celebrul turnätor parisian Garamoncl
livreazä tip. Etiene primul garmond"
Tipäritura celei dintäi rom. la Sibiu
1542 Introd. tiparului Japonia prin Francisc
Xavier 388
Introducerea tiparului Belgradul Serbiei 385
1549 Introducerea tiparului America (Mexico)
Prima a Coresi 371
Cea carte bisericeascä
ne§te de Coresi : teatraevanghelul . . 369
1799 Introducerea tiparului Egipet . . .

i800 Inventarea presei de fier de cätre Lordul

Charles Stanhope
1814 Punerea functiune a prirnei ma§ini de
tipar condusä de forta aburilor, inven-
de Koenig Bauer
Se construe§te prima ma§inä de litografie 79
1869 Inventarea matritei de steriotipie din
1884 Inventia Linotyp-ului de cätre Mergenthaler
la Baltimore (S U ) 46
1884 Inventia autotipiei 46

www.dacoromanica.ro
 LEGALE
TREBUIESC TINUTE DE TIPOGRAFII
(MON. OFICIAL No.

Potrivit legii repaosului stabilimentele

comerciale industriale trebue fie Duminicile
ziva.
In de Duminici, urmátoarele sárbAtori legale
sunt zile de repaos, care autoriatile insti-
tutiunile publice particulare sunt :
Nou Ianuarie). Sf. Gheorghe (23 Aprihe).
Boboteaza (6 Ianuarie). Maiu.
24 (Unirea Prin- Maiu.
cipatelor). Pomen. Eroilor (29 Maiu).
Primele 2 zile de Pasti. Prirnele 2 zile de Cráciun.

ZILELE CAND NU SE JUDECA

7 (Sf. August (Adorm.Maicii

25 Martie (Buna Vestire). Domnului).
Cele trei zile de Pasti. 8 Septemb. (Nast. Maicii
21 Maiu (Sf. Const. El.) D. Sf. Maria
29 Maiu Domn.) Sept. (Ziva Crucii).
8 (Rusaliile). 8 Noemb. (Sf. Mih. G.)
29 (Sf. Petru Pay.) 6 Decemb. Nicolae).

www.dacoromanica.ro
 IANUARIE
SF. VASILE M.
Joi 2 17 Vineri
Vineri 3
4 19
DUMINICÁ 20 Luni
BOTEZUL DOMN. L. 6 21 Marti
SF. BOTEZ. M. 7 22
Miercuri 8 23
Joi 9 24 V. SARB. NAT. a UN.
Vineri 25
26
12 27 Luni
Luni Marti
Marti 14 29 Miercuri
Miercuri 15 3o J. SF. V. GR.
Vineri

www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE
i
DOMN. D. 2
Luni 3 17 Luni
Marti 4
Miercuri 19
6 20 Joi
Vineri 7 21 Vineri
8 22
9 23
Luni 24 Luni
Marti 26 Marti
Miercuri 12 26 Miercuri
Joi 27 Joi
Vineri 14 28 Vineri

11

www.dacoromanica.ro
 i DUMINICA
DUMINICA 2 17
Luni 3 Marti
4 19 Miercuri
Miercuri 20
Joi 6 21 Vineri
Vineri 22
8 23 DUMINICA
DUMINICA 9 24 Luni
Luni 10 25 M. BUNA
Marti 11 26 Miercuri
Miercuri 12 27 Joi
Joi 13 28 Vineri
Vineri 14 29
3o DUMINICA
Luni 31

12

www.dacoromanica.ro
 APRILIE
Marti Miercuri
2 17 Joi
Joi 3 Vineri
Vineri .4

6 20 D. SF. PASTI
DUMINICA 6 21 L. SF.
Luni 7 22 M. SF.
8 23 M. SF. GHEORGHE
Miercuri 9 24 Joi
Joi 25
Vineri ii 26
12 27 DUMINICA
DUM. FLORIILOR D. 28 Luni
29 Marti
Marti 3o Miercuri

www.dacoromanica.ro
 J.
Vineri 17
3 DUMINICA
DUMINICA 4 19 Luni
Luni 5 20 Marti
6 21 M. SF. EL.
Miercuri 22
Joi 8 23 Vineri
Vineri 9 24
NAT. a IND. S. io 25 DUMINICA
DUMINICA t 26 Luni
Luni 12 27 Marti
28 Miercuri
Miercuri 29 J. DOMN.
Joi 3o Vineri

14

www.dacoromanica.ro
 DUMINICA i Luni
Luni 2 17
3 Miercuri
Miercuri 4 19 Joi
Joi 5 20
Vineri 6 21 t
7 22 DUMINICA
DUM. RUSAL. D. 8 23 Luni
SF. TREIME L. 24 M. NAST. SF. ION BOT.
Marti o 25 Miercuri
Miercuri 1 26
Joi 2 27 Vineri
Vineri 28
9 D. SF. PETRU P.
DUMINICA 3o Luni

15

www.dacoromanica.ro
 Miercuri
Miercuri 2 17 Joi
Joi 3 Vineri
Vineri 4 19
6 20 D. SF. PROOR. ILIE
DUMINICA 6
Luni 7 Marti
8 23 Miercuri
Miercuri 9 Joi
io Vineri
Vineri 26
12 DUMINICA
DUMINICA Luni
Luni 4
Marti 15 3o Miercuri

www.dacoromanica.ro
 AUGUST
Vineri 1

2 17 DUMINICA
DUMINICA 3 Luni
Luni 19 Marti
Marti 5 20 Miercuri
SCHIMB. LA M. 6 21
Joi 7 22 Vineri
Vineri 8 23
9 DUMINICA
DUMINICA 25 Luni
Luni ii 26 Marti
Marti 12 27 Miercuri
Miercuri 28 Joi
Joi ION B.
AD. M. DOMN. V. 3o
DUMINICA

17

www.dacoromanica.ro
 SEPTE.MBRIE
i Marti
Marti 2 Miercuri
3 Joi
Joi 4 19 Vineri
Vineri 5
6 21 DUMINICA
DUMINICA 2 Luni
NAST. M. DOMN. L. 8 23 Marti
Marti 9 Miercuri
Miercuri io Joi
Joi i 26 Vineri
Vineri 1 2 27
28 DUMINICA
N. SF. CRUCI D. 29 Luni
Luni Marti

www.dacoromanica.ro
OCTOMBRIE
Miercuri 1 16
Joi 2 17
3
4 DUMINICA
DUMIN ICA 5 20
Luni 6 21 Marti
Marti 7 22 Miercuri
Miercuri 8 23 Joi
Joi 9 24
Vineri o 25
11 26 D. SF. DUMITRU
DUMINICA 12 27
Luni 28 Marti
Marti 29 Miercuri
Miercuri 3o Joi
Vineri 31

19

www.dacoromanica.ro
 NOEXBRIE
DUMINICA
DUMINICA 2 17
Luni 3 18
Marti Miercuri
Miercuri 20
Joi 6 21 V. IN BIS.
Vineri 22
SF. ARH. MIH. G. S. 8 23 DUMINICA
24 Luni
Luni 25 Marti
Marti ix Miercuri
Miercuri 12 27
Vineri
Vineri 29
3o DUMINICA

20

www.dacoromanica.ro
 DECEMBRIE
Luni
2 17
Miercuri 3 Joi
Joi 4 19 Vineri
Vineri 5 20
SF. NICOLAE S. 6 21 DUMINICA
DUMINICA 7 22 Luni
Luni 8 23 Marti
9 24 Miercuri
Miercuri 10 25 NAST. DOMN.
Joi ii 26 V. SOB.
Vineri 12 27 S. ARH.
DUMINICA
DUMIN1CA 29 Luni
Luni 3o
Miercuri

21

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE POSTALE
Pentru Pentru
Pentru Austria toate
MAJORAREA LOR DELA interiorul CSlovacia
Italia celelalte
IANUARIE 1927 României Polonia

i IB. i B. i B.

scrisoare la 20 grame :
In interiorul unei comuni . . . .4
b) Pentru alte 6 7 10
2. 0 carte poptalä . . . 2 6
3. 0 carte . . . 3 4 6
4. 0 carte pentru
litari, grade inferioare incazarmati . . .
5. 0 carte poqtalá . 9 12
6. Imprimate ordinare de
grame 2 2
didactice, literare
inclusiv prospectele cataloagele de edi-
de grame . 6o 2
8. Ziare publicatiuni periodice . . 25 2 2
Imprimatele de 8
cari au la o reducere . .
9. Imprimate relief pentru orbi, de
grame fractiune câte . 2 2
io. Hârtii de la grame 6 10 10
pentru surplus de grame
sau fractiune 2 2
Probele de pânä la gr 3 4 -
pentru surplus de grame
sau fractiune 2 4
Francarea tuturor corespondentelor este
obligatorie. Cele depuse cad
rebout la Cele insuficient francate
se la destinatie dublul
cientei.

22

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE Pentru Pentru
PO$TALE Pentru
interiorul C..Slovacia toate
Italia celelalte
Romániei a
MAJORAREA LOR DELA
IANUARIE 1927
i B. i B. Lei B
de recomandare . . . . 10
Aceast se cele de
sub No.
avizului de primire la obiec-
tele :

a) Cerut momentul depunerei obiec-

tului 10
b) Cerut ulterior depunerei obiectului 10 20 20
foi de reclamatiune 40 40
Taxa unei cArti de identitate . 40 40
Suprataxa pentru obiectele
Poste-restante 10
17. Suprataxa pentru obiectele
trate prezentate Duminicile legale. 5
de pentru obiec-
tele care se depun din insuficient
francate 2 4 4
Se ca nefrancate obiectele care
au un de francare, totuqi tim-
aplicate pe ele nu putin
taxa de francare pentru prima unitate de
greutate.
Toate birourile poqtale debitele de timbre obligate ca
publicului actualele poqtale, externe de 2 lei, complect
anurne lipind pe ele pe un timbru franco-
mobil leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia
Polonia, Ungaria) sau de 2 lei, sunt destinate
pentru celelalte täri

23'

www.dacoromanica.ro
 SISTEMUL PUNCTELOR
TIPOGRAFICE
(SISTEM NUMIT DIDOT).

metru 29 mm. puncte tipografice

punct tip. 0.376 m.
6 puncte nonpareille
7 = colonel
8 = petit
9 = borghis
io = garmond
12 cicero
= mitel
terfia
20 == text
24 == dublu
28 == dublu mitel
32 = canon mare
36 3 cicero
40 1 (missal
48 = 4 cicero (missal mare)
6o = 5 cicero (sabon)
metru == 221 cicero petit
4 cicero un quadrat (48 puncte).
lo kgr. literä confine nonpareille,
12.000 petit, io.000 borghis, 8.400 garmond 6.3oo
Inälfimea parisianä (normalá) este 622/3 puncte tip.
sau 22.566 milimetri.

24

www.dacoromanica.ro
 FORMATELE DE HÂRTIE
mai jos dimensiunile hârtiei :

Formatul No. 42 X 68 centimetri.

2 76
4 84
6 77
10 59 8o
12 96
Semi-cartonu se de obicei pe formatul de
35 X 45, cartonul (alb sau colorat) pe formatul de 6o
cm. diverse In alte täri mai ales Ger-
mania, formatele de hârtie reglementate pot avea
urmätoarele formate :
Formatul No. 33 42 centimetri.
43
3 X 45
4 = 38 X 48
,, »
6 42 53
56
8 »

64
10
ii 54 X 68
78
Cgrtile au formatul de 9,2 X 14,2
stabilit de Uniunea Postalä.

25

www.dacoromanica.ro
 LEGEA EXEMPLARELOR
OBLIGATORII
Monitorul Oficial" No. 205, din io Decemvrie 1923,
publia urmätoarea modificare a legei din 19 Martie 1904:
Proprietarul oricärui atelier de arte grafice :
grafie, litografie sau procedeu de arte grafice, este
obligat din carte, bro§urá, ziar,
note muzicale, stampe, portrete,
tablouri, foae altá reproducere, câte
exemplare bibliotecii Academiei române din Bucureti,
câte exemplare bibliotecii Universitätii din Ia§i,
bibliotecii din Cluj, bibliotecii Universitätii
din CernAuti, bibliotecii Ateneului bibliotecii din
Chi§inäu un exemplar fundatiunii Universitare
Carol I" din Asociatiunii pentru cultura
literatura poporului român din Sibiu.
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie fie
complecte executate pe aceia§i hârtie sau material de
aceia§i calitate, ca cele cari se pun comerciu sau se
autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorirei
acestei legi, imprimatele cari reprezintä, bani, hârtii de
valoare toate acele de caracter oficial confidential, cari
vor fi declarate ca atari de respective. Obliga-
tiunea de a trimite exemplarele legale pentru ziare,
reviste tipärituri periodice din ziva aparitiunei
pentru celelalte lucrári grafice bro§uri,
, de ce vor fi terminate. Tipografii sunt indatorati
a cu aceste pachete o chi-
tantä exemplare".

26

www.dacoromanica.ro
PARTEA LITERARA

27

www.dacoromanica.ro
 NOI ILUSTRATII STRAINE
ALE RAZBOIULUI
8
De: N. IORGA
C?

OCUMENTATIA a räzboiului din 1877-8,

pe care am a o presinta Istoria acestui
publicatä de Academia
I d moriul meu la Academie despre desem-
natorul spaniol am continuat-o anul trecut, acest
frumos Anuariu, se cu ale
locurilor luptelor.
Acuma, cursul rázboiului, a apärut la Viena
pentru a combate punctul de vedere rusesc, pentru a
aduce oarecare servicii Turcilor atacati, o frumoasä
folio, intitulatá la guerre 1877,
ca subtitlu : illugrée campagne Serbie
et la turco-rume.
paragraf chiar dovede§te E intitulat
Ambitia moscovitä musulmanä". E vorba,
fire§te, de Testament al lui Petru-cel-Mare de
proiectele moscovite" urmätoare. Journal e
citat pentru ca sä se vadä de respectuo§i Turcii
de cultul cretin de toate nuantele. Se fac
reserve ce perceperea impositelor distri-
buirea dreptätii.

28

www.dacoromanica.ro
 (p. 6o).
Carol Domnul

www.dacoromanica.ro
Principcsa Românici doamnclor Curtii (p. 36)

www.dacoromanica.ro
 trupelor (p. 8).

www.dacoromanica.ro
Echiparea cu torpile (p. 85).

pichet al baterillor turcegti la Rahova (p. 85).

www.dacoromanica.ro
Monitorului turcesc lei 65).

www.dacoromanica.ro
 de Ruqi la Braila (p. 76).
www.dacoromanica.ro
 la gura (p. 77).

www.dacoromanica.ro
Cazaci la Turtucaia 73).

www.dacoromanica.ro
dc Artileric bateriile turcelti la Calafat Vidin (p.

www.dacoromanica.ro
Podul Nicopolc
www.dacoromanica.ro
""

Podul la rupt de (p. 92).

www.dacoromanica.ro
Lupta de ra (p. 108-109)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
In No. Plevnei (p. 29).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Strad& Plevna a dupa 3o Nov. 1877 (p. 2o5).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Transport de care, luate dela Plevna, escortate de Cavaleria 177).

www.dacoromanica.ro
 (p. 228-9).

www.dacoromanica.ro
Luarea de catre Romani

www.dacoromanica.ro
 Pe Vidin (p.

www.dacoromanica.ro
Intrarea unor prisonieri prin poarta ,Stambul" la Vidin (p. 2
www.dacoromanica.ro
 e cu Agentii
secrete ai comitetelor slave din Bucuresti
Belgrad", dar sabateca militie turceascg" a basbu-
zucilor e Peste incercarea de pacificare a lui
Andrassy, se trece la cu Serbia.
Ilustratiile multe bogate. Intâia, la pagina
36, pe Doamna Elisab eta fetelor de la
Curtea ei (No. Un bun chip al lui Carol I-iu e mai
departe (No. 2).
Cu inceperea rusesc se vorbeste de pans-
lavism, cu obisnuita prezintare de dovezi contra politicei
Orient. descriere a Dobrogii (p. nu
e interes.
cu operatiile la noi, avem trecerea
Rusilor la Ungheni (No. 3) apoi aruncarea aier a
monitorului turcesc la cu vederea orasului a
Mgcinului, din (No. 4).
Noi (No. 5) pentru bombardarea de
la Calafat a Vidinului. Foarte impresionantg apoi,
evenimentelor, trecerea Cazacilor la Tur-
tucaia (No. 6). Din nou e cu prilejul
generalului Zimmermann Dobrogea (No. 7). In acest
singur avem o vedere, splendidg, a Sulinei (No. 8).
La pagina 85, se vede brgilean, pentru o pre-
de (No. 9). Turcii de la Rahova pre-
sintati pe aceiasi : e interesant vechiul turn

jurul ei adunati (No. io).

lafat Vidin e aici (No. : cetatea Diiului are impre-
sionanta ei intregime.
Rusii trec la Zimnicea (No. 12): aceiasi
perspectivg a marelui fluviu. alta, nu mai putin bine
lupta de artilerie (No.

29

www.dacoromanica.ro
Vederea Galatilor de la pagina 97 a mai fost reprodusä.
se cu cele douä moschei
de pe term la pagina Rusii la la
pe pagina io4 vor redati cu acel prilej poate, ca
dorobantii de la reduta No. 2 (p. trecerea
nilor la Nicopol (p. Rusii la Dobrogea
(p. 14o). de la Putinei (p.
un Osman-Pasa (No. vedem pe ai
la Grivita No. indreptând tunurile mortii
(No. escorteazä un transport de
dealurile Plevnei (No. foarte fru-
veche din Nicopol meritá ea
reprodusä (p.
Avem apoi luarea Rahovei de ai (p. podul
de la Corabia, cu soldati, tárani, cárute (No. Dar
lupta de la Muntele Verde prezintä, supt chipiile franceze,
(No. 19). Prisonieri români Vidin:
frumoasá (No. 22). Se vede Plevna cucerire
(n-le Am bine dau o ve-
dere a Balcicului (No. 23).

www.dacoromanica.ro
 ROMANE$TI
DE DIACONUL CORESI
LA IN
De: L BIANU
C?
LA REPRODUCEREA IN FACSIMILE
A APOSTOLULUI DIN

Ardeal, aproape toate

la Bra§ov, secolul al anii
1582, au cea mai mare insemnätate nu numai ca
documente filologice pentru studiul istoric al limbei,
dar mai ales ca documente de istorie cultural& lite-
prin ele s'au mai
timea principalele ale credintei
pe limba de toti astfel prin ele
s'au a§ezat formele limbei noastre literare, care se
astázi pe acea bazá.
Sunt cunoscute urmätoarele fapte din istoria vietei
culturale a lor.
I. la inceputul secolului al XVIII-lea la Ro-
limba liturgicI, a slujbelor biserice§ti religioase;
asemenea limba a tärei pentru acte
(hrisoave, porunci, etc.) pentru acte private
secolul al XVII-lea a fost limba veche
medio-bulgarl), toate tinuturile române§ti din

www.dacoromanica.ro
nordul Dunärii. In acea au fost multiplicate prin
còpii fäcute de prin mänästiri atât cártile sfinte
trebuitoare slujbelor biserice§ti religioase, cât puti-
nele de citire pentru cärturari ai vremilor
de atunci. acea au fost scrise copiate
secolul al XVI-lea cronicele cunoscute acum
pentru Moldova prin descoperirile lui
Joan Bogdan.
II. de cäpetenie ale credintei cre§tine: Noul
Testament (Evanghelia Apostolul) Psaltirea, fusese
traduse limba a lor mai
atre secolului al XV-lea (1480 - sau
decenii ale celui urmätor tinuturile
de miazI-noapte, Maramure§-Moldova-de-sus, pe unde
se clädise numeroase mänästiri cu multi din
cu ajutorul Domnilor Moldovei Alexandra-
Vodá cel Bun (1400 - 1432), $tefan-Vodá (1457 - 1504)
urma§ii Acele din
române§te, fäcute probabil pilda Husi-
alungati din tara Bohemia spre tara cre§tinä
a Moldovei, ráspundeau unei trebuinte bine simtite
mänästirile româneti pentru calugära§ilor,
al cäror numär repede cu inmultirea
ei ie§eau din româneasa a tinuturilor nu
cärtile de§l erau singurii cärturari,
singurii intelectuali" ai vremii, dupä cum mänästirile
erau singurele a§ezäminte de de

Cele câteva còpii ajunse pânä la noi din acele

au fost gäsite bucovinene; sunt
numai aproape toate numai fragmente.
La nici una nu se spune nici numele traducltorului
52

www.dacoromanica.ro
sau scriitorului, nici locul anul scrierii. Ele au fost
pubhcate de filologi in ultima jumätate de secol. Se
vede acea traducere româneascä a fost fácutä in
tinutul nordic al limbei, care este caracterizatá prin
particularitäti dialectale ale acelui tinut. Dintre acele
particularitäti cea mai cunoscutä este numitul
trecerea lui n vocale r (burd pentru bund,
mire pentru mine, etc.). Aceastä particularitate dialectalä
se gäseste scrisori particulare din acelasi tinut, ca
cele dela Bistrita Ardealului publicate studiate de
N. Al. Rosetti.
Traducerile din mänästirile nordice (Maramures,
Bucovina) erau ridicare a välului de intunerec
al limbei neintelese, prin care se
putinta de a pe limba
le s'au räspändit peste tot cbpii prin
mänästiri au pânä tinuturile de miazä-zi
Tara Româneascä.
Un lucru se vede lämurit, cä acele
au fost &cute dupä cele vechi cari ele
fusese traduse dupä cele mai vechi sau dupä originale
grecesti.
III. Limba româneascä se tinutul de
miazä-zi, Tara Româneascä, probabil cam
timp, nu chiar mai pe când se
traducerile mänästirile Maramuresului Moldovei
nordice. Dela inceputul secolului al XVI-lea s'a
un document original in arhiva Brasovului care probeazä
aceasta. Este cunoscuta scrisoare dela 1520 a lui Neacsu
dela Câmpulung (Muscel) judetul Din
scrisul acelui pretios document se vede lämurit
scrierea erk pe atunci adaptatä la trebuintele

33

www.dacoromanica.ro
speciale ale lirnbei cari se de
scrisul cirilic al limbilor slave de peste bulgara
sârba. ErA. deci natural ca traducerile pe limba
neamului de toti fi räspândit
se còpii
dintr'o mänästire din Moldova Tara
Româneascä cälugärii copi§ti de aici fi inläturat
ca gre§eli sau ca forme particularitätile dialectale
pomenite.
IV. Tara arta a fost
adusä dela Venezia dela inceputul secolului al XVI-lea
(1507) a cu multä strälucire probabil chiar
Capita la dar cu intreruperi, pânä
Se numai cärtile limba
slavonä, limba a bisericei a cultului: Liturghia,
Evanghelia, Apostol, Octoih, Molitvelnic, Triod, Penti-
costar, etc. S'au tipárit de o mare frumusete
frontispicii arabescuri gra-
vate lemn, cu sterna coroana domneascä a
ca oficialä a ortodoxiei ba una (Triod-
Penticostar a fost impodobitä cu multe ilustratiuni
lemn reprezentâud scene Evanghelie din Viata
Mântuitorului altele.
V. de acele cárti slavone§ti tipärite frumos
intrebuintate sfintele slujbe acasä,
pe cari foarte putini le circulau
scrise cu mâna traducerile venite din mänästirile
nordice - din Moldova-de-sus, - curätate
de de vorbirii de acolo :
de bine, de bunä, de mânä.
VI. De§l despärtiti trei state, cele
douä Principate Ardealul, Românii
tinut con§tiinta vie a aceea§i

34

www.dacoromanica.ro
 aceeasi bisericä, prin cari se deosebeau de
ceilalti vecini conlocuitori de alte limbi de alte
biserici.
VII. In Arclealul vecin cu amândouä Principatele
s'a la inceputul secolului al XVI-lea,
o mare schimbare viata culturalä religioasä a con-
locuitorilor raporturile dintre Românii.
Toti conlocuitori de alte limbi - Maghiari
Sasi - erau catolici a acelui
secol. aderea Ungariei prin infrângerea dela
Mohaci, la 1526, sub stäpanirea Turcilor, Ardealul a
de a mai face parte Regatul Catolic al
Ungariei S-tului a independent. Locui-
catolici Maghiarii Sasii erau mai
putini Românii credinciosi ai bisericei ortodoxe
slavone; dar acestia erau mai säraci, mai lipsiti
de culturá, asupra apäsau de secoli
feudalismului maghiar ale privilegiilor
Se pornise atunci Germania lupta contra
clerului catolic, cunoscuta Reformä a lui Martin
Luther, care repede a luat caracter national german.
Sasii ardeleni colonii relativ de aduse din
provincii germane, de Regii Ungariei pentru scopuri
cu patria de origine
rupte relatii culturale, religioase, comerciale. Miscarea
Reformei lui Luther a fost repede
Ardeal la Sasi la Maghiari. Predicatorul sas
Honterus dela Brasov a convertit grabnic pe compa-
triotii lui la la alungarea preotilor catolici
transformarea bisericilor pentru serviciul nouei confe-
siuni. Intre Sasi Maghiari erau mari :

nu numai prin douä totul deosebite, una

www.dacoromanica.ro
germanicg, turanicg, dar prin prin
trecutul organizarea Sasii popor discipling
militarä, organizare industrialg comercialg orase
la sate, träiau zidurile cetätilor
mari de privilegiile nationale
dela vechii regi ai Ungariei; Maghiarii formând, mai
mult un popor, o clasä de stäpânire peste
tárgnimea româneasca.
In aceastä stare se Ardealul
Ungariei la 1526, câncl a venit Reforma
Luther, de aceste popoare ale
de deosebite ele. La sinod pentru
organizarea nouei biserici Evanghelice" s'au despärtit,
Maghiarii deosebitä preceptele
reformator Calvin din Franta dela Geneva.
VIII. actiune de propaganda se porneste atunci
de spre a-i atrage la biserici
ale nouei credinte. Inceputul fac cari aveau
cea mai mare trebuintg cele mai multe mijloace.
lucrare de propaganda religioasg spre a scoate
pe din rostul strgvechiu, le-a mult
bine, dar le-a adus multe grele suferinte.
Sasii ardeleni au totdeauna relatiuni comer-
ciale, politice, culturale artistice Principatele noastre,
deosebire Sibiiul Brasovul
Tara Româneascg. ce Reforma s'a
Ardeal, Sasii au la Sibiiu
Catehismul nouei româneascg pentru
preotime popor. incercare a fost
curând de o actiune sistematicg indelungatä
Brasov, cealaltä mare cetate din ArdeaL
Timp de peste 20 de ani, 1559 - s'a urmat

36

www.dacoromanica.ro
actiune care rAspundeâ scopurilor de propagandg
religioasg luterang, cât mai ales trebuintelor culturale
religioase ale Rornânilor din care vedeau
celelalte popoare conlocuitoare au limba
latina din bisericile citeau ascultau
rile sfinte pe limba Pentru aceste interese
cu unul industrial comercial, a
fost de orasul Brasov o tipografie româneasci
care a a lucrâ la 1559 prin tipärirea Catehismului.
IX. Activitatea tipografiei din Brasov
mijloacele ale bogatei este legaa de
numele unui neobosit muncitor mester tipograf, care se
numeste Alt nume nu se cunoaste.
Coresi este continuatorul tipografi cari
au lucrat la veniti prin Muntenegru dela
Venetia. lui carte este Triod-Penticogar slavonesc
tipärit la un nepretuit monument
de tipograficg româneascg, impodobit cu frontispicii
arabescuri, cu initiale mari de tip special venetian
cu multe ilustratii säpate reprezentând
fapte minuni din viata Mântuitorului a altor
Diaconul Coresi a trecut la Brasov
tipärirea acelei minunate acolo a desvoltat o
activitate prodigioasg, pe multe
slavone continuarea celor Tara
dar tipärind acum cärti de - limba
activitate a Diaconului Coresi face
de mare desvoltarea culturei
pentrucá inceputul literaturei noastre
nationale, asezând formele limbei literare a neamului.
X. românesti tipärite de Coresi cunoscute
acum sunt :

www.dacoromanica.ro
 1559 exemplar ne-
complet gäsit la 1921, reprodus facsimile 1925.
-
1889 de Arhiereul
reprodusä transcriere
C. Erbiceanu.
1562-63 Apoetolul Lucrul trei exemplare
fragmentare aflátoare acum biblioteca Academiei :
descris de G. Cretu pentru etc.
publicatl de Gr. G. Tocilescu, an. III, vol. V. Bucuresti
pag. 29.
(Cazania I-a), un singur
exemplar la Blaj (Biblioteca Cipariu).
aläturat la cea precedentä.
1570 Exemplarul Academiei
trimis la Moscova 1916.
Liturghia (exemplar la Prof. Sulica
Mures).
1577 Partea româneascä repro-
de B. P. Hasdeu editia Academiei la
1578 (fragment de 12 foi gäsit la repro-
dus facsimile
coloane, (frag-
ent Biblioteca din Leningrad).
reprodusä tran-
scriere cu caractere latine de S. Puscariu Al. Proco-
povici la 1914.
La nepretuita pe care o aceste
zece cärti românesti tipärite de Coresi, se adaugá, din
aceeasi epocä, (Vechiul Testament,
ale lui Moise : Facerea Esirea) tipäritä la 1582
Orästie de Episcopul români trecuti la
Calvinism. Cartea a fost retipäritä cirilice la Paris
1925 de Profesorul Mario

58

www.dacoromanica.ro
 XI. Putinta de a u§or la toate aceste
pentru a fi studiate de acei cari voesc sä cerceteze
cunoasa amänunte starea limbei scrise in
secolul al XVI-lea cum se ea in tradu-
cerea dupä textele slavone cunoscute intrebuintate
la noi atunci numai acea limbä ; aceastä putintä
poate bine realizatä numai prin multiplicarea
facsimile, prin care sä se punä sub ochi textul vechiu
cu toate amänuntele lui grafice. Transcrierea litere
latine nu poate pe deplin textul original cirilic
din multe cauze, dintre cari vor fi deajuns : 1. gra-
fica are mai multe semne cea latinä cu
ori diacritice ar fi aceasta ; 2. din
aceastä din alte cauze nu s'a putut o orto-
grafie românä-cirilia bine fixatä, deosebirile ortografice
mai ales multe secolul al XVI-lea, care este
secol al vietei literare a limbei noastre. Aceste
greutäti le-au acei cari au publicat texte
vechi transcriere, mai ales pentru secolul
al XVI-lea.
Pentru a aceste greutäti, Academia
a sä punä prin reproducere faximile o temelie
filologice asupra fazelor celor mai vechi
ale limbei scrise. Inceputul s'a fäcut la 1889 cu
tirea acuma se continuä cu
decolul al XVI-lea, din cari Diaconulai
este al
XII. lui numit de dânsul
o a Evangheliei
la la Din Apostol s'au gäsit acum
trei exemplare, cari toate se acum in Biblioteca
Academiei. Toate trei sunt mai mult sau mai putin stri-

www.dacoromanica.ro
cate prin indelungä intrebuintare, din toate
nu se poate face un exemplar complect. Nici
unul nu are pretiosul Epilog, cu care au scä-
pat Evanghelia Psaltirile, atât cea
(1570) cât cea slavo-românä Exemplarul cel
mai putin de foi il datoreazA Academia därni-
ciei d-lui Constantin Karadja, care l-a däruit 1924.
XIII. In reproducerea cuprinsä aici s'a adunat tot
ce a rämas din toate trei exemplarele. lu forma
obi§nuitä acum probabil nu a fost. Foaia care
este cam titlu-prefatä, a pierdut coltul de jos din dreapta.
Foaia de text locul ei se aflä còpia
manuscrisä chiar din secolul al XVI-lea, asemenea foaia
(Fapte II, foaia 6 (Fapte II, 46-47 III,
foaia 5 (Fapte II, 3o-II, 46) cu totul.
Dela cele foi din urmä (pag. 573-4 575-6, Evrei
XII, 23-XIII, 22) sunt pierdute pärtile de jos
inlocuite cu manuscript. Textul românesc se
cu Evrei XIII, 25, la pag. 577 se cu unul din
frumoasele frontispicii arabesc cu crucea deasupra,
cari sunt unul din caracterele tuturor cärtilor tipärite la
noi secolul al XVI-lea, cu minunatele
ale lui Macarie dela pânä spre secolului.
Dupä textul românesc urmeazä (pag. 577-632)
slavonete indicatiunile tipiconale, menite arate pre-
otilor, diecilor celorlalti slujitori ai bisericei din altar
din stranä, citeascä anumite pärti (zaceale) din
Apostol cu slujbele S'a reprodus
aceastá parte, este limba traditionalä, slavona
veche, cäci cuprinsul acestor foi poate folosi la
tinta organizárii serviciilor religioase acea de
indrumare spre românizarea bisericei româneti.

