Tema și viziunea despre lume-Maitreyi

La Mircea Eliade se observă o caracteristică fundamentală întânită în toate

creațiile sale el este interesat să analizeze relația dintre sacru și profan într-o
manieră filozofică considerând că destinul oricărui individ stă sub semnul
efectelor realității exterioare, dar și sub semnul unei realități spirituale
manifestate prin zvâgnirile subconștientului și ale psihicului.
Dintre toate creațiile lui Eliade această relație dintre sacru și profan se
regăsește foarte bine în romanul Maitryi. Publicat în anul 1933, romanul
dezvoltă tema unei iubiri imposibile care este valorificată prin urmărirea relației
dintre Allan și Maitreyi, de la înfiriparea sentimentului până în momentul în
care, din cauza diferențelor culturale, legătura amoroasă este brusc întreruptă.
Tema este susținută și de prezența unor motive precum cel al cuplului, Allan și
Maitreyi fiind întruchiparea sentimentului pur al iubirii. Ca orice creație de tip
subiectiv și acest roman urmărește derularea unor evenimente care stau sub
semnul autenticității. Întreaga galerie de personaje și evenimente care
evidențiază o lume erotică care are ca punct de plecare experiența de viață
trăită de autor în tinerețe în India. Tema romanului are in vedere iubirea
incompatibilă dintre doi oameni apartinand unor civilizatii diferite: Allan,
european, și Maitreyi, indiancă. Conflictele sunt revelatoare pentru conturarea
temei. Disputa dintre Allan şi bengalezul Narendra Sen redă opoziţia dintre
libertatea dragostei şi constrângerile tradiţionale, iar, la nivel general,
incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizaţii şi mentalităţi: cea
europeană şi cea asiatică. De asemenea, există şi un conflict interior. Fire
autoreflexivă, Allan trăieşe conflictul dintre trăirea intensă a iubirii, ca
experienţă definitorie, şi luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan
descoperă atât lumea tainică a Indiei, cât şi iubirea adevărată. O scena
semnificativă pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume a scriitorului o
reprezintă participarea lui Allan la ceremonia mariajului lui Mantu, văr al
inginerului Narendra Sen, venit în Delhi tocmai în acest scop (,,el nu vrea să se
însoare, dar d-l Sen vrea”). Acest eveniment devine prilej pentru Allan de a
medita asupra unei posibile casatorii cu Maitreyi. Tema și viziunea despre lume
a scriitorului se raportează și la elemente ale textului narativ precum: compozi
ție, incipit, perspectivă narativă etc. In ceea ce priveste compozitia operei,
romanul este structurat în cincisprezece capitole, iar întâmplările sunt relatate
la persoana I. De asemenea, există trei niveluri ale scriiturii: jurnalul intim al lui
Allan care înregistrează evenimentele în momentul realizării lor, însemnările
ulterioare ale personajului care completează sau contrazic primele impresii şi
confesiunea naratorului care scrie după ce povestea de iubire s-a încheiat.
Această tehnică a combinării sporeşte iluzia autenticităţii, a faptului trăit.
Noutatea construcţiei discursului narativ constă în dubla perspectivă. În aceeași
direcție a unei scriituri dominate de autenticitate, romanul este marcat de una
sau de o altă particularitate specifică scriitorilor de tip subiectiv,
verosimilitatea. Cuvântul înseamnă „adevărat” sau prin extensie asemănător cu
realitatea exterioară, aspect care se regăsește în romanul lui Eliade. Toate
chipurile umane, toate obiceiurile și tradițiile, toate creează experiența unei
realități fotografiate de narator și transpune cu măiestrie într-o lume ficționară.
Unul dintre aspectele cele mai valoroase este modul în care Eliade reușește să-i
surprindă pe indienii descriși în carte ca niște ființe ce reușesc să trăiască
concomitent în două realități, realitatea socială și o realitate sacră marcată în
special de panteism. Maitreyi este personajul eponim al romanului şi este
considerată cel mai exotic personaj feminin din literatura română. Ca
statut social, protagonista este o adolescentă de 16 ani, care apar ţine une
familii bogate, bengaleze. Părinţii ei îi oferă o educaţie superioară,
concretizată în faptul că are informaţii culturale impresionante, scrie
poezii şi eseuri şi ţine conferinţe despre frumos. Portretul fizic este
conturat printr-o tehnică a detaliului gradat, în mod direct, de către
naratorul-personaj. Se evidenţiază, astfel, trăsăturile fizice (culoarea pielii,
părul, buzele cărnoase etc.), elementele vestimentare specifice unei femei
din India şi gesturile sale copilăreşti sau de seducţie. În ceea ce priveşte
trăsăturile morale ale fetei, este dificil de fixat o trăsătură dominată a
ei,deoarece elementul care îi defineşte personalitatea este misterul. Deşi
este adolescentă, Maitreyi se remarcă printr-o sălbatică senzualitate şi
printr-o inteligenţă neobişnuită pentru vârsta ei: este poetă şi ţine
conferinţe pe teme filozofice.
În concluzie, Maitreyi este unul dintre cele mai frumoase
romane de dragoste din literatura română, în care trăirea iubirii este o
experienţă definitorie a existenţei. Maitreyi şi Eliade, una dintre cele mai
frumoase iubiri ale lumii.