Dumitru (Ionescu) Ioana Alexandra

FISA DE ASISTENTA PENTRU PRACTICA PEDAGOGICA LA
INVATAMANTUL PRESCOLAR
GRĂDINIȚA CU P.N. JIBLEA NOUĂ

EDUCATOARE, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: Cârstea Alexandrina Adelina
GRUPA: MARE
TEMA ANUALA: Cu ce exprimam ceea ce simtim?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Farmecul iernii!
TEMA SAPTAMANALA: “Bradulet, dragut micut!
DOMENIUL EXPERIENTIAL: D.L.C.
DENUMIREA ACTIVITATII: ”Legenda bradului”
MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea educatoarei;
TIPUL ACTIVITATII: transmitere de cunostinte, priceperi si deprinderi
SCOPUL ACTIVITATII:
• Folosirea comunicarii verbale si non-verbala adecvata situatiilor de invatare
pentru exprimarea corecta si creative a continuturilor vehiculate prin
intermediul povestirii
OBIECTIVE OPERATIONALE:
1. -sa asculte cu atentie povestea expusă de educatoare;
2. -să denumeasca personajele ce apar în poveste;
3. -să povesteasca continutul povestii, respectand succesiunea
evenimentelor;
4. -sa manuiasca materialul potrivit secventelor povestite;
5. -să se manifeste emotional potrivit vârstei în legătură cu
starea/întâmplările personajului;
6. -să emită idei pentru schimbarea finalului povestiri;
METODE SI PROCEDEE: povestirea, observatia, demonstratia, explicatia,
problematizarea, exemplul;
MATERIAL DIDACTIC: decor, siluete ale personajelor, textul scris,
videoproiector, calculator;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA ACTIVITATII: 15-20 de minute
DESFASURAREA ACTIVITATII
DESFASURAREA ACTIVITATII OBSERVATII
Moment organizatoric- cadrul didactic a asigurat -s-a analizat

conditiile necesare unei bune desfasurari a activitatii comportamentul copiilor;
(aerisirea salii, pregatirea materialului didactic necesar -s-a observat asezarea
povestirii, a asezat prescolarii pe scaunele); corecta a prescolarilor pe
scaunele si la masute;
Captarea atentiei- cadrul didactic intoneaza cantecul -observatia;

’’O, brad frumos’’ pentru captarea si orientarea atentiei; -activitatea se realizeaza
-prezinta machete surpriza: decor dupa povestirea frontal;
“Legenda bradului”
Reactualizarea cunostintelor-se realizeaza printr-o -s-a realizeazat frontal;

serie de intrebari referitoare la simbolistica lunii
decembrie; -conversatia;
Anuntarea temei si a obiectivelor propuse-copiilor li -conversatia;

s-a anuntat titlul povestirii “Legenda bradului” de autor
necunoscut -copii au fost incantati;
-copiii au primit ca sarcina ascultarea povestii ca apoi
acestia sa o repovesteasca;
Dirijarea invatarii –copiilor li s-au prezentat
personajele principale ale povestirii si decorul in care se -copii au observat si
va realiza povestirea; analizeaza decorul;
-prescolarii au audiat expunerea povestirii realizata in -educatoarea a povestit
mod plastic si expresiv de catre educatoare; modulandu-si vocea in
-educatoarea a scos in evidenta o serie de secvente functie de ce exprima
importante ale povestii; povestea;
-cadrul didactic a explicat anumite expresii literare - a explicat expresiile
pentru a creste gradul de intelegere a povestirii cat si a literare care nu erau
imbogatirii vocabularului copiilor ( umezindu-si intelese de catre copii;
ochisorii, soarta bietei pasarele, etc)
Obtinerea performantei - pentru fixarea de catre copii a

principalelor momente ale povestirii copiii au fost -repovestirea
indrumati sa reproduca secventele semnificative ale -exemplul;
povestirii folosind cuvinte proprii; -exercitiul;
-in acelasi timp cadrul didactic a manuit siluetele- -jocul
personaje in ordinea aparitiei lor in povestire. -problematizarea;
-educatoarea a solicitat copiilor gasirea unui sfarsit diferit
povestirii ascultate;
Evaluarea –copiii au fost indrumati sa discute liber in -s-a apreciat modul in

grupuri mici, imaginandu-si ca erau in padure atunci care s-au comportat
cand puiul de pasare isi cauta adapost; copiii;
FISA DE ASISTENTA PENTRU PRACTICA PEDAGOGICA LA
INVATAMANTUL PRESCOLAR
GRUPA: MARE
TEMA ANUALA: Cand, cum si de ce se intampla?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: In asteptarea lui Mos Nicolae
DOMENIUL EXPERIENTIAL: D.O.S.
DENUMIREA ACTIVITATII:Tablou-ninge pe afara
MIJLOC DE REALIZARE: lipire, decorare, asamblare
TIPUL ACTIVITATIIconsolidare de priceperi si deprinderi
SCOPUL ACTIVITATII:
• Consolidarea abilităţilor practice de lipire, asamblare şi decorare

specifice nivelului de dezvoltare motrică.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
- să folosească corect tehnicile de lucru însuşite anterior : lipire, decorare;

- să folosească un limbaj adecvat referitor la materiale, unelte, accesorii;
- să combine materialele potrivit sarcinilor de lucru;
- să-şi coordoneze mişcările oculo-motorii în vederea realizării temei;
- să manuiasca corect materialele puse la dispozitie;.
- să aibă o atitudine pozitivă faţă de muncă;
- să persevereze in realizarea corectă şi armonioasă a temei propuse.
METODE SI PROCEDEE:, demonstratia, explicatia, exercitiul, conversatia;
MATERIAL DIDACTIC: coli de hartie colorata, lipici, acuarele, betisoare pentru
picture, panou de polistiren;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA ACTIVITATII: 15-20 de minute
DESFASURAREA ACTIVITATII
DESFASURAREA ACTIVITATII OBSERVATII
Moment organizatoric- cadrul didactic a asigurat -s-a analizat

conditiile necesare unei bune desfasurari a activitatii comportamentul copiilor;
(aerisirea salii, pregatirea materialului didactic necesar -s-a observat asezarea
povestirii, a asezat prescolarii pe scaunele); corecta a prescolarilor pe
scaunele si la masute;
Captarea atentiei- s-a facut prin prezentarea unor -observatia;

aspecte specifice anotimpului iarna; -activitatea se realizeaza
-educatoarea a aratat un pachet in care a spus ca e trimis frontal;
de catre scolari pentru a pregati sala de grupa pentru
venirea lui Mos Nicolae;
Anuntarea temei si a obiectivelor propuse-copiilor li -copii au fost incantati;
s-a anuntat tema activitatii si obiectivele propuse;
Desfasurarea activitatii – copiii au fost pusi sa -copii au observat si
identifice si sa denumeasca materialele primite pentru analizeaza coletul cu
realizarea lucrarilor; material;
-cadrul didactic a explicat si demonstrate modul de lucru -prescolarii au lipit,
pentru fiecare element ce urma a fi lipit. decupat si asamblat
-trecerea spre activitatea propriu-zisa s-a facut prin materialele;
-au primit aprecieri
exercitii( inchidem-deschidem pumnii, ploaia, cantam la
verbale;
pian)
-prescolarii incep lipirea , decorarea si asamblarea , iar
cadrul didactic a trecut pe la fiecare copil si a oferit
support acolo unde a fost necesar;
Evaluarea –lucrarile fiecarui copil au fost expuse la -s-a apreciat modul in
panou pentru a realiza un tablou de iarna; care au lucrat copiii;
-lucrarile au fost evaluate cu ajutorul metodei Turul -s-a facut turul galeriei;
s-au facut aprecieri
Galeriei, find urmarite aprecierea critica si autocritica
verbale
asupra acuratetii si corectitudinii executiei lucrarilor;
FIŞĂ DE ASISTENŢĂ
Grădinița cu P.N. Jiblea Nouă

Educatoare, prof. Înv. Preșcolar Cârstea Alexandrina Adelina
Intervalul de vârstă: 5-6 ani
Grupa: Mare
Tema zilei: Copilul şi cartea
Denumirea activităţii: I. Jocuri şi activităţi didactice alese – a) Bibliotecă
b)Artă
c)Vizită
II.Activităţi pe domenii experienţiale – a) Domeniul Limbă şi Comunicare
b) Domeniul Estetic şi Creativ
Tema activităţii: I. –a),, Povestea mea preferată”

b),,Poezii ilustrate”
c),,La biblioteca de la Şcoala nr.5
II. a ) ,,Copilul şi cartea”

b) ,,Scene din poveşti”
Tipul activităţii : I. a) - consolidare

b) - consolidare
c) - mixtă
II. a) - însuşire de noi cunoştinţe

b) - mixtă
Forma de realizare: I. a) - citire de imagini

b) - desen, pictură
c) - vizită
II. a) - memorizare
b) – desen ( pe baza poveătilor cunoscute)
Obiective cadru:I ,II.Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţiilimbajului oral .
Stmularea expresivităţii şi creativităţii prin desen , pictură.
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în diverse locuri/ situaţii.
Obiectivele operaţionale :I. – să fie capabil săcreeze el însuşi sruturi verbale ( povestiri);
- să compună în mod original spaţiul plastic;
-să fie capabil să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte ;
- să recunoască şi sărespecte norme necesare integrării în viaţa socială
II.a) – să urmărească conţinutul poeziei şi să demonstreze înţelegerea
textului ( prin conversaţie, povestire);
- să însuşească cat mai corect poezia;
- să recite poezia cu respectarea intonaţiei ritmului,pauzei în
concordanţă cu mesajul transmis;
b)–să ilustreze poveşti cunoscutte prin pictură sau desen;
- să folosească cuvinte şi expresii specifice activităţilor artistio-plastice
- să descrie lucrarea proprie sau ale celorlalţi copii;
- să propună posibilitate de valorificare a lucrărilor.
Metode şi procedee: I. – explicaţia, conversaţia, experimentul, povestirea, problematizarea.
II.a)- conversatia, expunerae, recitarea poeziei

b)- explicaţia ,exerciţiul, conversaţia
Mijloace şi materiale didactice: I .a)- imagini din poveşti, cărţi de poveşti ,jetoane cu personaje din
poveşti ;
b)- foi de desen , creioane colorate , acvarelă ,pensulă, imagini
din poeziile învăţate;
c) – rafturi,cărţi ( bibliotecă ) .
II.a) – imagini din poezie, carte, copil

b)-imagini din poveşti, foi de desen,creioane colorate,acvarelă,
pensulă.
Organizarea activităţii : I.- aranjarea materialeor în sectoare( colţul bibliotecă,colţul artă)
II.a) - aranjarea imaginilor pe suport, pregătirea cărţilor pe o măsuţă,

aranjarea scăunelelor sub formă de semicerc.
b) – aranjarea smăsuţelor şi ascăunelelor în patru subgrupe, pregătirea
materialelor pe măsuţe,aranjarea imaginilor pe suport.
Captarea atenţiei :I. Prin prezentarea materialeor pregătite pe sectoare- colţuri

Vom pleca dup[ gustare ]n viyit[ la biblioteca de la Scoala nr. 5
II.a) Prin prezentarea imaginilor sub formă de surpriză
b)Prin expunere unui fragment din poveste,, Fata babei şi fata

moşneagului.”
Anunţarea temei : I. La colţul Bibliotec vom putea citi poveşti pe baza imaginilor pregătite,la
colţul Artă vom putea picta sau desena imagini din poeziile învăţate până
acuma Se amintesc câteva poezii învăţate.
II. a) Se anunţă titlul poeziei ,, Copilul ţi cartea ”

b) Se spune copiilor că pot desena sau picta scene din poveşti preferate
de ei . Se reamintesc căteva poveşti cunoscute de copii.
Dirijarea activităţii: I a), b).Copii aleg colţul dorit de ei .se prezintă materialul pregătit şi sub
îndrumarea doamnei educatoare copii încep să lucreze.
Copii povestesc între ei despre poveştile ilustrate în cărţi şi pe
imagini .
Educatoarea pune întrebări ajutătoare copiilor,convrsează cu ei,
îndrumă copii care desenează şi pictează.
c) Se dicută despre păstrarea cărţilor. Bibliotecara prezintă câteva cărţi
noi pentru copii, explică cum se poate împrumuta cărţi de la bibliotecă
si cum trebuie păstrate cărţile
II. a) Se prezintă de către educatoare conţinutul poeziei pe baza imaginilor.Se vorbeşte
cu copii despre continutul poezie, despre rolul cărţii în viaţa omului- copiului.
Educatoarea recită poezia folosind tonul ,gestul şi mimica adecvată.
Se trece la în văţarea poeziei pe fragmente logice ( strofe)
Sunt chemaţi mai mulţi copii, pe rând să recite poezia împreună cu doamna
educatoare . Educatoarea face corectările necesare pe parcursul recitării.
La urmă se recită întreaga poezie de către doi copii.
b) Sunt prezenztate câteva imagini din poveştile cunoscute de copii.

Se discută scurt despre aceste imagin după care doanmna educatoare le spune
copiilor că pot desena sau picta şi ei imagini din povştile cunoscute.
Pot desena sau picta după preferinţăşi pot alege şi povestea dorită de ei.
Copii ocupă locul ales ( grupul de măsuţepot picta sau grupul de măsuţe unde pot
desena).
Doamna educatoare îi îndrumă pe copii care au nevoie de ajutor.
Asigurarea feedbac-ului: I. Se cere copiilor să găsească alt final la povestea aleasă de şi să

motiveze de ce au ales acest final.
Copiii povestesc ce au desenat ,din ce poezie şi încearcă să recite
poezia ilustrată.
II. a) Recitarea poeziei pe subgrupe sub formă de întrecere între grupe(cărţilor-

caietelor)
b)Copii povestesc ce au pictat sau desena şi cum cred ei că au reuşit să redea
imaginea din povestea aleasă.
Evaluare: I. Prin modul cum povestesc copii /lucrarea realizată şi interpretată de ei.
Ce ştii despre bibliotecă? . conversaţie în urma vizitei la bibliotecă.
II. a)Cine recită mai frumos?( mini concurs ). Fixarea temei.

b) Expoziţie cu lucrările copiilor
Încheierea activităţii : I. Aprecieri asupra felului cum au lucrat şi s-au comportat copiii.
Cântec ,, Am o carte în culori”. Au cântat toţi copii împreună.
II. a) Aprecieri din partea educatoarei şi a copiilor
b)Aprecieri asupra lucrărilor.Cântec ,,Noi suntem piticii”

Fisa de observare a lectiei

Grupa: Mare
Disciplina de invatamant –matematica
Subiectul-joc didactic “Apreciaza corect”
Momentele Scenariul Didactic Observatii in timpul

lectiei lectiei
1.Captarea Surpriza:grupa mica are o Copiii manifesta o mare
atentiei “problema”:pe adresa ei au sosit 2 curiozitate.
plicuri.Se deschid plicurile,unde se
descopera intr-unul jetoane si in
celalalt o scrisoare. Se observa un material
Se denumesc imaginile de pe adecvat temei si vars-
jetoane(meseriasi,unelte,produse ale tei,imagini viu colorate si
muncii,materiale).Copiii separa cu diferente usor de
obiectele si alcatuiesc grupe. sesizat.
Educatoarea explica titlul jocului