40

www.dacoromanica.ro
 XIV. Tipärirea acestei ca a celorlalte de
fel din timp nu cuprinde elemen-
tele artistice cari impodobesc pe cele slavonesti din epo-
cele anterioare, ba chiar pe cele contempo-
rane. lea erau tipärite numele Domnitorilor
ajutoarele bogate. (Evanghelia lui Neagoe-Vodl clela
1512 fusese pe foi de pergament nfrumu-
setatä cu podoabe aurae!). Cele românesti Brasov
erau tipärite pentru preotimea täränimea româneascä
de peste Munti, cari nu se gäseau nici
Domnitori, nici Arhierei, nici Egumeni de mänästiri, nici
bogati de legea de limba ei. Deci: slabá,
tipar caractere uzate, adeseori astfel
sunt adeseori invrâstate cu titluri sau initiale
daracest rosu este de multe ori späläcit.
moara nepretuitä care se arätk preotimei românimii
säräcie care le
gräik acum pe pe limba pärinteasa
sträbunä.
Aceste cärti au fost tipärite popilor
rumânesti Rumânii cine-s
mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu limba
numai noi Rumânii n'avem". Pentru aceastä
rere aceastä rusine aduceau vinclecare
cärtile acute de Diaconul român Coresi venit dela
unde scaunul domnesc al Tärei
a nädejdilor de ajutorare, unde erk Mitropolitul
Românilor cu preotimea cälugärimea mänästirilor,
cari cu mult neastâmpärata boierime,
inchipuiau clasa stäpânitoare cea mai mai puter-
mai luminatä a neamului nostru unit prin
prin cruce.

41

www.dacoromanica.ro
 Acesta farmecul pe duceau
ne§ti ale lui Coresi prin satele noastre prin
bisericutele noastre de
Deasupra se popa sau diacul cu lumânärica
de cearä, ale cärei picäturi adeseori au rämas pe foi.
se cum se mai câte una aceste
cärti präfuite de secoli aruncate podurile
cutelor tocmai departe spre miazä-noapte
mure§; se cum limba vorbitä Tarä,
cele ora§e de
fäcut limba cärtii, limba literarä, a neamului românesc
intreg.
XV. Textul original a fost tipärit negru pe pagini
de 21 cm. sau de 25.5, când au supratitlu sau
deasupra ; late de cm.
când se marginale arätarea zacealelor (arä-
tare tipiconalä pentru citire) sau adäogiri pentru text.
Reproducerea s'a fäcut reducere la 2 3. Incheind, aduc
aici cele mai caduroase :D-lui Constantin
Karadja pentru darul pretios, prin care a contribuit la
tregirea unui atât de pretios monument cultural literar
românesc; Profesori N. Cartojan Dan Simionescu
pentru ajutorul dat la aducerea la
a acestei

42

www.dacoromanica.ro
 ALMANAHUL GRAFICEI
ROMANE
De: C. ARGETOIANU

spus, la noi despre despre tipar tot ce

de spus. Dar nu s'a vorbit destul despre
efortul cultural pe care, de sau trei
institutiuni române similare, '1 face atâta jerta
tiparnita Scrisului Românesc" din Craiova, sub
cerea d-lui Emanuel Tätärescu.
Munca stäruitoare a cArturarilor de la Scrisul
mânesc" se oglindeste in fie-care an, Almanahul
Române. Ori ce mânuitor de carte va räsfoi cu
dragoste publicatia cu atâta pricepere tipä-
ritä cu atâta ingrijire sub ochii d-lui
Pe lângä interesul pärtei documentare, publicatiuni
ca Almanabul au de toate menirea
familiarizeze pe cititori cu tipäritul artistic
pe cititorii români deprinsi câti-va ani cu
cärti care, in ce priveste tiparul hârtia, erau adevä-
rate
rämâne meritul institutiuni ca Scrisul
Românesc", Ramuri", Cultura Luceafg-
rul" etc. de a ramura editurei progresele
pe care noasträ le-a realizat atâtea alte directi-
uni. Cu câtä muncä cu câte sacrificii bänesti s'a putut

www.dacoromanica.ro
ajunge la rezultatele de azi, numai cei initiati secre-
tele tiparnitelor ale o
Ca oltean bucur din cele patru
institute grafice române s'au ridicat Craiova.
riturile esite din presele Craiovene pot concura cele
mai ingrijite din apusul Europei. Strgduintele
Scrisului Românesc" vor pretuite la justa va-
loare numai târziu, când semânta aruncatá va
dat roadel e. Cine cunoaste rolul unui unui
Giunti, unui Plantin sau unui Elzevier cul-
poate dea de pe acum
de serviciile aduse cauzei românesti, prin munca aposto-
lilor adunati jurul tiparnitelor craiovene. Nu numai
ca oltean, dar ca bun român, urez d-lui
Scrisului Românesc" cât mai
putine obstacole pe calea cotitä a
nobilelor indeletniciri.

44

www.dacoromanica.ro
 MAI MULTA CONSTIINTA!
De: PAPADOPOL
C?

PELUL de fatä-cäci, e un apel-

se adreseazä tuturor slujitorilor cärtii :

scriitori, editori, lucrätori-tipografi, col-

portori. Fire§te asemenea el
se situeazä foarte bine Almanahul
pubhcatiunea care, de aproape un deceniu, serve§te, cu
exces de entusiasm cu nemärginitä pricepere, tocmai
cartea româneascä de soarta trebue sä ne inte-
cel mai
El dela 2 idei pretioase : dela o triare a
carierelor -pedeoparte, -dela o accentuare a räspunderii
profesionale -pedealta.
Dar sä cercetäm lucrurile mai de aproape : conside-
ränd cartea drept mijlocul cel mai important de educatiune
socialá, vehiculul prin ajutorul cäruia frumosul, binele,
utilul sânt transportate clela suflet la suflet, permit
slujitorii acesteia, o categorie de profe-
sioni§ti pe cari - tocmai din cauza aceasta - puteâ
numi: profesioni§tii neamurilor, pregätitorii
cirii omene§ti, cáci le incumbä marea räspundere
a indeplinirii acestor cu caracter
mente social. Deaici a II-a idee : accentuarea räs-
punderii la - zice: la

45

www.dacoromanica.ro
tori-ai acestor cariere. pentru ca explic, voiu
aici, pe ráspunderea strict profesi-
strâns legatá de (aceea de face
lucrul atentiunea tot rágazul) se
oa aceea socialä aceea care a provocat apelul
de
Dar lgmuresc:
refer la atâtea cazuri concrete : la de
fituici anonime, brosuri seditioase, suspecte,
incropiri nedemne, volume care imoralitatea
desgustul, anunturi deochiate, manifeste clandestine-
la tot atâtea orificii din care se furiseazä, sufletele
celor multi, desbinarea, conruptia, ura blestemul.
acestea - desigur - tot atâtea produse ale tiparului,
care-pe neasteptate-din instrument de agregare
monizare din de ridicare progres
tenesc (cum trebuie devine de distrugere
a coheziunii sufletesti, de extirpare a bunelor
curatelor deprinderi.
tot atâtea constatäri pe care, cu infrigurare,
le inregisträm zi cu zi al rezultat este -
nu o dureroasg retrogradare a sufletului omenesc -
- aceastá condamnabilä induiosetoare rámâ-
nere pe
anii
din cauza
automat,
-la noi, casi aiurea -
ca faptul consemnat
- printr'un grafic ascendent - registrul sufletesc
al omenirii.
Acestei i se faptul totusi (fiecare
dintre noi o simtim acuitatea
desnádejde) amintita stare de lucruri nu mai poate dura.
Un fel de domneste, o dureroasg
sufleteascg, din cauza continugm sá

46

www.dacoromanica.ro
 ne la actiune, ne
spre solutii, remedii, mijloace de indreptare.
Intrucât prive§te cred foarte mult s'ar
face ajutorul tiparului, bro§urii, gazetei. spun
dela : eu
pentru ca se strigarea noasträ
deopotrivä pe slujitorii - ne pe
de
Vom cere - prinurmare - mai
primul dda dela preoli ai
la cu neuitatul (ale cuvinte,
tocmai pentru acest scop, trebue mereu repetate) le
vom spune:
u

Ci, ea pe altar,
A taind prea

mii initni la un bald,

sS'i veacuri
Nu ne vom - prinurmare - sä prin a
ne adresa: entusiasrtilor, vijätorilor, trubadurilor demdnd-
torilor magilor
a le atrage atentiunea asupra misiuni
care nu poate niciun caz, aceea a-i face pe
meni mai trigi: (Al. L

aici dela o constatare: de câtva timp

scrisul românesc a inundat de o
de opere care dau de poeti prozatori, deosebi
romancieri, s'au specializat a anumite laturi,

www.dacoromanica.ro
 sufletului omenesc care, prezentate intr'un
ansamblu simpatic, din ce ce mai mult teren,
maiales tineretului lucru
se teatrele care dau liber desfraului
vietii libertine. Vom aminti numai faptul cä, fata
acestei situatiuni, Ministrul $coalelor, s'a väzut nevoit,
la un moment dat, ia, pe generale,
pe aceia de a interzice elevilor - frecuentarea
celui mai de seamä teatru romanesc.
Fire§te aid e mai greu de reactionat. Goana dupä
o glorie efemerá sau numai câ§tig u§or, propa-
gandele subversive slujba cärora, sau
con§tient, lucreazá unii dintre ace§tia-iatä atâtea motive
care au fäcut se ocMi ai multora
dintre scriitorii limba româneasa-autorii numeroa-
selor cazuri de
- atunci, dacá acest prim factor dezerteazä dela
- ce vor trebul facá oare ceilalti?
Lor le revine räspunderea tirajului literar
sebi - de la cari ne vom sä pretindem
mai multä Mi se va - poate -
editorul e, primul negustor. E, färä indoialä, o
interpretare complet eronatä. Adeväratul editor trebue
sä fie, mai ales, factor, misionar cultural. Ca atare, el
trebue fi fäcut, prealabil, o culturä, fi trecut
prin filiera educativä a meseriei lui, se
conjoare de speciali§ti fixeze o linie de
se conducä ea, rigurozitatea
omului Dar - mai - de toate, editorul
trebue o adeváratá con§tiintä româneasa,
patriot luminat priceput, opue un for-
midabil veto tuturor tentativelor de asasinat sufletesc

www.dacoromanica.ro
care, sub numele de literaturg, osândesc la inanitie floarea
tineretului nostru. E-o vedem-un deziderat irealizabil
când goana opere de scandal public
tenteazä, uneori, chiar eclituri dintre cele mai bine
putate mai intentionate, când altele
din exploatarea senzationalului, când, pentru destule,
trivialul constitue singura de
Iatg din ce aici greul luptei. Scriitorul-
de bine, de se va veda incercuit-va
fel sau Va fi o renuntare dureroasä
poate-momentanä. Sub ea se va -de cele mai
multe ori-surpriza preggtirii unei noui lovituri. Acela
va decide sä devie, vrând-nevrând,
va editorul luminat patriot.
Acesta, cu rizicul deverului, va net
definitiv astfel de incropiri care, tocmai seamänä
desbinarea exploateazä scgderile, nu vor fi, nu
niciun cuvânt pe niciun temeiu-artistice. Aici
merge mai departe propune chiar un cartel al
editurilor. Nu se vor toate ? Tot vom folosi noi,
cei putini: vom care edituri cu
din contrá, care din imboldul
care sä societatea care s'o injoseascá.
Se vor toate ? Cu atât mai bine : fabricantii de
literaturg antisocialä vor siliti-de
tate de fier a editoriale-sg sä
-de ce nu?-sä
E tot ceeace editorii trebue facg-ceeace unii
dintre ei au inceput.... Vor merge mai departe
? Vor binemerita dela patrie. nu uite sufletul
multimii e mâinile Iatä de ce le cer se com-
porte mai

www.dacoromanica.ro
 ne inchipuim nu e greu de ne
inchipuim cea mai realitate) scrierea
toare a prin furcile, deocamdata de rare,
ale editurii.
imediat chemat s'o ajute poate fatal :
patron sau lucrator, zetar, paginator sau
sinist.
Se pare o exagerare ? totusi ea poate foarte
usor fapt. N'au refuzat oare niciodata tipo-
execute care, dintr'un motiv sau altul,
nu le conveniau? la cazuri generice:
la tipariturile electorale la gazetele de provincie-mai
ales la cele caracter polemic-care nu putut
o tipografie. Le cunosc, bunä
calvarul dau perfect de bine seama
acest slujitor al poate da, foarte usor,
de mai mai priincioasa E un
omagiu pe care m'am simtit obligat aduc acestei
bresle nobile dela care - neamul nostru asteaptä
unele de mantuire.
Nu mai insist asupra patronilor pe cari
nimic nu-i poate sill devie pärtasi ai inconstientei
literare sau ai läcomiei editoriale.
la ceeace poate face bietul lucrAtor. o pre-
desigur lucratorul bun, apreciat. Acesta - la ri-
goare-se va vede nevoit sä o care-I
sileste serveasca drept de pierzare
sufletesti ai neamului omenirii. Cu reputatia
pe care va nu-i va greu sä se anga-
jeze aiurea.
Fireste acesta pare un deziderat irealizabil.
Nu cunosc de amanuntit istoricul tiparului româ-

www.dacoromanica.ro
nesc, dar nu-mi vine sä cred se va produs
un act de asemenea sau motivul vreunei greve
tipografice sä fost acesta.
Oricum ar fi, se poate lesne cum un lucrätor
luminat va face mai mult decât un scriitor lacom
unire cu un editor veros, va indeplini minunea
selectionärii literare potrivit cu nevoile multimii. Fire§te
la un anumit lu
- la lucrgtorul cu la
lucrátorul care nu face prea o

care
-
ce-i bine ce-i
de capete), la lucrätorul
care-i seam de util
primejdios, care cunoa§te societatea
i-a sesizat nevoile, s'a la
tarea ei, a dat cu un cuvânt, de cdt mai
Aceasta e - din tot apelul de - partea care
intereseazá mai mult, tocmai nu mi-au lipsit
prilejurile cunoaterii lucrgtorului tipograf. Am väzut
la el calitäti suficiente: pricepere, destoinicie, de
apreciere L-am con§tient
toritor, ambitios simtit, ingrijorat Am, prinur-
mare, credinta fermä prin el, se va putek face
chiar in directiune.
Dacä nu, singura noasträ este cel din
al librarul el, colportorul) -
aceasta nu se considerä numai negustor.
Chestiunea e de o actualitate. S'a pus la noi. S'a
ajuns la incheerea soarta unei maiales
librarului, felul cum va s'o
reclama pe care i-o va face, entusiasmul cu care o
va recomanda, grija cu care o va tine

www.dacoromanica.ro
o va mintea cititorului. Natural
toate aceste dau librarului un drept :
acela de a se apropik de continutul pe
care e chemat le Altfel va dispune de ele,
când, din proprie experientä, se va convins
teadevär pot cercetate cu
- atunci, ce ne prive§te, vom cere acestui
sprijinitor al bune tot concursul, larg, neprecupetit
rugându-1, lucrurile vor ajuns aici, procecleze
mäcar la boicotarea tipgriturilor primejdioase, la
pirea scrisului Ii vom pretinde lui - cât mai
nu-vi grija desfacerii
scrierilor rele, sä nu le la nu le ofere
maiales tineretului, chiar depe urma va avek
un mai mare material.
E singurul care mai poate
Incheere: avântul pe care luat, la noi, cartea
din punct de vedere technic, completat cu
o a cuprinsului acesteia care trebuie,
fie Tuturor slujitorilor ei le
datoria de a o aceastá directiune, :
scriitorilor, editorilor, tipografilor librarilor. Lor le
revine greaua de a confruntk continutul cu
ideile de bine, frumos util, a numai ceeace
poate folosi Societgtii. Pentru aceasta le cer cdt mai
multd technice sunt dea-
dreptul ele fac pe se apropie cu mai
multd de continutul al
asimileze. Avadar:
multä
editori, -
cd

52

www.dacoromanica.ro
 CARTEA FATA DE LEGE
De: EMANOIL
C?

RICE tipograf cunoaste legea exemplarelor obli-

gatorn. La noi ea a luat
d-lui Ion Bianu trebuia sä se aplice mai
ales folosul bibliotecii Academiei Române. E
veche : Lege pentru
obligatiunile atelierelor de arte grafice de Biblioteca
Academiei Române, de Fundatiunea universitarg Carol I
din de Biblioteca din Iasi". De
atunci titlul s'a mai schimbat. El a ajuns enumerativ
la primejdie. Cea din urmä prefacere e de anul
acesta la un de biblioteci,
Fundatie Regele Ferdinand, cu sediul Iasi.
E timpul se cerceteze rostul acestei legi i se
de curgerea anilor.
Ceeace nemultumitor e numele
legii. El nu vorbeste limpede nici de exemplarul obli-
gatoriu", nici de depozitul legal". Ce e atunci propriu
zis lege ? Propunätorul ei care
lauda pentrucä a avut acest sprijinit de Dimitrie
A. Sturdza, a izbutit sä-1 pätrundg, se sá
arate cä nu e vorba de o lege a depozitului legal.
zice el, ar un anumite
aminteste atunci de-o intâmplare din timpul ocupatiei

53

www.dacoromanica.ro
 dela 1916-18. austriace au cerut
dela biblioteca Academiei o colectie de ziare
pentru consultat. Directorul nu le-a dat, intâmpinând cä
regulamentul impiedicä bunurile de-acolo nu
sunt o avere a Statului, ci a unui autonom
de culturä. Austriacii nu s'au dat bätuti, pentrucá aveau
prea mare interes ca aibä acele Din ele
ar fi putut care din Ardelenii trecuti dincoace,
ce ridicaserá glasul impotriva monarhiei
austroungare. A trebuit cuvântul Germanilor, mai
legätori, ca sä se astâmpere. lucru s'ar putea
cu vreun procuror prea constiincios.
Cititi cu luare aminte ce
articol al legii : Proprietarul oricärui atelier de arte
: tipografie, litografie sau procedeu de arte
grafice, este obligat 55. trimitä din carte,
sau ziar, note muzicale, geograficä, planuri, stampe,
portrete, tablouri, foae altä reproducere,
exemplare Bibliotecii Academiei Române din
Bucuresti, câte exemplare Bibliotecii Centrale din
câte un exemplar Fundatiunei universitare Carol I
din Bucuresti ; iar aceste biblioteci sunt obligate le
primeascá sä le pästreze depozitele
indatorire de pástrare depozit este
sätura caracteristicä a depozitului legal. Se va zice poate
lipseste cealaltä indatorire, deopotrivg de
a punerii la publicului, dar ea e dela sine
se tine socotealä bibliotecile benefi-
ciare, ori a cui proprietate ar fi, sunt deschise aproape
tuturor. Cearta noi n'ar fi decât o ceartá de cuvinte.
Adevärul e ne unei legi a
depozitului legal, dela o datá când nu chiar toate

54

www.dacoromanica.ro
Wile Europa, mult mai inaintate cultural decât noi,
o cunosteau.
Ce atunci o asemenea lege ? Fireste cä
nu, putin la noi, un scop politienesc, de In
asemenea caz exemplarul obligatoriu e preväzut legea
presei trebue depus de aparitie sau
24 de ore, ca usor confiscat oprit se
räspândeascä. e Austria, Jugoslavia, Polonia.
Depozitul legal e menit pästreze pentru viitorime tot
ceeace s'a publicat limba unei dintr'un gând
cultural stiintific. cercetätor al trecutului apro-
piat, din domeniu, de a fost
pentru noi aceastä lege. Färä ea, biblioteca Academiei
Române n'ar avea nici pe jumätate valoarea faima
de care se de lipsuri, tot
ceeace a dat tiparul de 45 de ani
se gäseste acolo strâns, catalogat la oricui.
La noi legea a avut exclusiv acest
Intr'un asemenea caz räsare limpede anoma-
ei de acum. Numai Bucuresti ar sä se orga-
nizeze patru astfel de depozite : la Academia
Fundatia universitarä Carol I, Fundatia culturalä Regele
Mihai Ateneul E impotriva oricärui bun simt
din sträinätate. Depozitul,
nu e singur pentru toatá tara, cum
se mai pretutindeni, nu i-a dat cap nimänui
decät legiuitorului sä se gäseascä patru puncte
ale localitäti. Pe risipa de publicatii, care
cade sarcina tipografului sau mai de a auto-
rului, trebue risipa de localuri potrivite chel-
tuiala de spatiu de personal de supraveghere
de mânuire.

www.dacoromanica.ro
 fapt, Capita la României däruitä de lege cu patru
depozite, n'are decât unul. Obligativitatea legii nu e
deck pentru tipograf; toate celelalte biblioteci,
de aceea a Academiei, primesc exemplarele legale,
cum zice legea, sä le pästreze decât pe
prin urmare deck porunceste lege.
oricât de sumar, poate sä dovedeasa acest
lucru sä aducä retragerea pentru acele biblioteci, a
beneficiului legii. La fel s'ar intâmpla, total sau
parte, celelalte biblioteci, din alte orase deck Bucu-
: Cluj, Cernäuti, Iasi. are
el douä depozite legale, una din care se
bucurä de beneficiul legii, aproape n'are local, depozit
un sub care sä depoziteze ! In atâtea
locuri publicatiile legale, mai ales cele de caracter periodic
sau efemer, se vând kilogramul. E nevoe de o revi-
zuire a legii.
Cineva, care ar crede cä ne speriem numai de
numärul exemplarelor obligatorii urcat aproape la
20, ne-ar putea aminti de Rusia sau de Ucraina. Cea
dintâiu cere din tipäriturä 32 de exemplare,
cea de-a doua chiar 5o, de aparitie.
nu se uite Rusia sovietia
etatizate Statul nu face deck ridice din propria
lui mare cantitate pentru tot felul de ope-
de schimb de inzestrare de biblioteci. Dar
nu e din Europa care la cifra de exem-
plare obligatorii dela noi. Se cäineazä pentru aceasta
tipograful unii, din foarte putinii cari s'au oprit la
problemá, se mirä el nu se cä tipograful
n'are deck grija expeditiei ; pägubitul, poate sä
se vorbeascä de pagubä, e totdeauna autorul, din al

56

www.dacoromanica.ro
 tiraj se scade de exemplare obligatoriu.
acest lucru adevärat cazul când autorul
are un editor, care cel mult cu
paguba.
Ceeace ne deosebi, falsi-
ficarea legii depozitului legal. de rari
cazuri, cum e legea proprietätii literare artistice, legis-
latia noasträ n'are cum ca object cartea, când
§i-o nimere§te, ca cazul de strâmb. Sarcinile
complicatia ie§ite dintr'o asemenea multiplä obligatie,
la o punere impotrivä din partea celor obligati, care
nu e decât de a§teptat. Nimeni nu ce are sä dela
de când directia a po§telor,
schimbatg regie autonomg, a desfiintat gratuitatea
corespondentei. acum corespondenta depozitului
legal se bucura de aceastä gratuitate. Vor de-acum
bibliotecile interesate cheltuelile de transport sau vreun
vot al Parlamentului va amenda legea sensul ca aceste
cheltueli suportate de tipografi ? Greu de crezut,
atât una alta.
Cu prilejul discutiilor care s'ar face sau al masurilor
care s'ar lua, ar trebui se tie toti iubitorii
cärtii cer ca legea depozitului legal fie
printr'o mic§orare a numgrului aezämintelor beneficiare
printr'o fixare a termenului dela aparitie, când o
publicatie trimeasg. Cu sistemul de
legea foloase individuale, nicio indreptätire,
greuiazä o statisticg a publicatiilor, deocamdatä, o
a datei precise de aparitie pentru
atâtea mai târziu.

