Sunteți pe pagina 1din 2

REALITATE SOCIALA

Realitate sociala

Realitatea sociala poate fi abordata din doua puncte de vedere:


A.Al cunoasterii comune ( Spontane ) despre societate, al bunului simt , sau al “
rationalitatii eronate “
B.Al cunoasterii stiintifice

A. Cunoasterea comuna ( spontana )


Toti avem o anumita perceptie asupra societatii si asupra raporturilor acesteia cu
individual.
Termenii de “ individ “ si “ societate” au un sens destul de précis in cunoasterea comuna .
De pilda , o ancheta efectuata intr-un orasel Canadian cu privire la realtiile sociale si afective ale
locuitorilor ,a relevant faptul ca la nivelul simtului comun,societata se reduce la vecinatate ,la
familia si rudele care traiesc in apropiere ( studiul a fost efectuat in anul 1987) .
Pentru alti indivizi insa ,societatea inseamna lumea larga ,accesul la alte culture si o experienta
diversificata .
In consecinta ,diferitele medii sociale percep diferit societatea.Ceea ce este evident pentru
unul , nu este la fel de evident pentru celalalt si invers .
Adesea ,in cadrul cunoasterii comune ,individual apare ca principal actor al vietii proprii si
artizanul deciziilor pe care trebuie sa le ia . datorita vointei si talentului pe care le are,
individual poate devenii ceea ce doreste . In acest caz ,societatea ,structurile sociale si institutiile
sociale nu exericta sau au o mica influenta asupra lui.
Sunt si situatii in care membrii unor grupuri considera ca evolutia ,traiectoria lor sunt rezultatul
actiunii societatii ,a societatea este singura responsabila de soarta acestora .
De fapt zi de zi ,fiecare dintre noi observam si interpretam realiatea sociala .
Cu totii ne lansam in discutii si speculatii cu privire la cauzele si implicatiile fenomenelor si
proceselor in care suntem antrenati si care ne influenteaza viata .

Vazut din perspective indiividuale ,unul si acelasi fenomen sau


proces genereaza semnificatii diferite .
Perspectivele individuale insa sunt in mod inevitabil partiale si incomplete ,deoarece este
practice imposibil sa cumprindem dintr-odata toate laturile si implicatiile fenomenelor si
proceselor sociale. In scopul de a ne organiza observatiile,de a intelege semnificatia datelor
obtinute si de a ne orienta comportamentul si acitunile ,trebuie sa avem o anumita perspectiva.
Dupa modul de dobandire a cunostintelor se pot identifica doua forme esentiale ale
simtului comun:
-Simtul comun de prima mana – care semnifica “ansamblul cunostintelor spontane fondate
pe experienta directa a agentilor cunoscatori”
-Simtul comun de mana adoua – care reprezinta “ ansamblul cunostintelor stiintifice
transformate in imagini si folosite in practica “
Se constata asadar ca intre activitatea practica a oamenilor si activitatea de cunoastere
exista o evidenta interferenta ,ca tipul cunoasterii spontane ,al rationalitatii eronate a fost
depasit treptat in decursul evolutiei societatii de cunoasterea stiintifica .

Caracteristicile cunoasterii comune ( spontane )

a)Caracterul iluzoriu arata ca la nivelul simtului comun cunoasterea are un caracter


iluzoriu datorita unei serii de factori:
- Enculturatia : Transmiterea culturii dela o generatie la alta ,are efecte limitative
asupra cunoasterii .Perceptia lumii inconjuratoare este conditionata de caracteristicile gramaticale
si semantice ale limbii subiectului cunoscator .
- Socializarea : procesul de formare a personalitatii in acrod cu normele si
valorile societatii in care individul se naste si traieste.Atat socializarea primara ( proces ce incepe
din primele saptamani de viata ale individului si in care joaca un rol determinant parintii ) cat si
socializarea secundara ( realizata in cadrul institutiilor
specializate prin transmiterea de cunostinte si formarea de deprinderi , atitudini , convingeri ) se
desfasoara diferit de la un grup la altul .In acest fel indivizii isi formeaza abilitatile de cunoastere
spontana foarte diferentiat .
- Implicarea subiectiva a oamenilor in viata sociala - caracterul iluzoriu al
cunoasterii spontane decurge si din aceasta implicare a indivizilor in functie de scopurile si
interesele lor particulare, ceea ce ii face sa se insele adesea .Nu numai societatea in evolutia ei ,dar
si structura propriei personalitati,motivatia propriului comportament raman partial necunoscute
celui care se bazeaza numai pe cunoasterea spontana .
b) Caracterul pasional . Pe parcursul vietii si activitatii fiecare om are interese , scopuri
,conceptii , prejudecati etc . De obicei oamenii nu se multumesc numai sa constate numai ce se
petrece in jurul lor ci judeca ,interpreteaza , apreciaza realitatea uneori denaturand-o sau
falsificand-o. Pentru a-si forma o imagine obiectiva a realitatii ,oamenii trebuie sa dispuna de o
pregatire speciala sis a faca apel la un continuu examen critic .
c) Caracterul contradictoriu . Permanent indivizii oscileaza intre sentimentul liberului-
arbitru si cel al fatalitatii.Acest mechanism psiho-social de fluctuatie permanenta , la nivel
individual ,nu este acceptabil intr-un demers stiintific .
d)Caracterul limitat .In general indivizii au experiente de viata care se inscriu in mediile sociale in
care traiesc . Ei nu se afla decat ocazional sau nu cunosc nimic despre ceea ce se intampla in alte
grupuri ,societati ,culturi. De aceea, ceea ce nu le este cunoscut, familiar , adeseori le apare ca
anormal sau scandalos.
Asadar cunoasterea comuna nun e ofera o cunoastere adecvata a realitatii sociale . A ramane la
nivelul simtului comun in cunoasterea realitatii inseamna a-I acorda acestuia o autoritate pe care
el n-o mai are de multa vrenme in celelalte stiinte.

B.Cunoasterea stiintifica

Nasterea sociologiei,ca stiinta. A insemnat punerea sub semnul intrebarii a simtului comun
in abordarea si Interpretarea fenomenelor si proceselor cu care suntem confruntati zilnic . De
asemenea ,ea a pretins adoptarea unei atitudini prudente ,daca nu chiar de respingere totala ,fata de
intuitie ,speculatie ,superstitie ,mit,etc.
Sociologia nu trebuie sa consiste intr-o simpla parafraza a prejudecatilor traditionale ci san e faca sa
vedem lucrurile altfel de cum apar omului de rand; Caci obiectul fiecarei stiinte este de a face
descoperiri si orice descoperire facuta deconcerteaza mai mult sau mai putin opiniile acceptate .
In present ,tot mai mutli sociologi se pronunta pentru distantarea cunoasterii teoretice de
cunoasterea spontana .
Definite in mod esential ca “ Studiul explicativ si comprehensive al realitatii sociale in
totalitatea ei , precum si a unor parti ,fenomene si procese ale acestei realitati inlegaturile lor
multiple ,variate si complexe cu intregul ”(Achim Mihu ,1992),sociologia ofera raspunsuri la
problemele care ne preocupa ,avandu-si temeiul in datele si faptele stranse ,printr-o cercetare
sistematica directa sau puse la dispozitie de alte stiinte ,analizate si interpretate in conformitate cu
anumite cerinte riguros determinate .
Din aceasta succinta caracterizare a obiectului sociologiei rezulta ca ea este o stiinta si in
acelai timp o constiinta de un tip aparte.

S-ar putea să vă placă și