« Apreciaza corect » si ceea ce
2.Anuntarea urmeaza sa faca impreuna cu copiii : Educatoarea explica clar
jocului si -sa compara grupele si sa aprecieze obiectivele ,pe intelesul
enuntarea cate elemente sunt in fiecare folosind copiilor,vine cu explicatii
obiectivelor expresiile »tot atatea », « mai suplimentare.
multe » ,»mai putine ».
-sa relizeze punerea in
corespondenta pentru ocuparea Explica din nou acolo
grupelor. unde este cazul.
-sa construieasca grupe prin punerea
in corespondenta de unu la unu.
-sa sesizeze diferentele cantitative cu
1-2 obiecte intre grupe.
Educatoare citeste scrisoarea primita

de la grupa mica de unde aflam ca cei
mici nu pot aprecia daca fiecare
meserias are cu ce lucra sau daca a
lucrat ceva si ii roaga pe cei mari sa
apreieze in care grupa sunt « mai Educatoarea foloseste un
3.Explicarea multe unelte », »mai putine », »sau tot limbaj clar,pe intelesul
jocului atatea elemente(obiecte) ». copiilor si repeta atunci
Apoi explica faptul ca pentru a cand observa ca nu s-a
aprecia corect ,trebuie sa formeze inteles bine de catre toti
perechi.Exemplu: “grupa bucatarilor copiii.
si grupa polonicelor pentru
supa”.Copiii vor pune in evidenta de
1-1 elementele celor doua grupe apoi Copiii asculta atenti
vor aprecia grupa cu “mai explicatiile educatoarei si
multe”,”mai putine”,”tot atatea” pun intrebari atunci cand
obiecte. nu inteleg un amanunt.
Se face un joc de proba « apreciind

corect » grupa tamplarilor si grupa
ciocanelor.
Se lucreaza pe echipe.O echipa
va avea “mai multe”,cealalta “mai Se remarca sustinerea
putine”elemente(obiecte). intre colegii de grupa.
4.Jocul de proba Educatoarea complica jocul astfel:pe

panou grupele de obiecte sunt
dispersate.Cu creta,printr-o sageata se
va trasa corespondenta de la fiecare se
va trasa corepondenta de la fiecare Educatoarea explica noua
element al grupei A,la fiecare element varianta de joc si arata la
5.Explicarea al grupe B.Educatoarea insista pe panou un exemplu.
jocului determinarea corecta a grupelor.”cu
tot atatea elemente”,
“mai multe elemente”,”mai putine cu
1-2 elemente”
VARIANTA 2
Educatoarea cere apoi copiilor sa
gaseasca in natura inconjuratoare
elemente pereche.da exemple si copiii
continua:In familie,mama si tata
alcatuiesc o pereche,bunicul si
bunica.Copiii continua:”o pereche de
cercei”,”o pereche de pantofi”etc…
O alta varianta care starneste interes

deosebit la copii este aceea in care
educatoarea ,dupa ce s-au alcatuit
grupe identice,
introduce anumite schimbari(in timp
ce copiii tin mana la ochi)cu scopul
de a dezvolta spiritul de observatie Copiii sesizeaza
al copiilor. “pacaleala”si o corecteaza
UTIMA VARIANTA motivand actiunea
intreprinsa.
In final,educatoarea prezinta Sunt ajutati(corectati)
grupele constituite(imagini). in exprimare de catre
Copiii raspund “repede si bine” educatoare.
care este grupa cu “mai multe”,
“mai putine”,”tot atatea elemen-
te”
Se observa la copii
Copii lucreaza pe fisa nr.9 din “Jocuri spiritul de competitie
didactice matematice- intre ei(care sa raspunda
-Caietul prescolarului-Educatie pentru mai repede).
stiinta” Educatoarea reduce
intreruperile.
Copiii sunt antrenati in evaluarea
fiselor personale si ale colegilor. Educatoarea reduce
la minim
preocuparile diferite.
6.Obtinerea
performantei
Educatoarea implica
copiii in evaluare.
7.Evaluarea
fiselor
Fisa de observare a lectiei

Grupa: Mare
Disciplina de invatamant-matematica
Subiectul-Joc didactic “Alegeti si grupati”
Tipul lectiei-evaluare
MOMENTELE SCENARIUL DIDACTIC OBSERVATII

LECTIEI IN TIMPUL LECTIEI
1.Captarea Se prezinta surpriza si Grupa pregatitoare Educatoarea explica
atentiei a primit un colet.In colet se afla jucarii si copiilor cuvantul
plicuri cu jetoane. “colet”.Copiii sunt foarte
curiosi apoi entuziasmati
de ceea ce se afla in
colet.
Copiii manifes-
ta curiozitate
pentru ceea ce
2.Anuntarea Educatoarea anunta titlul jocului urmeaza sa faca.
jocului si a “Alegeti si grupati” si ceea ce urmeaza sa
obiectivelor faca copiii in timpul jocului:
-recunoasca(denumeasca unele
propietati comune ale obiectelor
-sa formeze grupe dupa
forma,culoare,marime,lungime,
grosime .
-sa indice locul unui obiect in

“grupa corespunzatoare”
-sa se orientze in spatiu “in”,”la”,
“langa”.
-sa sesizeze “greselile” si sa le
corecteze,utilizand un limbaj
matematic corespunzator.
3.Explicarea Educatoarea explica copiilor ca vor

jocului sorta ,grupa,clasifica obiectele si jetoanele S-a tinut cont de
dupa:forma,culoare,marime, cunostintele anterioare
lungime,grosime,inaltime si latime.le cere ale copiilor.
apoi sa scoata din colet jucariile sis a Educatoarea foloseste
alcatuiasca grupe dupa forma lor:grupa un limbaj adecvat pentru
masinilor,grupa papusilor,grupa o intelegere eficienta si
ratustelor,a iepurasilor etc… ofera informatii unde
Copiii denumesc formele grupate. este cazul
Educatoarea cere apoi copiilor sa aseze
grupele astfel formate in diferite locuri din
clasa.
Se executa un joc de proba.

Cand educatoarea
considera ca toti copiii
Jocul de proba au inteles ce au de
facut,se trece la jocul
propriu-
zis.
Copiii sorteaza si grupeaza obiecte sau
jetoane,dupa CULOARE-flori;
LUNGIME-creioane;GROSIME-
Executarea pensule;etc..astfel:conducatorul jocului(un
jocului copil)alege o floare si intreaba colegii ce
culoare are.
Numeste apoi un coleg care sa alcatuiasca
o grupa de flori de culoarea In desfasurarea
respective(jetoane). jocului se folosesc
Este numit un alt copil care formeaza o jetoane care se asaza
alta grupa de creioane lungi,altul formeaza pe panou.
o grupa de creioane scurte.In acelasi Copiii manifesta interes
fel,schimband rolurile ,se formeaza grupa si deosebita placere in
pensulelor subtiri, afectuarea
groase,etc… sarcinilor atribuite.
Educatoarea cere apoi copiilor sa aseze Sunt ajutati,corectati in
grupele formate in diferite locuri exprimare de catre
din sala de grupa.le aseaza chiar la dorinta educatoare.
lor si denumesc locul in care le-au asezat: Educatoarea reduce la
(in,la,pe,langa..) minim preocuparile
Se trece la varianta nr.1 de joc : diferite si intreruperile.
“Asaza obiectele deupa forma lor”. Intr-un
plic se afla jetoane reprezentand Educatoarea explica
casute,vapoare,rochite, copiilor ce au de facut
flori.Se alcatuiesc echipe.Un reprezentand mai departe.
dintr-o echipa,alege un S-a folosit material
jeton din multimea de jetoane amestecate didactic (jetoane)
pe masa asazandu-l la Adecvate temei
panou(de exemplu,un vapor).Cere unui cerintelor si varstei
coleg sa gaseasca celelalte copiilor (jetoane viu
obiecte(jetoane)pentru a alcatui grupa colorate).
aleasa de el (o grupa de vapoare).Se Copiii au o atitudine
alcatuiesc 2-3 grupe de obiecte diferite cu prietenoasa fata de
copii diferiti. colegi.educatoarea
Educaotarea explica varianta a II-a de incurajeaza cooperarea
joc “Ce culoare are?” in grup.
In plicuri de diferite culori se afla Copiii asculta atenti
jetoane reprezentand legume si fructe explicatiile clare ale
(rosu),flori si fructe(galbene);diferite educatoarei.
obiecte(albastru si verde); Educatoarea incurajeaza
Plicurile sunt asezate de catre atentia,concentrarea
educatoare in diferite locuri din sala de copiilor.
grupa.Numeste un copil ca sa aduca plicul
de culoarea ceruta si sa precizeze locul de
unde il ia “Adu-mi Educatoarea incurajeaza
Plicul de culoarea albastra.Spune unde se eforturile copiilor tinand
afla”.Copilul respectiv,dupa ce aduce cont(unde este cazul)de
plicul,cere unui coleg sa deschida plicul nevoile speciale.
sis a denumeasca obiectele aflate in el,sa
le aseze la panou apoi precizeaza:”In plic
se afla o grupa de obiecte de culoare Educatoarea a alocat
albastra(palarie,rochita,fular,etc.) timp suficient pentru
discutarea unor aspecte
Educatoarea explica varianta a III-a de neintelese de copii.
joc;”Ce marime are?”
Educatoarea cere unui copil sa scoata
din cos o grupa de obiecte”Scoate din cos Explica totodata si
grupa de mingi mici”.Apoi numeste un rezultatele asteptate.
copil sa grupeze acelasi fel de obiecte,dar
de alta marime(ex:mingi mari) Educatoarea a selectat o
varietate de materiale
Varianta IV adaptate copiilor.
“Ce latime are?”
Educatoarea asaza la panou o grupa de
obiecte de diferite dimensiuni (late si
inguste).Cere copiilor sa aleaga dein grupa
“rigla”cea mai lata si cea mai ingusta.
Se foloseste fisa nr.3 din “Jocuri didactice

matematice-Caietul prescolarului-Educatie
pentru stiinta”
Se face impreuna cu copiii.

Educatoarea a furnizat
copiilor diferite tipuri de
activitati.
Obtinerea
performantei
Evaluarea
fiselor
1. FIȘĂ DE OBSERVARE
Grilă de observare a activității

Grupa : mare
Durata : 30 minute
Subiectul activității: ACTIVITĂŢI LIBERE, ALESE
a) Construcții: „Fetițe și băieței din figuri geometrice”
b) Artă: „Hainele fetiței și băiețelului”-decorarea hainelor cu semne grafice și
colorarea lor
c) Joc de masă: „Imbrăcăm păpuşa” – joc magnetic
Tipul activității: mixtă
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a
activităţii elevilor): conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca în
echipă.
Resurse materiale: fișe cu obiecte de îmbrăcăminte, imagini, jocuri magnetice
(Îmbrăcăm păpușa), creioane colorate, table magnetice, figuri geometrice.
Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind
acţiunii etapele lecţiei, în funcţie
indicatorilor (se de indicatori, în vederea
bifează) elaborării proiectelor de lecţie
1.Aspect informativ Caracteristicile figurilor
- conţinut ştiinţific x geometrice sunt reactualizate în
manieră accesibilă celor mici.
- adaptarea la nivelul clasei Sunt reamintite etapele de lucru
x la activitate.
- încadrarea noilor x Preşcolarii au mai grupat şi

cunoştinţe în sistemul sortat obiecte (jucării, legume,
cunoştinţelor anterioare fructe, forme geometrice) după
diverse criterii.
- realizarea cerinţelor x Obiectivele de referinţă au fost

programei şcolare selectate cu atenţie din
Curriculumul pentru
1
(obiective-cadru, obiective învăţământul preşcolar și
de referinţă) transpuse în termeni de
obiective operaționale.
Obiectivele operaţionale sunt
aduse la cunoştinţa copiilor,
respectându-se particularităţile
psihoindividuale şi de vârstă
ale acestora.
2.Aspect formativ Sunt utilizate procedee de
- utilizarea metodelor activ- x problematizare care îi
participative activizează pe copii.
(sugerate de programa Se folosesc procedee de joc şi
scolară) surprize pentru a menţine
- realizarea conexiunii x atenţia copiilor:
inverse -Se prezintă imagini;
-Copiii răspund la întrebări
formulate cu ajutorul
imaginilor;
-Se discută despre
îmbrăcămintea specifică
băieților și fetelor;
- dezvoltarea capacităţilor x -Copiii lucrează pe grupe.
intelectuale
- valorificarea valenţelor x Elementele de joc îi motivează
educative ale temei pe copii pentru participarea la
- dezvoltarea capacităţii de x activitate, le stimulează operaţii
transfer realizarea de ale gândirii, mai ales analiza.
corelaţii
intra/inter/transdisciplinare) Doamna educatoare se asigură
că toţi copiii au înţeles foarte
bine care sunt sarcinile de lucru
ale activităţii libere, alese.
Îi îndrumă pe copii.
3. Metodologia didactică Sunt utilizate metode și
- aplicarea metodelor si a x procedeee activ-participative:
procedeelor didactice conversaţia, explicaţia,
- utilizarea mijloacelor de x demonstraţia, exerciţiul, munca
învăţământ în echipă.
- încadrarea în timp Mijloacele de învățământ
selectate pentru activitate sunt
2
diverse și atractive: fișe cu
obiecte de îmbrăcăminte,
imagini, jocuri magnetice
(Îmbrăcăm păpușa), , creioane
colorate, table magnetice,
figuri geometrice.
Copiilor le sunt explicate şi
demonstrate modurile de lucru.
4. Evaluarea activităţii Evaluarea formativă se

elevilor realizează pe tot parcursul
activității prin observarea
comportamentului, aprecieri
- iniţială stimulative, aprecierea şi
- formativă x corectarea răspunsurilor
copiilor la întrebările formulate
de dna educatoare
Se analizează lucrările realizate
- finală x de către copii.
La finalul activităţii, prin
rezolvarea sarcinilor din fişa
primită se realizează evaluarea
finală a activităţii.
5. Relaţia cadru didactic-
elev; elev-elev Se dezvoltă o relaţie afectiv-
- atmosferă de lucru în clasă x stimulativă, activitatea se
- organizarea activităţii pe x desfăşoară în echipă, frontal,
grupe sau evaluarea se face cu ajutorul
independent/individual analizei produselor activității.
Copiii sunt stimulaţi să lucreze
împreună.
6. Alţi indicatori
Analiza structurii proiectului de lecție:

Proiectul de activitate este acţiunea cea mai detaliată şi concretă de anticipare
şi prefigurare a acţiunilor, materializată într-un document structurat în două părţi:
- una introductivă (în care sunt precizate data, grupa, categoria de activitate,
tema, obiectivele de referinţă şi operaţionale, resurse educaţionale) şi
- cea de-a doua, propriu-zisă (scenariul didactic), realizat sub forma unui tabel
în care sunt înscrise:
3
• evenimentul didactic,
• conţinutul ştiinţific,
• strategii didactice,
• evaluare.
Analiza informațiilor pe care le conține proiectul de lecție:

Proiectul de activitate este realizat conform planificării anuale și a planificării
pe unități tematice.
Obiectivele operaţionale ale activității:
• Sunt centrate pe cel care învaţă;
• Măsurarea achiziţiilor este obiectivă;
• Descriu comportamente concrete, nu vagi;
• Presupun transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte,
operaţii, manifestări direct observabile.
Obiectivele operaționale fixate în proiectare sunt urmărite și îndeplinite pe
parcursul activității; sunt utilizate metode activ-participative sugerate de programa
școlară; materialul didactic este util și introdus în momentul optim în activitate;
copiii lucrează frecvent în grupuri de învăţare prin cooperare.
Cadrul didactic proiectează activitatea ținând cont de condiţiile didactico-
materiale ale grădiniţei, timpul de instruire avut la dispoziţie, nivelul de pregătire al
copiilor, potenţialul lor de dezvoltare.
Conceptul de joc liber este fundamental pentru curriculumul actual, cu
referire la jocul care este iniţiat de copil în centrele de interes/activitate. În jocul liber
copilul decide ce se joacă, cu ce se joacă şi cu cine se joacă.
Jocul liber-creativ şi activităţile alese sunt cele mai eficiente forme de
activitate pentru dezvoltarea personalităţii copilului. Atunci când copiii îşi satisfac
interesele, ei învaţă să acumuleze informaţii şi să tragă propiile concluzii în legătură
cu acestea. Este vârsta când ei pot acumula cunoştinţe noi tot timpul, iar influenţele
mediului au un rol foarte mare în asigurarea unei experienţe complexe şi variate, cât
şi în stimularea gândirii.
4
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

GRUPA/NIVEL: MARE
TEMA ANUALĂ: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Natura a înviat”
SUBTEMA: ,,Zumzet de primavară’’
TEMA ZILEI: ,,Bondarul leneș”
FORMA DE REALIZARE: frontal, pe grupuri mici, individual
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate cu conţinuturi integrate
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
➢ Cunoașterea și respectarea normelor de conviețuire socială prin manifestarea
unor comportamente dezirabile și a unor atitudini de prietenie, toleranță,
armonie în relațiile cu cei din jur;
➢ Cunoașterea și utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici
specifice artelor plastice, precum și educarea gustului și simțului estetic;
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ABORDATE: ADP + ADE( DOS+DEC) +

ALA1+ALA2
Activităţi de dezvoltare personală (ADP):
Întâlnirea de dimineaţă: “Ce îţi aminteşti despre......?”

