Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masterand
Benyő Alexandra
Coordonator
2014
Cuprins
2
CAP I: Politici de dezvoltare. Cadrul Uniunii Europene
Trei instrumente financiare susţin şi asigură creşterea absorbţiei fondurilor alocate politicii de
coeziune. Comisia Europeană în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca
pentru Dezvoltarea Consiliului Europei, au creat:
JASPERS (Joint Assistance în Supporting Projects in European Regions – Asistenţa
Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) se concretizează în
facilitatea de asistenţă tehnică pe care DG Regio şi BEI o pun la dispoziţia statelor
membre, profitând de experienţa BEI în elaborarea, implementarea, monitorizarea de
proiecte de infrastructură mare, în special mediu şi transport, crescând astfel, resursele
disponibile pentru prgătirea de proiecte. Asistenţa JASPERS poate fi orientată şi spre alte
sectoare sustenabile care au o componentă de sprijinirea mediului, respectiv eficienţă
energetică şi surse regenerabile de energie, sectoare de transport, în afara coridoarelor
europene: feroviar, transport maritim şi fluvial, sisteme de transport intermodal şi
interoperabilitatea acestora, transport şi trafic aerian, transport urban, ecologic şi
transportul public
JEREMIE (Join European Resources for Micro and Medium Enterprises, Resurse
Europene Comune pentru IMM-uri) susţine îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru
IMM-uri şi înfiinţarea unor facilităţi pentru micro-credite. Propunerea constă într-un
acord între statele membre, Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii
(BEI – format din Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii) prin
care se oferă statelor membre posibilitatea să creeze conturi comune cu BEI, cofinanţate
în cadrul programelor operaţionale şi administrate de Grupul BEI, pentru sprijiniera
îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare şi pentru dezvoltarea sistemului de micro-
creditare. Acordul trebuie să respecte legsilaţia comunitară, inclusiv regulilre privind
ajutorul destat şi achizitţiile publice
4
JESSICA (Join European Support for Sustainable Investment în City Areas –
Asistenţa Comună pentru Investiţii Durabile în Areale Urbane). Creat ca urmare a
colaborării Comisiei Europene, Banca Europeană de Investiţii şi Banca pentru Dezvoltare
a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrumetn este de a prezenta soluţii financiare
„la cheie” (combinaţia de fonduri nerambursabile, împrumuturi şi alte produse financiare)
pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare şi regenerarea urbană.
La nivel naţional, planificarea resurselor financiare, atât naţionale, cât şi atrase din surse externe
este realizată prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare, iar la nivel regional prin
intermediul Planurilor de Dezvoltare Regională, documente care includ ansamblul politicilor de
dezvoltare socio-economică sectoriale şi regionale.
1.4. Principii
Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al cărei scop trece dincolo de
depăşirea crizei care continuă să afecteze multe dintre economiile europene. Strategia îşi propune
5
să elimine deficienţele modelului nostru de dezvoltare şi să creeze condiţii favorabile pentru o
creştere economică mai inteligentă, mai durabilă şi mai favorabilă incluziunii.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană şi-a fixat 5 obiective esenţiale pe care
intenţionează să le atingă în următorul deceniu. Ele acoperă domenii precum ocuparea forţei de
muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei şi
energia/clima.
De asemenea, strategia cuprinde 7 iniţiative majore care oferă un cadru prin care Uniunea
Europeană şi autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru
Strategia Europa 2020, cum ar fi inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă,
tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei şi eficienţa energetică.
Comisia a publicat o comunicare având ca obiect evaluarea strategiei Europa 2020, la
patru ani de la lansarea acesteia. Comunicarea constituie un prim pas în procesul de revizuire a
strategiei.
Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost
stabilite următoarele 5 obiective majore la nivelul UE.