57

www.dacoromanica.ro
 ARTA ROMANEASCA
Dc:

COU al traditiei al preocupgrilor nemijlocit

raport cu cultura cu civilizatia, arta unui popor
e tälmäcirea sensibilä a sale estetice
a felului deosebit cum se impresioneazä
fata adevärului vietii.
Din aplicatiunile artistice nesilite, spontane con-
secvente ale poporului s'a putut constata per-
manenta preocupgrii estetice, dar evidenta a
unui stil unitar conceptiile impämântenite despre
frumos.
Intocmai ca fluctuatiile limbii, cum a
Tzigara-Samurca§, formele de româneascg au variat
diferitele curente ce au pätruns
Succesiunea a acestor influente a impiedicat
formarea unei traditii cu caracter unitar, deoarece,
pentru ca o artä sä unitate, poatä imprima
un caracter propriu tuturor manifestgrilor ei,
alte cuvinte o nationalg inteleasä, ea trebue sä
se bucure de o de desvoltare
Asemenea rgstimpuri de lini§te lipsesc istoria
României, mai ales la inceputurile ei.
Din vremurile cele mai vechi, române§ti au
slujit - dupä cunoscuta expresie a lui Alex. Odobescu

58

www.dacoromanica.ro
drept pâlnie prin care scurs hoardele barbare dela
Räsärit spre Apus.
Ne-au rämas dela cei oe au sträbätut vremelnic
aceste meleaguri, monumente, dintre care unele
destul de importante.
Dealtminteri, nici dela strämosii nostri Romani nu
ne-au rämas monumente. Ca urmasi ai noi
n'am mostenit dela dânsii vre-o traditie de artä, vre-o
sau vre-un stil particular.
Din cuvintele latine transmise limba noasträ,
spune d. O. Densusianu, lipsesc termenii privitori la artä".
urmä de traditie romanä e deci
Cultura desvoltare artisticä a poporului
nostru nu cu cele ale Romanilor. Muzeele de
antichitäti s'a mai spus, pot dovecli descedenta
latinä, dar nu rezolvä problema culturii a artei.
Primii voevozi pämânteni au gäsit, dar, din acest
punct de vedere, terenul cu totul liber.
Animati de dorinta de a ridica monumente, ei au
fäcut apel la mesteri
Schimbarea foarte frecventä a Domnilor aducea
sine intotdeauna schimbarea stilurilor care astfel
nu aveau vreme se nationalizeze, sä rädäcini
punä bazele unei traditii.
S'au realizat totusi epocile acestea nesigure, o
sumä de monumente märete, dar cu totul izolate, stil
bizantin, gotic, italian, etc....
Aproape voevod avea stilul säu favorit.
Cel ce domnea mai mult, avea putinta clá-
deascä mai mult, pästränd oarecare continuitate ar-
bitecturd, dând astfel iluzia injghebärii destul de timide
a unui stil national.

59

www.dacoromanica.ro
 Odatä adaptarea unei anumite forme de artä,
plämäditä din asimilarea diferitelor con-
ceptii ce s'au perindat pe aparä nume
de români.
Arhitectura româneascá se nationalizeazä con-
topire ingenioasä de gotic de bizantin.
Dacä arta arhitecturii fondul nostru etnic nu
se decât foarte târziu, schimb,
cadnice ale arta pästrat dela nein-
trerupt, caracterul national.
In toate timpurile, oricare au fost vicisitudinile
vietii, a tesut, táranul a lucrat lemnul a
dat acelasi timp artisticá - lutului.
De aceste indeletniciri, arta a fost
intotdeauna strâns legatä.
Tesäturile de borangic, basmalele, broderiile, cämä-
sile, cusäturile, fotele, cingätoarele, näframele,
ritul, cuvânt, toate produsele industriei textile au
pästrat traditia puritätii desenului, bogátiei motivelor
coloritului.
Costumul pitoresc al taranului român e cea mai
vie mai plasticä a simtului artistic.
Covoarele sunt lucrate stil
teristic, o mare varietate de ornamentatii o
armonie de nuante.
care se pästreazá statornic spirala strä-
crestäturile-care taina principiilor
decorative ascund rdsfrângerile dorului -ca ca
basmele populare, ca jocurile nationale, alcätuesc
verigile lantului ce asigurá continuitatea caracterului
al neamului românesc.
Chiar cele mai naive de tärâneascä

www.dacoromanica.ro
 poezia bungtatea a
poporului nostru, puritatea sensibilitgtii viziunii sale
estetice.
*
* *

Vechea româneascg se reduce aproape exclusiv

la arta
La noi, pictura, sculptura artele minore au fost
permanentg un fel de anexe ale arhitecturii laice
bisericesti.
Am mai sus, câteva cuvinte, pe
care le-a suferit clecursul vremurilor arhitectura rornd-
neadcä, atunci domnitor impunea un stil
o personalg a artei.
Pictura a icoanelor a suferit
aceleasi influente ca arhitectura.
Din punct de vedere istoric, vechea
mânästireascg a deasemeni caracteristica epocilor
care au produs-o.
Ivirea mesterilor români a pus din ce ce
mai categoricg confuziei de stiluri, chiar
acestia au continuat o de vreme sä lucreze
cadrul reminiscentelor ei au cu
temelia picturii, gravurii sclupturii
noastre culte.
Arta româneascg trebue consideratá ca
o interpretare deosebitg a vietii.
Pe zidurile vechilor biserici catedrale spiritul artistic
autohton a incrustat o expresivg
a sistemelor decorative, o
coloratä, o compozitie originalg simbolicg.
In opere ce se pot admira astázi, puterea

www.dacoromanica.ro
ratiei primitive uneori chip surprinzgtor
vechile teme canonice.
Sculptura dela cele rudimentare motive
de cresaturi, la temele ingenios dantelate
tronurilor voevozilor, confine elementele coresponden-
tele unei unice a unui simt artistic unitar.
Sculptura a fost totusi arta cea mai neglijatg de
artistii Deaceia, reprezentarea umane
sculpturg apare foarte târziu, busturile ce impodobesc
palatele fostilor voevozi, pietrele funerare bas
reliefurile din biserki.
*
*
Arta a reluat vechile teme, a tipa-
rele simboluri evidentiand efortul generos
de afirmare al unei arte proprii, superioare fecunde. Pre-
zentul trecutul se complecteazg. asupra
realizgri, cercetgrile viitoare va trebui sä arätäm roa-
dele acestor valoarea pozitivä a artei
nesti moderne contimporane dela Aman, Grigorescu,
Andreescu, Luchian, Paciurea Mirea la Tonitza,
Dimitrescu, Petrascu, lady, Iser,
Sion, Jalea, Medrea Han.

www.dacoromanica.ro
CETITORI, $1 BIBLIOTECI
- prilejul Ion C. -
De: GEORGE FOTINO

IBLIOTECILE noastre o duc greu: e acesta

un aspect crizei postbelice, asupra
culturii. In anii din cele mai multe
comprimate sensibil de
vitate desvoltare. Unora-cum Bibliotecei Academiei
Române - cari aveau mijloace proprii insemnate, li s'a
creiat, prin exproprierea averilor imobiliare devalo-
rizarea celor mobiliare, o stare greu de Altora
- cum bibliotecelor universitare - cari mai ales
prin bugetele oficialitätei, li s'a creiat o situatiune nu mai
prin excesiva comprimare a rubricelor acestor
bugete. In bugetele acestea de - cum le-au zis
unii - nevoile culturii noastre par a fost socotite, de
multe ori, drept nevoi somptuare cari pot a§tepta.
*
* *

Lacunele bibliotecilor noastre se Tot mai

pregnant apare nevoia de a le
a revistelor, cele multe biblioteci nu mai
pot avea. Depozitele bibliotecelor noastre sporesc,
anii din ritm incetinit; din rafturile mul-
tora din ele lipsesc, dese-ori, chiar lucrarile de

63

www.dacoromanica.ro
nevoie. Periodicele cari, ele, in deosebi la anima-
rea vietei de bibliotecg intrá sporadic parcimonios
colectiile bibliotecilor noastre.
Disproportia cât iese de sub teascurile tipogra-
de la noi de aiurea, in depozitele
bibliotecilor noastre publice, o
multele-ale vietii noastre culturale:
nu au se poate socoti
mare de cetitori este al celor mijloace mici,
deci al celor cari cer ospitalitate bibliotecilor publice).
constatare a unei prime lacune nu exclude
constatarea unei alte lacune:
nu au cetitori.
Celui care s'ar opri la scoarta lucrurilor,
a doua enuntare ar apgrea-asezatä in fata celei
deadreptul antinomicg. Aparent antinomice, aceste
se cer lämurite.
Nu toate cärtile se tipäresc unor
nevoi. Cartea se de multe ori necerutä. Cine nu
Cine nu are o cugetare pe care n'o creadä
de a pleca lume, haina
lui? Cine nu este autor? Cartea apare, de multe ori,
din simpla vanitate a unor autori sau din socotelile mai
putin simple ale unor institutiuni editoriale cari
lucreze fonds perdus". Fireste,
meniul acesta, doar comercial, al tipgrite,
nimeni nu va judeca - in nici-un caz n'o va face
semnatarul acestor rânduri - utilitatea sacrificiului
pentru cartea dupe criteriumul rentabilitgtii
sacrificiului cartea nu odihneste - ca o altä
o doar comercialg, pentru ca judecarea
ei sä se doar pe aceastä Dar judecarea

www.dacoromanica.ro
ei, mäsura care cartea aceasta räspunde unei nevoi
suflete§ti poate trebuie constituiascä un criterium.
se pierde vedere chemarea cärtii
tipärite, care nu este aceia de a deci, de
a räspunde doar aparent unei nevoi culturale; ci de a
real nevoie. se intretine chip
factice o iluzie-in§elätoare ca altele-in domeniul cul-
turei, mai cu rele ca altele, tocmai
este domeniul acesta al culturei unde rezultatele se
vädesc cu nu : eflorescentä

culturalä nu inflatie de carte ci nevoie

sufleteascä -de carte; nu carte ve-
getând depozitele celor cari o oferä, ci carte
dând spiritele celor cari o ; nu carte
rafturi, ci carte ajunsä suflete; nu unitate de
ticä-§coalä bisericä färä credincio§i, carte
cetitori-ci element activ de fecundare a vietii
a unei societäti.
Tocmai din alel a nevoilor culturale-
sau, mai exact spus, din neintelegerea creiat
tegoria cetitor, carte care departe de a o
lacunä a vietii noastre culturale, cu una
nevoile acestei vieti. Atentiune Nous périssons sous
les bouts de papier" ar repeta Henri Becque fata
acestui inflationism livresc.
Sä ne intoarcem, acum, la cealaltä enuntare.
Irosindu-se energii mijloace cartea. a cärei sin-
gurä misiune este de a atät-prin
acest fapt se vor dispersat energii mijloace cari,
coordonate utilizate ar putea sluji
culturei noastre: dai aceluia care are nevoie de ea,
cartea pe care el n'o poate singur avea. este acesta

www.dacoromanica.ro
cazul celor multi. acestora le da cartea, pe
care ei singuri nu o pot avea, inzestrând bibliotecile
tinându-le depozitele in actualitate. Or, posibilitätile
mijloacele materiale difuzându-se, bibliotecile noastre
au rämas urma nevoilor la cari trebuie
De uncle, categoria cetitorilor bibliotecile
noastre nu mai pot cetitorului, care o cere,
noutatea; nu-i mai pot cartea Conducätorii
bibliotecilor noastre pot märturisi ce pro-
blemä este azi selectionarea cärtilor a periodicelor
pe cari - in extrema penurie - le mai pot achizitiona
pentru bibliotecile pentru a da acestora un
lacru de viatä actualä. In aceastä directie se cere
un mare efort pentru cultura cetitorului care
nu poate avea singur cartea pe care el o cere sä i se
dea, prin bibliotecile deschise lui. Deci, cärti cetitori,
scoalä cu credinciosi.
* *

Ceiace face ca lipsurile bibliotecilor noastre sä

mai tare simtite, este faptul aceste biblioteci- vor-
besc de cele mai de seamá, ca Biblioteca Academiei
Române, a Fundatiunei Carol din sau ca
Biblioteca Ferdinand I din Cluj - cuprinzând aproape
toate domeniile in care s'a exercitat spiritul omenesc
creator (literaturä, arte, etc.), trebuie sä-si difuzeze
efortul. Sunt biblioteci enciclopedice pentru cari pro-
blema tinerii depozitelor la curent peri-
odice referitoare la discipline numeroase disparate,
este greu pot márturisi obisnuitii
acestor biblioteci. doar bibliotecile a cáror acti-
vitate este limitatá la anume discipline, a actiune

66

www.dacoromanica.ro
este circumscrisä, pot avea, pentru aceste discipline, o
politicá activá de punere la curent desvoltare a
In cari sunt asezate pe o
mai efortul se difuzeazä; el poate fi concentrat,
bibliotecile de specializare.
Cele dintâi räspund, primul rând, nevoii sociale
de vulgarizare a cunostiintelor-chemând la ele pe
rele public. Celelalte räspund, primul rând, nevoii
de adâncire a polarizând interesele unor cer-
numárati. Acestei din urmá nevoi este
sä noua bibliotecä Ion I. C. Brätianu.
Peste câteva luni, desävärsindu-i-se organizarea, ea
va fi datá. publicului cetitor. Sunt necesare, deci, de pe
acum oarecari asupra gândului din care a por-
nit, asupra conditiunilor cari s'a ca asupra
principiilor de organizare a politicei culturale pe care
bibliotecä o ducä.
* a

Cei cari l-au apropiat, ce pasiune de flece zi a

strâns carte carte Ion I. C. Brátianu marea frumoasa.
dela Florica. A strâns carte carte, clucând
mai departe munca de pärintele säu; a strâns
a o face economiile anilor de copilärie. Nu
aici nu putea face deplina evocare a amintirei
privit transparenta pe cari el le-a
iubit atâta. Ci evocarea cea mai o face
opera realizatá urma : biblioteca

amintirea lui purtandu-i numele. Nu prin

rul ajunge totusi la io.000-cât prin valoarea
acestea de Istorie, Geografie, Istoria artelor
Istorie politicä, constituesc un prim fond de mare

www.dacoromanica.ro
pentru Biblioteca cea nouä. Gândul celui dispärut dintre
noi erea ca aceste bogate colectii de sä poatä
losi mai târziu altora. Acest se realizeazä astázi.
Ca altädatá, vremuri mai vechi mai bune-
vremurile de vrednicie ale marilor ziditori ctitori-
Doamna Eliza a amintirea
§ului unei vieti, frumosul care s'a a§ezat
Biblioteca ce va purta numele lui. Prin danie-
faptá a unei femei de nuantatä spiritualitate
aceia a fratilor celui dispärut, ei
ai unei de iubire slujire a a culturei
ei, s'a azi gândul care l-a cercetat, de atâtea
ori, pe cel plecat dintre Sávâr§indu-se un act de pie-
tate amintirea lui, se aduce culturei unul
din acele servicii doar vremea, care, ea, per-
faptelor, va da adeväratul relief va. situa
cum se cuvine recunoa§terea tuturor.
*

In ce sens merge actiunea culturalä a acestei insti-

tutiuni?
Cutare bibliotecä, mai sus, are a
timp, nevoile cetitorului de cárti istorice
§tiinte matematice, de literaturä mediciná,
juridice naturale. Nici indeajuns
nu poate avea conclucerea acestor biblioteci,
nefiind, nici mijloace nu sunt, general, indeajuns.
lea, dintre biblioteci, cari delimiteazä actiunea
pot remedia, partial, aceste neajunsuri. Printre
aceste biblioteci este aceia de cari ne Ea
re§te, deosebi, o mai documentare isto-
ricä asupra sud-estului european. Pentru acest domeniu,

68

www.dacoromanica.ro
astfel delimitat, ea va sä aibä maximum de infor-
matie posibilä; aici cercetätorul publicatiuni pe
cari nu le poate afla celelalte biblioteci
dice din tarä, cari nu pot adânci toate tere-
nurile pe cari ar trebui sä le adânceascá.
Dar mai este ceva in legäturä cu politica revistelor
cärtilor acestei biblioteci: bibliotecä de studii
nistice, de studii asupra sud-estului european, aceasta
va fi primul rând noua bibliotecä. Dar problemele
istorice nu se pot localiza observa numai
numit colt de lume, chiar de ele s'ar se
referä exclusiv la acel colt de lume; de multe ori, ele
nu pot fi lärnurite cantonându-se acei cari vor sä le
in limitele prea strânse in care aparent se
miscä aceste probleme.
Fenomenele sociale, pentru a fi cercetate, nu pot fi
izolate compartimentele cari, pentru nevoi mai
mult mnemo-technice, le izoleazä, deseori, cärtile
dascälii. Fenomene cari par proprii unei pärti de lume
se aiurea, chiar relatiuni de
zalitate. Pentru a desprinde valoarea relativä a unei
intâmplari istorice, a unui fenomen social, nu e de ajuns
te cantonezi in observarea numai a acestei
sau a acestui fenomen, ceiace, din pricina ingustimei
spirituale a unora a insuficientei de generalá a
altora, se face Observarea fenomenelor sociale,
desfásurate cele mai räsletite párti de lume, desprinde
sugestii de nebänuit pentru inter-
pretarea unor fenomene parte de
lume. Pentru inlesnirea cercearilor istorice, a cerce-
tärilor biblioteca aceasta de balcanisticá,
de a sud-estului european, va completa

www.dacoromanica.ro
documentarea sa cu acele lucräri cari fac autoritate
materie, asupra marilor civilizatiuni asupra istoriei
acestora.
profilare a hotarului unui de lume pe un
orizont mai larg mai depärtat.

Astfel conceputä, aceasta pe care o da-

nie intelegätoare o aduce azi patrimoniul culturei
noastre nationale, poate ajunge - de va
sprijin - un centru de culturä
partea räsäriteanä
a lumii europene.

www.dacoromanica.ro
 EDITORII
ALEXANDRU

,Fiecare are
pe care-i meritii; edi-
tor are sara, ori publicul pe
care se dovedeste stare
merited.

1BSERVATIA aceasta este a lui Giuseppe Prez-

zolini mi se pare mai de a
fi cu cinste de motto" al ce
E vor urma, Prezzolini a fost
vrerne editor; nenorocos. Dar de pe vremuri
al lui Papini al leonardi§tilor" florentini, este un
experimentat de generalg. Meritul de
cgpetenie directie critico-in-
formativg, Cultura italiang", prima
editie la 1923 (Firenze, La Voce").
In capitolul special consacrat de Prezzolini edito-
rilor italieni, recitesc unele observatii constatgri care
nu conving, fie ele n'au fost niciodatä adevgrate,
fie, mai ales, trecerea anilor schimbarea
le-au desmintit.
Prezzolini de pe editorii italieni pentru
ecclectismul de fapt nu aproape
unul care nu-vi lui, adeseori per-

71

www.dacoromanica.ro
petuatä prin traditie Aceste specialitäti,
generale, dupä cum. se va vedea din Incercarea
noasträ de a individualiza editurile italiene, sunt atât
de precis strict delimitate, am putea o
invinuire exact contrarie celei a lui Prezzolini; dac'am
nevoia de a o
Din restul observatiilor prezzoliniene neperi-
mate, desigur aceea privire la regiona-
lismul editorial (dar care nu este editurei);
aceea cu privire la lipsa unei Centrale a Burse
a Cärtii italiene (cu toate Le Messaggerie
Italiane" din Bologna - Via Milazzo,
apreciabile merite lipsá, mai ales
- cu
privinta
desfacerii cártii italiene sträinätate, acordând libra-
rilor depozite cont simtitoare
aceea a inactivitätii a4a-zisei culturi populare". Sigur
este din punct de vedere al intereselor profesionale,
editorii italieni sunt grupati Federatie
Nationalá Editoriale, pe baze corporative ;
precum sigur este cä, din punct de vedere al productiei
raport de cartea italianä nu mai este azi benefi-
ciara exclusivä a publicatiilor cu caracter
n'a fost nu este beneficiara unui special tratament
de favoare din partea Statului; dimpotrivá. Editura
este un organ viu, desvoltare. Edi-
italieni nu au de nimeni acest merit.
Cu atât mai mare mai greu de dobandit,
cartea nu poate nici pe departe
ráspândirea celei franceze, engleze ori germane, dat
limitat de cunoscätori italiene
afara etnice.
Dela cele dintâi constatäri, editura italianä impresi-

72

www.dacoromanica.ro
 prin vitalitatea, prin dorinta ei de per-
fectionare, prin calitätile-i tehnice artistice, prin teme-
ritatea cu care zilnic piata cu mii de
Aproape nu este orä§el o de
1928 nunzdrau Italia editori,
de atunci cifra a fost Aproape toti au revista
proprie, unele dintre accstea s'au impus
definitiv ca o necesitate cultura : sä
citäm Pegaso", Italia che scrive", ori I libri
giorno". Spre a-§i asigurá piata, principalii editori s'au
grupat asociatii de desfacere a cärtii, constituind
trustul A. L. L. I. R.", A E. L. I." ori S. A. F.,
acesta din urmä pentru furnizarea chio§curilor de prin
gäri. Nu existä editor italian care sä nu anunte premii
anuale pentru cele mai bune intereseazä ;
felul acesta, editura dä contributia la
tirea productiei
Criza cärtii trebue sä existe Italia ; ea agitä
neintrerupt lumea editorialä. Dar abundenta cärtilor
noui devine uluitoare pentru cel ce s'ar sä le
cerceteze fie numai treacät pe cele mai de seamä,
vreme ce toate exceleaz1 prin ingrijirea tehnicä, prin
gustul deosebit cu care sunt prezentate, prin scumpetea
materialului folosit. Productia graficá italianä este
progres din punct de vedere calitativ cantitativ. In
timp ce unele tipografii editoriale (precum este aceea a
lui Mondadori din Verona) pot pânä la 20.000
volume zilnic, unele case de editurä perpetuiazä
existenta prin târgurile satele italiene de
patru veacuri. Italia existä traditia artigiana-
tului grafic. Sunt edituri care tipäresc de patru sute de
ani almanah ; editorul schimbä specialitatea

73

www.dacoromanica.ro
de care s'a legat prosperitatea Casei lui. Nu
singur. Fiecare se face ajutat de un scriitor, de un
specialist, de un director" pentru fiecare colectie
parte, pentru publicatie periodica pe care o
editeaza. Dar, mai presus de editorul italian tine
la prestigiul sau: nu se Exemplul acelui editor
venetian care a douazeci§icinci de ani o carte
Bazilica San Marco, nu este izolat.
Sunt edituri de artä care scot un volum la trei ani. Dar
sunt opere care analele graficei italiene.
*
* *

In general, productia editorialä este tot atât de

variatä modernä, colectie a
editor parte luând asuprä-§i sarcina
de a reprezentà o disciplina Existä asemenea
pentru : Premiul Nobel; Cultura umanistica;
opera complecta a unui autor celebru, italian ori
opera de dintr'o literatura (Sla-
via", genio slavo", Hungaria", Letteratura giap-
ponese", etc.); ; geografie ; pozitive; ;
propaganda ; sociale ; manuale
practice de informatie enciclopedica ; enciclopedii popu-
lare ori de mari proportii (precum este cea monumental&
de pagini gr., curs de tipärire); studii militare ;
pentru copii tineret ; epistolarii; Filologie
criticá ; (unele coprind
la 3oo numere); romane celebre; Clasicii pentru
popor; reviste de ; literaturä de tren ; Marii
; capodoperile literaturilor ; studii fasciste;
de iubire" ; Clasicii ; pedagogie ; navi-
gatori exploratori celebri; teatru; antologii ; tehnica

74

www.dacoromanica.ro
 (citez cu intentie aci Risorgimento
al lui din Milano); dictionare gramatici ;
enciclopedii pentru copii; folklore ; Clasicii
latini; arheologie ; monografii enciclopedice ilustrate; etc.
In§irarea nu pretinde a fi complectg; am
renuntat la fel de sistematizare, este pentru a
o idee despre ceeace o de
italiang.
*
* *
pe centre, ordine alfabeticä, lista
principalilor editori italieni, cu indicatia specializärii

Bari-Laterza: editorul Benedetto Croce;

academicg. Italiano Arti Grafiche: editii
reviste de publicatii geografice; Bologna-Cappelli:
medicing. editorul lui Carducci al lui
Pascoli; de culturä generalg; pozi-
tive; editii remarcabile din punct de vedere tehnic.
de prezent mai putin
ca propriu-zisg. de
pentru copii; editorul lui Verga, Guido Da Verona
Pirandello; almanahuri; literaturg Le Monnier:
Clasici generalg. Salani: editii populare de
mare tiraj; romane celebre"; una din cele mai active
Case de Sansoni: academicä; Clasici
tradu§i (Biblioteca Straniera" de
nacorda). editorul lui Giovanni Papini;
istoricg manuale didactice. Lanciano-Carabba:
Clasici sträini tradu§i filozoficg, editii
ingrijite, dar de divulgare. :
de Monografii biografice (Itala
Gente"); teatru; editia complectä a discursurilor lui

75

www.dacoromanica.ro
Mussolini. Begetti Tuminelli: firmá de curând fuzionatá
cu Treves; cea mai importantA pentru
de artá. Corbaccio: printre cele recente; literaturä
istorie literará. Eroica: literaturä de avangardä; direc-
torului ei revine meritul de a fi reintroclus cu succes
xilografia decorarea italiene. Hoepli:
lume pentru manualele" sale (peste 2000 de
numere); publicatii pentru bibliofili. cea mai
infloritoare puternicá clintre intreprinderile editoriale
italiene din ultimii ani; cárti de literaturä; colectii
speciale; periodice; enciclopedii; Clasici, etc.; opera
plectä a lui G. D'Annunzio. muzicá (cel mai
important specialitate). Sonzogno: Clasici
populare; enciclopedii pentru cultura publiculuj
mare; 20 colectii de mare tiraj periodice. Touring
Club Italiano: ghiduri, reviste ilustrate,
de pentru cei 36o.000 membri pe care-i
editorul lui D'Annunzio, Serao, Deledda, Ada
Negri, etc; literaturä, gencrald; de
Illustrazione Italiana"; editura aceasta,
la räzboiu, a cedat suprematia altor Case de editurä,
precum este Mondadori. Unitas: literaturá; cárti de
Vallardi: de material didactic;
vaste colectii (istorie literará, medicinä, istorie,
drept). Novara-Igituto Geografico De Agogini: cel mai de
institut cartografic al Italiei. Palermo-Sandron:
cärti de cultura secolului XVIII italian. Roma-
editura catolice.
Italia che scrive" mai raspândit buletin bibliografic
lunar); Clasicii Râsului"; Profiluri" biografice; Me-
dalii" de contimporani italieni; Scrisori de iubire";
Polemice" politice; Apologii" ale diferitelor

76

www.dacoromanica.ro
Poetii italieni ai sec. XX; o enciclopedie; un dictionar
al contimporanilor italieni (Chi Este cel mai ingenios
dintre editorii din vechea generatie. Libreria Stato:
este ceeace poate o Librärie de Stat". Loescher:
de Stock: editii pentru de
Spoleto-Argentieri: editii artistice de mare
(Dante, Virgiliu, etc.). studii magice
literaturä masonicg. Toritw-Bocca: studii Chian-
tore: filologie istorie literarg. manuale
fice. de S. E. N.:
generalg; colectia Patria"; cea mai
E.
bunä colectie de Clasici Italieni"; vasta enciclopedie
Cuceririle Industriei omene§ti".
La listä rámâne se adaoge cotidiane
(de tipul Corriere della Sera" ori Popolo d'Italia"),
care dite cel putin câte patru-zeci publicatiuni
periodice.
Recapitulâncl aceste date cu privire la mi§carea
editorialg din 1928, putem urmgtoarea
care nu figureazä decât centrele cu mai mult de
doug Case editoare :
Milano, cu 54, clintre care io de
2) Roma, 41 5
3) Torino, 6
4) Firenze, 6
5) Napoli, 9
6) Bologna, 6
Padova,
8) Palermo,
4
4
,, ., -i
9) Catania, 3
io) Trieste,
Venezia,
3
3
,,
,,
-
77

www.dacoromanica.ro
 12) Genova, cu 3 dintre care - de seamä ;
Modena, 3 .,
Comparând cele cifre, putem fine
Milanul este adeväratul centru editorial al Italiei,
ce prive§te numärul Caselor de
insemnätatea ordine descrescândä urmeazä apoi:
Torino, Roma, Bologna Palermo.
Ancheta de fatä, care va fi intregitä celelalte
date statistice mai recente complecte, poate provocâ
ingrijorarea, caz surprinderea celor ce se ocupä,
fel sau altul, de mi§carea noasträ
Care, realitate, se confundä a
culturalä a unui popor, la un anumit
moment al evolutiei sale.

78

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFUL POPA PETRE
De: G. BOGDAN-DUICÂ

Quellen zur Gedchicbte , volumul VIII,

p. 194, se diariul Thomas Tartler,
un text interesant : Un popä valah Petre,
aici, färä nici o indrumare (ohne
a sä facä o tipografie taie literile
plumb, nu modul obicinuit, ci foarte scurt,
deoarece le-a lipit pe o scândurá a tipärit
valah färä ajutorul presei, ci numai välätuc
de§i acesta-i un fel de a tipäri anevoios ;

totu§i se vede cá. el este inventios El

a tipärit un calendar românesc pe trei coale
vinde exemplarul 6o den (ari). Dupä aceea a
sä toarne litere, tipograful Michael
Holzdorffer dela Seuler, de-aid. A turnat litere latinesrti,
care nu destul de accurat-e".
Acestea s'au anul 1737. In anul 1739, cronica
lui Tartler continuä despre popa Petre :
Popa valah despre care s'a vorbit amzunz 1737
mende ratione (despre) tipografia româneascä. a
sä toarne litere latine in precum
aici proba. Nu sunt prea acurat-e, de-aceea râmâne la
literele române§ti; altfel, dacä litera ar fi fost mai acurat-ä,
d. Seuler primenit tipografia sa, prin acest
pope. (Pagina 127).

www.dacoromanica.ro
 Popa Petre trebuie fi fost un ; de-aceea
Tartler inventios". vreo
instructie (Anweisung) dela cineva, el singur
literele sale cirilice latine§ti. Vázandu-1 priceput, un
culeggtor sas ajutä putin, dar nu
ar trebuit, pentru ca popa Petre sä a-i fur-
niza tipografului Seuler materialul ce-i trebuia pentru
primenirea tipografiei sale. Atâta reese din cele douä notite.
*
* *

Toate sunt de crezut.