Tranziţii: ,,Bat din palme”, „Hai cu toţii împreună”, ,,Bondarul leneș” „Pași de
furnică”
Rutine: „Să lucrăm împreună”
Activităţi pe domenii experienţiale (ADE):
Domeniul Om și Societate – “Bondarul leneș” de Elena Farago - memorizare

Domeniul Estetic și Creativ (Educație plastică) – “Insecta preferată” – pictură
(fuzionare, suprapunere, pe suprafaţă tratată)
Activităţi liber – alese:
ALA1:
Stiință: ,,La lucru cu insectele”- fisă individuală interdisciplinară

Construcţii: ,,Trasee pentru furnici”
Artă: „ Cubul insectelor” – decupare + lipire
ALA2:
Joc distractiv: „Cursa furnicilor şi a bondarilor”

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să descopere comportamentul fiecărui personaj;

- să-și exprime sentimentele față de furnică și bondar;
- să aprecieze trăsăturile pozitive de caracter ale furnicii;
- să sesizeze trăsăturile negative de caracter ale bondarului;
- să dezaprobe comportamentul bondarului în raport cu cel al furnicii;
- să desprindă valorile morale transmise prin intermediul poeziei (hărnicia,
cinstea, prietenia, bunătatea);
- să exemplifice situațiile concrete în care ei ar putea da dovadă de hărnicie,
cinste, prietenie, bunătate;
- să răspundă corect întrebărilor adresate;
- să respecte cerințele metodei „Călătoria misterioasă”;
- să coopereze în cadrul grupului;
- să denumească materialele necesare realizării temei;
- să aplice corect tehnica de lucru, în funcție de tema plastică;
- să folosească culorile corespunzătoare lucrării ce urmează sa fie efectuată;
- să picteze insecta preferată utilizând diferite tehnici de lucru (fuzionare,
suprapunere, pe suprafaţă tratată);
- să mânuiască cu îndemânare materialul primit;
- să lucreze cu grijă pentru a păstra aspectul îngrijit al lucrării;
- să-și exprime opinia față de lucrările celorlalți, motivându-și părerile.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, expunerea,

exerciţiul, observaţia, metoda interactivă „Călătoria misterioasă”,
problematizarea, jocul, munca pe grupuri mici, Turul galeriei.
Mijloace didactice: medalioane reprezentând insecte, imagini cu insecte,
furnica și bondarul – elemente surpriză, planșe reprezentând conținutul
poeziei, planșă cu proverbe și cele două insecte din poezie, plastilină, flipchart,
marker, acuarele, pensule, pahare plastic, apă, șervețele umede, planşete,
planșe de desenat (cu jumătate de contur pliate, tratate cu gris și simple), bucăți
de plastic decupate sub forma celor două insecte, planșă model, jetoane cu
insecte, foarfece, lipici, cub de hârtie, cuburi de lemn, truse Lego, fișă
individuală interdisciplinară, creioane, creioane colorate, săculeț cu greutăți.
Forme şi tehnici de evaluare: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor copiilor, observarea comportamentului copiilor, aprecieri
verbale ale educatoarei, recompense.
BIBLIOGRAFIE:
• „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,

Bucureşti, 2008;
• „Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar”,
Adina Glava, Lolica-Lenuţa Tătaru, Maria Pocol, Editura Paralela 45, 2009;
• „ Activităţi integrate. Întrebări şi răspunsuri. Sugestii de proiectare şi
desfăşurare.”, Lolica Tătaru, Mihaiela Gădălean, Livia Pojar, Mihaela Cosma,
Editura Casei Corpului Didactic Cluj, Cluj-Napoca, 2009
• „ Activitatea integrată în grădiniţă”, Didactica Publishing House, Bucureşti,
2009
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei va începe cu ”Întâlnirea de dimineaţă”.
La intrarea copiilor in sala de grupa, aceştia vor primi ecusoane cu diferite insecte.
Formarea cercului prieteniei recitând versurile:
,,În cerc noi ne aşezăm,

Şi pe rând ne salutăm
Vedem cine e prezent
Poate cine e absent,
Să ne – ncânte cineva cu povestea sa.
Calendaru-i încântat
Că va fi iar completat,
Cu nori, ploaie, vânt, furtună,
Mai bine cu vreme bună.”
Salutul: Educatoarea salută copiii: ,,Bună dimineaţa, gâzelor”!, iar copiii saluta
educatoarea:’’Buna dimineata!’’. Salutul copiilor între ei precizând ceea ce le place la
colegul salutat, apoi atenţia le este orientată spre musafirii existenţi in sala de grupă.
Salutarea musafirilor.
Prezenţa: La apelul educatoarei, fiecare copil prezent va aşeza o mămăruță
lângă poza de pe panoul de prezenţă, astfel se va constata cine lipseşte.
Se alege copilul zilei, care se va aşeza în centrul cercului şi ne va povesti ce a
făcut ieri după ce a plecat de la grădiniţă.
Calendarul naturii va fi completat împreună cu copiii, după ce se poartă o
discuţie referitoare la anotimpul în care ne aflăm, anul, luna, ziua, data, vremea:
- În ce anotimp suntem ?
- Ce zi a săptămânii este astăzi?
- Cum este vremea?
Noutatea zilei se va realiza în momentul în care voi descoperi sub formă de

surpriză o furnică și un bondar, care au venit la noi în grupă să ne spună povestea lor.
Activitatea de grup : «Ce îţi aminteşti despre..... ?.»
Înainte să auzim povestea lor, mai întâi să vedem ce ne amintim noi
despre insecte? Li se prezintă copiilor un set de cartonaşe reprezentând insecte. Se
solicită câte un copil să aleagă un cartonaş, să denumească imaginea şi să spună ce își
amintește despre insecta reprezentată în imagine.
Mesajul zilei: Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri despre insecte, astăzi
vom asista la o discuție interesantă dintre furnică – o insectă harnică, si bondar - o
insectă foarte difertită de ea, prin intermediul poeziei „Bondarul leneș”. După ce vom
învăța poezia aceasta, vom păși în lumea insectelor, arătându-ne istețimea și
îndemânarea, apoi vom picta unul dintre personajele din poezia noastră. Fiind alături
de noi în cadrul activităților, bondarul va învăța cât de importantă este hărnicia și
faptul de ai ajuta pe cei din jurul lui.
Gimnastica de înviorare: Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să ne înviorăm
puţin. Astfel, pe versurile: „Dacă vreau să cresc voinic”, se vor executa câteva
exerciţii de înviorare.
În continuare, copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele pentru a afla ce au de

făcut. Astfel se trece la prima activitate pe domenii experienţiale care aparţine
domeniului Om și societate (DOS). Le voi spune o scurtă povestire, care de fapt va
ilustra conținutul poeziei, concomitent voi arăta și imaginile: ”Primăvara, când se
încălzește vremea furnicile ies din căsuțele lor pentru a-și procura hrana cea de toate
zilele. Într-o zi o furnică mitică cât un “grăuncior de mei”, își ducea în spate o
greutate de trei ori cât “boiul” ei, iar pe o cărare în jale mare plângea un bondar
“ceapcân”, deoarece nu avea “poame”. Atunci furnica îi ceru să o ajute, să îi care
din “povară”, și ea ar fi gata să îi plătească pentru acest lucru, dar bondarul jura ca
nu poate să muncească. Atunci furnica i-a spus bondarului că este un leneș cerșetor,
și nici de milă, nici de “silă” nu i-ar da un ajutor. Prin această povestire le voi
introduce cuvintele noi, precum „boiul”, „ceapcân”, „poame”, „povară”, „silă”, pe
care le voi explica. Voi cere copiilor să-și reamintească și alte poezii în care întâlnim
insecte. Apoi voi trece la învățarea poeziei pe fragmente (strofe) - anexa 1. Voi recita
poezia în întregime folosind mimica și gestica corespunzătoare. Învăţarea poeziei se
va face pe unităţi logice. Fiecare unitate logica (fragment) se reproduce dupa ce au fost
recitate fragmentele anterioare. Se va recita primul fragment din poezie, după care le
voi cere copiilor să recite și ei acest fragment (1,2 copii). La fel voi proceda și cu
celelalte trei fragmente ale poeziei. Voi cere copiilor să recite poezia integral și apoi
pe baza tablourilor prezentate. Pentru a sublinia aspectele morale, transmise prin
intermediul poeziei, voi iniţia o conversaţie cu copiii: “- Cum este furnica?; - Cum
este bondarul?; - De ce plânge bondarul?; - De ce nu muncește bondarul?; - Ce i-a
cerut furnica bondarului?; - Ce s-ar fi întâmplat dacă bondarul o ajuta pe furnică? ; -
Cum ar fi trebuit să se comporte bondarul cu furnica ca să-i fie şi lui bine?; - Ce
mesaj ne transmite furnica prin intermediul acestei poezii?” (Acela de a fi harnic,
cinstit și bun). Voi cere copiilor să exemplifice situațiile concrete în care ei ar putea da
dovadă de hărnicie, cinste, prietenie, bunătate.
Pentru asigurarea retenției și a transferului voi folosi metoda interactivă
„Călătoria misterioasă”. Se pornește de la poezia „Bondarul leneș” de Elena Farago,
din care derivă 4 teme secundare concretizate în 4 idei ce devin teme de abordat în
cadrul celor 4 grupuri. Grupurile sunt formate de bondar și de furnică astfel:
Povestitorii – vor povesti conținutul poeziei și-l vor prezenta în fața colegilor; Actorii
– vor reproduce dialogul dintre personajele din poezie arătând cum erau fiecare dintre
ele; Artiștii – vor modela din plastilină unul din cele două personaje din poezie
scotând în evidență ceea ce are mai important fiecare personaj; Moraliștii – vor asocia
proverbul audiat cu personajul potrivit din poezie, explicând proverbul şi trasând
săgeți de la acesta la insecta potrivită – anexa 2. După îndeplinirea sarcinilor şi
evaluarea rezultatului copiii vor ieşi la baie cu tranziţia ,, Bondarul leneș”:
La umbra stejarului, Mi-e rușine de copii,

E casa bondarului. Și de-albinele zblobii.
Bâz, bâz, zbor mereu, Bâz, bâz, iarăşi zbor
Dar la muncă-mi vine greu - bis. Dar la muncă nu
am spor - bis.
Copiii vor reveni în sala de grupă, prin simularea unor pași de furnică, Copiii se
împart în trei grupe după imaginea insectei pe care o au pe ecuson și se îndreaptă spre
măsuța cu aceeași imagine. De exemplu, copilul care are în piept ecusonul cu insecta
’’fluturaș’’ se va îndrepta spre
grupul de măsuţe pe care este aşezată imaginea unui fluturaș. Fiecare copil va picta la
alegere una din insectele întâlnite în poezie, fiind diferită doar tehnica de lucru și
anume: o grupă va picta după contur cu pesula un bondar sau o furnică - ce este
interesant este că ei pun culoare doar pe jumătatea de foaie pliată pe care este trasată
jumătatea unui bondar sau a unei furnici, după care o suprapun
peste cealaltă jumătate rezultând un bondar sau o furnică – tehnica suprapunerii; a
doua grupă va picta pe o suprafață tratată cu griș un bondar sau o furnică- pictură pe o
suprafaţă tratată anterior, iar ultima grupă fuzionează culorile - se aplică cu pensula
pete de culoare pe foaie, apoi așezăm și presăm deasupra foița de plastic, având forma
unui bondar sau a unei furnici și astfel culorile fuzionează (se înfrățesc, se amestecă) și
vor lua forma insectei pe care doresc să o picteze. (DEC).
Se intuiesc materialele, se prezintă modelul realizat, se explică şi demonstrează
modul de lucru pentru fiecare grup, apoi se trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire
a muşchilor mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm, Pe mâini apoi ne

spălăm,
Apoi ploaia imităm. Şi apoi le scuturăm,
Spargem tare nucile Şi de lucru ne-
apucăm.”
Aruncăm şi cojile.
După efectuarea acestor exerciţii se trece la executarea sarcinii de către copii.

Copiii vor fi atenţionaţi asupra modului îngrijit de lucru, a poziţiei corecte a corpului,
după care încep lucrul. Se va acorda sprijin individual sau colectiv, după caz.
Vom organiza o expoziție în sala de grupă cu lucrarile realizate, le solicit să
analizeze lucrările prin metoda „Turul galeriei”, și să-și exprime părerea despre
modul de realizare, în funcție de criteriile date la începutul activității, după care copiii
vor ieşi la baie pentru a se spăla pe mâini cu tranziţia: „Hai, cu toţii împreună!”:
„ Hai, cu toţii împreună

Să jucăm cu voie bună,
Lanţul mare să formăm,
Spre baie să ne-ndreptăm,
Mâinile să le spălăm.”
La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele de interes unde vor

desfăşura activităţile liber alese (ALA1). Prin procedeul „Mâna oarbă”- copiii își
aleg sectoarele de activitate și li se explică ce au de făcut. Se îndreptă spre centrele de
interes unul după altul.
„Unu, doi, unu, doi, Șase, șapte, opt,

Să nu facem tărăboi. Am să vă arăt ce pot.
Trei, patru, cinci, Nouă, zece,
O să mă așez aici. Nimeni nu mă-ntrece.”
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe ele câte un jeton
reprezentând o insectă. Copiii stau în semicerc, fiecare dintre ei va fi chemat să
extragă din coșuleț un jeton pe care este reprezentat o insectă identică cu cea de pe
măsuță. Copiii care au medalioane cu insecta respectivă pornesc după educatoare, care
îşi continuă mersul până la centrul cu jetonul pe care este reprezentată o libelulă,
furnică, respectiv lăcustă. Jocul continuă până când toţi copiii se aşează la centre și
recită versurile:
„Dar să-ncepem lucrul

Și s-avem mult spor
Azi lucrează fiecare,
Cu ce are la sector.”
Se analizează materialele puse la dispoziţie, se vor explica sarcinile şi se va

demonstra modul de lucru pentru fiecare centru:
Stiință: ,,La lucru cu insectele”- fisă individuală interdisciplinară
Construcţii: ,,Trasee pentru furnici”
Artă: „ Cubul insectelor” – decupare + lipire
1. Stiință: La acest sector copiii vor rezolva cerințele fișei individuale de lucru
puse la dispoziție.
2. Construcţii: La acest sector copiii vor construi utilizând piese lego și cuburi
de lemn, trasee de furnici.
3. Artă: La acest sector copiii vor realiza “Cubul insectelor”, decupând și lipind
insecte pe fiecare față a acestuia.
În timp ce copiii lucrează, îi voi îndruma și urmări îndeaproape. Voi da

explicațiile necesare acolo unde intervin dificultăți, voi monitoriza activitatea la
fiecare sector și voi interveni daca este cazul.
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date, materialele realizate la fiecare
centru de interes se vor aşeza pe o măsuţă urmând a fi analizate şi discutate.
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi la baie:
„Bat din palme, clap, clap, clap

Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la baie noi pornim.”
La revenirea în sala de grupă furnica le spune copiilor că îi admiră foarte mult

pentru munca depusă astăzi și hărnicia de care au dat dovadă, iar bondarul a învățat
cât de importantă este hărnicia, cooperarea și faptul de ai ajuta pe cei din jurul lui.
La final, copiii vor fi invitați de către furnică si bondar să se joace un joc
distractiv care se numește „Cursa furnicilor şi a bondarilor”. Copiii sunt împărţiţi în
două grupe: grupa Furnicilor şi grupa Bondarilor, așezați în rând unul după celălalt,
iar în fața lor este amenajat un traseu îngust de alergare (un labirint); câte un copil din
fiecare grupă va fi, pe rând furnică şi bondar și vor alerga împreună pe acest traseu,
având o greutate de cărat până la finalul acestuia; copiii care se vor dezechilibra în
timpul alergării vor fi eliminați din joc; acesta se va repeta pentru fiecare copil în parte
din fiecare grupă; echipa care câștigă cursa va fi recompensată cu aplauze din partea
colegilor. La finalul activităţii toţi copiii vor fi recompensaţi cu dulciuri sub
formă de mămăruţe, pentru faptele lor bune și frumoase.
Anexa 1
Bondarul leneș
de Elena Farago
O furnică mititică,
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate
De trei ori cât boiul ei.
Pe cărare-n jale mare

Plânge un bondar ceapcân:
-Mor de foame
Și n-am poame
Și-aș munci
Dar n-am stăpân!...
-Hai, și-mi cară din povară

Și sunt gata să-ți plătesc.
- Cum n-aș merge!Dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!...
-Vai de tine! Ce rușine

Leneșule cerșetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ți-aș da un ajutor!...
grăuncior de mei = plantă cu semințe mici, ovale, folosite ca hrană pentru animale;
boiul = trup, statură, înfățișare;
ceapcân = rău, șiret, rafinat, viclean;
povară = greutate (mare) pe care cineva o are de cărat;
poame = rodul comestibil al arborilor fructiferi, mâncare;
silă = sentiment de neplăcere față de cineva sau de ceva;
Anexa 3
Numele şi prenumele: …………………………… Data:
Identifică şi denumeşte insectele. Încercuieşte insectele care pot să zboare.