Obiective
1. Ocuparea forţei de muncă
o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste
cuprinse între 20 şi 64 de ani
2. Cercetare şi dezvoltare
alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în
condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990
creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
creşterea cu 20% a eficienţei energetice
4. Educaţie
Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii
Creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul
populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
Aceste obiective sunt concepute, în primul rând, în şi din dorinţa ca fiecare stat membru să-şi
poată urmări evoluţia, astfel că acestea:
Definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în 2020 din
punctul de vedere al unor parametri majori
Sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin
acţiuni la nivel naţional şi european
Sunt interdependente şi se susţin reciproc:
Progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor
profesionale şi la reducerea sărăciei
Mai multă cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficientă a resurselor ne
ajută să devenim mai competitivi şi oferă condiţii favorabile creării de noi
6
locuri de muncă
Investiţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor
climatice şi creează noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
Iniţiative
1. Creştere inteligentă
O agendă digitală pentru Europa
O uniune a inovării
Tineretul în mişcare
2. Creştere durabilă
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
O politică industrială pentru era globalizării
3. Creştere favorabilă incluziunii
O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă
O platformă europeană pentru combaterea sărăciei
Toate statele membre s-au angajat să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei
Europa 2020. Totuşi, fiecare ţară are o situaţie economică distinctă şi transpune obiectivele
globale ale Uniunii europene în obiective naţionale incluse în Programul naţional de reformă, un
document care prezintă politicile ţării respective şi măsurile pe care le ia acesta pentru a susţine
creşterea şi crearea de locuri de muncă şi pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020.
Planul Naţional de Reformă este prezentat în paralel cu programe de stabilitate sau de
convergenţă în care figurează planurile bugetare ale ţării în cauză pentru următorii trei sau patru
ani.
Recomandările specifice fiecărei ţări sunt documente în care Comisia Europeană
analizează situaţia economică a ţării respective şi furnizează recomandări cu privire la măsurile
pe care aceasta ar trebui să le adopte în decursul unui an şi jumătate. Recomandările sunt
adaptate problemelor specifice cu care se confruntă statul membru şi acoperă o gamă largă de
subiecte:
situaţia finanţelor publice
reforma sistemului de pensii
măsuri pentru crearea locurilor de muncă
combaterea şomajului
chestiuni legate de învăţământ şi inovare
Recomandările sunt pregătite de către Comisie, dar sunt adoptate definitv la cel mai înalt nivel,
de către liderii statelor membre reuniţi în Consiliul European.
Evaluarea unui proiect major ar trebui să fie văzută ca parte a unui exerciţiu de
planificare mai mare şi coerenţa acestuia în acest cadru ar trebui să fie analizată. Promotorul
7
proiectului trebuie să arate modul în care proiectul, dacă are succes, va contribui la obiectivele
generale ale politicilor regionale ale Uniunii Europene şi la politicile de coeziune. Din
perspectiva Comisiei, este într-adevăr important să se verifice faptul că proiectul este legat într-o
manieră logică de obiectivele principale ale fondurilor implicate: FEDR, FC şi IPA. Promotorul
proiectului ar trebui să arate că asistenţa propusă este corentă în raport cu aceste obiective, în
timp ce evaluatorul trebuie să se asigure că această coerenţă există şi că este bine justificată.
În plus faţă de obiectivele generale ale fondurilor individuale, proiectul trebuie să fie
curent în raport cu legislaţia UE în domeniul specific al asistenţei, în special transport şi mediu şi
mai general, cu legislaţia comunitară (de exemplu, achiziţiile publice, concurenţa şi ajutorul de
stat).
Această analiză preliminară a obiectivelor şi contextului este importantă deoarece
plaseayă activitatea de evaluare a proiectelor în cadrul mai cuprinzătoare al exerciţiului de
planificare pe niveluri multiple de guvernare al Politicii de coeziune.Potrivit acestei abordări,
justificarea pentru fiecare intervenţie ar trebui să fie întotdeauna evaluată, cu trimitere la coerenţa
obiectivelor cu priorităţile cheie ale programelor operaţionale formulate la nivel naţional sau
regional şi cu strategia globală definită în orientările strategice comunitare pentru coeziune şi
Cadrele Strategice Naţionale de Referinţă (CNSR).
Ori de câte ori este posibil, relaţia dintre obiectivele proiectului şi indicatorii utilizaţi
pentru cuantificarea obiectivelor specifice ale programelor operaţionale ar trebui să fie clar
identificată.
un control foarte bun asupra utilizării resurselor, fiind extrem de util în situaţiile când
resursele disponibile în activitatea unei organizaţii sunt restrânse
relaţii mai bune cu clienţii
timpi reduşi de dezvoltare a organizaţiei, costuri mai mici, calitate mai înaltă şi marje de
profit mai mari
creşterea eficienţei activităţii în ansamblul său, prin orientarea spre rezultate,
îmbunătăţirea coordonării interdepartamentale şi îmbunătăţirea moralului angajaţilor
Managementul pe proiecte poate duce, în acelaşi timp, la:
creşterea complexităţii organizaţiei;
apariţia unei tendinţe mai accentuate de incalcare a unor componente ale politicii interne a
firmei, dat fiind gradul ridicat de autonomie a personalului implicat in activitatile
organizate pe baza de proiecte;
cresterea costurilor anumitor activitati, aparitia unor dificultati in organizare, utilizarea
incompleta a personalului in intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect si initierea
urmatorului proiect.