Un singur punct treze§te o
Anurne : Bianu au inregistrat un calendar
Bibliografia la anul 1733. acesta-§i
zice cel dintâiu. care a fost ? Desigur
acesta! Atunci Tartler ce va fi väzut ? eclitie ? Ori
Tartler va fi cunoscut pe dela 1733 de-aceea-i
va fi zis, la 1737, altui calendar : ?
Cel dela 1733 are o : Prin osteneala Dascä-
Petcu dela Bra§ov".
Petcu popa Petre sunt persoane, nu una.
se pare, Petcu a venit tipo-
graful autodidact Popa Petre, care o tipografie
primitivä, a'ncercat un calendar
*
* *

tntdiu
etc.
Bra§ov 1733, este o expunere a zodiilor : Saturn,
Jupiter, Mars, Soarele, Mercur. Spre are câteva
notite prorocitoare :

www.dacoromanica.ro
 pentru a.
Cam va fi Popa Petre...
Eram tare 'napoiati.
nu-i
Deci dau probe :
Pentru ca creascá, iaste bine
se tae la noao".
Pentru coplilor, la mai, august, noemvrie,
ghenarie sau plinitului lunei".
Omul tânär de nevoe".
In una de-ale Pascaliei : De va. fi
zioa Pa§tilor scumpete uscáciune; de va
fi zi frumoasä, roditori uscat; io dupá, de
nu va fi verdeatä, va fi anul neroditor; de va fi
multe de vi§ini bune, pentru vin".
suna intelepciunea calendaristicg la Bra§ov,
1733. In 1737 nu va fi fost nici Popa Petre mai luminat
Petcu de cuprinsul scrierii lui Petre
nu suntem curio§i, bibliografic ne-ar interesa
vedem, ce Tartler de sigur a

www.dacoromanica.ro
 DIN GALERIA MARILOR
EDITORI AI LUMII
SIMON DE COLINES
De:

IHIN se stabili la Paris tipograful german Jean

Hygman. El se cu un compatriot, Wolf-
gang Hopyl, care, la condu-
cerea intreprinderii 1498, el ca asociat pe
Henri Estienne, vestitei familii de tipografi
acest Hopyl Estienne se anul
Henri Estienne, care se cu
lui Jean Hygman, Guyone Viart, singur
proprietarul casei. Murind 1520, el atelierul,
devenit acum celebru, lui Simon de lines.
Din a doua a ei cAsätorie, Guyone Viart avusese
trei François, Robert Charles Estienne,
Simon de lines le viitorul... el
pe Guyone 1521 sau 1522).
Simon de lines, a origine nu este bine
cunoscutg, 1525 vechea a lui
Henri Estienne, din strada Saint-Jean de Beauvais. In
Robert Estienne deveni directorul tipografiei,
dar, 1526, Simon de lines se de el

,Arts et Méthiers Jacques

82

www.dacoromanica.ro
 instalatia, se stabili in aceea§i stradä cu firma
Soleil 'Or.
In lui atelier, Simon de lines väzu
numele acoperit de faimä. Cei patrusprezece ani
rämase aci, el impuse o covir§itoare. Teas-
curile lui de abia puteau face fatá lucrärilor, el trebuia
fie ajutat de confrati, cari vecinul säu
Louis Blaubloom, un excelent tipograf flamand care-,i
latinisä numele acela de Cyaneus. In ace§ti
sprezece ani, Ph. Renouard inregistreazä patru sute
treizeci patru de editii, destul de elocventä
pentru a ne face activitatea care se des-
ulicioara din Montagne-Sainte-Geneviève. In
1539, Simon de lines se mutä strada Saint-Marcel,
La cei patru casa lui Regnauld
Chaudière care devenise ginerele lui Jean Hygman
prin asätoria lui cu Geneviéve Hygman. Incetul cu
lines se retrase din conducerea intreprinderii
urma unui aranjament cu Regnauld Chaudiére cu
alti tipografi, muri, färä lase copii,
diére Claude succesori.
*
Ca imensä a lui Simon de
lines ce prive§te arta cärtii la inceputul
trebuie ce stare se gäsia industria cártii prin
anii Doi tipografi, Henri Estienne Josse Bade,
atunci elementul inteligent" umanist al
breslei. Ei dau excelente texte critice pe care le tipäresc
adesea cu litere ronde. Casa lui Jean Petit, - cea mai
1) Renouard este autorul a admirabile consacrate
lui Josse Bade lui Simon de lines.

www.dacoromanica.ro
importantä din vremea aceea-este plinä. prosperitate.
Ea credincioasä caracterelor gotice
ne§te la Paris, pe o scarä mult mai rolul pe
care, cu ani mai indeplinea Antoine
Koberger la Nuremberg. Marea a tipografilor, pe
care s-o paralizeze o universalä grijä de economii,
este putin doritoare de inovatii se multume§te
intrebuinteze caracterele gravurile provenite din ate-
lierele de la veacului al XV-lea.
De aici cárti greoae, cu gravuri stricate cu
tiparul näcläit. Este aceasta marea a de
rugáciuni, care se cultivá cu un spirit
traditionalist formula goticä. Philippe Pigouchet, Simon
Vostre, Germain Hardouin, Phielman Kerver
fac din aceasta o specialitate.
Ráspindirea din ce ce mai mare a lucrului tipärit
se manifestä acest editiunile populare ale
acelor mici povestiri hazlii cu titluri caraghioase (Bigorne
qui mange Chicheface qui
pe care Pantagruel de
mare biblioteca lui Saint-Victor, de
Vistempenard de
de cum commentol
Dar marile texte latine, cärtile de lite-
raturá se formatul in-folio, erau deci
foarte scumpe foarte incomode. Trebuia ca arta tipo-
graficä se adapteze desvoltärii umanismului curio-
universale care atunci
spiritele.
In acest timp, Geofroy Tory Italia,
revine la Paris unde se cu filozofia, se
duce din nou Italia apoi se stabilete iarä§i la
84

www.dacoromanica.ro
Paris ca corector la Henri Estienne, unde Simon de
lines tocmai atunci de tipograf.
Oricine poate dintre cei doi
prieteni atelierul patronului comun. Din acele
discutii, tipografia a iesit transformatä,
transformare o parte mai bogatä de
teoreticianul din

Simon de lines s'a slujit la de un solid

caracter roman, mostenit de la Henri Estienne care
deriva linie din romanele venetiene de la
veacului al : litere groase, cu partea

subtire de abia observatä. Alfabetul cuprinde litera e

o care mai iese din uz.
Se observä de asemenea primele tipärituri coli-
neene" numeroase contractiuni, prescurtäri sau ligaturi.
Romanele de care vorbim au fost intrebuintate
carte deosebit de curioasä,
quattuor de J. d'Etaples, 1522
Colinei.
Sä vreodatá Simon de Colines la Meaux?
Oricum ar fi, carte este cea pe care
numele acestui care a avut un rol impor-
tant primii ani ai Reformei. Episcopul din Meaux
era Guillaume Briçonnet, prietenul protectorul lui
Colines, Jacques d'Étaples se atunci
preajma lui Briçonnet. Se poate presupune deci cä
aceastä carte a fost imprimatä la Paris, dar din
atentie pentru autor episcop, i s'a dat ca de
imprimare orasul Meaux.
Revenind la Soleil d'Or" vedem pe Simon de
Colines, 1528, foarte curagios,

85

www.dacoromanica.ro
inteze italicele ca litere de text, lucru pe care,
lui, nu facg de tipografii
mai severe de caracterele Garamond, italicele
lui lines de o mare Ele putin
aplecate, colturoase foarte Majuscule le lipsesc:
exemplul tipografilor lines
pe cele din alfabetul latin, dar el nu le desparte de
restul cuvintului, cum va
mai la Paris, Michel de Vascosan.
lines a italicele sale trei corpuri
pe care le reunite lucrarea Dijjection
corpó humain apärutä 1546. Textul mic i-a servit
pentru fermecgtoarele editii seaisprezece ale
clasicilor latini: era se publica
Franta o colectie de format a textelor
veche traditie, de Lottin secolul
al XVIII-lea, atribuie lui Simon de lines gravura
a admirabilului italic. Auguste Bernard,
cartea lui despre Geofroy Tory, revendicä aceasta,
nicio pentru care a Champfeury, lucru
care nu ne poate mira prea mult din partea acestui
bibliograf, mai bun representant, cu Paul
Lacroix, al bibliografiei romantate".
Foarte putine din cärtile lui Simon de lines le
gäsim tipärite gotice. Acestea cele editii,
(1523 1524) ale tradus limba
francezä de Jacques Lefèvre d'Etaples, cura-
din 1523, acea pretioasä
carte Voyage et par
Antoine Piga-
fetta cam de anii 1526. Aceste
volume culese un gotic parizian, aproape

86

www.dacoromanica.ro
nou, pe care lines avea de la Henri Estienne
pe care sintem foarte surprinsi a putut utiliseze.
De sigur cá el n'a acest caracter de
din spirit traditionalist, in-quarto
negru care a In chipul acesta, el
evita derutarea publicului, cum, Noul
el se sträduia intrebuinteze Sorbonele ascutite,
Sorbona i-a condamnat prefata pe care i-o acuza de
lutheranism. cumva, acest stil ne-
obisnuit, el vroia sä arate de departe erau de
preocupärile lui aceste cärti cu destinatie populará?
In 1528, lines turnä un caracter grec. Mai
legat, mai suplu, dar el aceeasi grosime,
pärti subtiri, acest caracter realiza un
mare progres de faimosul grec al tipografilor
care päruse de frumos la veacului al
XV-lea. El ni se ca o necesará
spre capodopera lui Garamond, care vedem tipul
al lucrärii artá cea mai simfonie
tipograficä.

Cärtile ilustrate publicate de Simon de lines

foarte putine, anume: cele trei editi
din 1527 Aediloquium din
antique, o compilatie a spaniolului Diego de
Sagredo Vitruve arhitectii
criminis de J. Millaeus,
din 1541 cele francezá, publicate
1546, ale
humain de Charles Estienne.
Figurile criminii din Raison d'architecture
antique atribuite lui Mercure Jollat, precum cele

87

www.dacoromanica.ro
din Dimection, la care Jollat a colaborat Estienne
de la Rivière. despre celelalte plan§e, - capodopere
ale gravurei franceze din epoca - ele nu au
ca semnäturá de o cruce Importanta
stä de cit farmecul anume
faptul cä prin ele putem lämuri preciza legäturile
dintre Simon de lines Geofroy Tory.
Pe ace§ti doi oameni i-am väzut la
Henri Estienne. Ei au legat acolo o trainicä prietenie
bazatä pe potrivirea de idei de gusturi.
prietenie se manifestä chiar de la inceputul carierei lui
Simon de lines. 1523, Geofroy
Tory lui lines tipärirea unui volum
de poezii latine care el exprima durerea. Acest
fermeator in-quarto, litere ronde, nu poartä numele
lui Simon de lines, dar, spune Renouard, adresa, e
regione raporturile care existau
lines Tory precum felul tiparului nu lasä nici
o asupra provenientii volumului".
Tot Simon de lines
al cärui autor este Tory
In opera lui lines, chenare, initiale,
marcä ilustratii, crucea care era marca
lui Geofroy Tory. Acesta a murit dar Simon
de lines poseda acea vreme aproape tot materialul
de care s'a servit 1546, cä n'a mai fost
sä facä apel la arti§ti de cit pentru foarte putine
figuri care acestea semnate cu cruce.
proprietatea lui Geofroy Tory asupra acestei
märci ar fi bine stabilitä, totul ar fi atunci foarte
dar aceastä emblemä era foarte räspinditä, Lorena
la Paris, secolul al XVI-lea, credem s'a pus

88

www.dacoromanica.ro
 matcr
nos ab &

&

bita
Eccc
dominorum

pagini de rugaciuni de Simon Colines cu gravuri lemn

de Geofroy Tory

www.dacoromanica.ro
 RVDIMEN
TA
nitorius
fecundo
tes
& omnino
in
dorio
ceps &

de Pcenitentia.
Apud

Chenar compus de Geofroy Tory pentru titlul

unui (Colines, 1529).
Chenar titlul cartii
de Despautre 1523).
www.dacoromanica.ro
 Orontij Finci

IN PRIORES

ad

PAR
Apod

Titlul Comentariflor Oronce Titlul grec cu marca Timpului.

de Euclid (Colínes,

www.dacoromanica.ro
 ET

,ahrn

S.

.4
A.

Ultima pagina Oronce Fine

(Colines,

www.dacoromanica.ro
 Luna
A &

;
&
& 7
A , 2
h

f
Sol 2+
A
b
t
&
f
+ .

&
&
5 o &
b
-

Pagina de calendar dintr'o carte de rugaciuni din

www.dacoromanica.ro
 CARVM

Cum

latine a lui Titlul circoli Oronce

(Colines, 530. (Colines,

www.dacoromanica.ro
 Martin
26).
de Jean du Rue!

www.dacoromanica.ro
A) Cartea de Aur a Subscriptiei culeasä cu Old Caslontype
ornatä cu de documente plantiniene. - B) de G.
Duhamel, culeasä cu Nicolas Cochin, ornamente Josef
Editura Voile - C) N.
de Max culeasä cu elzevir negru. lemnornamente de
Max - D) de Gaston Burssens. Editura Ilolemans,
lines. E) La de literaturä. Textul cules cu elzevir
F) Textul cules caractere Bodoni.
lemn B. Styvaert.

www.dacoromanica.ro
A) catalog al lii Vanderborgh (Studio
Novio). - B) comercial al casei Studio Novio (Desen de J.
Léonard). - C) Menu (J.-E. Buschmann). D), E), F), G), H)
libris embleme: Editura Studio Novio (Desenuri de J. -
I) Menu (J.-E. Buschmann). - J) Program concert (J.-E. Busch-
mann). - K) Menu (J.-E. Buschmann).

www.dacoromanica.ro
 »

Doua pagini dintr'o carte de de

Tory (1525).

www.dacoromanica.ro
prea multä generozitate atribuindu-i-se lui Tory gravuri
al autor niciun chip nu putea fi el. Pierre
Woeiriot se servea, mai de aceastä
cruce pe care o regäsim cronicile lorene ale lui
Nicolas Sérouville la care este bine indiscutabil
dovedit Tory n'a putut colaboreze. Insusi Mer-
cure Jollat a intrebuintat crucea lorenä aceastä
multiplicare a ei creiazä oarecare incertitudine ce
partea de contributie pe care a avut-o Tory
opera lui Simon de lines general arta
timpului säu. este ilustrat
vicnete care nu pot fi lucrate de de Tory; ori
semnäturä, chiar una emblematicä, nu vine ne
dea certitudinea el ar fi intr'adevär autorul
Trebuie sä admiräm timp sä regream
aceastä prea mare modestie a vechilor cari, ca
Jean de Tournes, läsau arta voia lui Dumnezeu
nu umblau sä se cu ea fata contempora-
nilor Cu toate aceste chestiuni la care e greu sä
un trebuie sä vedem Geofroy Tory pe
decoratorul titrat uneori asociatul lui Simon de
lines. aliantä a produs, arta un
progres imens, un de revolutie.
Ce s'ar mai putea spune nou despre gravurile
lemn ale lui Geofroy Tory, despre gingäsia figurilor din
de fine de precise unii critici
le cred gravate relief pe aramä?
de pasionante din crimini"
sträbätute de toatä oroarea justitii:
torturile pentru a smulge märturisirea, supliciul rotii
pe piata de popor !
Dar studiind ornamentatia tipograficä-em-

89

www.dacoromanica.ro
bleme, chenare initiale,- putem descoperi pe
tipografie care era Simon de lines putem
sura calitatea artei sale.
lines cel a avut ideia de a diviza o mare
parte din productia sa pe care astäzi le-am
numi colectiuni, dintre ele deosebindu-se prin
inrämarea cuprinsului adesea
format. Filozofiei, medicinei i se va da
formatul in folio ; pedagogiei clasicilor latini formatul
octav ; o altá fermecAtoare colectie de impri-
matá cu italice, este prezentatá format seaisprezece.
Cadrul la cärtile filozofice medicale este ornat cu
personagii alegorice, este cu deosebire curios cadrul
medical figura care-i alatuieste partea de : este

lectia de anatomie pe care o face un profesor

elevilor jurul lui,-replicä mult mai vie a
faimoasei gravuri venetiene din de
J. de Ketham. Vedeti pe profesor, cu mânä scormo-
nind märuntaele cadavrului, cu cealaltä ridicatä
sus, cu un mic aer doctoral care astázi de actua-
litate. ce importantá dä ajutorul care vrea
fie atent la toate, chiar momentul care
unui asistent ceva nedeslusit, viscere
din cadavru
Cele chenare rezervate stiintelor exacte
cum se cuvine, arhitecturale. Cel admirabilä
compozitie de arabescuri geometrice pe un fond ciuruit,
medalioane ornate cu portrete simbolice, este o
natä transpunere tipograficä a impletiturilor lui Grolier.
Cel de al doilea, care apare este mai precis
spiritul Renasterii motive de delfini, la colturi,
pe un fond striat, patru alegorii. Chenarul colectiunii

www.dacoromanica.ro
seaisprezece un portic, delicat gratios, ornat
arabescuri cu figuri grotesci.
In ce cärtile de rugäciuni, toate paginile
imprejmuite chenare, destul de variate, negru
pe alb, sau invers, pe care nu le putem compara de
acelea ale lui Jean de Tournes fäcute pentru
figurée. Chenarele desigur mai putin
precise, mai putin variate mai putin nepreväzute,
dar desi aproape totdeauna se reduc la simple volute
desfäsurate jurul unei axe centrale, ele au meritul
de a fi fost gravate cu treizeci de ani
fäcute de Jean de Tournes.
Ele au deschis calea unui curent de inovatie
ornamentarea cärtilor de rugäciuni, säturate de greoaele
chenare cu dansuri de morti cu scene din vietile
cioarei ale Sfintilor. In ele gäsim tot spiritul veacului
al XVI-lea, timp,
cu chipuri de cariatide.
Impreunä acelea ale lui Jean de Tournes, chena-
rele lui Simon de lines ne tot geniul pe
care au putut aducä arta cärtii artisti din
veacul Geofroy Tory Petit Bernard.
Poate epoca aceasta chiar tipografii nu
deau cu destulä putere maiestatea tipografiei pure ;
poate tipäriturile prea incärcate de ornamente.
s'a fäcut simtitä odatä Michel de
Vascosan. Chestiunea ornamentärii sau a nuditätii titlu-
rilor a fost rezolvatä,-fiecare dintre cele douä
pärti pe pozitia ei,-prin crearea frontispiciului
gravat pe aramä. Reactiune care ne aratä
odatá mai mult rafinare, cultivatä
prea mult ea defectul care va distruge.

91

www.dacoromanica.ro
 Cu primul säu chenar Simon de lines
a se de un celebru alfabet de
tiale asezate pe un fond ciuruit. Ph. Renouard atribue
aceste lui Geofroy Tory, cäci, spune el, se
recunoaste ele aceeasi ca frumoasa serie
a Robert Estienne, unde litera G, initiala pronumelui
lui Tory, poartä ca crucea lorene.
mai evidentä prin cercetärile lui Tory asupra
literelor atitudinile corpului omenesc.
*
Am incercat, aceste note, sä cât de mare este
locul lui Simon de lines istoria franceze.
Munca cercetárile lui au fost intregite perfectionate
mai ales de Jean de Tournes. Dar, 1520, haosul nu era
destul de limpezit pentru ca lines sä merge
mai departe. El pástreazg astfel titlurile lungi confuze
e imposibil sä li se dea o spatiul
strâmt din centrul chenarului (exceptie obser-
vatie fac clasicii latini format seaisprezece);
comentariile jurul textului, -manierä care a fost aban-
donatä prea mari avantagii. Dar cine s'ar
sä-i facá din aceasta o ? Faima lui Simon de Colines
n'a trecut de marginile unui cerc loarte restrâns, cáci el
n'a tipärit de clasici latini lucräri de
mai multi bibliofili au o mare aversiune pentru acest fel
de lui Simon de Colines nu li se par
amuzante" ! Când zi, se va cineva care
aibe curajul de a expune, numai pentru frumusetea
tiparului cärti deschise la pagini lipsite de orna-
mente compuse intregime en bas de casse", atunci
se va vedea de sigurä de mare
este gloria lui Colines.

92

www.dacoromanica.ro
 DOUA
CE ZABOVESC
De: ION DONGOROZI
C)
apropie primävara. simti din cäldura ce se
distileazä lenes, din mugurile ce prinde
burdusi cäpusa, ca din de excursii,
ce s'au de rândul acesta, mai mult ca
oricând, pare-se. Excursie la Constantinopol, excursie
Egipt, excursie la Paris, excursie spre nor-
vegiene. Amänunte sugestive, inlesniri cu ispi-
titoare.
Imbucurkor dar ingrijorätor totodatä. Excursii
pentru cercetarea privelistelor minunate, ori a bogkiilor
cu care a fost inzestrat acest petec de
nu se pun la cale.
Imbolduri de tot soiul ca sä trecem peste hotare,
nici un imbold nici o initiativä serioasä, pentru
cercetarea celor rânduite cuprinsul hotarelor noastre.
Nici traditionalele excursii nu se mai fac ca
Acum câtiva ani se särise dincolo de tintä.
clasä organiza pe cont propriu excursia de
fine de an, pentru strângerea fondurilor necesare, se
recurgea, de obicei, la reprezentatie de teatru-un ade-
värat desmät teatralist, impotriva cäruia am protestat
la timp vehement. Dela minister luat
serioase, stävilindu-se astfel teatraliste ale

www.dacoromanica.ro
liceenilor de ambele sexe ; un serviciu special n'a
a da coordona initiativele planurile
urzite izolat Mai bine cu entuziasmul lipsa
de plan chibzuit, de odinioarä, decât cu lâncezeala de
ce ne-a cuprins parcä pe toti.
Fapt cert este nu ne cunoastem tara n'avem
nici o tragere de inim5. ca ne-o cunoastem. Dar nici
oficialitatea noasträ n'a ceva serios metodic
directiunea aceasta.
se fac asteptate, ne-ar
totusi de mare In primul rând un film al
niei Mari. Frumusetea sälbätácia Deltei,
pitorescul coastei marine, solului ori zäcämin-
tele ce se scot din rärunchii adâncului, unde au fost
cetluite, trebuesc odatä vederile puse apoi la
indemâna tuturora. Directia Culturii Poporului, are, de
nu programul ei de activitate, nfäptuirea
României intregite. Când cum va
aceastä operä de realä urgentä necesitate?
Sträinii au peisajului
românesc filmeze. Noi stäm cu bratele
crucisate ?
Inaintea operilor literatilor nostri reprezentate pe
ecran - mai cu când atmosfera e alteratá,
scenaristul, regizorul interpretii principali
-pretindem stäruim a pretinde, filmarea
caracteristice nationale.
A doua lucrare pe care n'am ostenit a o astepta este
o Românie Mare Pitoreascä. S'a fäcut bine s'a tras
o nouä din România Pitoreascl a lui Vlahutä.
Dar descrierea lui Vlahutá, croitä pe másurá antebelicá,
nu mai corespunde, fireste, pretentiilor de ca

www.dacoromanica.ro
orizont ce priveste materialul adunat. In viitoarea
a pämantului poporului nostru, explicatia
nu mai poate ocolitä-dar nici abuzul nu e
de -
pasul. Ar fi
omul trebue fie viu
de pildä, se
la tot
prea usor
peste urmele de sträveche populatie din
cenesc, din de unde-si Tisa apele, ori dela
izvorul Ariesului? E o civilizatie chiar o culturä
localä, peste care nu se mai poate trece pripit. Descrierea
aceasta a României, presupune temeinia
tire un mare talent literar.
Ea ne-ar putea fi däruitä sau de un Nicolae
sau de S. Mehedinti, sau de I. Simionescu. Dintre literati,
nu mä pot opri la romancierul Cezar Petrescu.
A sträbätut de atâtea ori tara lung lat, are o
curiozitate vesnic o nebänuitä putere de
ceptivitate.
cât cartea - tradusä
limbä de mare circulatie, - ar constitui minunate
instrumente de propaganda peste hotare.
Prin urmare o folosire : cuprinsul dar
peste hotarelor. ambele lucräri n'au
cetat o de-a fi de actualitate, totusi s'au mäcinat
atâtia ani n'am un pas întru
tuirea Vom mai zäbovi oare mult ?
Teamä mi-i cä

95

www.dacoromanica.ro
 NOUA ORIENTARE ISTICA :

TIPOGRAFIA ELEMENTARA
De: VIRGIL
Redactorul revistei GRAFICA
C?

Almanahul de acum trei ani, am arätat cum o

Iorientare artisticg, pe atunci nebuloasg,
sä reformeze fundamental conceptiile de acum.
Era vorba de Tipografia elementarg". De atunci
acest inedit mod de a crea, a evoluat
orecare s'a cristalizat, reformând peste tot vechea tipo-
grafie, stilurile ei invechite.
Dat importanta a
Tipografiei elementare", socot necesar a mai reveni
asupra ei, proportiile cari ne inte-
reseze pe noi.
*
* *

Se spune despre generatiile tinere, cari au supra-

vietuit cataclismul, numit mondial, au esit din
acesta cu totul desechilibrate sufleteste, trezindu-se
haosul moral material ce a urmat conflagra-
tiunei universale. Dar epoca reflexul operei"
a rázboiului a pornit scurt timp. Genera-
tiile ce au mânuit cu istetime grenada bomba
cu gaze asfixiante, s'au reconfortat chiar
primii ani postbelici, transformându-se nebänuite

96

www.dacoromanica.ro
energii creatoare, puse aproape exclusiv slujba civi-
lizatiei. a un contigent de vizio-
apostoli ai sau desechilibrati pentru
totdeauna din sociale, ni-i aratá
cadrul dela noi Intunecarea" d-lui Cezar Petrescu).
Rezultatele se cunosc: träim epocä de progres.
Vetuim sub egida electricitätii a tempoului
trepidant undele radio-ului nu mai cunosc limite de
spatiu. Din energia aceasta postbelicä, s'a näscut
nica de atât de creatoare, ce omul
de munca brutä se pune slujba lui, creindu-i o
viatä confortabilá. Necesitätile ale ale individului
de sunt satisfäcute prin creatiuni standarizate :
lumina electricä., telefonul, automobilul, radiofonia, toate
sunt accesibile oricui satisfac exigente uniformizate.
Am putea zice, tehnica va democratia
integralä". Aceste exigente au creiat articolul tip, proclus
serie, pentru consumul masse, rationalizând felul
muncii mijloacele de fabricatie. uniformizare peste
tot totul, caracteristicá. prin tendinta spre
maximul de produs, minimul de energie. Normali
zarea - deviza secolului -a trecut din tehnia prin
contagiune toate manifestärile umane, ducând
la exageratii inevitabile, este de exemplu
cubismul, ce crede o mandolinä un
cub, sau o baletistä un paralelogram. Nu tocmai
de inspäimäntátoare e arhitectura modernä, accep-
tot sub impresia uniformizärii, linii absolut sobre
eliminarea complectá a elementului decorativ. Citesc,
la Frankfurt se construesc schelete din beton armat,
ce se furnizeazä prompt pentru tip noul
stil. Cine a voiajat ani, dealungul Germaniei,

www.dacoromanica.ro
n'a scäpat din vedere la toate periferiile - cari totusi
nu sunt mahalale" - au crescut de clädiri
formizate, ca aspect ca dimensiuni. Sunt constructiile
noul Bauhaus". (In gen sunt d. e. la Viena
celebrele ClAdiri ale Primgriei, zidite din
zitele dela proprietarii de case pentru
uzul proletariatului).
Cum toate vremurile, exista tipar celelalte
arte decorative, un nex bine definit, cu pro-
nuntate deosebi de arhitecturg, e firesc, ca
aceastä de plámädire a unui stil al
tipografia nu mai pe jos de
ei, arhitectura. Ba se poate defini, pentru istoricul artelor
de astâzi, noua tipografie, s'a
mislit de unde a pornit stil arhitec-
tonic, Bauhausstil"-ul dela Dessau Germania.
Pentru a trage concluziuni asupra evolutiei stilurilor
arta tiparului ar trebui sä fac aci un mic istoric al
desvoltgrii tiparului al perioadelor prin care a trecut
tiparul ca cursul veacurilor, suferind
filiatura prin care a trecut: renaissance, rococo,
baroc, junimist, etc. Spatiul nu-mi permite presupun
acestea sunt orecare cunoscute din
cele publicate anterior prin revistä prin cele
Almanahuri. Totusi trebuie mentinut tipografia
cum o cunoastem cum s'a practicat atâtea
secole de-arândul forma ei s'a format sub
stricta a renasterei. Aceasta dovedesc toate
caracteristicele deosebi
total. Lucrgrile tipografice, despre cari spunem,
sunt frumoase", judecând conceptia
arta tipografica de eri, nealteratä de nouile curente,

98

www.dacoromanica.ro
sunt construite riguros simetric. putea reda spre
ilustrare modele infinite, dar putinele din paginele de-aci
(figurile 1-9) vor da indeajuns.
Explicatia acestei conceptiuni, care ne-am
câteva sute de ani, dela Gutenberg
o spiritul artei renaissance. Bunii tipo-
grafi, ce-si socoteau mestesugul o artä (neagrä" sau
modelat latura artisticä a
curentul ce tocmai domina. barocul
empirul, biedermayerul toate celelalte de mai târziu,
n'au conceptia transmisg ca o
traditie, tipograf tipograf. La aceasta a mai con-
tribuit spiritul de ordine, de coordonare pedantism,
ce caracterizeazä vremurile de preajma marelui
cari se reflecteazä pe deplin oglinda zatului
tipografic, meticulos de simetric, toate
tele. Acest clasicism tipograficesc era complect lipsit de
de variatiune, cari omul este dealtcum
goanä. Devenise ceva a construi totul
pe o totul simetrie obsedantä, fan-
tezie. Nici grupgrile de text, sub de bloc
sau cäderea rândurilor, n'au introdus vivacitatea doritä.
Deaceea s'a un frenezia ornamenta-
tiei a luxului de caractere fantezii". se
de ce vechea tipografie clispunea de chenare alt ma-
terial decorativ selectiune neinchipuit de mare.
Foiletand vechile probare de litere ale turnätoriilor,
uimit de bogätia tra-ordinarä ce-o presta tur-
(vezi fig. 1, 2 7). forme
tipografice se distingeau chenare culorit,
dar aranjamentul zatului, conceptiunea de bazá a
: simetricä uniformg.

www.dacoromanica.ro
 CARACTERES
DE
Nouvellement Gravés
S. P. le 3
Graveur Fondeur s
On

le,

PARIS,
des
le de Reims.

