Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cateheza SF Scriptura - General
Cateheza SF Scriptura - General
1
În cateheza dezvoltată vor fi nominalizate toate cărţile Sfintei Scripturi;
- împărţirea în capitole şi versete: a. În capitole: sec. al XIII-lea,
cardinalul Ştefan Langton şi călugărul Huges de saint Glef; b. În versete: în sec. al
XVI-lea, tipograful parizian Robert Ştefan. Această împărţire a permis, apoi,
utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecărei pagini;
- primele ediţii româneşti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament,
numit "de la Bălgrad", datorat ostenelii mitropolitului Simion Ştefan); 1688 -
prima ediţie integrală ("Biblia lui Şerban"); 1856 - Biblia de la Buzău; 1858 -
Biblia lui Şaguna; 1795 - Biblia de la Blaj; 1914 - Biblia de la Bucureşti; 1936 -
Biblia lui Gala Galaction şi Vasile Radu; 1944 - Biblia patriarhului Nicodim; 1968
- Biblia patriarhului Justinian etc.
- "Varianta Cornilescu" = acceptată oficial de către Societatea
Biblică Britanică (1921). Cornilescu Dimitrie, călugăr schismatic, a fost iniţial
cântăreţ bisericesc al preotului Tudor Popescu, la Biserica "Cuibul cu barză" din
Bucureşti, ambii trecuţi la sectari. Este Biblia românească a sectanţilor, cu
intervenţii părtinitoare în textul original...
- Biblia de la Ierusalim - opera colectivă a unui mare grup de
specialişti catolici, cu o traducere prea liberă a textelor;
- Biblia "ecumenică" = "Traduction Oecumenique de la Bible"
(TOB), alcătuită de o echipă mixtă, cu note explicative la subsol. Nu are
autoritate ştiinţifică.
inspiraţia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenţa directă
a Sfântului Duh. Argument biblic: "Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi
de folos spre învăţătură" (II Tim. 3, 16);
interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico-
gramatical), cât şi alegoric. Pentru a nu greşi, interpretarea se face numai de către
persoane autorizate de Biserică. Să luăm aminte la avertismentul Sf. Ap. Petru: "În
ele (Epistolele Sf. Ap. Pavel, n. n.) sunt unele lucruri anevoie de înţeles, pe care
neştiutorii le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare" (II, 3, 16).
Calităţi sine qua non ale interpreţilor: să fie recunoscuţi de către Biserică, să
cunoască Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie şi să aibă o pregătire teologică atestată
oficial, să aibă o viaţă morală corespunzătoare etc.
importanţa Sfintei Scripturi pentru mântuire. Însuşi Mântuitorul
îndeamnă: "Cercetaţi Scripturile, că socotesc că în ele aveţi viaţă veşnică..." (Ioan
5, 39), iar în alt loc: "Aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine,
adevăratul Dumnezeu şi pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17, 3). Iar
cunoaşterea lui Dumnezeu nu este posibilă fără cuvântul Său revelat în Scriptură.
De asemenea, se ştie că pentru mântuire este nevoie de credinţă, har şi fapte bune.
Credinţa este, întâi de toate, "din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos"
(Romani 10, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur, bun cunoscător şi mare exeget al
Sfintei Scripturi, afirmă: "Cunoaşterea Scripturilor întăreşte duhul, curăţă
conştiinţa, smulge patimile înrobitoare, seamănă virtutea, ne ridică deasupra
săgeţilor diavolului, ne face să locuim aproape de cer, eliberează sufletul de
legăturile trupului, dându-i aripi uşoare şi face să intre în sufletul cititorilor tot ceea
ce s-a putut spune vreodată mai bine"2.
4. RECAPITULAREA: - se fixează elementele de bază ale întrebări de
genul "ştiţi să nominalizaţi câteva dintre cărţile V. T. şi N. T.?", "cum se face
interpretarea Sfintei Scripturi?", "care este importanţa ei pentru mântuire?" etc.
5. ASOCIEREA: - cunoaşterea supranaturală dobândită prin Sfânta
Scriptură se asociază (şi se completează) cu ajutorul Sfintei Tradiţii (despre care
vom vorbi într-o cateheză separată), dar şi prin cunoaşterea naturală (directă) a
creaţiei, după cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea
mâinilor Lui o vesteşte tăria" (Psalm 18, 1).
6. GENERALIZAREA: - Sfânta Scriptură este Cartea prin excelenţă, din
trei puncte de vedere: a. istoric (istoria mântuirii neamului omenesc); b. religios-
moral (cea mai înaltă scriere sacră); c. literar (un monument unic al literaturii
universale).
7. APLICAREA: - credem că sunt valabile şi astăzi cuvintele Sfântului Ioan
Gură de Aur: "Necunoaşterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" 3. De
aceea, remediul se subînţelege.
- fiecare creştin trebuie, mai ales în condiţiile complicate ale vieţii
contemporane, să fie un om "tare în Scripturi", aşa cum se spune în Faptele
Apostolilor despre iudeul Apollo, alexandrin de neam (18, 24);
- cunoaşterea autentică a Scripturii este pază bună împotriva oricăror
rătăciri, înlesneşte aflarea celor mai bune răspunsuri în faţa atacurilor sectare şi
este cel mai preţios sprijin în misiunea noastră de a-i ajuta pe semeni să se apropie
de Dumnezeu.
2
Omilia a X-a, P. G., LXIII, 485.
3
Omilia a IX-a la Coloseni, P.G. LXII, 361.