Desparte în silabe cuvintele ce denumesc imaginile. Colorează insecta care începe cu sunetul
,,a”.
Eu sunt dragă albiniţă

Un copil de la grădiniţă
Ştiu că zbori din floare-n floare
Printre mii de flori mirositoare
Dar casa ta cum arată oare?
Încercuieşte albina şi locul unde locuieşte.
3
Numără albinele şi încercuieşte cifra corespunzătoare. Desenează în caseta alăturată insecta
preferată.
EVENIMENTUL CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE FORME ȘI
DIDACTIC Metode şi Mijloace de TEHNICI DE
procedee învăţământ EVALUARE
Momentul Aerisirea sălii de grupă. Observarea
organizatoric Aranjarea mobilierului. comportamentului
Asigurarea unui climat educațional copiilor
favorabil. Corectarea
La intrarea copiilor în sala de grupă, ținutei;
aceştia vor primi ecusoane cu diferite Conversaţia Plasarea corectă a
insecte. Copiii vor participa la elementelor la
“Întâlnirea de dimineaţă” marcată prin: Calendarul
Salut: ,,Bună dimineaţa, gâzelor”! naturii;
Prezenţa: fiecare copil prezent va aşeza
o mămăruță lângă poza de pe panoul de
prezenţă, astfel se va constata cine
lipseşte.
Se completează Calendarul naturii cu
datele calendaristice (anotimp, anul,
luna, ziua), starea vremii.
Captarea atenţiei Se va realiza în momentul în care voi Surpriza Furnica Observarea
descoperi sub formă de surpriză o Conversaţia Bondarul comportamentului
furnică și un bondar, care au venit la noi verbal si
în grupă să ne spună povestea lor. nonverbal al
copiilor
Stimularea
interesului pentru
activitate
Reactualizarea Înainte să auzim povestea lor, mai întâi Conversaţia Imagini cu Verificarea şi
cunoştinţelor să vedem ce ne amintim noi despre insecte consolidarea
insecte? Li se prezintă copiilor un set de cunoştinţelor,
cartonaşe reprezentând insecte. Se priceperilor şi
solicită câte un copil să aleagă un deprinderilor
cartonaş, să denumească imaginea şi să copiilor
spună ce își amintește despre insecta
reprezentată în imagine.
Anunţarea temei Deoarece am dovedit că ştim multe Expunerea
şi a obiectivelor lucruri despre insecte, astăzi vom asista
la o discuție interesantă dintre furnică –
o insectă harnică, si bondar - o insectă
foarte difertită de ea, prin intermediul
poeziei „Bondarul leneș”. După ce vom
învăța poezia aceasta, vom păși în lumea
insectelor, arătându-ne istețimea și
îndemânarea, apoi vom picta unul dintre
personajele din poezia noastră. Fiind
alături de noi în cadrul activităților,
bondarul va învăța cât de importantă
este hărnicia și faptul de ai ajuta pe cei
din jurul lui.. Pentru a lucra mai cu spor,
trebuie să ne înviorăm puţin. Astfel, pe
versurile: „Dacă vreau să cresc voinic”,
se vor executa câteva exerciţii de
înviorare.
Dirijarea învăţării În continuare, copiii sunt rugaţi să se
aşeze pe scăunele pentru a afla ce au de
făcut. Astfel se trece la prima activitate
pe domenii experienţiale care aparţine
domeniului Om și societate (DOS). Le Expunerea
voi spune o scurtă povestire, care de fapt Observația
va ilustra conținutul poeziei,
concomitent voi arăta și imaginile: Observarea
”Primăvara, când se încălzește vremea comportamentului
furnicile ies din căsuțele lor pentru a-și verbal si
procura hrana cea de toate zilele. Într-o Planșe nonverbal al
zi o furnică mitică cât un “grăuncior de reprezentând copiilor
mei”, își ducea în spate o greutate de conținutul
trei ori cât “boiul” ei, iar pe o cărare în poeziei
jale mare plângea un bondar
“ceapcân”, deoarece nu avea “poame”.
Atunci furnica îi ceru să o ajute, să îi Explicația
care din “povară”, și ea ar fi gata să îi
plătească pentru acest lucru, dar
bondarul jura ca nu poate să Conversația
muncească. Atunci furnica i-a spus
bondarului că este un leneș cerșetor, și
nici de milă, nici de “silă” nu i-ar da un
ajutor. Prin această povestire le voi Exercițiul
introduce cuvintele noi, precum „boiul”,
„ceapcân”, „poame”, „povară”, „silă”,
pe care le voi explica. Voi cere copiilor Observarea
să-și reamintească și alte poezii în care comportamentului
întâlnim insecte. Apoi voi trece la copiilor şi a
învățarea poeziei pe fragmente (strofe) - expresivităţii în
anexa 1. Voi recita poezia în întregime recitarea poeziei
folosind mimica și gestica
corespunzătoare. Învăţarea poeziei se va Conversația
face pe unităţi logice. Fiecare unitate
logica (fragment) se reproduce dupa ce
au fost recitate fragmentele anterioare.
Se va recita primul fragment din poezie,
după care le voi cere copiilor să recite și l
ei acest fragment (1,2 copii). La fel voi
proceda și cu celelalte trei fragmente ale
poeziei. Voi cere copiilor să recite
poezia integral și apoi pe baza
tablourilor prezentate. Pentru a sublinia
aspectele morale, transmise prin
intermediul poeziei, voi iniţia o
conversaţie cu copiii: “- Cum este
furnica?; - Cum este bondarul?; - De ce
plânge bondarul?; - De ce nu muncește
bondarul?; - Ce i-a cerut furnica
bondarului?; - Ce s-ar fi întâmplat dacă
bondarul o ajuta pe furnică? ; - Cum ar
fi trebuit să se comporte bondarul cu
furnica ca să-i fie şi lui bine?; - Ce
mesaj ne transmite furnica prin
intermediul acestei poezii?” (Acela de a
fi harnic, cinstit și bun). Voi cere
copiilor să exemplifice situațiile
concrete în care ei ar putea da dovadă de
hărnicie, cinste, prietenie, bunătate.
Asigurarea Pentru asigurarea retenției și a
retenției și a transferului voi folosi metoda interactivă Conversaţia
transferului „Călătoria misterioasă”. Se pornește
de la poezia „Bondarul leneș” de Elena Explicaţia Plastilină
Farago, din care derivă 4 teme Planșete
secundare concretizate în 4 idei ce devin Munca pe
teme de abordat în cadrul celor 4 echipe Jetoane cu
grupuri. Grupurile sunt formate de insecte Evaluare orală
bondar și de furnică astfel: Povestitorii Flipchart
– vor povesti conținutul poeziei și-l vor Metoda Planșă cu
prezenta în fața colegilor; Actorii – vor interactivă proverbe
reproduce dialogul dintre personajele „Călătoria
din poezie arătând cum erau fiecare misterioasă”
dintre ele; Artiștii – vor modela din
plastilină unul din cele două personaje Problematizarea
din poezie scotând în evidență ceea ce
are mai important fiecare personaj;
Obtinerea Moraliștii – vor asocia proverbul audiat
performanței cu personajul potrivit din poezie,
explicând proverbul şi trasând săgeți de
la acesta la insecta potrivită – anexa 2.
După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea
rezultatului copiii vor ieşi la baie cu
tranziţia ,, Bondarul leneș” . Acuarele,
Copiii vor reveni în sala de grupă, prin Pensule, Pahare
simularea unor pași de furnică. Copiii se plastic, Apă,
împart în trei grupe după imaginea Conversația Șervețele umede, Observarea
insectei pe care o au pe ecuson și se Planşete, Planșe comportamentului
îndreaptă spre măsuța cu aceeași Explicația de desenat (cu copiilor
imagine. De exemplu, copilul care are în jumătate de
piept ecusonul cu insecta ’’fluturaș’’ se contur pliate,
va îndrepta spre grupul de măsuţe pe tratate cu griș și
care este aşezată imaginea unui fluturaș. simple), Bucăți
Fiecare copil va picta la alegere una din de plastic
insectele întâlnite în poezie, fiind decupate sub
diferită doar tehnica de lucru și anume: forma celor două
o grupă va picta după contur cu pesula insecte, Planșe
un bondar sau o furnică - ce este model
interesant este că ei pun culoare doar pe
jumătatea de foaie pliată pe care este
trasată jumătatea unui bondar sau a unei
furnici, după care o suprapun peste Expunerea
cealaltă jumătate rezultând un bondar Demonstrația
sau o furnică – tehnica suprapunerii; a
doua grupă va picta pe o suprafață Exerciţiul
tratată cu griș, forma un bondar sau o
furnică - pictură pe o suprafaţă tratată
anterior; iar ultima grupă fuzionează
culorile - se aplică cu pensula pete de
culoare pe foaie, apoi așezăm și presăm
deasupra foița de plastic, având forma
unui bondar sau a unei furnici și astfel Respectarea
culorile fuzionează (se înfrățesc, se tehnicii de lucru
amestecă) și vor lua forma insectei pe
care doresc să o picteze. (DEC). Observarea
Se intuiesc materialele, se prezintă Munca pe modului de
modelul realizat, se explică şi grupuri realizare și
demonstrează modul de lucru pentru îndeplinire a
fiecare grup, apoi se trece la efectuarea sarcinilor
exerciţiilor de încălzire a muşchilor mici
ai mâinii: Analiza lucrărilor
„La pian noi cântăm, Aprecieri verbale
Apoi ploaia imităm. Turul galeriei
Spargem tare nucile
Aruncăm și cojile.
Pe mâini apoi ne spălăm,
Și apoi le scuturăm
Și de lucru ne-apucăm.”
După efectuarea acestor exerciţii
se trece la executarea sarcinii de către
copii. Copiii vor fi atenţionaţi asupra
modului îngrijit de lucru, a poziţiei
corecte a corpului, după care încep
lucrul. Se va acorda sprijin individual
sau colectiv, după caz.
Vom organiza o expoziție în sala de
grupă cu lucrarile realizate, le solicit să
analizeze lucrarile prin metoda „Turul
galeriei”, și să-și exprime părerea
despre modul de realizare, în funcție de
criteriile date la începutul activității, Jocul
după care copiii vor ieşi la baie pentru a
se spăla pe mâini cu tranziţia: „Hai, cu
toţii împreună!”
La întoarcerea de la baie se vor
prezenta copiilor centrele de interes
(ALA1) unde vor desfăşura activităţile
liber alese. Prin procedeul „Mâna
oarbă”- copiii își aleg sectoarele de
activitate și li se explică ce au de făcut.
Se îndreptă spre centrele de interes unul
după altul:
„Unu, doi, unu, doi, Șase, șapte, opt,
Să nu facem tărăboi.
Trei, patru, cinci, Explicaţia Fișă individuală
O să mă așez aici. interdisciplinară,
Șase, șapte, opt, Demonstraţia creioane,creioane
Am să vă arăt ce pot. colorate Observarea
Nouă, zece, Exerciţiul Cuburi de lemn, comportamentului
Nimeni nu mă-ntrece.” truse Lego copiilor
Măsuţele aranjate corespunzător a trei Munca pe
centre vor avea pe ele câte un jeton grupuri mici Foarfece, lipici,
reprezentând o insectă. Copiii stau în cub de hârtie,
semicerc, fiecare dintre ei va fi chemat jetoane cu
să extragă din coșuleț un jeton pe care insecte
este reprezentat o insectă identică cu cea
de pe măsuță. Copiii care au medalioane
cu insecta respectivă pornesc după
educatoare, care îşi continuă mersul
până la centrul cu jetonul pe care este Analiza lucrărilor
reprezentată o mămăruță, fluturaș, Turul galeriei
respectiv albină. Jocul continuă până Aprecieri verbale
când toţi copiii se aşează la centre și Consersaţia
recită versurile:
„Dar să-ncepem lucrul
Încheierea Și s-avem mult spor
activității Azi lucrează fiecare,
Cu ce are la sector.
Se analizează materialele puse la
dispoziţie, se vor explica sarcinile şi se Conversația
va demonstra modul de lucru pentru
fiecare centru:
Stiință: ,,La lucru cu Observarea
insectele”- fisă individuală comportamentului
interdisciplinară- la acest sector copiii Săculeț cu copiilor în timpul
vor rezolva cerințele fișei individuale de Explicaţia greutăți jocurilor
lucru puse la dispoziție.
Construcţii: ,,Trasee pentru Jocul
furnici”- la acest sector copiii vor
construi utilizând piese lego și cuburi de
lemn, trasee de furnici.
Artă: „ Cubul insectelor” –
decupare + lipire - la acest sector copiii
vor realiza “Cubul insectelor”, decupând
și lipind insecte pe fiecare față a acestuia.
În timp ce copiii lucrează, îi voi Recompense
îndruma și urmări îndeaproape. Voi da Aprecieri finale,
explicațiile necesare acolo unde intervin individuale și
dificultăți, voi monitoriza activitatea la colective
fiecare sector și voi interveni daca este
cazul.
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor
date, materialele realizate la fiecare
centru de interes se vor aşeza pe o
măsuţă urmând a fi analizate şi
discutate.
Se vor face aprecieri verbale asupra
modului de participare a copiilor la
activitate.
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor
ieşi la baie.
ALA2
La revenirea în sala de grupă furnica le
spune copiilor că îi admiră foarte mult
pentru munca depusă astăzi și hărnicia
de care au dat dovadă, iar bondarul a
învățat cât de importantă este hărnicia și
faptul de ai ajuta pe cei din jurul lui.
Copiii vor fi invitați de către furnică si
bondar să se joace un joc distractiv care
se numește „Cursa furnicilor şi a
bondarilor”. Copiii sunt împărţiţi în
două grupe: grupa Furnicilor şi grupa
Bondarilor, așezați în rând unul după
celălalt, iar în fața lor este amenajat un
traseu îngust de alergare (un labirint);
câte un copil din fiecare grupă va fi, pe
rând furnică şi bondar și vor alerga
împreună pe acest traseu, având o
greutate de cărat până la finalul acestuia;
copiii care se vor dezechilibra în timpul
alergării vor fi eliminați din joc; acesta
se va repeta pentru fiecare copil în parte
din fiecare grupă; echipa care câștigă
cursa va fi recompensată cu aplauze din
partea colegilor.
La finalul activităţii toţi copiii vor fi
recompensaţi de către furnică și bondar,
cu dulciuri sub formă de mămăruţe,
pentru faptele lor bune și frumoase.
Voi face aprecieri asupra modului de
lucru și a comportamentului copiilor.
Anexa 2
Harnicul găsește întotdeauna de lucru.
Leneșul fuge când e vorba de

muncă, dar vine cel dintâi când
e vorba de mâncare.
1
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATǍ

Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: „ Cine și cum planifică organizează o activitate?”
Tema proiectului tematic: „Primăvară bine ai venit!”
Tema săptămânii: „Păsări călătoare se întorc la cuiburi! ”
Tema activității: „Scrisoare de la rândunele”
Tipul activităţii: Activitate integrată ADP+ ALA1+(DLC+DS1+DS2+DEC1)+ALA2
Durata: o zi
Tura: I
Categorii de activități de învățare:

•Activități de dezvoltare personală
Rutine:Primirea copiilor, micul dejun, gustarea (deprinderi specifice)
Întâlnirea de dimineață:“Ce pasăre ai vrea să fii?”
Tranziții: ”Dimineața a sosit”,”1,2 să nu facem tărăboi”,” Calendaru-i încântat”,
Înspre baie ne-ndreptăm”, „Zboară , zboară”,
Moment de mișcare: „Gimnastica de înviorare” „Vine, vine primăvara”
•Jocuri și activități liber alese (ALA): ALA I:
•Artă: „Confecționare machetă de primăvară”
•Joc de masă: „Puzzle cu păsări călătoare”
•Construcții: „Cuiburi pentru păsărele” - rotodiscuri
Activități pe domenii experiențiale:
Joc didactic interdisciplinar: ”Dragele mele păsărele”(DLC, DȘ2, DȘ1)
Sosirea rândunicii – predare cântec.
În pădure – repetare joc cu text și cânt (DEC1)
ALA II:
•„Rândunică mută-ți cuibul”
•”Barza și broaștele”
COMPORTAMENTE URMĂRITE PE PARCURSUL DERULĂRII

ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
A.1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice
vârstei
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii.
B. 1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii
problematice specifice
1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată
2
C. 1.2. Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul
apropiat
2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvenţă;
3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
3.2. Demonstrează creativitate prin activități, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative
3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans
etc.
D. 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
receptării lui (comunicare receptivă);
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu
litere
E. 1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind
instrumente şi metode specifice
2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
Obiective operaționale:
Comportamente vizate: Obiective operaționale:
A.1.1. Își coordonează mușchii în O1: Preşcolarul va fi capabil să soluționeze
desfășurarea unor activități diversificate, sarcinile cerute, în situaţii variate prezente în
specifice vârstei; activitate, cu sau fără ajutorul educatoarei (să
2.3. Își coordonează mișcările în funcție confecționeze o machetă de primăvară, să
de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, realizeze puzzle-urile, să construiască prin
melodii. îmbinare cuiburi pentru păsărele;
B. 1.2. Demonstrează abilități de
solicitare și de primire a ajutorului în O2: Preşcolarul va fi capabil să desfășoare
situaţii problematice specifice diverse activități de cooperare cu echipa din
C. 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu care face parte;
consecvenţă;
3.1. Manifestă creativitate în activități
diverse
D. 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea
activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii O3:Preşcolarul va fi capabil să precizeze
și receptării lui (comunicare receptivă); sunetul cu care începe cuvântul și să dea
3.2. Discriminează/diferențiează exemple de cuvinte care încep cu sunetul
fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază respectiv;
sunete cu litere O4:Preşcolarul va fi capabil să despartă în
silabe și să precizeze numărul acestora
conform imagini de pe jeton;
3
E. 2.1 Demonstrează familiarizarea cu O5: Preṣcolarul va fi capabil să numere

conceptul de număr şi cu numeraţia crescător și descrescător în limitele 1-10 și să
identifice vecinii unor numere;
D. 1.2. Demonstrează înțelegerea unui O6: Preṣcolarul va fi capabil să creeze scurte
mesaj oral, ca urmare a valorificării povestiri, pe baza imaginilor prezentate de
ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. educatoare.
(comunicare expresivă);
2.2. Respectă regulile de exprimare
corectă, în diferite contexte de
comunicare
E. 1.1. Identifică elementele caracterisice O7: Preṣcolarul va fi capabil să completeze
ale unor fenomene/relaţii din mediul ciorchinele conform cerinței pe baza
apropiat materialelor puse la dispoziție
1.5. Realizează, în mod dirijat,
activități simple de investigare a
mediului, folosind instrumente şi metode
specifice
C.3.2. Demonstrează creativitate prin O8: Preṣcolarul va fi capabil să respecte
activități , muzicale și practice, în poziţia corectă în timpul interpretării, în
conversații și povestiri creative vederea unei respiraţiii corecte şi a emiterii
3.3. Demonstrează simț muzical corespunzătoare a sunetelor;
ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și O9: Preṣcolarul va fi capabil să interpreteze
cânt, dans etc. cântecul în mai multe variante: cu întreaga
grupă şi pe grupuri mici de copii;
C.1.2. Inițiază activități de învățare și O10: Preșcolarul va fi capabil să participe la
interacțiuni cu copiii sau cu adulții din jocurile distractive/de mișcare desfășurate,
mediul apropiat. manifestând entuziasm în interacțiunea cu
ceilalţi copii și cu educatoarea.
FORME DE REALIZARE: activitate integrată care înglobeazã toate activitãţile din

programul unei zile;
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:conversaţia, explicaţia, demonstrația,
brainstorming-ul, exercițiul, munca în echipă, jocul, aprecierea verbalã, metoda-
Corchinele, metoda Turul Galeriei, Metoda Amestecă, Îngheață, Formează perechi.
4
MIJLOACE DIDACTICE: calendarul naturii, barză, rotodiscuri, foarfecă, hârtie
colorată, lipici, scobitori, puzzle-urile, scrisoare de la rândunele, medalione, jetoane cu
păsări călătoare, jetoane cu cifre, imagini cu păsări călătoare, machetă.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual.
DURATA: o zi.
EVALUARE: Ținȃnd cont de faptul că, proiectarea activităţii s-a axat pe
comportamente, pe parcursul activităţii integrate, vor fi evaluate următoarele aspecte:
- corectitudinea răspunsurilor verbale oferite de copii la întrebările adresate de către
educatoare;
- calitatea și acuratețea produselor activității de la centrele de interes: (Joc de masă,
Artă, Construcţii);
- calitatea ṣi acurateţea produselor activităţii:
- corectitudinea executării miṣcărilor ȋn timpul jocurilor de miṣcare, a rutinelor,
tranziţiilor;
- gradul de implicare ȋn activitate și comportamentul copiilor pe toată durata
activităţii.
BIBLIOGRAFIE:
▪ Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., Ciocoiu C.M., Ȋnvăţămȃntul preṣcolar ȋn
mileniul III – 2019.
▪ Curriculum pentru educaţie timpurie , M.E.N.,Bucureşti, 2019.
▪ Glava A., Pascal M., Tătaru L. L., ,,Educație timpurie – ,,Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preșcolar”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2009.
▪ Tătaru L., L., Glava A., Chiș O., ,,Piramida cunoașterii- repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar”, Ed. Diamant, Piteşti, 2014.
5
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
Domeniul Limbă ṣi Comunicare (DLC)

Domeniul Științe- cunoașterea mediului Joc
didactic
Domeniul Științe- matematică
interdisciplinar
Dragele mele păsărele
Domeniul Estetic și creativ (DEC): eduacație

muzicală
Sosirea rândunicii –predare cântec.
În pădure –repetare joc cu text și cânt
Jocuri ṣi activităţi liber alese (ALA1 + ALA2)
Joc de masă:”Puzzle cu păsări călătoare”

Activitate Artă: ”Confecționare machetă de primăvară”
integrată:
„Scrisoare de la Construcții:, „Cuiburi pentru păsărele” - rotodiscuri
rândunele”
Joc distractiv - „Rândunică mută-ți cuibul”
Joc de mișcare - ”Barza și broaștele”
Rutine: Primirea copiilor, servirea mesei (deprinderi

specifice).
Ȋntȃlnirea de dimineaţă: “Ce pasăre ai vrea să fii?”
Tranziții: ”Dimineața a sosit”, ”1,2 să nu facem

tărăboi”, ”Calendaru-i încântat”, ”Înspre baie ne-
ndreptăm”, „Zboară, zboară”,
Moment de mișcare: „Gimnastica de înviorare” „Vine,

vine primăvara”
6
ȘCENARIUL ZILEI
I. MOMENT ORGANIZATORIC
În vederea bunei desfăşurări a activităţii au loc: aerisirea sălii de grupă, aranjarea
mobilierului, pregătirea materialelor necesare activității, stabilirea liniştii şi asigurarea
unei atmosfere plăcute.
II. ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
Copiii sunt așezați în semicerc pentru a putea stabili un contact vizual cu toți
membrii grupei. Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul introdus de educatoare
prin tranziția: Dimineața a sosit,/ La grădiniță am venit,/ Pe scăunele ne așezăm,/ Și
frumos ne salutăm, / A-nceput o nouă zi, / Bună dimineața copii.
1.Salutul:
Pentru salut, se folosește tehnica comunicării rotative: pornind de la educatoare
către copilul din stânga, folosindu-se numele copilului ( și se temină tot la educatoare).
Copiii vor fi salutați de către educatoare cu formula :” Bună dimineața: Grupa mare
Piticii veseli. Iar copiii se vor saluta cu formula de salut ”Bună dimineața pitic vesel
.....Pe tranziția: Calendaru-i încântat,/ Că va fi iar încărcat,/ Cu nori ploaie sau
furtună, / Dar eu zic că-i vreme bună, vom realiza prezența.
b) Prezența:
Prezența se va face la panoul de prezență. Se vor nominaliza absenții, numărând
absenții. Se va stabili împreună câți copii au venit la grădiniță, câte fete și câți băieți
sunt, specificând care sunt mai mulți, fetițele sau băieții.
3.Calendarul naturii:
Se precizează anotimpul, luna, anul, ziua săptămânii și copiii stabilesc cum este
vremea afară. Copiii vor observa aspectele naturii: afară este cald, copiii se îmbracă cu
haine mai subțiri, înfloresc florile, înmuguresc copacii, crește iarba. Tot aici, copiii își
vor reaminti regulile grupei.
Momentul de mişcare: este realizat prin poezia
”Hai un pas în față, /
Sari ca mingea- n sus,
Învârte- te o dată,
Sari ca o broscuță,
Mergi ca pinguinul,
Ține- te de nas,
7
Scoate limba afară,
Și mai fă un pas.”
4.Împărtăşirea cu ceilalţi:
Se va realiza prin precizarea și argumentarea opiniei ”Ce pasăre aș vrea să fiu?”
5. Activitatea de grup:
Se va realiza prin cântecelul ,,Vine, vine primăvara”
6.Noutăţile zilei: constă în descoperirea berzei. Aceasta este introdusă de educatoare în
sala de grupă sub pretextul că atunci când a venit la grădiniţă s-a întalnit pe stradă cu
barza care era puțin speriată că s-a ratăcit.
III. CAPTAREA ATENȚIEI
Educatoarea le spune copiilor că barza era speriată deoarece îi căuta pe ei și nu
știa dacă a ajuns la grădinița care trebuie. Barza le spune că are o scrisoare de la
rândunică prin care le transmite un mesaj:
Dragi copii mi-e dor de voi
În curând voi fi- napoi
Eu vă spun de pe acum
Că mă pregătesc de drum,
În curând sosesc în zbor...
Duceţi vestea tuturor!
Dar să nu afle pisica!
Vă salută, rândunica
Barza le aratã surprizele pe care le-a adus: medalione cu pasări călătoare,
materiale cu păsări călătoare, jetoane cu cifre și cu păsări călătoare şi îi roagă pe copii s-
o ajute să primească păsările călătoare care vin din ţările calde.
IV. ANUNŢAREA TEMELOR ŞI A OBIECTIVELOR ACTIVITǍŢII
Educatoarea le spune copiilor că pentru a putea rezolva sarcinile lăsate de barză,
aceştia trebuie să fie foarte atenţi.
Ei vor confecționa o machetă de primăvară, vor construi cuiburi pentru păsărele,
vor realiza puzzle-uri, vor participa la jocul didactic interdisciplinar ”Dragele mele
păsărele”, vor intona cântecul “Sosire rândunicii”, iar ziua se va încheia cu jocul
distractiv ” Rândunică mută-ți cuibul”. Dacã vor face toate acestea cu siguranţã vor
primi surprize din partea berzei.
Trecerea de la întâlnirea de dimineaţă la activităţile liber alese se face prin
tranziţia: ,, 1,2 să nu facem tărăboi!”
V. DIRIJAREA ÎNVǍŢǍRII ŞI OBŢINEREA PERFORMANŢEI

ALA1
Educatoarea le prezintă copiilor centrele de interes deschise şi sarcinile de lucru.
Vor fi deschise trei centre:
JOC DE MASĂ : „Puzzle cu păsări călătoare”
Cu materialele puse la dispoziție copiii vor avea sarcina să realizeze puzzle-urile
după modelul din imagine.
ARTĂ: ”Machetă de primăvară” –confecționare
8
Cu materialele puse la dispoziție copiii vor avea sarcina să confecționeze o
machetă de primăvară și le vor transmite rândunelelor că le așteaptă să se întoarcă la noi
în țară.
CONSTRUCȚII: “Cuiburi pentru păsările călătoare” - rotodiscuri
Cu jucăriile puse la dispoziție copiii vor realiza Cuiburi pentru păsările călătoare.
După ce li se vor prezenta centrele și copiii vor fi așezați la măsuțe vor face un
exercițiu de încălzire a mușchilor mici ai mâinii pe tranziția : Mișcăm degețelele/ Ne
lipim pălmuțele, /Pumnișorii răsucim/ Și apoi să-i invârtim. / Plouă încet să auzim, / Cu
vârf de degete masa lovim/ Plouă mai tare, ploaia tot vine. / Lovim cu degetele acum
mai bine / Tună departe, tună acum / Batem cu pumnii bum, bum, bum/ Vreme
frumoasă s-a facut.
Evaluarea activității de la centre se face prin metoda ”Turul Galeriei”, iar
materialele confecționate la centre se vor flolosi la activitățile pe domenii experiențiale.
Pe tranziția ”Rândul iute să-l formăm” copiii vor ieși la baie.
La revenirea în grupă, copiii se vor aşeza pe scaune, în formă de careu deschis.
În faţa lor, pe o măsuță sunt expuse cuiburile de pasărele realizate la centrul construcții,
iar în interiorul cuiburilor se află plicurile cu sarcinile de lucru pe care ei trebuie să le
realizeze la jocul didactic.
Educatoarea va spune copiilor că, pentru a putea rezolva sarcinile lăsate de barza,
se vor juca jocul ,,Dragele mele păsărele!”. În cadrul acestui joc copiii vor recunoaște
sunetul cu care încep cuvintele și vor găsi alte cuvinte cu acel sunet, vor despărți în
silabe și vor preciza numărul acestora, vor număra crescător şi descrescător în limitele
1-10 și vor găsi vecinii unor numere, vor creea scurte povești după imagini şi vor
realiza ciorchinele.
SARCINA DIDACTICĂ:
Consolidarea capacități de a pronunța clar și corect sunetele, găsirea unor cuvinte
care încep cu sunetele precizate, despărțirea în silabe și precizarea numărului,
număratul corect crescător şi descrescător în limitele 1-10 și identificarea vecinilor
unor numere, crearea unor povești pornind de la o imagine concretă și rezolvarea
ciorchinelui.
REGULI DE JOC:
Grupa se împarte în două echipe: echipa berzelor și echipa rândunelelor. Va
răspunde copilul solicitat de educatoare, după care acel copil va solicita alt coleg din
echipa lui pentru a rezolva următoarea sarcină și tot așa copiii se vor solicita între ei să
resolve sarcinile pentru fiecare echipă. Răspunsurile se vor da după consultarea cu
întreaga echipă. Pentru fiecare sarcină va fi numit alt copil care poate fi ajutat de colegi,
dacă întâmpină dificultăți. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu buline
zâmbitoare la tabela de marcaj a celor două echipe și cu aplauze. Câștigă echipa care
adună cele mai multa buline.
ELEMENTE DE JOC:
Surpriza, barza, mânuirea materialelor, aplauze, buline zâmbitoare, recompense.
9
Introducerea în joc şi prezentarea materialului: Educatoarea prezintă un panou pe
care este aşezată tabla de marcaj a celor două echipe şi măsuța pe care sunt așezate
cuiburile de păsărele cu plicurile care conțin sarcinile jocului.
Reactualizarea cunoştinţelor:
Se realizează o scurtă conversație între educatoare și copii despre păsările călătoare.
De unde vin acestea, în ce lună se intorc la noi în țară, ce știm despre ele, cu ce este
acoperit corpul păsărilor călătoare, cum este ciocul păsărilor călătoare și picioarele
acestora.
Explicarea şi demonstrarea jocului:
Pentru a juca jocul ,,Dragele mele păsărele!” grupa este împărţită în două echipe:
echipa berzelor şi echipa rândunelelor. Câte un copil din fiecare echipă vine la masa
educatoarei şi extrage din cuib câte o sarcină din plicurile numerotate de la 1 la 5.
(fiecare plic reprezintă o sarcină a jocului). După ce copilul extrage sarcina din plicul
numărul 1, acesta îi înmânează educatoarei sarcina pentru a o citi. După citirea sarcinii
de către educatoare, copilul trebuie să o rezolve corect. Acesta poate fi ajutat de
coechipieri în cazul în care nu ştie să rezolve sarcina din plic. Dacă sarcina este
rezolvată, copilul este aplaudat, iar echipa va primi o faţă zâmbitoare pe tabla de
marcaj. Dacă nu rezolvă sarcina atunci echipa nu va primi faţa zâmbitoare.
Executarea jocului de probă:
Jocul de probă se face sub directa îndrumare a educatoarei care intervine
reamintind regulile jocului. După desfăşurarea jocului de probă, se revine cu explicaţii
suplimentare pentru corectarea greşelilor (dacă e nevoie). Educatoare le spune copiilor
că și pentru ea a adus barza un plic cu o sarcină pe care trebuie să o rezolve.
Educatoarea rezolvă sarcina drept model pentru copii.
Executarea jocului de către copii:
Sarcina I
Grupa berzelor
Este chemat un copil din grupa berzelor să denumească imaginea găsită pe jeton,
să precizeze sunetul cu care începe cuvântul și să găsească și alte cuvinte cu sunetul
respectiv. După realizarea sarcinii copiii vor constata dacă sarcina s-a realizat corect,
copilul va primi aplauze și bulina zâmbitoarea la panoul aferent grupei din care face
parte.
Grupa randuneleleor
Este chemat un copil din grupa rândunelelor să denumească imaginea găsită pe
jeton, să precizeze sunetul cu care începe cuvântul și să găsească și alte cuvinte cu
sunetul respectiv. După realizarea sarcinii copiii vor constata dacă sarcina s-a realizat
corect, copilul va primi aplauze și bulina zâmbitoarea la panoul aferent grupei din care
face parte.
Sarcina II
Grupa berzelor
Este chemat alt copil din grupa berzelor să despartă în silabe cuvântul de pe jeton
și să specifice numărul de silabe. Colegii din grupa berzelor vor urmări efectuarea
10
sarcinii, iar dacă sarcina s-a realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina zâmbitoare
la panoul aferent grupei din care face parte.
Grupa răndunelelor
Este chemat alt copil din grupa rândunelelor să despartă în silabe cuvântul de pe
jeton și să specific numărul de silabe. Colegii din grupa rândunelelor vor urmări
efectuarea sarcinii, iar dacă sarcina s-a realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina
zâmbitoare la panoul aferent grupei din care face parte
Sarcina III
Grupa berzelor
Sunt chemați pe rând alți copii din grupa berzelor și sunt rugați să numere
crescător în limitele 1-10, să așeze cifrele la flanelograf și să identifice vecinii unor
numere. Colegii din grupa berzelor vor urmări efectuarea sarcinii, iar dacă sarcina s-a
realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina roșie la panoul aferent grupei din care
face parte.
Grupa răndunelelor
Sunt chemați pe rând alti copii din grupa rânduneleleor și sunt rugați și sunt
rugați să numere descrescător în limitele 1-10, să așeze cifrele la flanelograf și să
identifice vecinii unor numere. Colegii din grupa rândunelelor vor urmări efectuarea
sarcinii, iar dacă sarcina s-a realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina zâmbitoare
la panoul aferent grupei din care face parte.
Sarcina IV
Grupa berzelor
La panou vine un copil care este rugat să creeze o poveste pe baza imagini aduse
de barză. Colegii din grupa berzelor vor urmări efectuarea sarcinii, iar daca sarcina s-a
realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina zâmbitoare la panoul aferent grupei din
care face parte.
Grupa răndunelelor
La panou vine un copil care este rugat să creeze o poveste pe baza imagini aduse
de barză. Colegii din grupa rândunelelor vor urmării efectuarea sarcinii, iar dacă sarcina
s-a realizat corect copiii vor primi aplauze și bulina zânbitoare la panoul aferent grupei
din care face parte
Sarcina V
Grupa berzelor
Copiii sunt rugați să rezolve chiorchina pe baza imaginii prezentate. Colegii din
grupa berzelor vor urmări efectuarea sarcinii, iar dacă sarcina s-a realizat corect copiii
vor primi aplauze si bulina zâmbitoare la panoul aferent grupei din care face parte.
Grupa răndunelelor
Copiii sunt rugați să rezolve chiorchina pe baza imaginii prezentate. Colegii din
grupa rândunelelor vor urmări efectuarea sarcinii, iar daca sarcina s-a realizat corect
copiii vor primi aplauze și bulina zâmbitoare la panoul aferent grupei din care face parte
La finalul jocului didactic se va desemna echipa câștigâtoare.
11
VI. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI
Pe tranziția ”Zboară, zboară!” se va trece la învățarea cântecului ” Sosirea
rândunicii” versuri de G. Coșbuc, melodie germană.
Anunţarea titlului cântecului.
Voi anunţa titlul cântecului pe care urmează să-l înveţe: ” Sosirea rândunicii”
versuri de G. Coșbuc, melodie germană.
Familiarizarea cu conţinutul cântecului se va face cu ajutorul unei machete de
primăvară pe care copii au realizat-o la central Artă.
Pentru a-l putea cânta cât mai bine va trebui să facem câteva exerciţii de încălzire
a voci.
Exerciţii muzicale pregătitoare.
a) Exerciţii de respiraţie: mirosim o floare, suflăm puful păpădiei, să facem linişte.
b) Exerciţii melodice:
– de încălzire a vocilor – sunete joase ,,Bat ciocanele’’
Cio-ca, bo-ca, poc, poc!