FIG. tipare de caracterul de gravat qi turnat de

le jeune la De remarcat materialului de ornamentatie,
desenat combinat In mod absolut simetric.

Au venit vremurile spirit nou,

oameni noui, cari ne conformAm timpurilor!
La o parte tot ce-i de timp energie ; la o
parte ornamentica costisitoare
Cu cât omul e mai primitiv, mai simplu, atât e mai
iubitor de impodobire, de dichis. Indianul vopse§te
pielea place femeia cu nas, omul civilizat din
secolul nostru este atras de pure ale corpului,
de frumusetea liniilor naturale. Atunci de ce atâta
ornamentia, de primitiv ? Sä mai
obiectivi, cât mai debarasati de forme, ce

www.dacoromanica.ro
 k

ACHTZEHN PUNKT
Ho4schneider J. E. Laboureur illu-
strierte Valéry Larbauds Beauté,
monbeausouci mit3jZeichnungen,
aber gravées au burin groJ3em
der Technik des z ahrhun-

Illustrationenunnachgiebig modern.
Man wird abwartenmüssen,ob
bisher einTiiartige,aber erfolgreiche
+C VersuchdieRückkehrvon schwar-
Schwere des Ho4schnittes
blondenGra{ie der Kupferplatte be-
einflussen wird. Mittlerweile stellt
bois immer noch das Höchste dar
die éditionsàtiragerestreinterschei-
J ABCDEFGHIJKLMNOPQR
1
2345 STUVWXYZ& 67890
abcdefrhijklmnopqrstuvwxy
e
4 4

FIG. din caracterul Fournier dela 1742, reeditat

de fabrica de de cules ,.Monotype'. Reeditarea caracterului ca a
materialului de ornamentatie, &cut, toate caracteristicile vechei
Fournier.

www.dacoromanica.ro
 formAm totul corespunzätor scopului ! Cam
vorbesc generatiile postbelice, sau cel putin
propagatorii curent". In acest citat se
cuprinde conceptiune a tipografiei elementare.
Insui atributul de elementar" scopul
cele : concepem totul cele mai elementare
mijloace, ornamentica ce ne sufocä nu poate
sä cadreze nouilor vremuri.
Tatonärile din acest domeniu, la
sporadice timide, au ultimul timp o actiune
mai coordonatä, care se
»Die neue a profesorului Jean din
München, baza ni-se dä pentru prima datä
posibilitatea de a ne apropia de noua tipografie, tot
ansamblul ei a o supune unei cercetäri critice.
concretizatä noua teorie a pornit
punerei practicä. Tot arsenalul de fel de fel de orna-
tipograficä infinitele caractere fantezii" au
trecut focul mistuitor al cazanelor topitoare de plumb,
transformAndu-se simple negre
caracter de noua tipografie : grotescul (grotesc).
Probarele de litere ni-se prezintä sub alt
aspect. Comparati numai reproducerea clela fig. 2 cu
cea dela io avea dovacla. Fire§te marea
formä a atins primul sistemul de constructie.
Din simetric a devenit asimetric. Se afirmá, cä asimetria
are ea ritmul ei. Dar pe consideratiuni de
nouä, s'a dovedit, practicä, asimetria oferä
mai multä variatiune posibilitäti de combinatiuni.
tocmai de aceastä larghetä avea nevoie tipograful, ale
rosturi artistice se resumä tocmai arta de a com-
bina, de a jongla spatiu. De cu zatul asimetric,

102

www.dacoromanica.ro
 PAR DE LES AGISTRATS

LES ENTREPRENEURS des REDOUTES honneur

de vous prévenir qu'en réjouissance de l'heureuse
délivrance de la REIN E, donneront aujourd'hui
Dimanche 3 Janvier

BAL MASQUE
commencera heures précises du soir : C'est
la des Spectacles, sera
de décorations et de suxts
analogues
On 30 par aux
pourvu que y vienne

La Livrée n'entrera pas. en payant.

FIG. 3.-Un pentru un bal mascat din anul 1779. simetricA,

reeditatä astAzi succes atre din Franta. Chiar
de fatä e cules acest caracter.

vedem la noi, dar mai ales alte tári, imprimate

o facturä exceptional de ineditä interesantg. Repro-
ducerile dela figurile ne in senzul acesta
cu sunt aci din publicitatea
io 12), din cea (fig. din cea
italianä (fig. 11) din cea cehoslovacg (fig. 14
deci zatul asimetric are un aspect international.
mistificare a tipografiei elementare este noul
curent" de a construi litere
grafice cercuri, triunghiuri, etc). E

www.dacoromanica.ro
 ""

MINISTEEL DE INTERNE

GENERALA .

MONITORULUI OFICIAL
IMPRIMERIEI STATULUI

SPECIMEN
DE

CARACTERE TIPOGRAFICE

(TTE
Ó LITERILE
DE

TITLURI CAPITALE
R2ND)

1894

104

www.dacoromanica.ro
 la moda zilei aceastä jucárie tipograficä (vezi
deosebi fig. cât suplimentele aci anexate), dar
n'au nici clin nici cu noua tipografie.
Iatä deci esirea din formula tip, debarasare de cala-
pod, tocmai ceeace se urmäreste de noua tipografie fäcân-
du-se o apropiere expresiunea asimetricä, mult mai
vie decât cea felul de a fi al omului
de astäzi, instabil vesnic agitat. Inca noua tipografie
ar fi simbolul de astázi reflexul fidel al epocei
noastre. o prea multä asimetrie, acest caz
o miscare dezordonatä, duce la haos, la exageräri, ceeace
a fost la inceputurile nouei tipografii, ca
primii ani imediat räzboiului (spartachism, bol-
sevism, etc.). Pentru aceasta ca ironizare a jocului cu
cu alt material tipografic, däm reproducerile
dela fig. 19.
Arta noasträ tipograficä e o artä aplicatá plan.
Deaceea sä privim putin noul curent prin prisma
noasträ prin ochelarii tipografului. Sä vedem
cam, ce mijloace tipografia care sunt
exagerärile cum am putea o aceste
extremitäti, ce-o fac inutilizabilä. Sä câteva
mentiuni
Am spus, existä o deplasare
conceptia dela bazá, din simetric asimetric.
parând modelele ce noua tipografie
acelea unde am ilustrat tipografia clasicá, am putea
spune, ceeace priveste constructia de a
pografiei noui, asimetria este preferabilä fatä de zatul
simetric, din considerentele enumerate mai sus.
noua bazá, va dispare de
fortä a clasicismului, ce nu läsä aproape nici-o

www.dacoromanica.ro
litate de divertisment. In asimetria e
se poate de prielnicá tipografului ce cu fan-
tezia. cum prestatiune de are o conditie
: trebuie sä originala, cred noua tipo-
grafie faciliteaza aceasta, contrast cu cea veche.
existând nici-o nu ca
lucrare scopului s'o construim
mod cu totul liber, debarasat de formule. deci un
prim punct, ce pentru noua tipografie.
Litera. Aproape exclusiv Intrucât tipo-
grafia elementarä vrea se debaraseze de tot ceeace
are personalitate, de tot ce are particularitate,
excomunica caracterele antiqua medievale,
numitele caractere artistice", garnitura dese-
natä de artisti structurä de
sau (anticva, franceze, clasice, apoi elzevire,
reinoirea caracterelor lui Bodoni, Baskerville, Aldini,
Fournier, etc.). S'a grotescul e singurul caracter",
lipsit de caracter, prin structura lui nu e
dcheletul tuturor celorlalte caract ere. Mai mult chiar,
prin acest mod este cea mai Noua tipo-
grafie cere claritate, sortii au deci asupra grotes-
cului (vezi figurile 10, 11, 12, 17, 19).
Fireste asupra acestui punct am avea multe de spus.
In primul se pune discutie o chestiune care
trebuie ne preocupe extrem de mult. A adapta grotescul
mod exclusiv, la cartea de ca la la
volante ca paginele de cred e mai mult
adecvat scopului", suprema lex teoria nouei
tipografii. Ar stanclarizarea irevocabila a tuturor
produselor tiparului deci complecta izgonire a suflului
artistic din acest mestesug, din artä decorativa.

www.dacoromanica.ro
 en

FIG. 5. -0 invitatie caracteristici stilului junimist

(1906-1914). Zatul ornamentica constructie
107

www.dacoromanica.ro
Cum sä ne viitorului ? Standarizate ca
format la un singur tip imprirnate toate, toate tipo-
toate tärile cu singur caracter,
tesc-ul, care nu poate sä aibe nici mäcar curibe sau
aldine Aceasta ar mai mult decât democrati-
zarea cärtii. Am avea de exemplu versurile d-lui Radu
Gyr culese cu caracter, ca Instinctul Sexual"
ca Trigonometria descriptivä" sau ca Abecedarul"
sau Evanglielia" ? unde am impinge tendinta de
comunizare, de internationalizare a artei tipografice? Cred
aceastä prea ne întrecem cu timpul ne
cine câte decenii. Mai ar trebui
ca noua tipografie sä-si exerciteze influenta asupra po-
poarelor ce scriu caractere nationale
cum e d. e. primul rând Rusia, unde - lucru curios
sunt mai de
-
matadori ai tipografiei elementare,
ai arhitecturei elementare ai apropierei internationale,
dar tipäresc cu litere neaccesibile altor popoare. Este,
pärerea mea, un paradox pleda pentru simplificare
pentru standarizarea literei, condus de lozinca, totul
trebuie lipsit de particularism, când singur
nu te debarasa de un caracter, bariera
spre progres, spre totul ceeace intensifice
relatiunile supra-nationale, a cäror ecou e tipografia
elementarä. Viitorul e al alfabetului latin. Kemal-Pasa
a acest lucru, Rusiei Germaniei (cu
conservatorismul ei neclintit pentru aceste
are leagänul curent. La noi va trebui
disparä atunci arhaicul" nostru din care nu
existä decât doar' caracterul desenat de scriitorul acestor
rânduri (vezi
Aci aminti, sub influenta nouilor curente

www.dacoromanica.ro
 PAPEL PARA LIBROS 84 formatos y pesos
EN BLANCO
8 calidades
PAPELES INGLESES DE TRAPO PURO

Pluma Marfil
Pergamino
Engomado Opalina
De color
Mimeógrafo Manila

MUESTRAS GRATIS

SOBRES FINOS DE TODOS LOS FORMATOS

FIG. 6. - In chipul acesta culeg accidente in tipo-

din America de sud. Tendinta de a construi simetric este i
foarte de felul cum se culeg noi

arta se toarnä o serie de grotesti

noui, se reediteazä mult succes cele ce
de mult nu mai aveau nici-o trecere. Turnátorii de litere
din Germania fac formidabile caractere vechi.
Cele noi caracteristice particularitäti cari
le prin cele artistice, cum e d. e. grotescul
numit Futura" sau Cabel" sau Elegant", a cäror litere
rotunde G, M, N), sunt peste másurä de umflate"
raport celelalte (P, R, T, etc.) comprimate,
evidentä contrazicere, ceeace scrie la
carte". Se mai o predilectie pentru zatul bloc"
adicá toate rändurile implinite (fig. 8) o frecventä utili-

109

www.dacoromanica.ro
zare a zatului cu versale, (aceasta e o erezie nu face
parte din teoriile tipografiei elementare"), ceeace este
stiut, cä ingreuneazä cititul curent, deci impotriva lozincei
de a fi clar corespunzätor (fig. io
Astfel fiind lucrurile, asupra caracterului de literä
roclamat heghemon, fac rezervele cuvenite sunt de
se astepte cum va decide viitorul apropiat.
atunci grotescul nu se poate deslipi de tipografia
elementará, barem la lucrârile de (reclame).
E paradoxal a vorbi de ornamentatie
tipografie ce a declarat ornamentatiei. Cu
toate acestea tipografia elementarä, cum se practicá
- exceptii n'am - are un material deco-
rativ suficient de numeros. Locul arabescurilor, frun-
zelor, ghirlandelor florilor de baltä de altá
detin liniile diferite, punctul, patratul, triunghiul cele-
forme geometrice. Pentru sprijinirea acestei afirma-
tiuni putea reproduce nenumärate modele din alte
(vezi figurile io, aci tipografia
elementarä zace punct mort nu se care
va esirea. Explicatia o gäsesc faptul, tipograful
se simte acelasi, ori care i-ar fi El e
mestesugar dichisitor de Are permanentá nevoie de
elemente decorative, indiferent, spiritul vremii, a
izgonit a rococoului, intronând masivitatea
liniilor a cubului, ce miroase a ruseascä.
Iatä un capitol, uncle vechea tabärä cea nouä se
vor adeseaori, asupra cäruia voi reveni mai
mult, cu ocaziune. Tipografia elementará, ca artä
constructivá va trebui aibe un singur element deco-
rativ : Cine construeste, e dator de
spatiul care se Ne numai repartizarea

110

www.dacoromanica.ro
r
mit 77orreigen

73utter

mit Regierungs-Baumeifler
Kurt Zormann
Oiermit ganz anzuzeigen

FIG. dintr'un probar de din 1912. 14.

Constructia riguros simetrici, Variatiuni de

111

www.dacoromanica.ro
armonicä a suprafetei imprimatä, raport cea
Este aceasta o posibilitate de ornamentare.
CNee. Cliseul e tot un de material ornant, deci
n'ar avea ce cäuta tipografia Cu toate
acestea, e utilizat cu predilectie. un nou paradox.
Justificarea, cä se vignetele desenate deci
cu decorative, introducând numai cliseul
ducere deci realitatea purä intentiuni
de ornamentare, nu stä deajuns de solid. Este just,
cá cliseul e fotografic, dar modul lui de plasare spatiu
(pe hârtie) e intotdeauna decorativ. Alternând un grup
de zat, un cliseu câteva e o ornamenticä
regula, s'ar zice oricât ar fi reprodu-
cerea exact dupä nature. Numai un cliseu foto-
montage", adecä harababura de fotografii, lipite,
ca un de turn al babilionului fotografic, ar fi lipsit
de decorative. (Vezi reproducerea unei coperte
a revistei Grafica Române aci ce am lucrat-o
fotomontage, redama Marvan dela supli-
mentul reclame la Almanahului).
Calorile. Am arätat, tipografia clasic% lipsä
de de legatä de formule
stereotipe, jongla fel de de chenare, litere fantezii
haos de culori. (Ne aducem aminte de epoca 1900-
1914, lucrare cu pretentii se imprima 5-7
culori, cari câte 3-4 de fond). Noua tipo-
grafie declarä räzboi culorilor. Se rezumä aproape
exclusiv la tiparul negru ros. Precum la capitolul
literei, grotescul dominä tot la acest capitol rolul
dominator are rosul. Explicatia : tipografia
contrast cea nu utilizeazä culorile
decorativ sau simbolic (rop=libertatea, dragoste, soci-

112

www.dacoromanica.ro
 I
I

STAVITEL FRANTISEK
ARHITECT + PLZEN

A
elementare" din material tipograftc I.
(Vezi articolul .0 nous : Tipografia
de V. MOLIN).

www.dacoromanica.ro
 REGALE REGALE REGALE

REGALE
M S

dementare" din IL
(Vezi articolul .0 orientare artistica : Tipografia
V.

www.dacoromanica.ro
Compozitii elernentare" din material III.
.0 orientare artistica :
V. MOLIN).

www.dacoromanica.ro
Metamorfoza candelabru mâna zetarului.
culese din simplu unei edituri germane).

www.dacoromanica.ro
 PRINTING
OF QUALITY
AT COMPETITIVE PRICES
CATALOGUES, FINE BOOKS,
CARDS, POSTERS, PAMPHLETS
AND ALL ADVERTISING LITERATURE

W. SMITH & SON LTD.

PRINTERS
THE ARDEN PRESS, STAMFORD ST.,

FIG. 8. -0 pentru compozitia

anglo-saxone, Statele-Unite. Constructie simetrici; cu multe.
Se amestecul de caractere.

alism ; ; albagru= dor, dragoste ; negru=

doliu, etc.) ci numai functiune de necesitätile acestei
tipografii: claritatea. culoarea este

www.dacoromanica.ro
* *

HUT
AUSSTELLUNG
Monrag,den
die

werden, uns
mit

beehren

HELMBERGER
MBUR G

* *

FIG. 9. - simetric,

www.dacoromanica.ro
scopul de a sublinia, de a ridica importanta unui cuvânt
sau rânduri, de a potenta deci claritatea textului prin
formarea de contrast : negru-ros. Rosul Rind culoarea
cea mai intensivä, cea mai stridentä, corespunde de
nune acestui rost. Aceasta o noi, adeptii vechei
tipografii, cä tipograful nescolärit cel
din provincie", n'are tiparnita lui decât cernealä
cel mult un plakatrot" peste tot la
culori, deosebi la reclame, numai rosul are acces.
Concluzia mea asupra acestui capitol din nouile
teorii, este deasemenea cât se poate de neutrá. putea
zice, e mai potrivnicá. iarási se ating
noastre de artisti decorativi.
atâta vreme, cât tiparul prin rosturile lui
cu artele decorative sä ne folosim de toate
loacele ce ni-le tehnica meseriei. Printre acestea
sunt culorile. vrerne, cât conceptiunea
unui univers sunt trecute anumite notiuni, nu le
putem noi rästurna. am imprima noi d. e. o lucrare
la un jubileu de 25 ani culori negru-rosu,
cele simbolice sunt argint-albastru ? câte altele.
Ca reformä, tipografia elementarä.
propus simplifice ortografia. Lupta se dä mai
cu seamä literilor mari (versale sau majuscule),
pledând favoarea literilor mici (minuscule, numite de
tipografi de rând") are drept prim obiectiv orto-
grafia germane, care face, cum se un
abuz de litere versale. (Toate substantivele se
scriu cu literä mare). Intru sprijinirea teoriei se folosesc
argumente cu referinte la vremurile lui Carol cel Mare,
când alfabetul era compus din minuscule caroliane"
numai din numai o imperechiere

www.dacoromanica.ro
 WANDERER
WERKE
CHEMNITZ

MAGGI
MAGGI

SUD und dennodi fiber-

DEUTSCHE aus gutfchmedtende Suppen bereitet
die mit Maggi-
WERK Gem& und
STÄTTEN Salate werden erft
bei Verwendung von

FIG. dintr'un probar de litere modern. Din modele 3 au

pozitie asimetricl. Ornamentica: simple diferite täeturi.
original este imprimatä

www.dacoromanica.ro
 L'unica
nell' Italia
for-
niture per
modernoe dell'or
Campionaria
commerciale-
Internazionaie

-21
SET T E
Per informazioni rivolgersi 1930-VIII
alla della Fiera in od
all'Ufficio di Milano - Via S. Prospero, 1. BARI

FIG. Italia, spre asimetrie, campus sub

obsesia nouei tipografiin, totugi a corespunde acestor regule.

de mai târziu epoca renasterei) majusculele

de pe coloana lui Traian ne-au dat alfabetul de
alfabetul nostru curent, cunoastem sub numirea de
tendintä de a versalele existä Franta
anterioara nouei tipografii cu cleosebire reclama de
parfumerii lux, dar aceasta nu se poate considera
de cât ca o expresiune incidentalä, originalä
la modä". Tipografia elementarä are justificärile ei,
când cere inläturarea literilor mari : este economicä prin
reducerea alfabetului la cât mai putine semne economic
in fabricatiune de masini de cules, de fondajul
de litere, in casele de litere, compozitia (zatul) tipo-
grafic, etc. La care se mai economia ce

117

www.dacoromanica.ro
 ESPERO SPAR-REGALE
Ganz aus Eisen
Spart Zeit,
und
LUDWIG WAGNER

FIG. 12. 0 compozitie ,tipografiei noui interpretarea

curentil. din Germania. cu subtiri,
este
s'ar face energia spiritualä, risipitä rost a
un alfabet prelungit o ortografie
plicatä mare punct, literä mare la numiri
proprii etc.), impunându-se desfiintarea literilor cliftong
B, etc.), de cari noi ne-am debarasat bunä parte
(dz, tz, etc.). Ba ceeace ar e intentiunea
de a actualul fel de a cu carac-
tere latine, printr'un altul genul stenografiei, pres-
curtat, economicos la paroxism. Acesta va bine
imposibil, ar revolutionarea lumi.
se va ajunge la un stagiu mai
acest domeniu, se admite zatul de verzale, ver-
zale pure, neamestecate minuscule. Ceeace repetám
nu cititul (fig.
Punctul nostru de vedere relativ la ti-
pografiei elementare fatä de ortografie,
a aproba respinge. Intelegem socotim util simpli-
ficarea scrisului, dar nu cititul

www.dacoromanica.ro
RELIURE-PAPETERIE-BROCHURE

LA

PERSEVÉRANTE ANONYME A CAPITAL

PERIODIQUES & JOURNAUX
BROCHAGE EN TOUS GENRES
REGISTRES SUR COMMANDE
CARTONNAGE CLASSIQUE
NUMEROTAGE & PERFORAGE
RELIURE POUR
MUNICIPA LES
ET D'AMATEURS
24, impasse Roussin et LA SE
30-3 2, rue l'Amiral- CHARGE
DU
DE
ROUTAGE POUR TOUS
Roussin - Paris
SEGUR

FIG. tot cu intentiune de a se apropia

asimetrie de curentul _la mode. va observa abuzul de litere versale:
Originalul a fost in verde (nu negru.
nu favoarea un lipsit de litere
mari de anumite reguli de ortografie. (Se cere
desfiintarea aliniatului, adecä a spatiului alb dela
putul rândurilor unde e stare" cum am cules
noi câteva numere din Românä").
Hdrtia. Reformatorii au avut grije modifice
aceastä câte ceva. Anume : tipografia are
predilectii exclusive pentru hârtia albá, anume cea
lucioasä (cretata, chromo), cu explicatia, cä omul con-
timporan, cât mai Ori este cert,
suprafetele lucioase albe imaculate, nu absorb
lumina, ci o o tipäriturä pe astfel de hârtie
e complectä baie de Nu mai putin adevärat
faptul, fondul alb subliniazä contrastul cu litera
neagrá astfel cititul. Privitor la aceasta

119

www.dacoromanica.ro
avea de obiectat ceva, ce competinta doctorilor.
Un spatiu prea alb prea lucios, nu oare ve-
derea, dupä un citit ?
Mai discutabilä latura eco-
latura rentabilitätii, la zat tiparul lucrArilor
elementar". Fiindcä o reformä de stil artä,
vremurile comprimärii muncei umane la minimul posibil,
trebuie fie rationalizatá ceeace priveste posibi-
itatea de executie. Dacä analizäm anumite
detalii de ordin tehnic tipar, ba chiar de
legätorie adjustaj) vom constata, cä tipografia elemen-
are oarecari Multe din imprimate au
margini ros, negru compact ce exact la
deci la tipar pe hârtia originalä trebuie depä-
marginea. (Vezi supl. cu litere culese). Aceasta
reclamá un format de hârtie mai mare, pentru
graifer, sau pentru adjustärile de la margini, precum
la formele, deosebi la coale de
brosuri, ca d. e. imposibilitatea de a pune de
pe toba de scos coale. de aceasta am opune
faptul, cä de multe ori la lucrärile stilurile de pânä
acum, chenarele se culegeau anevoios, adesea ori din
punându-se la masinä, se inversau
sau se amestecau, precum greutatea de a potrivi
chenarele pe diferite Ne aducem aminte de
imprimatele, de foile de corespondentä, plicuri, etc.,
ce aveau un chenar pe toate patru marginele, pânä la
trebuiau patru pärti de una,
la o parte dificultätile de imprimare, ca d. e.
formarea falturilor, groaza tipäritor, sau
neacoperirea la plicurile pe formate imprecise. Tipogra-
elementará, mai are defectul, cere ca tipograful

120

www.dacoromanica.ro
 I

Incercari de a forma alfabete din elemente tipogra-

fice (Vezi articolul V. O nouá orientare
artisticá : Tipografia elementará").

www.dacoromanica.ro
FIG. felicitare de prin care se tipograla a
Originalul e mai o

www.dacoromanica.ro
FIG. - Compozitie din Cehoslovacia, perfect asimetricii, nu e
grafie elementare. Pentru caracterul antiqua cules aci, e un anachro-
nism. A se observa abuzul petele negre diferite suprafete colturi.