10
CAP III : Structura proiectelor
Analiza financiară a unui proiect ar trebui să fie efectuată prin calcule subsecvente,
interconectate, principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de
numerar al proiectului pentru a calcula indicatorii de rentabilitate potriviţi.
Prin analiza pieţei se urmăreşte să se determine dacă produsul sau serviciul propus prin
proiectul de finanţare are cerere suficientă pe piaţă pentru ca proiectzl să devină sustenabil pe
lungă durată, nivelul acesteia, clienţii, potenţialii concurenţi şi potenţialii furnizori
Se face, de asemenea, analiza celor 4 aspecte (piaţă, produs, preţ şi promovare)
menţionate în literatura de specialitate ca fiind cei 4P ai mixuluide marketing ce stau la baza
politicilor, strategiilor şi tacticilor organizaţiilor de a fi competitive pe un anumit segment şi nişă
a pieţei. Se va merge la un grad de detaliere amănunţit, în ceea ce priveşe politica (scopul şi
obiectivele generale), strategia (scopul, obiectivele, termenele, resursele, mijloacele) şi tacticile
(odalităţile practice de realizare) pe fiecare etapă, de la lansarea pe piaţă a produsului şi/sau
serviciului pînă la abandaonul acestuia.
În funcţie de poziţionarea pe ciclul de viaţă al produsului (dacă se află în etapa de lansare,
creştere, maturitate, reîntinerire sau abandon) se adoptă soluţia optimă de a aloca fonduri
pentruacoperirea unor costuri specifice, cum ar fi cele de la lansare+costuri cu cercetarea şi
dezvoltarea, testarea,marketingul iniţial al produsului.
În analiză se specifică clienţi existenţi şi potenţiali şi se referă la:
1. Analiza şi previziunea cererii pentru produsele sau serviciile pentru care se solicită
finanţarea sau în cazul în care proiectul are ca scop realizarea unor spaţii pentru producţie
sau servicii, cererea de astfel de spaţii de producţie/prestare de servicii în cadrul altor
organizaţii, în zona vizată
2. analiza concurenţei exitente pe piaţă, cu identificarea punctelor tari şi a punctelo slabe ale
acesteia.
În planul de afaceri este subliniată strategia de marketing utilizată pentru produsul sau serviciul
pentru care se solicită finanţarea.
14
Descrierea strategiei de introducere a serviciior pe piaţă sau de menţinere/îmbunătăţire/extindere,
în cazul unor servicii existente, se va face în mod detaliat, aducând argumente care să
oglindească experienţa aplicantului în acest domeniu.
În strategia de marketin pentru promovarea produselor şi serviciilor vor fi prezentate, după caz,
în funcţie de specificul proiectului:
analiza gamei de servicii oferite
politica de promovare a organizaţiei aplicante
politica de preţ: modul cum sunt stabilite acestea
identificarea clienţilor potenţiali în funcţie de specificul organizaţiei şi de gama de
servicii oferite
Cheltuielile directe
Cheltuieli de personal (salarii, onorariile)
Cheltuieli de personal (transport, cazare, diurnă)
Cheltuieli de deplasare (consumabile, echipamente, cheltuieli subcontractare
Cheltuieli pentru activităţile incluse în proiect
Alte costuri
Cheltuielile indirecte
Chirii
Utilităţi Cheltuieli de
Telefon regie
Poştă
15
3.7. Planificare buget
În sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct
de vedere financiar. Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o imagine mai clară asupra
resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiară
activităţilor proiectului, planificarea generală a proiectului "mergând mâna în mâna" cu cea a
bugetului. De asemenea, reprezintă şi un important instrument de control al resurselor financiare
ale proiectului, orice abatere trebuie a fi luată în considerare.
Bibliografie
16
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE
PROIECTULUI
MANAGEMENTUL
(GESTIUNEA)
PROIECTULUI
DOMENIU CALITATE
COST TIMP
17