Cio-ca, bo-ca, poc, poc
-sunete înalte ,,Clopoțel’’
Cling, cling, cling, ciing,

cling,cling.
c) exerciţii melodice şi de dicţie pe fragmente scurte din linia melodică a

cântecului ce urmează
a fi învăţat cu pronunţarea unor silabe:la, la, la, la, la,; ta, ta, ta, ta, ta,
Voi interpreta cântecul de două, trei ori în întregime. Se trece apoi la etapa de
învăţare a cântecului cu întreaga grupă. Învăţarea se va realiza pe fragmente muzicale.
Fragmentele se reunesc, apoi cântecul va fi cântat în întegime cu întreaga grupă, pe
echipe, grupuri mici sau individual.
Se reaminteşte titlul jocului cu text și cant ”În pădure”. Se repetă jocul de către
copii, de două-trei ori, urmărindu-se executarea cât mai corectă a mişcărilor şi
coordonarea cât mai bună a acestora cu ritmul melodiei.
Sosirea rândunicii
Rândunica ne-a sosit,

Primăvara vine.
12
Iată mugurii-nverzesc,
Grădinițtele-n floresc,
Tot e viu și-ntinerit,
Căci e cald și bine.
Ger, zăpadă tot s-a dus,

Primăvara vine.
Răsărit-au mândre flori,
Și prin zări se văd cocori,
Verde-i jos, senin e sus,
Căci e cald și bine.
Sosirea rândunicii
Melodie germană
Versuri: G. Coşbuc
Prin metoda Amestecă Îngheață Formează Perechi (adaptată), le voi adresa

copiilor întrebări referitoare la activitatea din întrega zi. Pe melodia ”Barza”, copiii vor
dansa, iar în momentul în care voi opri muzica ei vor trebui să stea nemișcați, iar la
bătaia din palme executată de educatoare vor forma perechi. Le voi pune întrebări
referitoare la activitatea din întreaga zi, iar dacă copilul solicitat nu va ști răspunsul îl va
ajuta colegul cu care face pereche.
Pe tranziția ”Rândul iute să-l fomăm”, copiii părăsesc sala de grupă, iar la întoarcere se
vor juaca jocul distractiv ”Rândunică mută-ți cibul” și jocul de mișcare” Barza și
broaștele”
13
Explicarea jocului: ”Rândunică mută-ți cibul”
Copiii se grupează câte doi, faţă în faţă, ţinându-se de mâini. Se formează mai
multe perechi de acest fel reprezentând cuibul. În mijloc va intra un al-3-lea copil cu
rolul de “rândunică” (cei 3 formează cuibul cu rândunica în el). Un jucător rămâne fără
cuib. Când animatorul (educatoarea) strigă: “rândunică, mută-ţi cuibul!” toate
rândunelele îşi schimbă cuibul, astfel copilul rămas afară îşi va găsi un cuib şi un altul
va rămâne fără, acesta va trebui să-şi găsească un alt cuib la următoarea strigare..
Explicarea jocului: ”Barza și broaștele”
Un jucător este pe post de ”barză” și scopul ei e să prindă o broască care sare
pe marginea lacului. Barza poate merge, dar numai într-un picior, iar broaștele încearcă
să scape, dar numai prin sărituri. Când trei broaște se întâlnesc și se țin de mână barza le
ocolește, fiincă îi este frică să se apropie de ele. Când barza va prinde o broască atunci
cei doi vor schimba rolurile între ei. În timp ce broaștele sunt pe mal recită următoarele
versuri:
”Barza-i la plimbare,
Hai pe mal, la soare,
Barza-i sub copac,
Bâldâbâc în lac.”
Momentul de lectură.
Pe tranziția ”1,2 să nu facem tărăboi”, copiii se vor așeza pe scăunele unde vor
asculta o poveste.
VII. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII.APRECIERI FINALE
Voi face aprecieri finale privind răspunsurile şi modul în care s-au comportat
copiii pe parcursul întregii zile. Copiii vor fi recompensaţi de către barza, care apoi îşi
va lua rămas bun de la ei și le va mulțumi și le va spune că o să îi transmită rândunicii
mesajul lor.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

GRUPA: MARE
TEMA ANUALĂ: „Cum este, a fost şi va fi pe acest pământ?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Jurnal de călătorie”
SUBTEMA: ,,La plimbare prin ogradă’’
TEMA ZILEI: ,,Carnavalul de la fermă”
FORMA DE REALIZARE: frontal, pe grupuri, individual
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate cu conţinuturi integrate
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Dezvoltarea capacităţii de comunicare verbală, de înţelegere şi utilizare în
exprimare a structurilor gramaticale;
Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ABORDATE: ADP + ADE( DLC+DOS ) +

ALA1+ALA2
Activităţi de dezvoltare personală (ADP):
Întâlnirea de dimineaţă: “Ce ştii despre......?”

Tranziţii: ,,Bat din palme”, ,,Graiul animalelor”, „Hai cu toţii împreună”
Rutine: „Să lucrăm împreună”
Activităţi pe domenii experienţiale (ADE):
Domeniul Limbă şi Comunicare – “Muzicanții din Bremen” de Frații Grimm -

povestirea educatoarei
Domeniul Om şi Societate (Activitate practică) – “Costumele animalelor” -
confecționare
Activităţi liber – alese:
ALA1:
Stiință: ,,Cartea cu animale de la fermă”- tehnica tangram

Construcţii: ,,Gard pentru fermă”
Artă: „ Măşti pentru carnaval” - pictură
ALA2:
Divertisment: „ Carnaval” (cântece şi jocuri muzicale).
Joc imitativ: „Merge ...aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” – mers, alergare, săritură
Joc cu text şi cânt: “Ţăranul e pe câmp”
Joc distractiv: “Câinele prinde pisica”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să reproducă povestirea cu respectarea succesiunii evenimentelor;

- să denumească personajele din poveste în ordinea apariţiei;
- să despartă în silabe cuvintele date;
- să precizeze numărul silabelor din cuvântul dat;
- să recunoască sunetul iniţial al acestor cuvinte;
- să aprecieze trăsăturile pozitive de caracter ale personajelor;
- să sesizeze trăsăturile negative de caracter ale unor personaje;
- să-şi argumenteze ideile;
- să coopereze în cadrul grupului;
- să lipească diferite materiale pe siluetele animalelor;
- să analizeze pe baza unor criterii clare lucrarea proprie şi pe cele ale
colegilor.
Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

exerciţiul, observaţia, problematizarea, metoda interactivă „Diamantul”, jocul,
munca pe grupuri, Turul galeriei.
Mijloace didactice: medalioane reprezentând animale domestice, imagini cu
animale domestice, purceluşul „Cârlionţ”, machetă reprezentând cadrul de
desfăşurare a acţiunii poveştii, siluetele personajelor, foi de flipchart,
Diamantul, jetoane cu imagini din poveste, lână, bucăţi de mohair alb, ață de
culoare gri, vată colorată, siluete de animale domestice, lipici, planşete,
beţişoare frigărui, șervețele umede, figuri geometrice-tangram din hârtie
glasată, cartoane color A4, cartoane albe, ață de culoare roșie, beţişoare
colorate, minifermă, măşti de animale domestice, acuarele, pensule, planşete,
CD-player.
Forme şi tehnici de evaluare: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor copiilor, observarea comportamentului copiilor, aprecieri
verbale ale educatoarei, aprecierea animalului musafir, recompense.
BIBLIOGRAFIE:
• „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Bucureşti, 2008;
• „Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar”,
Adina Glava, Lolica-Lenuţa Tătaru, Maria Pocol, Editura Paralela 45, 2009;
• „ Activităţi integrate. Întrebări şi răspunsuri. Sugestii de proiectare şi
desfăşurare.”, Lolica Tătaru, Mihaiela Gădălean, Livia Pojar, Mihaela Cosma,
Editura Casei Corpului Didactic Cluj, Cluj-Napoca, 2009
• „ Activitatea integrată în grădiniţă”, Didactica Publishing House, Bucureşti,
2009
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei va începe cu ”Întâlnirea de dimineaţă”.
La intrarea copiilor in sala de grupa, aceştia vor primi ecusoane cu diferite animale
domestice.
Formarea cercului prieteniei recitând versurile:
,,În cerc noi ne aşezăm,

Şi pe rând ne salutăm
Vedem cine e prezent
Poate cine e absent,
Să ne – ncânte cineva cu povestea sa.
Calendaru-i încântat
Că va fi iar completat,
Cu nori, ploaie, vânt, furtună,
Mai bine cu vreme bună.”
Salutul: Educatoarea salută copiii: ,,Bună dimineaţa, prieteni ai animalelor”!,iar

copiii saluta educatoarea:’’Buna dimineata!’’.Salutul copiilor între ei precizând ceea
ce le place la colegul salutat, apoi atenţia le este orientată spre musafirii existenţi in
sala de grupă. Salutarea musafirilor.
Prezenţa: La apelul educatoarei, fiecare copil prezent va aşeza o mămăruță
lângă poza de pe panoul de prezenţă, astfel se va constata cine lipseşte.
Se alege copilul zilei, care se va aşeza în centrul cercului şi ne va povesti ce a
făcut ieri după ce a plecat de la grădiniţă.
Calendarul naturii va fi completat împreună cu copiii, după ce se poartă o
discuţie referitoare la anotimpul în care ne aflăm, anul, luna, ziua, data, vremea:
- În ce anotimp suntem ?
- Ce zi a săptămânii este astăzi?
- Cum este vremea?
Noutatea zilei se va realiza în momentul în care voi descoperi sub formă de

surpriză un purceluş pe nume „Cârlionţ”, care a venit la noi în grupă să ne ceară
ajutorul într-o problemă. Acesta s-a gândit să le facă o surpriză animalelor de la fermă
şi să organizeze un carnaval pentru ele. Purceluşul „Cârlionţ” este puţin trist pentru că
timpul este scurt şi nu reuşeşte să termine toată treaba pe care o are de făcut: să
confecţioneze costumele pentru fiecare animal, să repare gardul de la fermă care s-a
rupt, să caute muzicanţi care să cânte la carnaval şi multe alte lucruri. De aceea ne
roagă să îl ajutăm şi drept răsplată ne invită să participăm şi noi la carnaval.
Activitatea de grup : « Ce ştii despre …….. ? »
Pentru a-l ajuta pe „Cârlionţ”, mai întâi să vedem ce ştim noi despre
animalele de la fermă? Li se prezintă copiilor un set de cartonaşe reprezentând animale
domestice. Se solicită câte un copil să aleagă un cartonaş, să denumească imaginea şi
să spună ce ştie despre animalul reprezentat în imagine.
Mesajul zilei: Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri despre animalele de le
fermă, astăzi vom participa la carnavalul de la fermă alături de celelalte animale, îi
vom cunoaşte pe cei mai vestiţi muzicanţi, îl vom ajuta pe „Cârlionţ”, să
confecţioneze costumele pentru animalele de la fermă, să repare gardul fermei şi vom
realiza chiar şi un album cu aceste animale.
Gimnastica de înviorare: Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să ne înviorăm
puţin. Astfel, pe versurile: „Dacă vreau să cresc voinic”, se vor executa câteva
În continuare, copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele pentru a afla ce au de

făcut. Astfel se trece la prima activitate pe domenii experienţiale care aparţine
domeniului limbă şi comunicare (DLC). Le voi spune copiilor că purceluşul
„Cârlionţ” mi-a povestit despre nişte muzicanţi care trăiesc într-un oraş îndepărtat
numit Bremen şi că aceştia sunt cei mai vestiţi muzicanţi din întreaga lume. El doreşte
să le povestească copiilor cum au devenit aceştia atât de vestiţi şi să-i invite la
carnaval. Pe un ton calm, cu voce scăzută voi prezenta conţinutul poveştii „Muzicanţii
din Bremen” clar, coerent şi expresiv, folosindu-mă de o machetă şi de siluetele
personajelor. În timpul expunerii voi apela la un ton şi o mimică adecvată, modelându-
mi vocea pentru a imita personajele, nuanţând astfel expunerea în funcţie de stările
afective pe care le implică povestea, fără a pierde contactul vizual cu copiii. Mânuirea
materialului (siluetelor) o voi face cu mişcări lente şi controlate fără a distrage atenţia
copiilor de la firul poveştii. Pentru realizarea feed-back-ului voi folosi metoda activă
„Diamantul” . După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea rezultatului (realizarea
diamantului) copiii vor ieşi la baie cu tranziţia ,, Graiul animalelor”.
Copiii vor reveni în sala de grupă, unde purceluşul „Cârlionţ” a pregătit
materialele cu care aceştia îl vor ajuta să confecţioneze îmbrăcăminte (costume) pentru
celelalte animale de la fermă: siluete de animale, frigărui, bucăţi de mohair, pufarin,
vată colorată, lână,etc. (DOS). Pe măsuţele aşezate pe grupuri sunt distribuite
materialele necesare pentru realizarea acestora. Copiii se vor aşeza la măsuţe în functie
de ecusoanele cu animale primite la întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul care
are în piept ecusonul cu animalul ’’oaie’’ se va îndrepta spre grupul de măsuţe pe care
este aşezată silueta unei oi. Se intuiesc materialele, se explică şi demonstrează modul
de lucru pentru fiecare grup, apoi se trece la efectuarea exerciţiilor de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii:
„La pian noi cântăm, Pe mâini apoi ne
spălăm,
Apoi ploaia imităm. Şi apoi le
scuturăm,
Spargem tare nucile Şi de lucru ne-
apucăm.”
Aruncăm şi cojile.
După efectuarea acestor exerciţii se trece la executarea sarcinii de către copii.