121

www.dacoromanica.ro
 FIG. Tipiritua Cehoslovacia, noui
Nu reusegte scape de obsesia

122

www.dacoromanica.ro
 fie asortat din belsug cu ca-
ractere grotesti, acestea,
se destul de grabnic,
dat uzajul din toate ROM SC
zilele. Dar schimb se dis-
FIG. -Caractere turnate
de alte carac- mania, dat de V.
tere de accidentg, fantezii, sau
caligrafii delicate scumpe, cred ehivaleazg
defectul amintit. Tipografia elementarg mai utilizeazg cu
predilectie pete mari (cercuri, semi-cercuri) cari se im-
mai anevoios, se greu o hârtie
prin care nu cerneala (fig. Contra-
argumentul : dar vechiul frecventul obicei de
când se pagini pe fonte grele ?
Dar definitiv noua tipografie, nu numai
toate aceste procedee de a zetul ce modul
de a lucra. Tipografia elementarg se poate dispensa
intregime de tot ceeace ar fi ornamenticg, fie chiar sub
forma de groase, puncte, semi-cercuri, etc. Ultimele
din Germania ce mi-au par chiar
a avea aceastá orientare. In acest caz dispare complect
personalitatea zetarului accidentar, conceptia individualg
trece la cutia cu rämâne rationalizare, sfânta
rationalizare, tempoul galopant caracteristic secolului
fie-care lucrare una numit criteriu artistic",
dar adaosuri personale timpul de lucru implicit
redus la minimul, idealul vremurilor noastre.
noua tipografie, are la deosebiri de
fundamentale, de cea nu
cu una cu va câstiga teren. Voi remarca deo-
sebi, care cade câte-odatg din pricina,
acest curent a pornit vijelios, a cuprins repede un anumit

123

www.dacoromanica.ro
 asupra fon-

CO AT N
m,
FIG. grotesc nou. Se vor observa exageririle tipografia e-
d. M, B

prinde sâmburile spiritului ce va are un dina-

mism reformatoric.
In idee reformatoricl zace o de exage-
rare. E firesc, ca inceputurile tipografiei elementare,
care a declarat rázboi istorismului, cadá greseala
exagerärilor, reusind astfel lumea dela
capul locului. Articolul Tipografia elementarä" din
manahul pe 1928, este un ecou al acestor exageräri. Intre
timp tipografia elementará cercetärilor din
rele laborator, ce este comunitatea
din atâtea pe parte, ochii nostrii
nuindu-se cu nouile forme de expresiune tipograficä, am
ne aclimatizäm, ceeace la era
späimântätor pentru multi. datoria va fi
exagerärile ce se fac, corectând aberatiunile.
Rämâne, ca publicul (clientul, acel dificil factor
important) sä se aclimatizeze. Probabil, va refuza,
pentru un timp sä accepte tranzitiunea prea
dela clasicism la elementarism, de tot soiul dar avalansele
ce ne vin din alte täri, vor determina pânä la finit in
favoarea unei schimbári de mentalitäti. Inceputuri in
acest sens se inregistreazä deja.
Am expus cu oarecare lux de amânunte, teoria
124

www.dacoromanica.ro
 CRISTOS A INVIAT SARBÂTORI FERICITE1
Mr

FAMILIA MORITZ BROCKMANN + BOCHUM

FIG. 19. - Model pentru uimitoare tipografica pentru aberatiuni de stil De remarcat
totul e din material tipografie. (Ingerul vestitor al invierei a luat
unui balaur). dupa Drucker'. Berlin.

www.dacoromanica.ro
nouilor iclei, ce urmeazá baza tipografiei viitoare.
Am studiat am urmärit efectele obtinute
de practica ce confirme validitatea unor
teorii. Trebuie recunosc, tipografia elementarä,
momentan repugnatä aproape unanimitate, totusi
eo a viitorului foarte apropiat. Acum, când
toate industriile se standarizând mijloa-
cele de productiune la anumite tipuri simplificate, tre-
buie acceptám, tiparul ce tinde mai mult spre
industrie, deck spre artä-aceasta urma nevoilor
culturale din ce ce crescânde ale omului de pretutin-
deni-ne va forta sä ne capul acei câtiva
idealisti, cari vedem profesiunea noastrá un mestesug
de nationalä cu creatiuni artistice individuale, ne
vom resemna fata imperioritätilor ce ni-le
spiritul vremii, distrugkor de bariere popoare.
Deaceea pe jumätate consider aderent a suflului
nou, tocmai din considerentele de mai sus.
ca noi cei din jurul revistei Grafica
sä luám pozitie pro sau contra, socot necesar e ne-
voie sä cunoastem opinia lumei de specialitate dela
noi. Supun deci aceste lämuritoare unei exami-
coloanele Graficei Române" asteptatä gata
publice pärerile formulate fata unei reforme, a
cärei importantä toate evolutiile de stil
duse prezent, proportiile
unei inovatiuni epocale.

www.dacoromanica.ro
 IDEI, OAMENI FAPTE
CARTEA IN ROMÂNIA
De: ION ORDEANU

fost demult de ca la expozitiile româ-

cu t,

termenul n'ar fost compromis, ea ar

trebuit se sectie de propaganda". N'aveam,
acând propunerea, mândria unei originale, ci
unei necesitäti. Imi aträsese luarea aminte
Rusia care, se potrivea, nu se potrivea, prin
Europa trei expozitii ale rusesti,
timp, regimul continentul
reste distrugerea. Se pare pentru noi acea sectie are
se anul acesta. Ea are sä
probabil goluri stânggcii. Dar are existe, acesta
e cel mare: n'au sä vie. Ea
o expozitie a a revistelor
din cu statistic anex figuri care
vor acolo, la Barcelona, mare format culori.
Textul care e destinat catalogului. Il dau atât
pentru informatia cât - ca model al genului:
Inceputurile sunt chiar
pentru români. Un venea cu de litere
de pe coasta Dalmatiei, la câtiva ani ce Gutenberg

127

www.dacoromanica.ro
descoperise dumnezeescul se a§eza pe lucru
temeinic de tipar la vreo mânastire
noastre ale cartii au, prin partea un farmec
propriu. Nu e vorba numai de paginile cu gravuri
lemn sau cu initiale iscusite ale secolelor trecute, ci de
un scris cu totul deosebit uitat. Limba bisericii,
Balcanice, ne dusese primirn, de§i
popor latin, alfabetul cu ciubuce
chirilic prin care ne Slavi. Dela
tatea secolului al XIX-lea s'a spirit
pentru totdeauna a alfabetului
chirilic pentru români o istorica.
Istoria cote§te pe acest element tehnic
tipografic, ca lua avântul.
publicatiilor de tot felul inregistrate
an la bibliotecile care se de
avantagiile legii depozitului se la 6.000. Cerce-
tarea e cum nu se poate mai potrivitä dea o
atât de puterea a României
de gustul de mijloacele ei
in câteva rânduri cercetare.
Dela publicatiile se grupe,
un criteriu De o parte, grupul mare al
publicatiilor de cealalta, publi-
catiile alte limbi. Aceste limbi sunt tot ale
s'au adaos dupä cu drept de cetatenie,
de singura româneascä scrisä, cu
semnate exceptii, pe tot României Vechi. Ro-
Veche, aceea de la 1918, era un Stat strict
national; cu toate provinciile
de români, dar timp de secole sub stä-
pâniri cuprinde populatii minoritare de

128

www.dacoromanica.ro
 limbá, aproape de proportia de 25%. Ele
sunt acolo mai ales politicii de colonizare a
fostei Ungarii, Austrii Rusii care cu ea
un scop; economic, printr'o cre§tere de brate
muncitoare de birnici; politic, prin impestritarea cu
elemente a massei compacte române§ti. Turcia
Grecia au ajuns la un schimb de populatie, care a
desfiintat problema minoritarg pentru cele täri.
aplicá fatá de minoritätile ei clauzele
telor internationale sincer o convietuire
Popoarele au timp de secole impreunä;
numai au fost vitrege. n'are niciun
motiv sä fie la fel: aläturi de dreptul istoric, ea se
reazimä, cu mai recunoa§tere din
partea tuturor, pe dreptul numärului.
Publicatiile oglindesc ele stare.
In Transilvania, de pildä, românii sunt pro-
portie aproape Ungurii de aproape
germanii de aproape de populatia a
României de 17.000.000 locuitori, românii au 74.35%,
pe ungurii, cari sunt cea mai puternicá numeric
dintre minoritäti, abia 8,65%, iar germanii, a dupá
evrei 4,75%, abia 4,66%). Criteriul de deosebire a unei
minoritäti nationale e limba o minori-
tate nationalä se poate desvolta limba proprie, ea
normale nu se poate plânge
de vreo de desnationalizare. Printre a§ezämintele
de care limba nu numai cä s'a pästrat, dar
cre,te spiritul ei, altminteri deck administratie
sau convorbire, unde mediul majoritar influenteaz1
alterând, biserica, tiparul sunt cele mai
ternice.

129

www.dacoromanica.ro
 In nimic nu s'a schimbat pentru minoritari
Dumnezeu le la aceleasi altare,
aceea Sfintii calendarului comun ca sfintii
nationali, cari au ridicat uneori sabia asupra romanilor,
Evul Mediu, regii, depe tronul vremelnic,
puteau mijlocitori ai vesniciei,
sunt särbätoriti cu aceleasi alaiuri catolice,
fluturari de steaguri pe
In sistemul confesionale, legate de
biserica, neschimbata, e o garantie minori-
au toate mijloacele de a culturii
laice. Controlul Statului conditia ca douä, trei
de invätämânt predate limba lui, sunt fireste,
toate aceleasi nu alcatuesc vreo
sau Dovada de atâtea ori
scolilor minoritare e mai mare deck sub
vechiul regim, când minoritatea de azi era natiune
dominantä, cu toate mijloacele Statului la
cu o zgomotos märturisitä de desfiintare a
celorlalte nationalitäti. au Transilvania 875
de elementare secundare cu 67.518 elevi,
germanii 382 cu 39.952 elevi. Starea aceasta trebuie
cu mai mult pretuitä. cu românii
Ungariei, cu toatä marea amputare pe drept suferitä
de aceasta, nu se bucurä nici pe departe de
Ei sunt supusi regimului cunoscut dinainte
de care a fost mare parte pricina
nirii acelui de desnationalizare acceleratä.
In produsele tiparului, minoritätile stau mai
bine Transilvania românii. ne oprim la
publicatiile periodice, care sunt mai ioae,
o organizatie o expunere de zi la zi sunt

130

www.dacoromanica.ro
chiar prin aceasta mai eficace, latura politicá, decât
pot fi Presa, de ziare reviste, a ungurilor
germanilor, se desvoltá voia. Românii, de§i
mare majoritate ca populatie, aveau Martie
234 de periodice, jar ungurii germanii la un 259
(192+67). Aceastä situatie este i mai
toare pentru minoritari amintim ei au cele
mai multe ziare zilnice cel mai mare tiraj. Bine
les, aceasta Transilvania. Amvonul, catedra, tri-
buna presei le stau libere puternic organizate la
mai pot sä se de o
asemenea stare, plângerile rämân de amânunt näzuesc,
s'o mereu, când nu se explicä
prin alte cauze, de ordin centrifugal, care merg
triva Statului ca atare, incliferent de regimul pe care
1-ar locuitorilor lui. Ele nu sunt de altminteri de
mirare, la zece ani numai dela inchegarea noului Stat
român, care, ca matca unde fusese tot
mai inghesuit, a trebuit odatá sä
dela vecinii cu Vecinii aceia nu se pot
mângâia nici de u§or de repede.
Altä impärtire a publicatiilor e aceea pe materii.
Ne oprim la cele douä grupe mari: literare
La cele dintâi apar mai vädite initiativa arta
editurilor. Literatura românä contimporanä, la
o parte criteriul curat estetic, sträin acestei fugare ochiri,
a covâr§it cu totul, atât ca productie cât ca putinte
de publicare, literatura dinainte de räsboiu. Romanul
românesc se a fi abia de acum, de zece ani
intr'atât a läsat urmä altä creatie epicá,
sau dramaticä. Acestei cre§teri de productie cores-
punde o cre§tere proportie a cititorilor. Marea po-

151

www.dacoromanica.ro
vestire e ei mai decât schita
tratá sau suspinul unic al unui sonet. Zecile de de
exemplare care se urmeazá la scurte rástimpuri,
ale unora din succesele de de literaturä bunä
din ultimii ani, stau Scriitorii ar vrea mai mult
apostolii populare nu sunt nici pe departe
multumiti. E in legea lucrurilor trebuie
sä le primim toate argumentele, mai ales pe
acesta nu, al productiei neindestulätoare a
Arta a tinut pas cu desvoltarea scrisului.
Tiparul nu se mai cu o executie
oarecare, ci probleme sä-i facä
o personalitate artii, cum o are cuprins,
aparitia Täeturä de asezare paginl,
vignete sau ilustratii, podoabe negre sau colorate, con-
tribuie la vitrinelor, care se feresc de
geometria regulatä sau de alb-negrul de motivul tra-
ditional. Evolutia e mers. Avem multumim câteva
experiente strälucite, care la mari nädejdi.
observator dá seama cele progrese
merg mânä in mâná. E un prilej de incredere. Intrecerea
ajutorul vor fi reciproce. Suntem nurnai la inceputul
unei ere.
Ceeace izbeste la grupul publicatiilor
sunt fie cä sunt reviste, e locul pe
redactare publicarea corporatii
ale : Academia Românä Univer-
sitätile. Oricât ar activitatea la fel de alt-
minteri cu cea literarg, o operä de meditatie
când ea se incadreazä sau
cerc, rezultá ceva mai pretios uneori decât creatia sin-
gulará : continuitatea, care poate se orga-

152

www.dacoromanica.ro
nizeze facä alte productia
reprezentativä.
Cele 4 Universitäti au aproape 3o.000 de
studenti, facultäti institute laboratoare de cer-
cetäri, numär proportional de profesori. Munca
agonisitä acolo tipäritä, hräne§te biblioteca
publicatiilor de sau de documentare, cu un numär
impunkor mereu cre§tere. Cele douä domenii, literar
sunt de o de vioae dau caracteristica
momentului istoric al de incredere crea-
acest curent general se deosebe§te ca un dar,
peste apele care curg de puteri neoprite turburi,
ostrovul al unei opere mai presus de semeni
de vreme. ea românesc se se
mândru, ca se oglinde curgerea
vremii a oamenilor.

135

www.dacoromanica.ro
ISTORIA TIPOGRAFIEI IN BELGIA

din ani ai artei tipografice

Europa Belgia avut imprime-
rule ei. La Thierry Martens asociatul
Jean de Westphalie cea carte
; Louvain, presenta Universitätei acestei
noui industrii un avânt uimitor. La Bruges, Collard
Mansion, J. Gossin Jean Britto lucreazä sub influ-
enta burgundianä, iar, la Bruxelles, vietii
se indeletnicesc cu propagarea acestei arte.
anul 1480, locul de frunte orasul
Anvers unde o de tipografi celebri, ca
Mathieu van der Goes, Gérard Leeu, Godefroid Bac,
Adrien van Liesvelt, precum o de
cari pregkesc marea epocä a veacului al XVI-lea,
apogeul artei tipografice metropola de la gura Escaut-
ului. Renasterea Reforma acest oras, cel
mai cosmopolit Paris, o nevoie de cárti
care s'au räspândit nu numai Tärile-de-Jos, ci
toate Europei.
la veacului al (1549), soseste
la Anvers lucrkorul turenian, Christophe Plantin, care
ajunge aici tipograful regelui regele tipografilor,
Arts et graphiques, Maurice Sabbe.

www.dacoromanica.ro
 biceffewbe
be

fa be
be ire be fa
be fa rue
Titlul unei
chete gotice
mate de (pe
la 1526).

meind celebra casä a cärei istorie se

fun& cu istoria progreselor realizate de umanism
tinuturile noastre.
Frumoasele din trecutul belgian se
printre incunabule, editiile plantiniene in-folio
pe care urmasii lui tipografii Moretus, le-au
pärit veacul al XVII-lea colaborarea lui Rubens
a gravorilor din lui.

135

www.dacoromanica.ro
 ,

M
DIST
&

aciot

1 5 3

Titlul
de Tory chenar
de Tory

aceastä începe decadenta care va dura

mai mult de veacuri.
In timpul veacului al XV-lea al XVI-lea, Belgia
se mai putea mândri cu faptul avea
turnatori de litere foarte iscusiti. Acestia nu apartineau
totdeauna Wei, dar munca contribuia totusi dea
artei belgiene un caracter personal. Henri
de Lettersnider (aietor de litere) a fost cel

www.dacoromanica.ro
belgian artä. In veacul al XV-lea el a
caractere gotice ca model scrierea cälugärilor
vietii caractere care au
avut un foarte mare succes. In al XVI-Iea,
singurele ateliere ale lui Plantin, lucreazá tdietorul
turnátorul parizian F. Guyot, care primise la Anvers,
1539, dreptul de a intra burghezie, Robert Granjon
Lion, Henri van der Keere din Gand
altii. In Coreille de Bomberghen aduce Plantin
caracterele ebraice cu care familia lui tipärise la Venetia.
Un alt de litere, Aimé Tavernier, din
pune la din veacul al XVI-lea
caractere de o distinctie cu totul
In 1574, Plantin scrie lui Gast, la Salamanca,
cá, de la moartea lui Guyot a lui Tavernier, Belgia
nu se mai gäsesc buni turnatori de litere.
De abia pe la veacului al XVIII-lea se
mai Belgia un bun aietor care este
Rosart, näscut la Namur 1714.
Acest minunat mester lucra, la Olanda
pentru Enschedé din Haarlem. Cu ajutorul lui Char-
les de Lorraine, la Bruxelles,
care, ce a fost timp de
lui Rosart, trecu lui J. L. de Boubers.
Dupä moartea lui Rosart, Belgia n'a mai cunoscut
täietori de litere capabili de o muncä originalä deci
nationalä.
Turnätorii nostri de astäzi sunt siliti sá se ser-
de matrite primite din streinätate. De aceia lipsa
de originalitate de care cele mai multe din
ductiunile noastre tipografice trebuie atribuitä mare
parte lipsei de litere nationale.

137

www.dacoromanica.ro
 PHIA

dintr'o din
graecarum apua (Colinee, z53o).

Incepând cu veacul al XVIII-lea, cartea a

sombrat cea mai lamentabilä industrializare numai
pe la veacului al XIX-lea tipografi
un efort pentru a se din erorile invechite
care se angajase arta odinioarl atât de indepen-
dentä de indrägostitä de frumos.
Intâlnim mai tipografi cari
editiile cu ilustratii originale. E de
ajuns sä de firma Van Dieren din Anvers
care a publicat operele romancierului popular Henri
Conscience foarte originale ilustratii datorite penitei
elegante experte a lui Ed. Du Jardin.
A fost aceasta una dintre cele dintâi incercári de a
realiza la noi o carte cu caracter estetic. Dar aici,
ca toate publicatii din aceastä se

www.dacoromanica.ro
constatä tipografii nostri nu aveau o conceptie
bine despre adevärata frumusete a
Armonia care din alegerea priceputä a carac-
terelor, din calitatea hârtiei, dintr'o echilibratá punere
din ilustratia adaptatä logic compozitiei
tipografice, etc. le era necunoscutä. Ei tipäriau
cum pseudo-arhitectii din aceeasi epocá ridicau
constructii directive un plan bine conceput.
De Europa, prima jumätate a veacului
al XIX-lea, se färä gust.
A trebuit ca William Morris sä-si teascurile
actiune la castelul din Kelmscott ca sä reinvieze
vechile conceptii tipografice sä provoace astfel o ade-
väratä renastere a artei tipografice Anglia pe
continent.
Cele dintâi bine caracterizate ale acestei
miscäri se la noi reviste flamande :
Van Nu en (1893) sub directia a maestrului
Henry van de Velde, De School, (1894) a
tipograficá decorativá era incredintatä
lui Jules de Praetere, lui Edmond van mai ales
artistului din Gand Charles Doudelet. In 1902, revista
Onze urmä aceleasi
Aceste din douä publicatii au iesit din atelie-
rele casei J. E. Buschmann din Anvers,
1842 totdeauna frunte ce priveste desä-
vârsirea artei tipografice tara noastrá. Nici nu s'ar
putea face o istorie a cärtii frumoase Belgia a
reveni mereu la tipäriturile acestei case care se oglin-
desc toate miscärile gustului materie de decoratie a
cártii manifestate pe la sfârsitul veacului
al XIX-lea inceputul celui al XX-lea. Vreme

159

www.dacoromanica.ro
 NG
nier de

On vend a Paris Si
mon

Titlul de Antoine du Saix Titlul lui (Colinee,

www.dacoromanica.ro
din crimini perequenai lui Mercure Jollat

.141

www.dacoromanica.ro
de lndelungatä, casa Buschmann a fácut dovada
unor preocupäri artistice editiile sale.
In casele Vromant J.-E. Goossens din
Bruxelles se disting de asemenea prin publica-
tiuni tipärite mai cu ingrijire ie§ind din fága§ul
trecutului.
Trebue sä nu ei
pur tipograficä se distinge Belgia cartea frumoasä
dernä. Noi nu avem un Pichon, un Bertieri sau un Stols
cari realizeze minuni numai prin simpla
imprimatä. Frumusetea noastre de artá este
de toate opera gravorilor cari nu intercaleazä nu-
mai compozitii libere text, ci ajung uneori sä sustinä
accentueze textul imprimat prin compozitii adecvate
perfect echilibru partea a cärtii.
La noastre tipografice, noi
lutam pe Doudelet, maestrul arhaizant, puternic
de arta medievalä, dar de o exuberantä fan-
tezie, cäruia-i datorim juvaeruri ca (J. - E.
Buschmann, 1900) Buschmann,
1900), aläturi de trebue sä aducem omagiul nostru
i poetului xylograf Max desenatorul din
D. la Vierge (J.-E. Buschmann,
din et Jeu Loto
(J.-E. Buschmann, 1901), pätruns de farmecul
naiv al vechilor gravuri care ne-a dat,
aproape toate lucrárile lui, ca o idealizare a ve-
chiului iconärit popular din a cärui istorie ne-a
van Heurck lucrare admirabil
documentatä.
Casa Desclée-De Brouwer din Bruges s'a
preocupat de asemenea de infrumusetarea La

www.dacoromanica.ro
 M. ANNEI
LIBER

per Aemathios
campos,

potentem

rupto regni
orbis
In
minantia
licentia

ford fpolianda

babitura triumpher.
terra

nox
dies
vere
frigore
sub

paging din Lucan

de
lines (1543).

început, ea sä se numai la un gen

neo-gothic destul de rigid färä originalitate.
Unele din productiunile ei mai recente au o pecete
personala. In 1914, ea a. publicat povestiri
pentru copii cu ornamente de Jules Fonteyne care

145

www.dacoromanica.ro
 NON

mcm.
ui
inuucabo.

de Geofroy Tory
pentru o de rugaciuni
imprimatä de Tory

de sentiment de gust, iar 1921, a publicat

que qu'un Beguinage admirabile ilustratii de
Louis Reckelbus.
Jean de Bosschère
(Paris, 1911) fermecgtoarea sa culegere de poeme argu-
mente, Dolomie et ilustrate de el
foarte sigur sims al decoratiei.
Casei J.-E. Goossens (Bruxelles) o
colectie de editii de : Un de Camille

144

www.dacoromanica.ro
Lemonier La de Van Lerberghe,
rite pentru Societatea Bibliofililor Iconofililor din
Belgia", et de Mae-
terlinck, pentru Societatea celor Cincizeci" ;
cu amuzante ilustratii de Am. Lynen.
Aceastä casä. s'a mai distins prin admirabilele sale
din pour reproduction
pe care o presicleazä cu
o autoritate generalul J. WiHems. Din punct de
vedere al perfectiunei technice al iscusintei de care
aceste facsimile fac dovadä, casa Goossens poate rivaliza
cu oricare din streinätate care s'a distins
mai acest gen de lucräri.
Nu vom continua sä toate cärtile ilustrate
cu care Belgia se Acest studiu nu poate
deviná un catalog, chiar dacä am vrea
tisäm totul, expunerea noasträ n'ar fi scutitä de lacune
supärätoare. Printre ilustratorii de dupä räzboi, s'a
nifestat aici ca pretutindeni o bine mar-
catä pentru gravura lemn, sub impulsiunea unui
maestru puternic ca Frans Masereel a unei pleiade de
ca Jean Joseph Cantré, Henri van Straten,
Minne altii, Belgia astäzi un foarte
onorabil aceastä miscare. La acesti tineri gravura
lemn nu mai este reproducerea unui desen sau a unui
tablou deci o expresiune de artä secundarä, ci ea
are propriile ei mijloace, propriile ei teluri propriul
ei stil, realiseze prin ea o frumusete
deplinä. In impodobirea cártii, tinerii gravori lemn se
disting la noi printr'o mare putere sinteticä. Ei nu repetä
textul prin imagini, ci tilmäcesc ideia dominantà sau
jurul operei literare o atmosferä prielnicä.

www.dacoromanica.ro
Alfabdul Fdioare. de Max gravate

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Opera lui Mesereel este de bine cunoscutä
Franta nu mai e nevoie sä pomenim aici de frumoa-
sele editii apärute la Sablier, Morancé,
Albin Michel la care el a colaborat. Germania,
editurile Insel cer gravuri lemn pentru
Montparname, pentru Ch. de Coster
pentru atâtea alte Opera lui Masereel, destul
de accentueazA din ce ce mai mult bogatcle
prin care el s'a asezat fruntea gravorilor
moderni lemn.
Minne se distinge prin contrastul bine chibzuit
dintre alb negru printr'o grandioasä viziune ex-
cu o simplitate care poate fi numitä
Dintre toti xylografii nostri moderni, el e care are
mai mult stil. Lucrärile lui: brabancon
Trandatlantique pagini care vor Cea mai
mare parte din opera lui a fost publicatá de casa
din Anvers.
Henri van este un vrednic emul al lui
sereel al lui Minne. Inzestrat o realá dexteritate,
el se joacä tehnice creind opere care se
disting prin eleganta liniei care de ritm
de emotie. Ca Minne, el este unul din colaboratorii
statornici ai casei Lumière.
Jean François Contré considerg gravura
ca o artä popularä prin excelentä a
mult dela vechii gravori germani japonezi
tehnica lui s'a inter-
nationale, el mai flamand dintre tinerii nostri
xylografi.
Joseph Cantré, fratele lui Jean François, este gra-
vorul din La Graine Jaune ou Marge Temp (Editiile

www.dacoromanica.ro
H. Van Straten: Portretul artistului. Fr. Cantre. Cap de vicar.
1925. 1922.

www.dacoromanica.ro
-

www.dacoromanica.ro
Sélection, Bruxelles), din La de G. Duhamel.
(Ed. Sélection, Bruxelles), din de K. van de
Woestyne (Ed. D. Sikkel, Anvers), din alte opere
pe care le interpreteazä cu o foarte adâncä sensibili-
tate. Mai trebue citäm apoi pe Gustave de Smet,
F. van de Berghe, V. van Uytvranck, Pierre de Vau -
cleroy, Ed. Moreels, mai vorbim de aceia cari
practicau gravura dinainte de räzboi
sens mai de grabä traditionalist, ca de E. Pellens
A. van altii.
Printre nouile case care se silesc cultive sä des-
volte arta tipograficä, dirijatä de desenatorul
Jos. Léonard la Bruxelles de Willy Godenne la
lines, un de seamá. Mai multe
cum sunt opinions, M. An.
adunate de J. L. Dirick (1925)
de J. Laurens, ne dovedesc dela colaborarea acestor
doi arti§ti plini de gust putem o fericitä
a artei noastre tipografice. cleschide de
asemenea drumuri noui domeniul reclamei. Pentru
magazine Van der Borght din Bruxelles,
de a creat o serie de circuläri
ilustrate o trichromie de En-téte-
urile de scrisori, de albumurile comer-
ciale procurate de Léonard Godenne mai multor firme
mari din Londra se disting prin originalitatea
prin tinuta artisticl.
de artä a cärtilor este reprezentatä la noi
mai multä autoritate de M. de Samblanx din Bruxelles,
decanul corporatiei, care e indeajuns de cunoscut
Franta, de Berthe van Regemorter din Anvers,
profesoarl la Institutul Artelor decorative din Bruxelles.

151

www.dacoromanica.ro
 Max V. Edgar

www.dacoromanica.ro
M. de Samblanx face legaura de stil cu o con-
sumatä impecabilä sigurantä de gust. M-11e van
Regemorter este mai independentä sale
se distinge printr'o mare sobrietate printeo
adaptare a legäturei la caracterul cärtii. Aceste câteva
note despre arta cärtii Belgia nu au de pretentia
de a o expunere complectä. Mai sunt, de sigur, alti
lucrátori domeniul artei tipografice despre ale cäror
productiuni rämâne sä vorbim alt prilej. Dar
credem am schitat oarecare exactitate starea gene-
ralä a tipografiei contemporane Belgia
a principalelor ei tenclinte.

153

www.dacoromanica.ro
 PARINTELE UITAT
AL LITERATURII ROMANE
De: D. TOMESCU
C?

