Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere..............................................................................................................................2
2. Documentare prealabilă. Delimitări conceptuale....................................................................2
2.1. Definiții............................................................................................................................2
2.2. Teorii ale abandonului școlar...........................................................................................4
2.3. Cauze și efecte..................................................................................................................5
3. Abandonul școlar în județul Prahova......................................................................................7
3.1. Obiectivele cercetării........................................................................................................7
3.2. Ipoteza de lucru................................................................................................................8
3.3. Metoda de cercetare:........................................................................................................8
3.4. Efective școlare la nivelul județului Prahova. Descrierea lotului de participanți la
studiu.......................................................................................................................................8
4. Concluzii.................................................................................................................................9
5. Instrumentul de lucru - Chestionar.......................................................................................10
6. Bibliografie...........................................................................................................................15
1. Introducere
Abandonul şcolar este considerat una dintre marile provocări ale politicilor
educaţionale la nivel global, inclusiv al celor din Uniunea Europeană, nefiind doar o problemă
la nivelul României, care, este important de menționat totuși, că alături de Bulgaria se află în
topul abandonului şcolar din Uniunea Europeană, unde lideri la această categorie sunt Malta
şi Portugalia. Statistic vorbind, la nivelul Uniunii Europene, acest fenomen afectează peste
patru milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au părăsit sistemul
educaţional la nivelul primului ciclu al învăţământului secundar şi nu urmează nicio formă de
studii sau formare (conform definiţiei Uniunii Europene). Acești tineri intră rapid într-o
spirală descendentă, caracterizată de eşec, un nivel scăzut al stimei de sine, stigmatizare şi
excluziune socială şi vocaţională. În plus, mulţi dintre aceşti tineri fie nu îşi găsesc de lucru,
fie au locuri de muncă de joasă calificare şi, adesea, instabile, la care se adaugă aspecte legate
de veniturile scăzute, dependenţa de subvenţiile guvernamentale şi deteriorarea sănătăţii fizice
şi mentale ca urmare a condiţiilor de viaţă precare, toate acestea conduc adesea la retragere
socială, la o atitudine fatalistă faţă de viaţă şi la o implicare substanţial redusă în societate,
ceea ce face ca fenomenul abandonului școlar să fie, pe lângă una dintre cele mai mari
provocări ale politicii din domeniul educaţiei, așa cum am menționat anterior, şi un subiect
politico-economic important.
Abandonul școlar este tratat și văzut din mai multe perspective și teorii, anume:
1) Perspectiva ecologică (Urie Bronfenbrenner 1975/2005): Teoria ecopsihologică
explică dezvoltarea umană, plasând copilul în centrul unui ecosistem împărțit în patru părți:
a) nivelul microsistemic (școala, familia, grupul de egali);
b) nivelul mezosistemic (diferite interacțiuni între microsisteme);
c) nivelul exosistemic (microsistemele, mezosistemul si grupurile de apartenență ale
părinților);
d) nivelul macrosistemic (modelele culturale). Fiecare nivel exercită anumite influențe
asupra celorlalte sisteme, aflându-se în strânsă legătură.
2) Teoria individualismului metodologic (Cohen 1955; Weerman 2010; Henry 2007;
Lucero 2015; Bradshaw et al. 2008 ): Eșecul școlar este explicat din perspectiva subculturilor
sociale din mediile defavorizate, marginalizate. Avantajele școlarizării sunt subestimate, în
timp ce activitățile ilicite pot aduce mai multe avantaje. Subcultura socială influențează în
mod negativ atât familia, cât și individul în luarea deciziilor sale și în manifestarea
comportamentelor.
3) Perspectiva behaviorismului (Tolman 1954; Bonea 2012): Comportamentul negativ
al indivizilor este întărit prin intermediul rolurilor jucate de către factorii de mediu. Astfel,
recompensa și pedeapsa venite în urma unui comportament sunt evaluate de către individ,
întărindu-i convingerea de a adopta o anumită conduită în detrimentul alteia. Mediul
înconjurător condiționează și decondiționează individul, determinând preluarea și imitarea
comportamentelor și a atitudinilor. Astfel, schemele de comportament deviant sunt acceptate
și reproduse de către individ.
4) Perspectiva biologică (Lombroso 1835/1909; Di Tullio 1956): Diversele reacții
hormonale și chimice pot avea influență asupra individului în plan cognitiv și emoțional-
comportamental. O cantitate mai mare de hormoni androgeni pot determina comportamentul
deviant al individului. De asemenea, diversele stigmate de natură anatomică pot influența și
ele conduita negativă a unui individ.
1
http://www.isj.ph.edu.ro/blog/arhiva
https://onedrive.live.com/?authkey=%21AMNtOaaJICj
%5Fbm8&cid=363E711586A8E0B3&id=363E711586A8E0B3%212247&parId=363E711586A8E0B3%212246&o=
OneUp
particular, județul Prahova are 25 de unități de învățământ (13 grădinițe, 2 școli primare, 2
școli gimnaziale, 1 liceu, 1 școală profesională și un număr de 7 școli postliceale).
Același raport ne prezintă situația elevilor înscriși în anul școlar 2019-2020 în județul
Prahova, numărul acestora fiind de 100.223 la buget și 153 la taxă în învățământul de masă,
iar în ceea ce privește învățământul special, aici sunt înscriși 772 de elevi la toate nivelurile de
învățământ.
Ne propunem ca în cadrul cercetării pe care o desfășurăm privind problema
abandonului școlar la nivelul Județului Prahova printr-o sondare pe bază de chestionar să
avem 385 de participanți cu respondenți din fiecare unitate de învățământ, atât din sistemul de
stat, cât și din cel privat.
4. Concluzii
Dimensiuni:
Întrebări de date factuale
Preferințe
Situație familială
Situație educațională
Stare materială
Suport (din partea părinților sau profesorilor)
Mediul școlar
Incluziune/Excluziune socială
Q7. Ce îți place să faci în timpul liber? (se pot alege mai multe variante de
răspuns):
1. Să ies cu prietenii
2. Să mă plimb
3. Să citesc
4. Să desenez/pictez
5. Să cânt/dansez
6. Să petrec timp cu familia
7. Să îmi ajut familia la treburile gospodărești
8. Altă activitate. Care?............................................
9. Nu știu/Nu răspund
Q10. Care este materia care îți place cel mai mult?
Q11. Crezi că profesorii fac diferențe între elevii mai silitori și cei mai puțin
silitori?
1. Da
2. Nu
9. Nu știu/Nu răspund
1. Bonea, G. V. (2019). Abandonul școlar. Revista Calitatea Vieții. (4). 387– 403.
2. Hurjui, A. (n.d). Prevenirea și combaterea abandonului școlar.
https://www.academia.edu/12080914/PREVENIREA_
%C8%98I_COMBATEREA_ABANDONULUI_%C8%98COLAR.
3. Lewis, R., Romi, S., Qui, L. & Katz, Y. (2005). “Teachers' classroom discipline and
student misbehavior in Australia, China and Israel”. SUA: Teach. Teach. Education, (21). 729–
741.
4. McGrath, K., Van Bergen, P. (2015). “Who, when, why and to what end? Students at
risk of negative student-teacher relationships and their outcomes”. SUA: Education Res. Review.
(14). 1–17.
5. Neamțu, C., (2003). Devianţa școlară. Iași: Polirom
6. Prevatt, F., Kelly, F. (2003). “Dropping out of school: a review of intervention
programs”. SUA: J. School Psychology. (41). 377–395.
7. Zamfir, C. (1998). Dicționar de sociologie. București: Babel.