Copiii vor fi atenţionaţi asupra modului îngrijit de lucru, a poziţiei corecte a corpului,
după care încep lucrul. Se va acorda sprijin individual sau colectiv, după caz.
La final, toate lucrările sunt aşezate pe o machetă şi analizate prin metoda
„Turul galeriei”, după care copiii vor ieşi la baie pentru a se spăla pe mâini cu
tranziţia: „Hai, cu toţii împreună!”:
„ Hai, cu toţii împreună

Să jucăm cu voie bună,
Lanţul mare să formăm,
Spre baie să ne-ndreptăm,
Mâinile să le spălăm.”
La întoarcerea de la baie se vor prezenta copiilor centrele de interes unde vor

desfăşura activităţile liber alese (ALA1). Copiii se vor grupa la centrele de interes în
funcţie de ecusoanele cu animale primite de dimineaţă, prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre vor avea pe ele câte un jeton
reprezentând un animal identic cu medalioanele primite de copii la întâlnirea de
dimineaţă. Copiii stau în semicerc, conducătorul jocului (educatoarea) se plimbă în
interiorul semicercului, trece prin faţa copiilor şi spune: „Merg la fermă să adun toate
....oile (caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au medalioane cu animalul respectiv
pornesc după educatoare, care îşi continuă mersul până la centru cu jetonul pe care
este reprezentată o oaie (capră, iepuraş, etc.). Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa
s-a rupt, toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se aşează pe scăunele la centrul
respectiv şi aşteaptă cu capul pe măsuţă dormind. Jocul continuă până când toţi copiii
se aşează la centre.
Se analizează materialele puse la dispoziţie, se vor explica sarcinile şi se va
demonstra modul de lucru pentru fiecare centru:
Stiință: ,,Cartea cu animale de la fermă”- tehnica tangram
Construcţii: ,,Gard pentru fermă”
Artă: „ Măşti pentru carnaval” - pictură
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date, materialele realizate la fiecare

centru de interes se vor aşeza pe o măsuţă urmând a fi analizate şi discutate.
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi la baie:
„Bat din palme, clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la baie noi pornim.”
La revenirea în sala de grupă purceluşul „Cârlionţ” le mulţumeşte copiilor

pentru că l-au primit la ei la gradiniţă, că l-au ajutat atât de mult şi mărturiseşte că este
foarte fericit că are aşa prieteni ca ei. Drept răsplată pentru ajutorul dat le va împărţi
copiilor câte o mască şi îi va invita la carnaval unde se vor juca la alegere şi în funcţie
de timpul rămas, jocul imitativ ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea”, vor dansa şi
se vor juca jocul cu text şi cânt : „Ţăranul e pe câmp” şi jocul distractiv: „Câinele
prinde pisica”.
Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca el/ea” - forme de mers specific unor
animale.
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite forme de mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca ea”
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa mergem si noi ca el”
Joc cu text şi cânt: “Tăranul e pe câmp”:

Copiii se vor aşeza în cerc şi vor cânta. Educatoarea desemnează un copil ca fiind
conducătorul jocului, ţăranul, iar acesta se va plimba în interiorul cercului şi va alege
un alt copil care va interpreta alt rol şi anume al nevestei. Personajele se aleg unul pe
celălalt până când se vor epuiza personajele.
Joc distractiv: Câinele prinde pisica:

Copiii vor forma un cerc mic stând turceşte umăr la umăr. Jucăriile alese, un căţel şi o
pisică, vor fi mici şi uşor de mânuit. Se dau apoi jucăriile la doi copiii aflati la distanţă
între ei de 3-4 copii unul de altul. Jucăriile vor fi apucate cu ambele mâini şi transmise
din mână în mână, în scopul prinderii pisicii de către căţel. Plimbarea jucăriilor se va face
rapid, iar copilul care va ţine pe loc jucăria şi nu o transmite rapid este scos temporar din
joc. Se urmăreşte ţinuta dreaptă a spatelui şi păstrarea respiraţiei normale.
EVENIMENTUL CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE FORME ȘI
DIDACTIC Metode şi Mijloace de TEHNICI DE
procedee învăţământ EVALUARE
Momentul Aerisirea sălii de grupă. Observarea
organizatoric Aranjarea mobilierului. comportamentului
Asigurarea unui climat educațional copiilor
favorabil. Corectarea
La intrarea copiilor în sala de grupă, aceştia ținutei;
vor primi ecusoane cu diferite animale Conversaţia Plasarea corectă a
domestice. Copiii vor participa la “Întâlnirea elementelor la
de dimineaţă” marcată prin: Calendarul
Salut: ”Bună dimineaţa, prieteni ai naturii;
animalelor”,
Prezenţa: fiecare copil prezent va aşeza o
mămăruță lângă poza de pe panoul de
prezenţă, astfel se va constata cine lipseşte.
Se completează Calendarul naturii cu datele
calendaristice (anotimp,anul, luna, ziua),
starea vremii.
Captarea atenţiei Se va realiza în momentul în care voi Purcelușul Aprecierea
descoperi sub formă de surpriză un purceluş „Cârlionţ” animalului
pe nume „Cârlionţ”, care a venit la noi în Conversaţia musafir
grupă să ne ceară ajutorul într-o problemă. Observarea
Acesta s-a gândit să le facă o surpriză comportamentului
animalelor de la fermă şi să organizeze un verbal si
carnaval pentru ele. Purceluşul „Cârlionţ” nonverbal al
este puţin trist pentru că timpul este scurt şi copiilor
nu reuşeşte să termine toată treaba pe care o Stimularea
are de făcut: să confecţioneze costumele interesului pentru
pentru fiecare animal, să repare gardul de la activitate
fermă care s-a rupt, să caute muzicanţi care
să cânte la carnaval şi multe alte lucruri. De
aceea ne roagă să îl ajutăm şi drept răsplată
ne invită să participăm şi noi la carnaval.
Reactualizarea Pentru a-l ajuta pe „Cârlionţ”, mai întâi să Conversaţia Imagini cu Verificarea şi
cunoştinţelor vedem ce ştim noi despre animalele de la animale consolidarea
fermă? Li se prezintă copiilor un set de domestice cunoştinţelor,
cartonaşe reprezentând animale domestice. priceperilor şi
Se solicită câte un copil să aleagă un deprinderilor
cartonaş, să denumească imaginea şi să copiilor
spună ce ştie despre animalul reprezentat în
imagine.
Anunţarea temei Deoarece am dovedit că ştim multe lucruri Expunerea
şi a obiectivelor despre animalele de le fermă, astăzi vom
participa la carnavalul de la fermă alături de
celelalte animale, îi vom cunoaşte pe cei mai
vestiţi muzicanţi, îl vom ajuta pe „Cârlionţ”,
să confecţioneze costumele pentru animalele
de la fermă, să repare gardul fermei şi vom
realiza chiar şi un album cu aceste animale.
Pentru a lucra mai cu spor, trebuie să ne
înviorăm puţin. Astfel, pe versurile: „Dacă
vreau să cresc voinic”, se vor executa câteva
Dirijarea învăţării Copiii sunt rugaţi să se aşeze pe scăunele
pentru a afla ce au de făcut. Astfel se trece la
prima activitate pe domenii experienţiale
care aparţine domeniului limbă şi
comunicare (DLC). Le voi spune copiilor că
purceluşul „Cârlionţ” mi-a povestit despre
nişte muzicanţi care trăiesc într-un oraş
îndepărtat numit Bremen şi că aceştia sunt
cei mai vestiţi muzicanţi din întreaga lume.
El doreşte să le povestească copiilor cum au Povestirea Machetă
devenit aceştia atât de vestiţi şi să-i invite la reprezentând
carnaval. Pe un ton calm, cu voce scăzută Expunerea cadrul de
voi prezenta conţinutul poveştii „Muzicanţii desfăşurare a
din Bremen” de Frații Grimm, clar, acţiunii
coerent şi expresiv, folosindu-mă de o poveştii,
machetă şi de siluetele personajelor. În Siluetele
timpul expunerii voi apela la un ton şi o Observația personajelor
mimică adecvată, modelându-mi vocea
pentru a imita personajele, nuanţând astfel
expunerea în funcţie de stările afective pe
care le implică povestea, fără a pierde
contactul vizual cu copiii. Mânuirea
materialului (siluetelor) o voi face cu mişcări
lente şi controlate fără a distrage atenţia
copiilor de la firul poveştii.
Povestea este expusă după următorul plan:
*Plecarea măgarului de la fermă pentru a
deveni muzicant.
*Întâlnirea măgarului cu ogarul, pisica şi
cocoşul alcătuind un taraf.
*Călătoria celor patru prieteni spre Bremen Explicația
se opreşte într-o pădure.
*Alungarea tâlharilor din căsuţă şi
pedepsirea acestora.
*Cei patru prieteni hotărasc să rămână în
casuţa din pădure.
Le voi prezenta textul povestirii explicându- Explicația
le pe parcurs cuvintele şi expresiile noi:
“taraf = mică formație sau trupa muzicală
care cântă muzică populară; a gâfâi = a
respira greu și des; a-şi lua tălpăşiţa = a
pleca repede; ogar = câine de vânătoare;
petrecanie = a omorî; lăută = vioară; a se
tolăni = a se întinde, a se lungi; rărunchi =
din tot sufletul, rinichi; milostiv = bun,
milos; a dojeni = a certa; zorit = grabit; a se
înfrupta = a mânca din ceva bun; chibzuinţă
= gândire; jind = poftă; a se ghiftui = a se
sătura, a mânca fără măsură, a se îndopa,
iscoadă = spion; cuibărit = așezat căt mai
bine într-un loc; cotoroanță = babă,
vrăjitoare; a cuteza= a îndrăzni”.
Asigurarea feed- Pentru realizarea feed-back-ului voi folosi
back-ului metoda interactivă „Diamantul”:
1. Un cuvânt pentru orașul spre care au

pornit animalele din poveste
(Bremen); Conversaţia
2. Două cuvinte pentru adapostul găsit Foi de
de animalele din poveste ( copac și Explicaţia flipchart Evaluare orală
căsuță);
3. Trei cuvinte care definesc Diamantul
comportamentul animalelor sau starea Metoda
lor sufletească (tristețe, curaj, bucurie, interactivă
etc.); „Diamantul” Jetoane cu
4. Patru personaje (animale) din poveste Imagini din
în ordinea apariției lor(măgar, cățel, Problematizarea poveste
pisică, cocoș);
5. Mimează următoarele stări sufleteşti:
tristețe, curaj, bucurie;
6. Două cuvinte care definesc
comportamentul tâlharilor
(teamă/spaimă, lașitate);
7. Un cântec cunoscut despre animalele
domestice (Graiul animalelor).
După rezolvarea fiecărui nivel le voi

cere copiilor să despartă în silabe cuvântul
respectiv, să specifice numărul de silabe al Aprecierea
cuvântului sau să spună cu ce sunet începe rezolvării corecte
cuvântul dat. a sarcinii date
Obtinerea Tranziţie: Conversația

performanței După îndeplinirea sarcinilor şi evaluarea Lână, bucăţi
rezultatului (realizarea diamantului) copiii de mohair
vor ieşi la baie cu tranziţia ,, Graiul Explicația alb, vată
animalelor”. colorată, ață
de culoare
gri, siluete
Copiii vor reveni în sala de grupă, unde de animale
purceluşul „Cârlionţ” a pregătit materialele domestice,
cu care aceştia îl vor ajuta să confecţioneze Demonstrația lipici,
îmbrăcăminte (costume) pentru celelalte planşete,
animale de la fermă: siluete de animale, beţişoare
frigărui, bucăţi de mohair, pufarin, vată frigărui,
colorată, lână, etc.( DOS). Pe măsuţele bucățele de
aşezate pe grupuri sunt distribuite autocolant
materialele necesare pentru realizarea șervețele
acestora. Copiii se vor aşeza la măsuţe în Exerciţiul umede
functie de ecusoanele cu animale primite la
întâlnirea de dimineaţă. De exemplu, copilul
care are în piept ecusonul cu animalul
’’oaie’’ se va îndrepta spre grupul de măsuţe
pe care este aşezată silueta unei oi. Se
intuiesc materialele, se explică şi
demonstrează modul de lucru pentru fiecare Munca pe Respectarea
grup, apoi se trece la efectuarea exerciţiilor grupuri tehnicii de lucru
de încălzire a muşchilor mici ai mâinii: Observarea
„La pian noi cântăm, comportamentului
Apoi ploaia imităm. copiilor
Spargem tare nucile Turul galeriei
Aruncăm și cojile. Aprecieri verbale
Pe mâini apoi ne spălăm,
Și apoi le scuturăm
Și de lucru ne-apucăm.”
După efectuarea acestor exerciţii se trece la

executarea sarcinii de către copii. Copiii vor Lucrul în
fi atenţionaţi asupra modului îngrijit de grupuri
lucru, a poziţiei corecte a corpului, după care
încep lucrul. Se va acorda sprijin individual
sau colectiv, după caz.
La final, toate lucrările sunt aşezate pe
machetă (miniferma) și analizate prin
metoda “Turul galeriei”
Tranziția: „Hai, cu toţii împreună!”:
ALA1
La întoarcerea de la baie se vor prezenta
copiilor centrele de interes unde vor Jocul
desfăşura activităţile liber alese (ALA1).
Copiii se vor grupa la centrele de interes în
funcţie de ecusoanele cu animale primite de
dimineaţă, prin jocul „Căruţa ruptă”.
Măsuţele aranjate corespunzător a trei centre
vor avea pe ele câte un jeton reprezentând un
animal identic cu medalioanele primite de
copii la întâlnirea de dimineaţă. Copiii stau
în semicerc, conducătorul jocului
(educatoarea) se plimbă în interiorul
semicercului, trece prin faţa copiilor şi
spune: „Merg la fermă să adun toate ....oile
(caprele, iepuraşii, etc)!”. Copiii care au Explicaţia
medalioane cu animalul respectiv pornesc Figuri
după educatoare, care îşi continuă mersul Demonstraţia geometrice-
până la centrul cu jetonul pe care este tangram din
reprezentată o oaie (capră, iepuraş, etc.). Exerciţiul hârtie
Conducătorul jocului exclamă: „Căruţa s-a glasată, Observarea
rupt, toate oiţele-au căzut!” şi astfel copiii se Munca pe lipici, comportamentului
aşează pe scăunele la centrul respectiv şi grupuri mici cartoane copiilor
aşteaptă cu capul pe măsuţă dormind. Jocul color A4,
continuă până când toţi copiii se aşează la coperti din
centre. carton alb
Se analizează materialele puse la dispoziţie, ață deculoare
se vor explica sarcinile şi se va demonstra roșie
modul de lucru pentru fiecare centru:
La centrul ŞTIINŢĂ: ,,Cartea cu animale Bețișoare

de la fermă”- tehnica tangram. Copiii vor colorate
lipi figuri geometrice din hârtie glasată pe o Minifermă
hârtie colorată, rezultând un animal domestic
prin îmbinarea acestora. Pe măsuță vor avea
și două cartoane albe care vor fi coperțile
cărții: un carton va fi atașat la sfărșitul cărții, Măşti de
iar celălalt pe care este scris titlul cărții animale
,,Cartea cu animale de la fermă” la domestice,
începutul cărții, copiii avănd posibilitatea să Turul galeriei acuarele,
coloreze acest titlu. La final hârtiile pensule,
colorate si coperțile vor fi legate cu ață planşete,
colorată, rezultând o carte. beţişoare Aprecieri verbale
frigărui,
Evaluarea La centrul CONSTRUCŢII: ,,Gard pentru Consersaţia

activității fermă”- copiii vor construi din bețișoare
colorate gardul de jur împrejur, pentru
miniferma cu animale.
La centrul ARTĂ copiii vor picta măștile

primite.
Încheierea
activității Aprecieri finale,
individuale și
colective
Recompense
După ducerea la bun sfârşit a sarcinilor date,
materialele realizate la fiecare centru de
interes se vor aşeza pe macheta minifermei,
urmând a fi analizate şi discutate.
Se vor face aprecieri verbale asupra modului CD-player

de participare a copiilor la activitate.
Se adresează următoarele întrebări:

Cum s-a numit povestea? Joc de rol
Ce animale am întâlnit în poveste? (imitativ)
Ce am confecţionat?
Ce am pictat? Explicaţia
Ce am construit?
Cu tranziţia ,,Bat din palme”, copiii vor ieşi

la baie
Joc cu text şi Observarea

ALA2 cânt comportamentului
La revenirea în sala de grupă copiilor în timpul
purceluşul „Cârlionţ” le mulţumeşte Explicația jocurilor
copiilor pentru că l-au primit la ei la
grădiniţă, că l-au ajutat atât de mult şi
mărturiseşte că este foarte fericit că are aşa
prieteni ca ei. Drept răsplată pentru ajutorul
dat le va împărţi copiilor câte o mască şi îi
va invita la carnaval unde se vor juca, la
alegere şi în funcţie de timpul rămas, jocul Joc distractiv
imitativ ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca
el/ea”, vor dansa şi se vor juca jocul cu text Explicaţia
şi cânt : „Ţăranul e pe câmp” şi jocul
distractiv: „Câinele prinde pisica”. Animale din
pluş: câine şi
pisică
Joc imitativ: ”Merge…aşa/ Să facem şi noi ca
el/ea” - forme de mers specific unor animale
La semnalul educatoarei copiii vor imita diferite
forme de mers, alergare, saritura:
“Merge …(pisica, raţa) aşa, să facem şi noi ca
ea”
sau
“Merge …(iepurele, cocoşul etc) frumusel, sa
mergem si noi ca el”
Joc cu text şi cânt: “Tăranul e pe câmp”:
- copiii se vor aşeza în cerc şi vor cânta.
Educatoarea desemnează un copil ca fiind
conducătorul jocului, ţăranul, iar acesta se va
plimba în interiorul cercului şi va alege un
alt copil care va interpreta alt rol şi anume al
nevestei. Personajele se aleg unul pe celălalt
până când se vor epuiza personajele.
Joc distractiv: Câinele prinde pisica:

- copiii vor forma un cerc mic stând turceşte
umăr la umăr. Jucăriile alese, un căţel şi o
pisică, vor fi mici şi uşor de mânuit. Se dau apoi
jucăriile la doi copiii aflati la distanţă între ei de
3-4 copii unul de altul. Jucăriile vor fi apucate
cu ambele mâini şi transmise din mână în mână,
în scopul prinderii pisicii de către căţel.
Plimbarea jucăriilor se va face rapid, iar
copilul care va ţine pe loc jucăria şi nu o
transmite rapid este scos temporar din joc. Se
urmăreşte ţinuta dreaptă a spatelui şi păstrarea
respiraţiei normale.
Țăranul e pe câmp
Țăranul e pe câmp, Dădaca un pisoi, Butoiul la gunoi,

Țăranul e pe câmp, Dădaca un pisoi, Butoiul la gunoi,
Ura, draguța mea Ura, draguța mea Ura draguța mea
Țăranul e pe câmp. Dădaca un pisoi. Butoiul la gunoi.
El are o nevastă, Pisoiul prinde șoareci, Țăranul să-și aleagă,

El are o nevastă, Pisoiul prinde șoareci, Țăranul să-și aleagă,
Ura, draguța mea Ura, draguța mea Ura, drăguța mea
El are o nevastă. Pisoiul prinde țoareci. Țăranul să-și aleagă.
Nevasta un copil, Și șoarecii la brânză,

Nevasta un copil, Și șoarecii la brânză,
Ura, draguța mea Ura, draguța mea
Nevasta un copil. Și șoarecii la brânză,
Copilul o dădaca, Și brânza la butoi,

Copilul o dădaca, Și brânza la butoi,
Ura, draguța mea Ura, drăguța mea
Copilul o dădaca. Și brânza la butoi.
MUZICANȚII DIN BREMEN
de Frații Grimm
A fost odată un om tare sărman, care avea un măgar ce de ani de zile îi tot căra la moară saci plini cu grăunţe.
Dar, de la o vreme, bietului animal i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul
lui se hotărî să nu mai strice bunătate de nutreţ pe dânsul…
Măgarul pricepu de îndată că nu îl aşteaptă vremuri prea bune, şi fără să mai stea mult pe gânduri, îşi luă copitele la
spinare şi plecă spre oraşul Bremen. Nu ştiu ce îi venise lui în gând că acolo s-ar putea face muzicantul oraşului.
După ce merse el o bucată de vreme, iată că dădu peste un ogar care zăcea întins la marginea drumului, răsuflând
din greu.
- Ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul.
- Vai de mine, răspunse câinele. Pentru că sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece, iar la vânătoare nu mă mai dovedesc
bun de nicio ispravă, mi-am luat tălpăşiţa de acasă. Dar vorba e, cu ce am să-mi câştig eu pâinea de acum înainte?
- Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzician. Hai cu mine, că s-o mai găsi şi pentru tine un
loc în taraf! Eu am să cânt din lăută, iar tu ai să baţi la toba cea mare.
Câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă!
Şi plecară amândoi mai departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. O arătare jalnică, nu alta!…
- Ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgarul.
- Cui îi mai arde de veselie, când îi ajunge funia la par? zise mâţa. Pentru că anii bătrâneţii m-au cam ajuns de şale
şi mi s-au tocit colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai mult e să dorm pe cuptorul încins, stăpâna m-a alungat de
acasă. Aşa că stau şi mă socot: încotro s-o apuc eu acum?
- Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece nimeni. Cu siguranţă o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful
oraşului!
Pisica socoti că sfatul acesta nu-i rău deloc şi se alătură trupei. Şi au tot mers fugarii, au tot mers, şi trecând ei prin
faţa unei curţi, au văzut cocoţat pe o poartă un cocoş care striga “cu-curigu” din toate puterile lui.
- Ce ţi s-a întâmplat de strigi aşa, mă cocoşule? îl întrebă măgarul.
- Iaca, dau şi eu de veste c-o să fie vreme frumoasă mâine, dar la ce bun!… spuse cu tristeţe cocoşul. Mâine e
duminică şi ne vin oaspeţi. Dar vezi că stăpâna mea nu se mai arată milostivă faţă de mine; i-a spus bucătăresei c-ar
pofti să mă mănânce la masă, în ciorbă, aşa că în seara asta o să mă scurteze de cap… Acum înţelegi de ce strig
aşa?… Strig şi eu cât mai pot, cât mai sunt în viaţă!…
- Da’ de ce te necăjeşti tu pentru atâta lucru?…îl dojeni măgarul. Hai mai bine cu noi la Bremen. Ai un glas
puternic şi, dacă te-ai învoi să cânţi cu noi, ne-ar asculta lumea cu gura căscată, nu alta!…
Cocoşul găsi propunerea urecheatului cât se poate de bună şi porniră tuspatru la drum. Merseră ei ce merseră, dar
cum nu reuşiră să ajungă la Bremen într-o singură zi, înnoptară într-o pădure.
Măgarul şi câinele îşi făcură culcuş sub un copac mare, iar cocoşul şi pisica se căţărară în el. Înainte de a
apuca să adoarmă, măgarul îşi mai roti încă o dată privirea şi deodată i se păru că zăreşte în depărtare o luminiţă.
Atunci le spuse tovarăşilor lui că nu foarte departe de acolo trebuie să fie o casă, căci se zăreşte o luminiţă.
- Hai s-o întindem chiar acum într-acolo, fu de părere măgarul, că adăpostul ăsta nu prea e de soi!
Câinele era la fel de zorit, gândind că dacă ar fi găsit pe acolo oscioare ori o bucăţică de carne i-ar fi prins tare bine.
Porniră deci spre locul în care se vedea luminiţa şi în curând o văzură scânteind şi mai puternică. Când ajunseră în
dreptul căsuţei, măgarul, fiind cel mai înalt dintre ei, se apropie de fereastră şi privi înăuntru.
- Ce vezi acolo? îl întrebă cocoşul.
- O masă încărcată cu mâncăruri şi nişte tâlhari care stau în jurul ei şi se înfruptă de zor.
- Hm, aşa ceva ne-ar prinde tare bine şi nouă! răspunse cocoşul.
Apoi începură să se gândească cu toţii în ce chip ar putea să îi pună pe tâlhari pe fugă. Măgarul îşi ridică
picioarele dinainte şi le propti de marginea ferestrei, câinele sări în spinarea măgarului, pisica se căţără pe spatele
dulăului, iar cocoşul zbură şi se aşeză pe capul pisicii. Şi aşa cum erau orânduiţi, ca la un semn, porniră cu toţii să
cânte. Măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna, iar cocoşul cucuriga. După ce îşi încheiară cântarea, se năpustiră
prin fereastră-n odaie, de făcură ţăndări toate gemurile. De spaimă, tâlharii săriră în sus ca nişte apucaţi şi, crezând
că dădură stafiile peste dânşii, fugiră cu toţii în pădure.
Cei patru prieteni se aşezară la masă, în locul tâlharilor, şi se ghiftuiră straşnic. După ce se ospătară, cei patru
muzicanţi, stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare după pofta inimii şi după cum îi era firea.
Măgarul se culcă într-un maldăr de gunoi, câinele se făcu covrig în dreptul uşii, pisica se tolăni pe cuptor, iar
cocoşul se cocoţă sub o grindă.
După ce trecu de miezul nopţi, tâlharii văzură de departe că în casă nu mai ardea nicio lumină. Atunci
căpetenia le zise:
- Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană!… S-ar cuveni să ne ruşinăm că am fost atât de slabi de înger!
Şi trimise pe unul de-al lor să vadă ce se mai petrece pe lângă casă. Iscoada nu desluşi nimic care să-l pună
pe gânduri, aşa că intră în bucătărie şi vru să aprindă o lumânare. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept
cărbuni încinşi şi apropie de ei un băţ de chibrit, ca să ia un foc. Dar mâţa nu înţelese de glumă! Îi sări în obraz şi
începu să îl zgârie şi să îl scuipe. Tâlharul trase o sperietură zdravănă şi vru să iasă afară pe uşa din dos. Dar nu
scăpă cu una, cu două. Câinele, care sta culcat în dreptul ei, se repezi şi îl muşcă zdravăn de picior. Tâlharul o luă
atunci la goană prin curte, dar când trecu de maldărul de gunoi, măgarul îi arse o copită, de văzu stele verzi. Iar
cocoşul, trezit de toată hărmălaia de afară, începu să strige de pe grindă: “Cu-curigu, cu-curigu!”…
Atunci tâlharul nu se opri decât înaintea căpeteniei sale şi îi povesti toate cele prin câte trecuse:
- Vai de noi!… În casă s-a cuibărit o cotoroanţă afurisită care mi-a zgâriat obrazul cu nişte gheare lungi şi ascuţite.
Iar la uşă, cine crezi că stătea?… Unul cu un cuţit, pe care mi l-a înfipt în picior!… Socoteam că am scăpat! Da’
vezi să nu scap eu aşa de uşor! În ogradă, o namilă neagră m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta
însuşi judecătorul, care tot striga: “Aduceţi-mi-l de îndată pe tâlhar!”…
Din seara aceea, tâlharii nu au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au
simţit atât de bine acolo, încât nu s-au mai îndurat să plece…

Dumitru (Ionescu) Ioana Alexandra

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dumitru (Ionescu) Ioana Alexandra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FISA DE ASISTENTA PENTRU PRACTICA PEDAGOGICA LA

GRĂDINIȚA CU P.N. JIBLEA NOUĂ

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual

DURATA ACTIVITATII: 15-20 de minute

DESFASURAREA ACTIVITATII OBSERVATII

Moment organizatoric- cadrul didactic a asigurat -s-a analizat

Captarea atentiei- cadrul didactic intoneaza cantecul -observatia;

Reactualizarea cunostintelor-se realizeaza printr-o -s-a realizeazat frontal;

Anuntarea temei si a obiectivelor propuse-copiilor li -conversatia;

Obtinerea performantei - pentru fixarea de catre copii a

Evaluarea –copiii au fost indrumati sa discute liber in -s-a apreciat modul in

GRĂDINIȚA CU P.N. JIBLEA NOUĂ

EDUCATOARE, PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: Cârstea Alexandrina Adelina

TEMA ANUALA: Cand, cum si de ce se intampla?

TEMA PROIECTULUI TEMATIC: In asteptarea lui Mos Nicolae

DOMENIUL EXPERIENTIAL: D.O.S.

DENUMIREA ACTIVITATII:Tablou-ninge pe afara

MIJLOC DE REALIZARE: lipire, decorare, asamblare

TIPUL ACTIVITATIIconsolidare de priceperi si deprinderi

• Consolidarea abilităţilor practice de lipire, asamblare şi decorare

- să folosească corect tehnicile de lucru însuşite anterior : lipire, decorare;

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual

DURATA ACTIVITATII: 15-20 de minute

DESFASURAREA ACTIVITATII OBSERVATII

Moment organizatoric- cadrul didactic a asigurat -s-a analizat

Captarea atentiei- s-a facut prin prezentarea unor -observatia;

Grădinița cu P.N. Jiblea Nouă

Tema activităţii: I. –a),, Povestea mea preferată”

II. a ) ,,Copilul şi cartea”

Tipul activităţii : I. a) - consolidare

II. a) - însuşire de noi cunoştinţe

Forma de realizare: I. a) - citire de imagini

Metode şi procedee: I. – explicaţia, conversaţia, experimentul, povestirea, problematizarea.

II.a)- conversatia, expunerae, recitarea poeziei

II.a) – imagini din poezie, carte, copil

II.a) - aranjarea imaginilor pe suport, pregătirea cărţilor pe o măsuţă,

Captarea atenţiei :I. Prin prezentarea materialeor pregătite pe sectoare- colţuri

b)Prin expunere unui fragment din poveste,, Fata babei şi fata

II. a) Se anunţă titlul poeziei ,, Copilul ţi cartea ”

b) Sunt prezenztate câteva imagini din poveştile cunoscute de copii.

Asigurarea feedbac-ului: I. Se cere copiilor să găsească alt final la povestea aleasă de şi să

II. a) Recitarea poeziei pe subgrupe sub formă de întrecere între grupe(cărţilor-

II. a)Cine recită mai frumos?( mini concurs ). Fixarea temei.

II. a) Aprecieri din partea educatoarei şi a copiilor

b)Aprecieri asupra lucrărilor.Cântec ,,Noi suntem piticii”

Grădinița cu P.N. Jiblea Nouă

Momentele Scenariul Didactic Observatii in timpul

Educatoarea explica titlul jocului

Educatoare citeste scrisoarea primita

Se face un joc de proba « apreciind

4.Jocul de proba Educatoarea complica jocul astfel:pe

O alta varianta care starneste interes

Fisa de observare a lectiei

Grădinița cu P.N. Jiblea Nouă

MOMENTELE SCENARIUL DIDACTIC OBSERVATII

-sa indice locul unui obiect in

3.Explicarea Educatoarea explica copiilor ca vor

Se executa un joc de proba.

Se foloseste fisa nr.3 din “Jocuri didactice

Se face impreuna cu copiii.

Grilă de observare a activității

Grădinița cu P.N. Jiblea Nouă

- încadrarea noilor x Preşcolarii au mai grupat şi