IIHINTRE tipärite vechea craioveanä

Samitca, din care a
crescut s'a desvoltat Scrisul de astäzi,
e una care cuprinde Satire lui Eliade-
Rädulescu. Cartea a fost de cätre fiul
lui Eliade,- singurul -I. I. Heliade-Rä.dulescu, care
vroia ducä mai departe neimplinit al pärin-
telui de a-si serie de volume
operi
Inteadevär, Eliade s'a sä-si adune
poesiile Curierul Rornânesc" Cu-
rierul de ambe sexe" le publice sub titlul cuprin-
de generale, dar n'a apucat sä
tipäreascá, cei ani a mai tráit,
o parte din epice. Fiul continuind tipárirea, s'a
izbit de nepásarea celor cari ar avut datoria
ajute, cu mijloacele lui putine, de abia la unspre-
zece ani dup5. moartea lui Eliade a putut
aici, la Craiova, Fabulele, dupä ce mai
intregise volumul de epice tipärind
liberat
Cartea, cu un tipar perfect adaptat cuprinsului

www.dacoromanica.ro
despre care n'ai crede cä e de acum cincizeci de ani,
atit e de de luminos, se deschide cu un
articol care pe larg.Satira rosturile ei
care, la face parte din celebra lucrare a lui
Eliade tare Articolul cuprinde idei al
izvor trebuie cäutat Marmontel sau Laharpe,
dar totul e turnat din nou de mintea cuprinzgtoare a
marelui cärturar, e de mirare acest articol, ca
acela despre nu e utilizatg manualele
noastre de literaturg.
In deosebi e de retinut ideia, foarte lui
Eliade, de a lega gen literar de o
din viata popoarelor. Genul este al tineretii care
genul epic al bärbätiei care
organizeazg, genul dramatic al epocilor
de repaos popoarele, obosite, numai din
amintirea faptelor sävir§ite trecut.
Dupg fructele bune sau rele ce aduc orga-
nice nemerite sau neinemerite, o prosperitate
sau fericire sau nenorociri mai
dupä imbuibare sau gemete, societatea
cepe a se demoralisa sau a se conrupe ori de multä
imbuibare ori de multe suferinte, - atunci - spune
Eliade-bärbatii integri ce mai coprin§i de
o disperatie la speotacolul general: poetii, oratorii
blici n'au sau lacremele Elegiei sau sardonic
al Satirei".
Nu e de sä spunem aceastä idee,
ti§atä de Eliade acum §eaptezeci de ani, a fost desvoltatä
pe larg de Ernest Bovet carte intitulatä
Epopee, care a mare la
ei, 1912.

www.dacoromanica.ro
 Dupä articolul despre Satirá, o serie de
portrete satirice: Lamartinian, Poetul intim,
dinagic, Poetul
traduse publicate de Eliade Curierul
dupä lucrarea la Paris,
1842, sub pseudonimul de Silvius. Reproducind
gazeta lui aceste portrete, Eliade urmäria buna
mare a junilor nostri poeti" pe care-i doria feriti de
tot ce era exagerare, ridicol miscarea
a Apusului.
De mult e - spune el lämurirea pe care o
la ultimului portret - de tot umbläm
peste o asemenea scriere
spre a o pune sau capul sau coada unui
mic tractat de versificatie, ca oricárui va plesni prin
cap sä se apuce a regulele de a face la versuri,
sä vazä sau mai sau cel putin la urmä necuviintele,
ca nu zicem ridicolele, cari cad toti poetii
etacii din lume, se fereascá de clinsele, de vor voi".
Dar se vede cá junii poeti" fáceau de cap,
scrisä mai pe care aici
o gäsim pusä ca la portretele traduse din
Eliade are urmätoarea sbucnire de
revoltä:
Acestea scriam acum ani, voi face
vreun bine junimii de atunci, din nefericire
: vedeti pe poetul lamartinian, pe cel intim,
pe cel urlätor, pe cel dinastic, etc. etc.?
copii, dupä oräcäiti-vä,
nu vä doare nimic; strigati, urlati, cu pärul
cáciule desäntate; faceti, faceti faceti
la versuri, schioape, oloage, stridente, propagati idei

www.dacoromanica.ro
stravagante, spuneti Adevärul e
ciuna revoltatele se cu
speranta cä lumea se va trezi din
junimea studioasa" va da seama de valoarea
acestor poeti poetaci de dincolo de dincoaci de
Milcov care au prostituat limba literatura
deci la inceputul actiunei lui de pärinte
animator al literaturii noastre, Eliade va putut sä
celebra : Scriti nwnai
mai el simte nevoia ridice o
calea scriitorilor poetilor talent, rindurile
citate mai sus ni-1 ca pe un Maiorescu al
anilor preocupat sä intro-
ordine viatä culturalä care domnia
prea mult entusiasmul prea putin spiritul critic.
aceasta era preocuparea se vede din arti-
colul Domnul autorul, la Tineri
chemare se atunci sä literatura, Eliade
destepte ei critic punindu-le
pe Sarsaila, tip ridicul plázmuit cu multä satiricä
care toate päcatele unei epoci care se
cuibase boala
Fereascä-se nu semene cu d. Sarsailä,-
spune au apucat acest drum, nu e timpul
trecut, juni ; lase secaturile acestea ; apuce-se
de vreo de vreo de vreun mestesug,
chiar de dar apucä-se Invete bine limba
care cerceteze flosofeascä
teria care voiesc Astfel, pusi pe cale dusi
la biserica, vor putea bucure pe bietii cari
acum blestemä ceasul le-a venit sä-si
copiii carte".

'57

www.dacoromanica.ro
 Evident cä nu tot ce e cuprins volumul de fatä are
o valoare care treacä peste marginile epocii care a
scris Eliade. Dintre satirele versuri, nu e una care
sä ni se sub raportul realizärii literare,
fabule nu rezistä Foile Dar la
fiecare paginá fierberea vulcanului care a fost spi-
ritul lui Eliade a cärui neincetatá eruptie de a lungul
a cincizeci de ani constitue o operä culturall care
vremea noastrá, mult, are multe
de oprit.
totusi, de putin pe mare
al sufletului numim pe Eliade
dar nu mai nimic despre
viata despre munca lui de cärturar de scriitor.
Din ce se noastre, ne alegem doar
cu cä Eliade a fost elevul lui Gheorghe Lazär,
a scos o a fäcut o gramaticä cä a avut
un oarecare amestec revolutia dela 48.
despre omul a cärui operä poeticä Eminescu vedea un
capul
Rásfoind deci volumul tipärit la Samitca, ne
de necesarä ar fi intocmirea unei editii care
prästie uitarea asternutä de greu peste viata
opera lui Eliade.
ce material bogat pentru cine ar vrea sä scrie
biografia acestei epice figuri din pragul culturii româ-
Bacescu Eminescu, Eliade este scriitorul
a cärui viatä tumultuoasä este cea mai pentru
a fi povestitä sub forma unei biografii romantate.
ce priveste opera, desigur cä ea nu cuprinde
lucräri care cearä a fi publicate intregime. Dasal
de toate, Eliade a fäcut din lui o pre-

158

www.dacoromanica.ro
lungire a catedrei silindu-se sä dovedeascä prin el des-
toinicia limbii noastre de a primitoare purtätoare
de culturä. Dar lupta lui de a o limbä
literaturii, Eliade a avut mo-
mente de triumf care cugetätorul poetul din el
izbuteau rezistentele limbii sä urce prodi-
gios pe culmile creatiei literare.
Aceste momente, urmärite cu grije dealungul acti-
lui de scriitor, pot alimenta din o editie
de pagini alese pe autorul didactic,
ziaristul, traducatorul, poetul cugetätorul politic.
Asa, de din vastul Plan poetic, conceput de
Eliade la realizat numai parte, pe Zbu-
noapte pe poezii care au
intrat de mult in tezaurul române, editia ar
putea cuprinde versuri din
iata unde se vede cä Eliade, dupä
spune d. Bogdan-Duicä, gindia eroic opere mari,
ale cäror margini poetice se incoläceau marginile
filosofiei". mergând mai departe, editia ar putea
culege versuri din Serafimul din poema
din Cutremurul, puternicl poezie
al cärei ecou pare se simtä in versurile lui Emi-
nescu din Proletar. De noi credem cä
din atmosfera poeziei lui Eliade s'au desprins o sumä de
germeni cari au fecundat geniul poetic al lui Eminescu.
Poate chiar conservatorismul acestuia are punctul
genetic cugetarea politia a lui Eliade.
N'ar lipsi, desigur, nici versurile din epopeea .Mi-
atit de frumos, dar neisprävitä.
i pagini n'ar putea desprinse din cele
lucräri : Paraleliernul Equilibru tare (1869),

www.dacoromanica.ro
pentru a o mai cunoa§tere a celui care a
fost intemeietorul pgrintele vietii noastre
culturale. Dar, editurile din ocolesc
mereu pe Eliade, credem ar putea
gäsi un imbold fapta de acum 47 de ani a tipo-
grafului Samitca. Editura craioveang, care a
un mare act cultural publicind minunata colectie a
Clasicilor e sä ne prezinte
pe Eliade editie pe care noi o vedem alcgtuitä de
D. Bogdan-Duicg, istoricul literar care a deschis cele
mai luminoase drumuri spre pärintele
uitat al literaturii române.

www.dacoromanica.ro
 CUM SE CALCULEAZ A
IMPRIMATELE
De: T. R. DUMITRESCU
Diriginte tehnic la Sf. Episcopii din R. lcii.
C?

am promis articolul meu anterior,

apärut Almanahul revistei Grafica
pe anul 1929, urmez ad tratarea continuare
E al primul articol am
monstrat modalitatea adoptatä de patronii tipografi din
Transilvania, pentru stävilirea concurentei cu
imprimatelor, prin introducerea unui Tarif de preturi
minimale Contract de arbitraj". pentru a
celor interesati o verificare a preturilor indi-
cate acel tarif, preturi ce par cam am
preconizat un sigur, cum trebuie soco-
telek un patron con§tient de interesele sale, spre a
putek determink exact de bazä al unei ore de
lucru, ca intreprinderea sa sä renteze prospereze,
procurându-i acestuia astfel posibilitatea unui trai
corespunzätor situatia sa
Pretul de lucru se socotinclu-se toate
cheltuelile de regie cum beneficiul ce trebuie aducä
intreprinderea. Aceastä tip stabilitä este pentru noi
cheia cu care putem determink, mod precis, pretul
unei lucräri, aceasta de complicatä.

.z6i

www.dacoromanica.ro
 In organizarea sistematia de a unei
prinderi, o lucrare se poate douä moduri :
atunci când trebuie
clientului oferta pentru obtinerea acesteia
2) podterioard calcu-
latia se face pe baza indicatiunilor ce reies din
de lucrätor pe foaia de lucru relativ la
timpul intrebuintat. In primul mod se face soco-
tindu-se, dupä apreciere, timpul ce se va la
facerea formei, potrivitul tipäritul acesteia la masinä
cum lucrul de leggtorie. Numärul orelor lucrate se multi-
orei-tip pentru pentru tipar, pentru
legätorie, etc., dându-ne total La
acesta se mai hârtiei al
intrebuintate. Pentru hârtie materiale se mai adaugä,
peste pretul de cost (acesta se inclusiv spezele
de ambalaj fracht), un de raport cu
valoarea materialelor intrebuintate. Acest procent repre-
zintä dobânda beneficiul ce trebuie sä-1 proclucä capi-
talul magazia de hârtie.
In al doilea mod, cel mai exact dealtfel, calculatia
se face orientându-ne dupä mentionate de
lucrätor la rubrica respectivä a foaiei de lucru. Tot
foaia de lucru se mai deasemeni,
numärul coalelor eliberate de magaziner, cu indicatia
pretului unitar de cost acestora.
Fig. reprezintä un model de formular pentru
anterioarä, fig. 2 reprezintä un alt model de
formular, pentru calculatia posterioarä efectuärii
Spre a o eventualä sapare din vedere
la aceste formulare s'a preväzut toate
fazele care poate trece o lucrare.

162

www.dacoromanica.ro
Calculatia No. ziva
:

Localitatea
Felul lucrärii:

Formatul : = pärti din coalä.

Calitatea: ;

Pretul pe coale Lei Tiraj : ........ -

LEI

: ore Lei
litere ,
Paginatia: ore
Impärtitul :
Potrivitul :

Curätat magina: ore Lei

Legitoria; ore (de Lei . .
(de fatä)
Materiale :

Hârtie :

Expeditia;

Total Lei

Fig. Formular de calculatie anterioarä.

www.dacoromanica.ro
 Comanda No. ziva
Clientul :
: ant. No.

Felul :

TI A: IPRETUL
Unitar Total
coalelor Calitatea Formatul

Zatul (se va numele Ore

Corectura qi revizia:

Potrivitul: Tipäritul:
Maqina Nr. Ore Lei Maqina Nr. I Ore Lei

: ore (Iucritor) Lei . .

.
-
Impachetat:
Expeditia :
Total Lei
Data .....
N-rul foaiei de exp. :
Fig. Formular de posterioarä.

www.dacoromanica.ro
 Formularul din 2 se se poate sub
forme: a) ca foaie volantä prinsä un ac la un
manuscrisele lucrärei ce urmeazä a se
b) sub de dintr'o hârtie mai rezis-
tentä, care se pune la un manuscrisul lucrärii,
ultima corecturä eventual, vreun model tipärit, schite
pentru aranjatul paginilor, täieturi pentru cli§ee, etc.
Formatul acestui formular va fi cam 2oX3o cm.
sau un alt format apropiat, dupä cum convine mai bine.
EXEMPLE DE CALCULATIE
Dupä ce am demonstrat modalitatea determinärii
orei-tip de lucru felul cum trebuie sä fie formularele
ce sunt necesare spre a ne operatia calculatiei,
vom trece acum la tratarea câtorva probleme de
luate din practica de toate zilele.
In lipsä de altä bazä de orientare voi servi i
de preturile indicate in tariful de preturi pentru
mate al patronilor tipografi Ardeleni.
CIRCULARA
format trebuie tipäritä in 5oo expl
Zatul 21/2 ore 83 lei . 207,50
Impärtitul 62,25
Tiparul (23X25 cm.) clasa II
Potrivitul, i orä 128, -
Tirajul, 5oo exemplare . 8o,-
Hârtia (Bankpost 40 Kg.) coale 316o
lei 63 coale+3 coale prisoase=66 coale,
8 pe coalä 208,60
adaus la hârtiei . . . 62,60
Legâtoria: impachetat orä 40,-
Total Lei 788,95

www.dacoromanica.ro
 CARTE
Carte tipar pe ambele fete, tiraj 2000
exemplare.
Zatul 2 ore k 83 lei
Impärtitul 49,80
Tirajul (14X18 cm.) I
Potrivitul,
Tirajul, 2000 ex. lei . . . . 210, --
Carton (Bristol) coale, inclusiv pri-
soasele 3°/e, 20 pärti pe coale
5o5o lei 520,15
adaus la cartonului .
Legktoria: täiat împachetat 1, . . 8o,-
1282,

3000 facturi tipar pe ambele fete, formatul foaiei

22,5X28,5 cm. 2 forme cu liniaturile
Zatul 51/2 ore 83 lei

(clasa III)
Potrivitul ore k 198 lei . . 495, -
Tirajul 220 leiX3000 66o,-
Hârtia : Bankpost, lei coale, 8
pärti pe coale+4°/0 prisoase
coale 1532,40
adaus la hârtiei . . . 307,-
Legätoria: impachetat 11/2 orá 120, -

www.dacoromanica.ro
 INVITATIE - PROGRAM

200 Invitatii program, 4 pag., format 12X19 cm.,

pe format dublu 24X38 cm., culori:
albastru cafeniu.

Zatul, 4 pag. 12 ore 83 lei . . . . 996,-

Scosul culorilor la forme 3 ore 83 lei 249,-
373,50
Tiparul (clasa II)

a). Forma
Potrivitul ore 128 lei . . . 320,-
Tirajul 0/00 exemplare . 32,-

b). Forma

Potrivitul 21/2 ore 128 lei . . 320,-

Tirajul, . . 32,-
Spälat ma§ina de 2 128 192,-
Carton (chamois) 8oX66 cm., coale
lei, 20 coale prisoasele) .
adaus la cartonului . . . 3o,3o
Leggtoria: täiat, biguit,
chetat 11/2
2765,80

167

www.dacoromanica.ro
 CAP DE SCRISOARE IN CULORI
Un cap de scrisoare tiraj 3000,
hârtie Bankpost. Desemnul pentru en-téte se
Pentru acesta se vor clisee zinc.

cliseelor (liniare) de zinc, circa

125 2 250, -
Zatul i 83,-
Tiparul (clasa II)
Potrivitul, fiecare câte 11/2 orä
=3 ore 128 lei 384,-
Tirajul pentru negru, 16o leiX3000 480,
culoare, .

masina de 2 orä . . 192,-

Hârtia: Bankpost, coale
coale 2528,-
adaus la pretul hârtiei . . . 5o5,6o
Legatoria: Täiat impachetat 11/2 120, -

DARE DE SEAMÄ
dare de 8°, formatul filei 16X24 cm., 24
pagini extinclere, 6 pagini tabele, tiraj 35oo,
brosatä. Literä corp 10. Lätimea 23 cicero, 68
litere rând, 40+1 rânduri
pe la 2 puncte, litere 83 lei. Adausuri
pt. de cules: 48 rânduri litere cursive 6
pagini tabele.

www.dacoromanica.ro
 41 randuriX68 litere=2788X16 pagini=44608, ro-
tunjit 44700
41700 litere X 83 lei 3461,10
Dursusi: 4 cicero=i litergX23 cicero=6
litereX4o linii=24o litereX16 pag.X83
lei 0/00 318,75
Paginatul 208,-
3987,85

a) 48 rânduri cursiv. Asupra rândurilor

de cursiv se un plus de la pretul literei
de 100 rânduri (6800 litere) 6800X83
564,40 lei. Ad avem numai 48 rânduri, care vor
564,40X48=270,90 lei.
b) 6 pagini tabele. Tabelele se socotesc zat
se cazuri, plus de cel
putin Deci va trebui facem aparte un calcul
de coalei de tabele.
48+1 colontitlul compres)=49 rânduriX68
litereX16 pagini=53.312 sau rotunjit 53.400 litere.
litereX83 lei 4432,20
adaus 4432,20
Paginatul 208,-
9072,40
Pretul unei coale de text 3987,85
de tabele va plus
. .
6 pagini 1906,80

169

www.dacoromanica.ro
 Recapitulatia codului pentru
coalä text 3987,85 lei 5981,80
48 litere cursive 270,90
6 pagini tabele
11.337,25

Tiparul
Potrivitul coalá (clasa IV) 3 oreX198 lei 594
Tirajul, °/oo 247X35oo ex . 864,50
Potrivitul (clasa III) 2 396, -
Tirajul, 0/00 22oX35oo ex. 770,-
2624,50

Vom pentru tipar semi veliná.

coale semi format 65X96 cm., Kg.,
1900 Pentru 35oo exemplare, coale extin-
dere vor necesare 2625 prisoase=2700 coal e.
Acestea 27ooXl9oo lei. Se mai
lei. Deci hârtiei va lei.

Coperta
Zatul 4 ore 83 lei 332, -

Tiparul (clasa II)

Potrivitul : ore 128 lei
Tirajul: leiX35oo ex.

170

www.dacoromanica.ro
 Hârtie coloratä matä pentru coperti,
format cm., 70 Kg., 0/00 coale
6600 lei. 8 pärti pe coalä=437 coale
prisoase =455 coale lei
+2o°/° adaus la pretul . . . 36o3,6o
4715,20

Bro,ratul
35oo tiraj, coale coperti, cusut la mijloc cu
sârmá, ajustat. Pretul se calculeazg pe 0/00 exempl.
2000 coale ajustat 3 ore 8o lei 240,-
fältuit dupä hârtie, 3
0/00
coale
lei
dupä hârtie, 2
-
120 lei 120, -
coperte täiat 1 8o lei
1000 fältuite, indoiturä 8o,-
1000 coale, pus una
ex. de pus copertä 8o,-
000 cusut
1000 täiat
35oo brosuri Lei 1170,-
Lei 4095,-

Zatul text tabele . . 11.337,25

Tiparul
Hârtia
Coperta 4.715,20
4095,-
28.927,95

171

www.dacoromanica.ro
 UN VOLUM DE ROMAN

Un roman cules cu corp io, zatului 19

lungimea 32 cicero, formatul filei 20 cm.
Zatul este la 2 puncte. La zatul de dur-
susii nu se calculeaza. Intr'o paginä 3o rânduri
colontitlul=31 are 49 litere.
de (Tipograph). Extindere 34 coale. Tiraj
Zatul cules coalele se
una dupä alta, astfel timp la potrivit.

(In tariful de preturi al patronilor

grafi din Ardeal este ca zatul
de sä se calculeze la fel ca
zatul de
3o rânduri 49 litere pagini
litere x 83 lei.
2.025,20 lei zatul
208,- paginatul
lei pretul coalei
34 coale . . . . Lei 75.928,80

Tip äritul
Format 55 8o cm. (clasa III). Intrucât se
coalele una alta, se poate face o reducere de
pentru coala II-4. urmätoarele.

172

www.dacoromanica.ro
 Potrivitul pentru
Coala lei 495,-
-XVII,i6 5 ore=
40 lei = 7920, -
792, - 7.128, -
Tirajul, 220 85.000 18.700, -
26.323,
se livreazä de editor.

Pentru bro§at, la toate operatiile de legätorie

general, se poate fixa un pe coale. De exemplu
pt. 1000 coale, - täiat, adunat, presat, cusut,
pus copertä, - sä presupunem lucrul va
lei.

Recapitulapie
Zatul 34 coale 2432,40 lei 82 837,60
Tiparul 323,-
34 coale X
coaleX25o lei 11
121.060,60

173

www.dacoromanica.ro
 COLONTITLURILE
De: G. DULCA

[AND lucrätorul zetar (culegätor, paginator, de

o lucrare de carte, revistä,
ziar, lucrul ce-1 face este titlul, apoi
(titlul de coloaná, capul coloanei).
titlurile se fac mai multe forme. Ceiace e de observat
este sä se intrebuinteze forma de colontitlu legäturä
cu felul sau forma paginei la care se pune. Ori tocmai
lucrul acesta nu se nicäeri nici odatä.
Colontitlurile obisnuite prezent pentru paginile
de sunt acestea: cifra pauze (- -).
cifra o linie subtire declesubt ( ), cifra
doi x (X X), cifra parte a paginei
(stänga pentru pagina dreapta pentru cea nesot),
Colontitlurile explicatia textului sau repetarea
melui autorului a general sau sub
textului. Nurnele autorului pe pagina sot (stänga)
titlul sau subtitlul pe pagina nesot (dreapta).
Mai sunt colontitluri al continut se
pe ambele pagini atunci când titlul general
sau subtitlul textului este lung, din multe
cuvinte.
La reviste, de obiceiu, colontitlul e format numai
din numele revistei pe toa.te paginile.

174

www.dacoromanica.ro
 Colontitlurile explicative se de multe ori
eubliniate cu linie subtire sau trásáturi,
sau se ambele subtiri,
una subtire alta (clublu fain), cifra
a paginei se pentru
paginile dreapta pentru paginile nesot.
Aceste colontitluri pot rámâne linie
dedesubt, multe cazuri e chiar mai bine.
Colontitlurile de ziare acute obiceiu, nu
esteticá, din numele gazetei subliniat de ainfas mai
rar subliniat cu douá paralele, sau aceste paralele
intrerupte dreptul titlului ziarului.
Iatä câteva exemple de colontitluri descrise mai sus
N. A. CONSTANTINESCU

152 N. A. CONSTANTINESCU

ISTORIA UNIVERSALÁ IN EPOCA MODERNÁ

REVISTA

REVISTA ARMATEI 3

2 UNIVERSUL lanuarie

ISTORIA UNIVERSALÁ IN EPOCA MODERNÁ

ISTORIA UNIVERSALA IN EPOCA

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE LUI NAPOLEON AL

2 DIMINEATA

4 UNIVERSUL lanuarie

Nu sunt supuse acestei reguli colontitlurile ziarelor,

cari pot fäcute litere negre, compacte de corp
12".
Caracterul corpul literii de colontitluri este corp
6, corp 8 versal, 8 anticua, medieval
sau elzevir.
Colontitlurile numai din cifre, arätate la inceputul
acestei expuneri, se obisnuesc mai mult la cärti, mai
ales la cele scolastice, socotite intreprinderile
ca lucräri de umpluture, ieftine, iar colontitlurile
explicative la cártile de literaturä la reviste,
socotite ca oarecare lux.
Trebuie fäcutä o selectie cu intrebuintarea diferi-
telor forme de colontitluri, asta nu de dragul schim-
bärilor inovatiilor, ci al frumosului, al esteticei.
Colontitlurile din cifre pauze cele numai
din cifre stânga dreapta golul la
paginei ar trebui scoase din uz ca inestetice. Numai
pentru cärtile de format mare sau reviste s'ar putea
intrebuinta cifrele stânga dreapta paginilor.
Colontitlurile explicative, färä linie jos, sunt potri-
vite la pagini cu text simplu, titluri sau titluri
rare. La paginile cu titluri sau subtitluri dese e mai
bine sä se intrebuinteze colontitlurile cu linie, spre a
nu se face confuzie colontitlu titlul sau

176

www.dacoromanica.ro
titlurile de pe paginä. paginile au titluri sau
subtitluri colontitlul e simplu, linie, atunci tre-
buie paginat fel, ca capul paginei, sub colon-
titlu, fie cel putin rânduri de text.
Colontitlurile cu linie jos cele
sunt potrivite la de reviste, atât
pentru paginele text simplu, la cele cu titluri
subtitluri.
Pentru reviste, colontitlurile explicative fárá linie
dedesubt sunt recomandabile la paginile ale
n'au linie despártitoare, ci numai alb. La
cele cu de e mai recomandabil colontitlurile
linie jos.
Colontitlurile ziarelor se obisnueste la noi a se
face mai cu linie ainfas dedesubt, mai rar cu
paralele locul ainfasului.
Ca aspect de frumos e mai recomandabil colontitlul
cu ainfas jos intrerupt titlul ziarului. Cel
linii paralele se pierde cu totul pagina este lucrata
text negru, titluri mari lapidare, sau anunturi
cadruri mai negre ca colontitlului.
colontitlului de cadrul reclamelor aspect urât paginei
din de vedere ansamblului general.
Ainfasul colontitlului aibe grosimea proportionata
paginei. La o de n-rul 12 grosimea
ainfasului poate merge la 12 puncte. Ainfasurile
intrebuintate la casete nu trebuie sä fie de grosimea
celui dela colontitlu, ci mai Mai bine e
ca liniile casetelor fie totul cea a
colontitlului.
Liniile de coloanä e bine din ainfas, nu
cum se azi din capul coloanei textului.
177

www.dacoromanica.ro
Ainfasului colontitlului aibe pozitie ca
tabele: partea subtire jos.
Colontitlurile de fel din josul paginei, obisnuite
mai mult la de versuri la unele reviste trebue
turate cu totul, nu numai din punct de vedere estetic, dar
practic. Nimeni nu se uitä la de pagina,
josul ei, ci sus, unde e vizibil estetic
pentru ansamblul paginei.

178

www.dacoromanica.ro
11H

DIN PREOCUPARILE CULEGATO-

RULUI DE ACCIDENTE.
: IO SIF KR A

RICINE, specialist ca laic, priveste cu

un imprimat reusit. Va aprecia poate origina-
litatea ideei, teclanica compozitiei nu mai
putin combinatia culorilor, adeseori va
cuvinte de laudá.
Spre a putea obtine o apreciere generalä, cule-
gátorul de accidente va studieze cât mai multe
reviste de specialitate cerceteze tot ce priveste
ramura artelor frumoase. Astfel va mereu la curent cu
toate noutátile la ordinea zilei, având ocazie
toate mijloacele moderne de reproducere
Ocupându-ne de functiunile curat technice ale
gätorului de accidente vom cu lucrärile
gRoare sunt necesare construirii unei in
conditiuni ireprosabile.
de incepe de ar
aceasta, e bine sä-1 gäsim fata de desemn.
Cât de neinsemnat ar pärea primul moment faptul
acesta, el este totusi o necesitate de netägäduit, de care
acesta nu se poate dispensk. Munca va cu mult
usuratä se va servi de un plan de constructie,
de o schitä bine chibzuitä de cu vreme pregatitä.

179

www.dacoromanica.ro
 Construirea din minte", mai totdeauna daunätoare,
ocazie se strecoare gre§eli de constructie cari se
deabea se clä o corecturä presä,
acestea de rectificari costisitoare de
timp pretios. Culegatorul rutinat de accidente va
astfel de gre§eli, mai o schitä
care va apoi forma. Se cá va trebul
cuno§tiinte de
ne mai de sculele necesare lui,
cum de utilizarea Una dintre
indispensabile este Impor-
tant este primul fixarea cutitului.
Gre§eli ce se comit sunt
de obi§nuite ai putea crede sunt inevita-
bile; de grosimea a chiar trei puncte
tipografice nu este o raritate, oricine poate
imposibilitatea de a putea obtine asemenea
o exactá a liniilor ajustate nici
lungimea egalá, de leziunile ce
cutitul.
nu poate avea explicatie
tendinta de a scurta cu mai multe puncte
tipografice timpul mai scurt posibil. Tendinta
este absolut inadmisibila bun accidentar
va la ea.
Cutitul poate fi numai atunci considerat bine fixat,
cu a nu se taie mai mult din
linie un tipografic. Lucrul acesta
este desigur are avantajul de a fi metoda
cea mai practica, posibilitatea unei perfecte.
de se exclusiv la ajus-
tarea liniilor de plumb. Ajustarea pe un oarecare

www.dacoromanica.ro
format caz cea mai scru-
pulozitate din partea culegätorului. Procedeul mai
practic este urmätorul : Cu ajutorul unor cuadrati
tämati de cicero, se culegar formatul liniei.
Pe ambele laturi se câte-o linie pe
puncte pe un cuadrat, flancate pärtile exte-
rioare de un cuadrat de cicero, apoi strângând totul usor.

link

Formatul

De rândeaua este astfel construitä,

partea de sus, adicä floarea liniei, va fi dupä ajustare
putin mai lungä decât la piciorul ei. Faptul acesta
o cât mai a liniei. am
liniile färä prevedere, ne-am
la un moment dat, atunci când forma va fi la masinä,
fata unei nepläceri destul de mare. Acestea se vor
ivi sigurantá la constructiile mai complicate din
constând din prin strangerea rästavului, vor
sä fie neapärat schimbate sau din nou ajustate,
ceeace din va räpi timp pretios. Toate aceste
ajunsuri se pot evita observând cea mai riguroasä
atentiune.
Greutäti mai insemnate se ivesc accidentarului când,
fortat de anumite imprejuräri, se va vedea nevoit sä
ajusteze bucäti mai In multe el va renuntk
la aceastä incercare, socotind-o o imposibilitate. Se
toti ce sunt de aceastä pärere. Cu putinä

www.dacoromanica.ro
 rAbdare pregätirile necesare, va atinge usor scopul.
Având de exemplu de ajustat un pätrisor de che-
nar pe 6 puncte micsorându-1 pe 4 puncte acci-
dentarul va : linie de
plumb pe puncte scoasä din uz se aseazä pe supra-
fata rândelei se la gura cutitului, spre
a evia parisorului. Pe aceasta se apoi
dealungul limbei de rezistentä ale rândelei vre-o doui
sau trei pätrisori tot de corp 6, al cäror scop este de a
feri ruperea de ajustat cum ajustarea lui
Apoi se aseazá pätrisorul pe de plumb
cu ajutorul unei de cam de vreo trei-patru

deaua
de plumb

cuadrati lungime se cu pätrisorul cätre

gura cutitului, dând apoi lovituri puternice rândeaua.
Cu aceste pregátiri destul de simple se poate ajusta

care

de plumb

chiar cea mai mieä bucatä. Dacä deci cutitul este

fel fixat trei lovituri date sä corespundä
exact grosimea unui punct tipografic, se poate usor

182

www.dacoromanica.ro
 câte lovituri sunt necesare spre a pätrisorului
de corp 6 douä puncte. (In cazul nostru trebuesc
lovituri). Apoi se pe partea
procedând mod. Controlarea liniei ajustate
va totusi necesarä, deoarece este posibil ca printr'o
apäsare inegalä a pätrisorului care gura cutitului, sä
se iveascä unele diferente, cari vor trebui
rectificate. Experimentele de felul acesta sunt spre
accidentarului destul de rare, nici nu tre-
buesc intentionat cäutate, ci numai atunci incercate când
nu altä scäpare.
lt mai importantä din punct de vedere
este dibäcia de a colturi. Necesitatea acestei
culegätorul de accidente va avea aproape zilnic
ocazie sä aprecieze, intâlnind adeseori practica sa
momente când va fi sä-si dibäcia. Linia
plinä, compactä care ocupä suprafatä
din grosimea ei, nu necesitä colturi spre a se
frumos, aceasta fäcându-se de la sine, ele având gro-
simea corpului. Liniile compacte nu produc locurile
de luminile" de odioase ochiului privitor.
le cari nu ocup floare", cum sunt
liniile seminegre, subtiri, douä cele cli-
ferite desenuri, trebuesc neapärat täiate colturi.
crul acesta este destul de elementar, n'ar mai
sä amintit, nu s'ar totusi prea des comise
greseli de felul acesta.
Ceva mai complicat, dar totusi realisabil este
carea de a colturi obtuse. In asemenea cazuri se
va procedâ mai bine dând liniilor numai o singurä
täeturä diagonalä, deci nu astfel :
la prima privire exemplul ratificat pare a

183

www.dacoromanica.ro
 ci mai bine
:

mai greu, aceasta este din cauza diferitelor lungimi ce

au liniile, realitate nu este Lungimile
variate se intregesc dela sine in mod sistematic;
ghiul respectiv poate exact socotit pe puncte, asigu-
modul acesta reu§itä.
Oricât de con§tiincios ar accidentarul,
totu§i de regulä se vor ivi la locurile de intâlnire lumi-
mai sus pomenite. De aceste lumini el poate
ungând locurile cu spirt-lac, in felul ur-
: Dupä terminarea ultimei revizii, forma
este gata de imprimare, se aceste
locuri cu o de apoi se ung cu o pensulä
de spirt-lac. Lacul se usua in câteva secunde, lumi-
dispar cu totul. La un tiraj mai insemnat se va
repetâ procedura de mai sus. Pierderea de timp pentru
reinoire este atât de nu echi-
cu rezultatul obtinut.
Un alt instrument de utilitate importanta pentru
culegatorul de accidente este aparatul
Aparatul acesta, cunoscut de toti este totu§i
pentru cei mai multi atât de nu cunosc
mânuirea lui. El se compune dintr'un mic picior un
de curbate de alamä a§ezate unul clupä
altul mic§orându-se spre fatä, unde se de un
fus de spatele sunt proptite de un semi-

www.dacoromanica.ro
cerc care face parte de piciorul aparatului. Acest aparat
este cel mai simplu tot odatä cel mai u§or de
deservit. (Fig. 2)
Despre aparatul propriu nu este mult de zis, ceeace
majoritatea culegätorilor nu este
de a liniilor acestea trebuesc bine incälzite.
Strângerea aparatului se face mod treptat,
curbarea ei, spre a o feri astfel de rupere. Se
dela sine fusul din fatä trebue el prins cu câr-
ce se gäse§te fixat pe partea de a aparatului.
Procedura se face felul :

plumbnu se pot riscul de a se

frânge, decât incälzindu-le la foc. Cea
mai se face tinând de plumb sau
interlinia (dursu§i) deasupra unei de gaz aerian,
pânä ce materialul va sä abureze u§or. Acuma
se va nu numai deat cu curba
ei maximä, ci treptat, treptat, cu cea mai largä,
särind câte douä-trei din semicercurile de ale
aparâtului. Se la nouä se va
linia din nou. In felul acesta se poate
cercuri un diametru numai de câti-va centimetri.
se va când este vorba de a
Acestea nu necesitá succe-
sivä ci se va alege de indoitura potrivitä cu
nevoile, pentrucá la ele nu pericolul de a se
frânge. Linia de Rind cel mai resistent ma-
terial este mult mai scump, deaceea numai
rareori utilizatä spre a Sunt totu§i cazuri
când indoitura va fi necesarä. In astfel de imprejurári
prinde cu o se deasupra unei
de gaz aerian, la ro§ire;

185

www.dacoromanica.ro
apoi se vas cu de mai
spre a o Imediat poate fi scoasä se poate
proceda la Linia care mai a fost
va devenl destul de se apreteaza cu
rotunjimilor aparatului, revenirea la
forma ei timp relativ scurt
duritatea de mai Procedând felul mai
sus se va obtine cu
sau cerc se poate de durabil frumos, lucrarile
accidentarului vor fi totdeauna
nate de succes admirate.

www.dacoromanica.ro
DIN PRACTICA TIPOGRAFULUI
PENTRU PRACTICA LUI
De: T. R. DUMITRESCU

ROMANA adoptat, cu
primul din anul acesta, programul
de ridicare a bransei tipografice la
nivelul aceleia occidentale, ca pe
tratarea diferitelor probleme de interes general, ser-
cititorilor säi diferite subiecte tehnice practice.
Potrivit nouilor voiu demonstra in articolul
de destinat Almanahului pe anul despre dife-
rite procedee de imprimare mai putin uzuale, care ar
putek fi de oricui viata de atelier.
Imprimatul a lmprimatul simultan
a culori pe masini plane se poate face cu un
mai real numai pe masinile speciale pentru culori.
Este posibil ca se tipäreasca culori
multan pe masinile plane la tighel,
culorile una alta, pe fiecare jumä-
tate a coalei o culoare. ce se tipäreste astfel
tot se hârtia ca peste prima
se imprime a doua culoare.
acest lucru este posibil numai hârtia ar
fi exact dimensiune, sau se
punä coala la puncturä, lucrul care azi nu se mai
uziteazä. dimensiune a hârtiei apartine de
187

www.dacoromanica.ro
domeniul imposibilului atelierele ; fiecare
top de hârtie la va fi jos mai mare
sus chiar diferenta nu va un milimetru,
este suficent spre a un registru exact.
Deci o imprimare simultanä a douä culori este posibilä,
puncturi, când lucrarea este de
poate permite o de 2 pânä la 4 puncte.
este necesar un registru absolut exact, atunci
primul tipar se vor muta formele una locul alteia,
schimbându-se culorile din jghiab depe
valuri, cum potrivelile depe cilindru (acest procedeu
se utilizeaza atelierele unde subsem-
natul, pentru tiparitul diferitelor culori cu
tiraj mare special pentru tiparitul calendarului
Renasterea", care se
4 culori, 150.000-200.000 exemplare).
Prin tiparul iris se
ritul a mai multe culori una alta, impreunându-se
felul culorilor curcubeului, o culoare conto-
pindu-se in mod treptat cu cea aläturatä.
A fost o de timp când acest pro-
cedeu de tipar foarte mult uzitat (mai ales in
mania) nu se poate faptul prin acest pro-
cedeu se obtineau efecte originale
frumoase chiar. se mai utilizeaza, tiparul
de acest procedeu pentru trecerea unei culori
de ton la un ton deschis, sau o culoare
care armonizeazä, obtinându-se efecte minunate.
Pentru tiraje mari cari trebuie repede
eftin, desigur tiparul in iris nu este potrivit ; pentru
lucräri mai selecte, din efectuarea sa
mai dificilä nu conteazä de

www.dacoromanica.ro
 Tiparul iris se deosebeste de tiparul a douä
culori simultan prin aceea cerneala se pune jghea-
bul masinii de aproape, cä aceasta va
separat numai pe mobil de legäturá care ali-
valurile masinii cernealá, pe frecAtoare
pe restul de valuri aceasta amestecându-se prin
unea laterald, una
Tipdritul pe hdrtie Tipäritul
culorilor deschise pe hârtie se face nunlai
multá greutate ; chiar culorilor cele mai opace nu pot
tipärite destul de consistente strat suficient
de gros spre a putea culoarea intunecatä a
In atelierele unde se des astfel de
se va cenieluri special fabricate pentru acest
scop. In cazuri contrarii se va recurge la alte mijloace.
Cel mai simplu este se tipáreascá mai
o suprafatá, eventual ornamentald, o
culoare opacá deschisä. Peste aceasta se vor
durile respective, culoare care armonizeazá
nuanta a hârtiei. este vorba se imprime
rändurile direct pe hârtia nu rämâne
de clecât sä se tipáreascä culoare de mai
multe ori, dupä ce mai
s'a uscat tiparul anterior. Spre a obtine un mai bun
rezultat se va mai cu alb sau mai bine
bronz argintiu sau aluminium care acopere complect
culoarea
de a se supratipärirea, bronzul
trebuie fie nu numai complect uscat ci bine
astfel ca nu se mai detaseze nici un de bronz
depe hârtie, care murddreascä culoarea ce urmeazä
a fi Aceasta trebuie neapärat, sä fie o
189

www.dacoromanica.ro
culoare se poate de opacâ. In cazul când se va alege
ca prima culoare albul, se va Kremzerweiss, hi
care se va putin albastru deoarece un
alb albästrui se va mai bine depe un fond
Pentru supratipärirea cernelurilor colorate sunt
trivite, natural, numai culori opace, frecate
sistentä tare. Spre a uscarea pe valuri
a tari, se va picur pe valuri, din când
câteva de specialä pentru acest
scop; pauzelor de lucru mai lungi se va
valurile.
se vor pune maculaturi se vor
da la o parte teancuri potrivit de groase, spre a se
copierea acestora pentru a se uscarea.
Tioritul Un alt mijloc mai sigur, dar
mai dificil, pentru tipäritul culorilor deschise pe fond
mai este tipäritul culorilor foi. Acestea se
fabricä din praf alb sau colorat materie lipicioasä;
utilizarea acestora este analoagä a cu foi de
aur dä rezultatele cele mai bune la tighel.
In vederea acestui scop se tipáreste mai forma
cernealä de tare, culoarei
respective, cäreia i s'a adäogat sicativ, apoi se
cerneala foi peste tiparele proaspete, presându-se
peste acestea cu un tampon de vatá. Dupä câtva timp
se iau din nou la tipärit imprimatele, presându-se forma
fárá cernealá exact din In acest mod
foaie se pe hârtie. Apoi, cu o moale
se vor resturile de prisos. Totus, culorile
foi reusesc mai bine tipärindu-se presä
Aceasta este o lucrare care depinde mai mult de bransa
legätoriei decât de cea tipograficá; tiparul rece dä la

www.dacoromanica.ro
tighel, cazuri exceptionale, rezultate multumitoare
chiar.
Tipäritul bronzate. Supratipärirea
cu cernealá neagrä sau coloratä, a suprafetelor bronzate
nu poate da un resultat Deaceea se va
forma, peste suprafata bronzatä bine scuturata de
bronz, mai cu firnis mijlociu pentru o
mai uscare, s'a amestecat putin sicativ. Este
mai bine ca locul se intrebuinteze o
combinata din Kremzerweiss, cu
colofoniu sicativ. Primul tiraj se va
cu cernealä, dându-se pe valuri strat
potrivit de gros, ce s'a uscat bine se poate
cu tiparitul culoarei respective, care trebuie
consistenta mai tare. Daca aceasta
va i se va putin albastru aco-
perind astfel mai bine.
perganent perganin. perga-
ment pergamin dintr'o materie lucioasä,
tare general nu se tipäre§te
greu, dificultatea la a acesteia provine din
faptul cerneala nu se suge hârtie, ci trebuie se
usuce la suprafata acesteia.
Aceste hârtii se aproape färä
ceptii, pentru ambalaje cornete (pungi); tiparul
colorat trebuie, posibilitati, aibe strälucire. De§i
pe culoare pentru
efectului se numita cernealä
Glanz farb .
Cernelurile se vor mai consistente cu
spre a se putea obtine o acoperire
mai cerneala. Pentru inlesnirea uscärei cer-

www.dacoromanica.ro
nelei i se va sicativ, nu atât de mult, ca
acestea se stinghereascä tipäritul, uscându-se pe valuri.
formá se suprafete compacte mari, care
lipesc coala de formä, se va acest neajuns
picurându-se pe valuri putin petrol, sau mai bine o
tincturä specialä, ce poate singur masinistul,
din 1. petrol, 1. eter (0,7%) gr. glicerinä. Acest
amestec se va bate bine sticlä de intrebuintare ;
din acest amestec lipirea hârtiei
de formä, a avea vreo desavantajoasä
asupra cernelei.
La hârtia se va pune maculaturi, care
nu trebuie sä lase scame, dându-se deoparte la
uscat, teancuri mici de câte coale. Când
cerneala a fost bine combinatä tiparul bine executat,
acesta poate fi peste noapte uscat, spre a
putea prelucrat mai departe.
Tiparul pe foi gelatind. Pentru tiparul pe foi de
gelatinä sunt potrivite numai cernelurile opace, de con-
tare a cäror uscare se prin
garea cu prevedere a sicativului. Distribuirea cernelei
trebuie supraveghiatä cu ingrijire, dându-se
mai atât cât acopere ; prea cernealä ar
produce lesne o copiere o a tipäriturilor,
zäbovind timp uscarea acestora.
trebuie sä stea zile la uscat, puse
deoparte separat, bucatä bucatä.
pe Tipäritul celuloidului se efectueazä
la tighel. Intrucât placa de celuloid dintr'un
corp foarte dens structura sa, cerneala de tipar nu
se suge deaceea se greu deasupra. Dead
cesitatea se adaoge cât mai multá materie sicativá.

192

www.dacoromanica.ro
S'a constatat sicativul lichid glanzfirnis"-ul,
li s'a putin kopallak, indeplinesc multumitor
nevoie ; deasemeni, se mai recomandä pentru
adäogat câteva de spirt-lac (lac pentru eti-
chete). abuz intrebuintarea acestora trebuie
evitat, deoarece cerneala poate deveni vascoasä, uscân-
du-se curând pe valuri. Pentru a aceastä
cultate, este nevoie sä se picure pe valuri, timpul
tipäritului, putin petrol sau tinctura descrisä mai
sus. ce s'a frecat cerneala pe valuri, se va
ca masina sä stea din mers mai mult timp.
La prânz seara, de incetarea lucrului, se
vor toate valurile inclusiv jghiabul de cernealä.
Celuloidul se comert având o suprafatä
sau foarte se va vedere cu
este mai suprafata acestuia, mai
materie sicativä se va cernelii.
Mai departe, se va ca se cu
mai cernealä, aceasta se foarte
usor pe celuloid, totodatä uscându-se foarte
In cazul unei gresite, acesta se poate
depe celuloid cu o terbentiná, iar celu-
loidul se poate retipäri din nou, imediat ce s'a uscat
terbentina. Tot astfel se procedeazä din nestiintä
sau din neglijentä nu s'a pus cernealä adaos sicativ,
pentru care lucru, tiparul luni de zile se usuce.
La tiparul policrom se va restrânge
numärul culorilor ce trebuie sä se una peste
alta, sunt mai multe culori ce trebuie
tipá rite suprapus, se mai greu. Deoarece
celuloidul constä cea mai mare parte din fulmicoton,
este foarte inflamabil deci se va feri de foc desch is.

www.dacoromanica.ro
 Mai recomandabil decât tiparul pe celuloid este
tipäritul direct pe carton, a suprafatä se va aco-
peri apoi cu celuloid. Tipäritul acest mod nu
nici-o greutate este cu mai durabil. este
nevoie se execute atelier o astfel de lucrare, se
vor foile de celuloid, dupä ce au fost bine curätite,
dimensiunea necesarä se vor unge pe partea
lucioasä burete muiat spirt, aplicându-se apoi
cu partea unsä pe hârtia tipäritä. Dupä ce se va pune
câteva minute sub presä, celuloidul va fi lipit conaplect
cu hârtia.
Placarde lipite pe mucava se pot, deasemeni,
cu celuloid, täindu-se celuloidul astfel ca marginele
sale treacä cu 1-2 cm. peste marginele mucavalei.
Dupäce foile au stat maculaturi umede, devenind
astfel mai moi, se vor marginele peste mucava
ungându-se acestea cu o solutie slabä de eter. Aceasta
topeste putin celuloiclul. Apoi se vor marginele
acestuia pe dosul mucavalei cu dei subtire, cald,
cându-se mucavaua, pe dos, cu o hârtie
Placardele vor trebul tinute, pânä la complecta
uscare, usor stränse presä sau puse sub o greutate.
linoleumului. Linoleumul este un minunat
material pentru tipograf, cu ajutorul acestuia se
poate fel de de fonte, rânduri de litere etc. In
afarä de acestea, din linoleum se mai poate ti-
päri tablouri cu efecte originale minunate, sau
mai multe culori. Nu mai vorbim de placarde tipärite
tiraje de zeci de mii de exemplare. Natural cä pentru
acest scop nu se poate fel de linoleum.
Linoleumul se fabria din resturi de plutä fin
cinatä ulei de in a rezistentä le este

194

www.dacoromanica.ro
asiguratä printeo de totul
ca o piele groasä.
Suprafete compacte clesenuri cu tesäturi groase
se preteazá de minune a fi tipärite depe linoleum, care
se poate cutitul prea multä
obosealä.
Important este fixarea acestuia pe un suport, care
sä-i dea cuvenitä a literei. De obicei linoleumul
se lipindu-se pe un suport de ce
i-s'a curätat cu Bimsstein cu apä pojghita
lac, ce rämâne tesätura curatä. Aceasta mai
poate fi fixat, deasemeni, cu tintisoare. Pentru formate
tiraje mari, se preteazä foarte bine suporturile de
metal, care se pentru stereotipie. Intre
regletii-suporturi se vor pune din de
lemn, care vor la exacte suporturile,
pe care se va linoleumul cu tinte.
Tipäritul sine nu se face cu greutate, deoarece
linoleumul prinde dä cernealä foarte bine. Pentru ca
marginele täeturilor tie bine, se va unge placa de
linoleum cu Kaurikopal sau Schellack. nu se
va prea mult deoarece marginile linoleumului vor
acest caz la tipar neclare. In timpul
de va fi nevoie, se va spálâ linoleumul cu benzíná ;
terminarea se poate cu de
säpun.
Tipäritul bdrtiilor Tipäritul
numerotatul hârtiilor de valoare totdeauna mare
atentie este legat de multä räspundere.
Institutii care tipäresc regulat hârtii de valoare,
au anumite norme mäsuri de sigurantä, cum apa-
necesare de numerotat. Cu totul este

195

www.dacoromanica.ro
 o tipografie se cu astfel de numai
ocazional.
In acest caz, tipografia, chiar bine organizatä pentru
alte se de multe greutäti, dintre care
cea mai principalä este numerotatul. de
rotat de mânä nu se pot la hârtii de valoare,
cifrele trebuie sä iasä curate la tipar.
rotare cu schimbäri, räpeste prea
mult timp cu schimbatul cifrelor, cu deschisul
formei. acest lucru poate simplificat dupä
cum vom vede mai jos.
Tipäritul cupoanelor se poate pe o masinä
sau la un tighel mai mare. Numerotatul se
preteazä a fi efectuat mai bine la cel din urmä sau
la o de mânä. Pentru tipar se va mai
tonul. Spre sigurantä va fi nevoie ca masinistul
sä-si numere hârtia mai 'nainte de a tipäritul,
spre a se convinge numärul trebuincios de coale
corespunde.
Deasemeni, spre a-si putea räspun-
derea exactitätii numärului de imprimate, trebuie sä aibe
posibilitatea de a sub tipäriturile cât
hârtia Pentru potrivit i-se va da masinistului
hârtie de culoare cu totul deosebitä de aceia a lucrärii.
hârtie trebuie numäratä exact, dându-se
socoteall la predare pentru hârtie, dimpreunä
maculaturile acute registrul potrivitul.
Desi aceste lucräri se vor da totdeauna spre
executare lucrätorilor recunoscuti ca incercati
stiinciosi, aceste másuri oarecare
vederea unor eventuale dosiri de astfel de
exemplare.

196

www.dacoromanica.ro
 Ca se preintâmpine, repauzului, de a
se trage eventuale tipare plus, se va impiedica masina
incuindu-se de unui superior. ca nu se
forma sä se tipäreascl la masinä, se va da
masina ce forma ajunge sub cilindru. Dupä
ce s'au luat toate aceste mäsuri, un duplicat va fi
sibil sä se tragä numai de un masinist prea rutinat,
la descoperirea vreunui astfel de duplicat se va
imediat cine este vinovatul.
Dupä tipäritul tonului, se va forma textul
cupoanelor, care va trebul, dupä posibilitäti, tipáritä de
masinist. In caz contrariu va sä se
primire numär celui de-al doilea masinist,
imprimatele maculaturile respective.
se terminä cu tipäritul textului se poate
trage eventualele relief.
Abia acum se poate numerotatul dacl
acesta se va de alt masinist se va da din nou
primire, imprimatele maculaturile.
In tipografiile unde nu se un tighel suficient
de mare, numerotatul se va pe o
sinä planä sau la o presä de mânä. La aceasta din
urmä, toba trebuie sä extrem de
Acum la numerotatul sine. Spre a
deschisul prea des al formei la schimbarea cifre-
se va modul urmätor :
Presupunem cä nurnerile cupoanelor vor dela
-5oo. Numärul este format din trei cifre.
s'ar cifrele la coalä, ar sä se
sä se forma de 5oo ori. Deaceea se
va tipärl mai coale numerile de zecimi
sutimi.

197

www.dacoromanica.ro
 Aceasta se va
oo io la Din se vor
01 o6 câte io coale, fäcându-se
02 07 12 17 prin urmare schimbäri de
o3 o8 cifre.
04 09 19 Aceste 5o schimbäri se pun
la o parte, separate prin
Acum se vor tipäri cifrele singure. Se vor dintre
schimbärile cu numerile pânä la 49 câte o coalä
se va cifra dupä douä cifre tipärite
mai 'nainte. In acest mod se vor obtine numerile 001,
011, 021, a. d. pânä la 491. Prin
urmare vom tipärite acum toate cifrele care se
termin cu la numerile -5oo.
Dupä aceea se vor alte coale se va tipári
cifra 2, primele cifre. Se va obtine acuma
002, 012, 022, 032, a. d. pânä la 492. Dupá
ce s'au tipärit toate cifrele la o, s'a terminat
toate schimbäri.
dar, lucrare putându-se
zându-se deschizându-se forma numai de 6o de ori
de ori. Schimbarea cifrelor se face timpul
când masinistul alegându-le, coalele pentru
numerotat. Cine vrea aprofundeze acest sistem, ace-
luia va foarte lesne ca sä-1 utilizeze practicä.
Acest procedeu este rentabil special pentru actiuni
unde se repetä de mai
multe ori pe

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
Pagina

PREFATA 3
PARTEA CALENDARISTICÁ 5
PART EA 27
N. IORGA : Noi ale rizboiului 1877 78 28
I. BIANU : românegti de Diaconul Coresi la
In
C. ARGETOIANU : Almanahul Graficei Române 43
PAUL I. PAPADOPOL : Mai 1
45
EMANOIL BUCUTA : Cartea de lege 53
H. BLAZIAN : Arta 58
GEORGE FOTINO : Cititori, biblioteci 63
ALEXANDRU MARCU : Editorii italieni 71
G. : Tipograful Popa Petre 79
EM. TÁTÁRESCU : Din galeriile marilor editori ai lumii 82
ION DONGOROZI : ce . . . 93
VIRGIL MOLIN : orientare : Tipografia elementari 96
ION ORDEANU : Idei, oameni & fapte 127
EM. : Istoria in Belgia
D. TOMESCU : Parintele uitat al literaturii române 153
T. R. DUMITRESCU : se calculeazä. imprimatele 1

G. N. DULCA : Colontitlurile 174

IOSIF KRANNICH : Din preocuparile culegitorului de accidente 179
T. R. DUMITRESCU : Din practica pentru practica lui 187
PARTEA CU RECLAME 232

www.dacoromanica.ro
 SCRISUL ROMÂNESC
C R A IO VA

www.dacoromanica.ro
COMERTUL GRAFIC
DEMETRU
I

STR. SMARDAN, Tel. 69/17

Reprezentanta pentru a urmtoarelor
DE APARATE ACCESORII
pentru Industria Grafic :
Schnelipresenfabrik Frankenthal, Albert & Co. A. G.
Frankenthal:
pentru imprimat in toate procedeurile.
Schnellpressenfabrik A. G., Heidelberg
Renumitul Automat-Heidelberg, constructia 1930. Po-
repede Tipar
Maschinenbauanstalt M. Vetter & Co. G. m. b. H.
Bostoane perfectionate - Masinl de perforat -
de cusut cartonage.
Automatic A.-G., Berlin
automate speciale pentru Imprimat de
de tramvai, de teatru etc. semi-rotative
pentru a imprima pe ambele fete in una sau mai multe
colori, a presa. a desemna, a bronza etc.
Kempewerk Nürnberg, Maschinenfabrik:
de Stereotipie, Chemigrafle Galvanoplastie.
ajutätoare pentru Tipografie.
Kleim & Leipzig W 35.
pentru aparate automate de pus coale la
Universal". pentru Tipografie
Litografie.
Schriftguss vorm. Gebr. Butter, Dresden
Turnatorie de Caractere moderne pentru toate
scopurile. garantat. de ornaments
de
A. Gutberiet Co., Leipzig-Mölkau
Specialitate automate de Triumph"-
de cusut Monopol".
Hoh & Hahne, Leipzig :
Masini aparate fotografice pentru zincografii pentru
procedeu de reproductiune.
OFERTE ORICE OESLUIRI LA CERERE PRIN CORESPONDENTA.

www.dacoromanica.ro
Simon Schmidt
BUCAREST VI STR. 1UNIE 3
LEOKORES. .- TELEFON

REPREZENTANTE:
Kommanditgesell-
schaft, Dresden
Export-Stelle Firma
Leonhardt, Söhne, Mulde
Cele cele mai pre-
Carton Chromo Kunstdruk,
Chromowersatz, Carton bristol, Elfenbein,
Stolzenberg, Bankpost,
Glacé, pentru
Cartonage etc., etc. al Car-
pentru ambalaje de
,,Bucurefti",
Berger Leipzig
pentru toate procedeele grafice.
The Cloth
Manchester
de LegItorie englezeascl.
Werola Rastatt Baden
pentru Cartonage.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro