16FCD1RO Carcea Adrian

ADNOTARE
Teza de licență cu tema „Aplicarea metodelor de formare a terenurilor cu destinaţie

agricolă în satul Lopatnic, raionul Edineţ” este constituită din introducere, patru capitole,
concluzii şi bibliografie, cu 5 anexe, 59 pagini, 21 figuri şi 2 tabele.
În teză au fost utilizate cuvinte-cheie, cum ar fi: bun imobil, formare a bunului imobil,
condiţii de formare a bunurilor imobile, bun imobil iniţial, plan cadastral, plan geometric, plan
ortophoto, terenuri cu destinaţie agricolă, bun imobil iniţial, număr cadastral, separare, divizare,
comasare şi combinare.
Domeniul de studiu şi obiectivele tezei propuse constituie: analiza complexă a scopului
formării bunurilor imobile; descrierea rolului formării bunurilor imobile în cadrul sistemului
informațional al cadastrului; scenariul elaborării proiectelor de formare a bunurilor imobile;
metodele aplicate la formarea bunurilor imobile; conținutul proiectului de formare a bunurilor
imobile și implementarea lui; elaborarea planului geometric; metoda separării, divizării,
comasării şi combinare.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în folosirea diferitor metode de
formare a bunurilor imobile; analiza variantelor de proiectare a planului cadastral, aprobarea și
implementarea proiectului de formare a bunurilor imobile; modificarea înscrisului în registru.
În teză este formulată metodologia formării bunurilor imobile prin metoda separării,
divizări, comasării şi combinării, descrierea detaliată a particularităților acestor metode, scenariu
și succesiunea elaborarării dosarului tehnic de formare a bunurilor imobile. Semnificaţia şi
valoarea aplicativă a tezei constă în aplicarea metodelor de formare a terenurilor agricole în satul
Lopatnic, raionul Edineţ.
3
ANNOTATION
Thesis on "training methods applied to agricultural land in the village Lopatnic Edinet"
consists of introduction, four chapters, conclusions and bibliography, 5 annexes, 59 pages, 21
figures and two tables.
The sentence was used keywords such as: property, forming real estate, forming
conditions of real estate property originally, cadastral plan, agricultural land, property initially
cadastral number, separation, division, merging and blending.
Field of study and thesis objectives is proposed: training complex analysis of the purpose
of immovable property; describe the role of training in the real estate cadastre information
system; training scenario drafting of real estate; methods applied to the formation of immovable
property; Project training content and implementation of real estate; geometric plan
development; method of separation, division, merging and blending.
Scientific novelty of the work is to use different training methods of real estate; analyze
design alternatives cadastral plan, approval and implementation of training of immovable
property; change entry.
The training methodology is formulated sentence of immovable property by the method
of separation, division, merging and combining the description of the specifics of these methods,
script and technical training sequence file elaborarării real estate. The significance and value of
the thesis lies in the methods of training of agricultural land in the village Lopatnic Edinet.
4
CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................................6
1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI............................................................................................7
1.1 Structura şi caracteristica fondului funciar în localitate.....................................................7
1.2 Scopul şi necesitatea formării bunurilor imobile în societate............................................11
1.3 Condiţiile formării bunurilor imobile..................................................................................12
1.4 Principiile formării terenurilor agricole..............................................................................14
1.5 Cadrul legislativ.....................................................................................................................15
2 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII TERENURILOR AGRICOLE.......................18
2.1 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile......................................................18
2.2 Metoda separării bunurilor imobile.......................................................................................23
2.3 Metoda divizării bunurilor imobile...........................................................................................24
2.4 Metoda comasării bunurilor imobile..........................................................................................26
2.5 Metoda combinării bunurilor imobile.................................................................................27
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN
SATUL LOPATNIC, RAIONUL EDINEŢ...............................................................................29
3.1 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin separare.................................29
3.2 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin divizare..................................33
3.3 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin comasare...............................36
3.4 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin metoda combinării...............38
4 SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE............................................................................41
4.1 Introducere.............................................................................................................................41
4.2 Măsuri privind sănătatea şi securitatea în muncă..............................................................41
4.3 Protecţia mediului ambiant...................................................................................................46
CONCLUZII................................................................................................................................48
Anexa A - Formular ,,Cerere cu privire la formarea bunului imobil’’..................................49
Anexa B - Formular ,,Contract de executare a lucrărilor de formare a bunului imobil’’....50
Anexa C - Formular ,,Studiu privind formarea bunului imobil’’...........................................54
Anexa D - Formular ,,Proiect privind formarea bunului imobil’’..........................................55
Anexa E - Formular ,,Decizie cu privire la formarea bunului imobil’’..................................56
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................57
5
INTRODUCERE
Un rol important în formarea structurii cadastrului îl are formarea bunurilor imobile.

Formarea bunurilor imobile reprezintă un complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui
nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare
a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile.
Modul şi metodele de formare a bunurilor imobile, se efectuează în conformitate cu
Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 – XV, prezenta lege
stabileşte modul de formare a bunurilor imobile în funcţie de proprietar şi destinaţie.
Obiectivele tezei de licenţă au fost analiza obiectului de studiu, determinarea scopului
formării bunurilor imobile, obiectului şi subiectului procesului de formare a bunurilor imobile,
analiza principalelor condiţii a procesului de formare a bunurilor imobile, studiul cadrului
legislativ a procesului de formare a bunurilor imobile, analiza procesului de formare a bunurilor
imobile, studiul metodelor de formare a bunurilor imobile şi aplicarea metodelor de separare,
divizare, comasare şi combinare a terenurilor agricole.
Teza este formată din 4 (patru) capitole atît teoretice cît şi metodologice.
Primul capitol: ,,Analiza obiectului tezei”, este format din structura şi caracteristica
fondului funciar în satul Lopatnic, raionul Edineţ, scopul şi necesitatea formării bunurilor
imobile în societate, condiţiile formării bunurilor imobile, princippile de formare a terenurilor
agricole şi cadrul legislativ de gestionare a procesului de formare a bunurilor imobile, în special
a terenurilor cu destinaţie agricolă.
Capitolul doi: ,,Bazele teoretice ale formării terenurilor agricole”, este format din
conţinutul procesului de formare a bunurilor imobile, metoda separării bunurilor imobile, metoda
divizării bunurilor imobile, metoda comasării bunurilor imobile şi metoda combinării bunurilor
imobile.
Capitolul trei: ,,Aplicarea metodelor de formare a terenurilor agricole în satul Lopatnic,
raionul Edineţ”, cuprinde aplicarea metodei de separare a terenurilor agricole, metodei de
divizare a terenurilor agricole, metodei de comasare a terenurilor agricole şi metodei de cobinare
a terenurilor agricole în satul Lopatnic, raionul Edineţ.
Capitolul patru: ,,Securitatea activităţii vitale”, cuprinde introducere, analiza măsuri
privind sănătatea şi securitatea în muncă şi protecţia mediului ambiant.
6
1 ANALIZA OBIECTULUI TEZEI
1.1 Structura şi caracteristica fondului funciar în localitate
Satul Lopatnic este o localitate in Raionul Edineţ. Aceasta localitate este în

administrarea oraşului Edineţ. Conform recensamintului populaţia în localitate este de 1401
locuitori. Distanța directă pîna în oraşul Edineţ este de 28 km. Distanța directă pîna în oraşul
Chişinău este de 229 km. Amplasarea spaţială o satului Lopatnic este prezentată în figura 1.1.
Sursa: [13,14].
Figura 1.1 - Amplasarea spaţială o satului Lopatnic din raionul Edineţ
7
Conform datelor din tabelul 1.1, suprafaţa totală a satului Lopatnic din r-nul Edineţ
constituie 1783,98 ha, inclusiv: 1034,44 ha - terenuri cu destinaţie agricolă; 179,88 ha - terenuri
din intravilanul localităţilor; 30,37 ha - terenuri destinate industriei, transporturilor şi cu alte
destinaţii speciale; 88,1 ha - terenurile fondului silvic; 106,57 - terenurile fondului apelor şi
344,62 ha - terenurile fondului de rezervă.
Tabelul 1.1 - Repartizarea fondului funciar pe categorii de destinaţie în satul Lopatnic
Nr. Categoria Suprafața, ha
1 Terenuri cu destinaţie agricolă 1034,44
2 Terenuri din intravilanul localităţilor 179,88
3 Terenuri destinate industriei, transporturilor şi cu alte destinaţii speciale 30,37
4 Terenurile fondului silvic 88,1
5 Terenurile fondului apelor 106,57
6 Terenurile fondului de rezervă 344,62
7 Total terenuri 1783,98
Sursa: elaborat de autor conform [12].
Ponderea terenurilor dupa categorii de destinaţie în satul Lopatnic din raionul Edineţ este
reprezentată în figura 1.2.
Ponderea terenurilor după categoria de

destinaţie în satul Lopatnic, raionul Edineţ
19%
Terenuri cu destinaţie agricolă
Terenuri din intravilanul local-
ităţilor
Terenuri destinate industriei,
transporturilor şi cu alte destinaţii
6% speciale
Terenurile fondului silvic
Terenurile fondului apelor
5% Terenurile fondului de rezervă
58%
2%
10%
Sursa: elaborat de autor în conformitate cu tabelul 1.1.

Figura 1.2 - Ponderea terenurilor dupa categorii de destinaţie în satul Lopatnic
8
După tipul de proprietate, conform tabelului 1.2, 150,69 ha sunt terenurile proprietate
publică a statului, 449,4 ha terenuri proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale şi
1183,89 ha terenurilor aflate în proprietate privată.
Tabelul 1.2 - Repartizarea terenurilor după tipul de proprietate în satul Lopatnic
Nr. Categoria Suprafața, ha
1 Terenuri proprietate publică a statului 150,69

2 Terenuri proprietate publică a UAT 449,4
3 Terenuri aflate în proprietate privată 1183,89
4 Total 1793,98
Sursa: elaborat de autor conform [12].
În urma analizei tabelului 1.2 observăm ca ponderea cea mai mare aparţine terenurilor
aflate în proprietate privată, după care urmează terenurile proprietate publică a unităţilor
administrativ teritoriale iar cea mai mica pondere aparţine terenurilor proprietate publică a
statului.
Ponderea terenurilor după tipul de proprietate în satul Lopatnic, raionul Edineţ, este
prezentată în figura 1.3.
Ponederea terenurilor după tipul de proprietate

în satul Lopatnic, raionul Edineţ
12%
Terenuri proprietate publică a

statului
Terenuri proprietate publică a
22 UAT
% Terenuri aflate în proprietate
privată
66
%
Sursa: elaborat de autor în conformiate cu tabelul 1.2.

Figura 1.3 - Ponderea terenurilor după tipul de proprietate în satul Lopatnic
9
În figura 1.4 sunt reprezentate tranzacţiile de tip vînzare - cumparare, moştenire, donaţie,
schimb şi altele în raionul Edineţ, pe perioada de analiză. Analizînd datele prezentate de Agenţia
Relaţii Funciare şi Cadastru, se observă că nu există o diferenţă însemnată a numărului de
tranzacţii în timp.
Tranzacţiile de tip vânzare - cumpărare se află într-un număr statornic în fiecare an, sunt
careva majorări în ultimii ani, dar acest număr nu este remarcabil, însă dacă analizăm numărul de
tranzacţii de tip vânzare - cumpărare în anul 2009 în comparaţie cu ultimul an de studiu, este o
creştere cu circa 900 de tranzacții, ceea ce reprezintă un factor pozitiv de dezvoltare a pieţii
imobiliare şi funciare.
327
2014 1094
1832
2458
278
2013 1378
1921
1920
198
2012 1143
1736
1809
172
2011 1060
1909
1666
67
2010 978
1378
1724
131
2009 718
1478
1656
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
Altele Donaţie/schimb Moştenire Vînzare - cumpărare
Sursa: elaborat de autor conform ARFC.

Figura 1.4 - Tranzacţiile înregistrate în raionul Edineţ pe perioada de studiu
Analizînd tranzacţiile de moştenire, este o pornire a numărului începînd cu anul 2010,
însă pe parcursul celorlalţi ani situaţia revine la echilibru, evoluția numărul de tranzacţii de acest
gen este nesemnificativă.
Numărul de tranzacţii de donaţie şi schimb începînd cu anul 2009 sunt într-o aspirație de
dezvoltare, lentă însă sigură, dar pe parcursul ultimului an numărul acestora începe să scădă.
Numărul de tranzacţii de alte tipuri înregistrate nu este remarcabil, dacă luăm în
considerare numărul tranzacţiilor de gen vînzare - cumpărare, moştenire, donaţie şi schimb.
10
1.2 Scopul şi necesitatea formării bunurilor imobile în societate
La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porţiunile de subsol, obiectele

acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate
solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în
acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile
destinaţiei lor. [2]
Bunurile imobile pot fi formate în diverse scopuri, desigur care nu contravin legislaţiei în
vigoare. Procesul de formare a unui bun imobil poate fi iniţiat deproprietarul bunului, de stat şi de
unitatea administrativ teritorială. Procedura de formarea a bunului imobilul poate fi întemeiată prin
intermediul autorităţilor împuternicite de administrarea bunului, titularilor de drepturi patrimoniale
sau reale, prin instanţa de judecată, la cererea executorilor judecătoreşti şi organelor fiscale şi în
toate cazurile care sunt prevăzute de legislaţie.
Scopurile formării bunurilor imobile care sunt cele mai frecvent întilnite sunt prezentate
în figura 1.5.
Transmiterii Separării sau comasării

Schimbului de
terenurilor în proprietate bunurilor imobile în
terenuri, inclusiv în
sau folosinţă persoanelor legătură cu reorganizarea
fizice sau juridice, în scopul amplasării lor
sau cu desfiinţarea
condiţiile legii compacte
persoanei juridice
Atribuirii în
Vînzării la licitaţie a unei
natură fondatorului a porţiuni din teren şi/sau a
Efectuării de tranzacţii
cotei lui din unei părţi din construcţie
cu bunuri imobile
patrimoniul persoanei care intră în masa debitoare
juridice a întreprinderii insolvabile,
sau a unei porţiuni din teren
şi/sau a unei părţi din
construcţie a persoanei
Dezvoltării terenului, fizice sau juridice al cărei
prin construirea sau Împărţirii bunului patrimoniu a fost sechestrat
reconstruirea clădirilor şi imobil proprietate şi/sau se comercializează
altor lucrări amplasate pe comună pentru stingerea datoriilor la
el plăţile obligatorii
Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [4].

Figura 1.5 - Scopurile formării bunurilor imobile
Lucrările de formare a bunurilor imobile pot fi executate de Oficiile Cadastrale
Teritoriale în zona în care sunt amplasate sau de către întreprinderile de stat sau cele private, care
au parte de ingineri cadastrali certificaţi.
11
1.3 Condiţiile formării bunurilor imobile
La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiţii principale:

a) bunurile formate să corespundă destinaţiei iniţiale, să fie respectate normele de
apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinaţiei
să se facă în cadrul procedurii de formare sau pînă la iniţierea ei;
b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinaţiei
sau ale cărui condiţii de utilizare vor fi înrăutăţite;
c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea
servituţii de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcţiei
cu conducte de apă, cu canalizare etc.;
d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată;
e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-
teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unităţi
administrativ-teritoriale;
f) configuraţia, dimensiunile şi alţi indici ai bunului imobil ce se formează să fie
conforme cerinţelor planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu
unde există plan urbanistic al localităţii sau dacă este stabilit un regim special de folosinţă a
terenului sau a construcţiei;
g) să se ţină cont, la formarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă, de normele
agrotehnice, de alte norme şi reguli prevăzute de legislaţie pentru această categorie de terenuri;
h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcţiilor, forma şi dimensiunile lor
să fie conforme normelor stabilite în legislaţia cu privire la urbanism;
i) persoana interesată în formarea construcţiei, apartamentului, încăperii izolate ce
implică lucrări pentru care, în conformitate cu legislaţia, se cere autorizaţie de construire
să obţină o astfel de autorizaţie şi să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial. [4]
Formarea construcţiilor neautorizate este interzisă conform legislaţiei în vigoare.
Bunurile care pot fi formate ca obiecte independente de drept sunt terenurile libere sau care au
amplasate pe ele construcţii, construcţiile integrale sau nefinisate, apartamentele şi încăperile
izolate.
Obiectele care nu pot fi formate ca obiecte independente de drept sunt încăperile din
apartamentele şi casele individuale de locuit care nu corespund legislaţiei, construcţiile auxiliare
ale căror funcţii sunt legate în mod direct de construcţia principală, instalaţiile de tip ingineresc,
anexele care deservesc gospodăriile în cazul în care este neposibilă specificarea dependeţei lor
12
funcţionale sau în cazul în care utilizarea lor nu este definită şi gardurile, pereţii, bornele de
hotare, precum şi alte instalaţii ale căror funcţii se leagă de teren sau construcţia principală.
La cererea titularului de drept, bunurile imobile menţionate mai sus pot fi formate ca
obiect independent de drept doar în cazul schimbării modului său de folosinţă sau a destinaţiei
lor.
În cazul divizării construcţiei în încăperi izolate, care a fost formată în modul stabilit de
legislaţie, în cadastrul bunurilor imobile se introduc datele despre construcţiile şi încăperile
izolate în modul stabilit.
Toate principiile care au fost menţionate stabilesc anumite condiţii şi restricţii care se aplică
în procesul de formare a bunurilor imobile ca obiecte independente de drept.
Una din primele condiţii este respectarea categoriei de destinaţie a bunului imobil sau a
terenului în procesul formării bunurilor imobile, care trebuie să coincideă destinaţiei bunului imobil
iniţial. Pentru sectoarele de teren, categoria de destinaţie şi modificarea ei este stabilită în
conformitate cu Codul Funciar al Republicii Moldova. Modul de folosire, pentru fiecare sector
de teren, în cadrul categoriei respective se stabileşte de către proprietar. Dar modificarea categoriei
de destinaţie a bunurilor imobile în întregime nu serveşte temeiul formării unui bun imobil nou.
Condiţia înregistrării are un impact crucial în procesul de formare a bunurilor imobile.
Faptul cel mai important fiind ca bunul imobil iniţial să fie înregistrat. Formarea bunurilor imobile
în baza bunurilor imobile iniţiale care nu sunt înregistrate crează situaţii de conflict în procesul
înregistrării bunurilor nou formate.
În cazul în care hotarele unui sector de teren în curs de formare întretaie hotarele
unităţilor administrativ teritoriale, în acest caz bunurile imobile sunt formate ca unităţi
independente de înregistrare în fiecare unitate administrativ teritorială.
Orice bun imobil nou format, şi mai excepțional cel care include construcţii amplasate pe el,
va fi coordonat cu cerinţele planului de urbanism. Respectarea prevederilor planului de urbanism
va cataloga respectarea normelor stabilite şi va preconiza accesul spre bunul imobil şi alte cerinţe
urbanistice.
La formarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă este necesar de ţinut cont de condiţiile
de organizare şi amenajare a terenurilor agricole precum şi alte reguli, norme prevăzute de
legislaţie pentru aceste terenuri.
În cazul formării unităţilor imobiliare ca apartamentele şi încăperile izolate, în cazul în care
aceasta implică efectuarea lucrărilor pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară
autorizaţia respectivă, persoana cointeresată va prezenta actele de primire în exploatare a lucrărilor,
oficiului cadastral teritorial împreuna cu decizia de formare a unităţii imobiliare. Decizia de formare
a bunurilor imobile o face proprietarul, iar în condiţiile proprietăţii comune – coproprietarii.
13
La fel este interzisă separarea sau divizarea încăperilor din apartamente sau casele
individuale de locuit, în cazul în care în rezultatul formării bunului imobil nu vor fi asigurate
condiţiile minime de trai, la fel şi a construcţiilor auxiliare, încorporate şi funcţional legate cu
construcţia principală, instalaţiilor tehnice, comunicaţii şi amenajări ale teritoriului amplasate pe
sectorul de teren care asigură funcţionarea normală a construcţiei amplasate pe acelaşi sector
de teren, anexelor gospodăreşti ale clădirilor de locuit situate pe acelaşi sector de teren, cu destinaţia
de deservire a locatarilor şi a altor instalaţii, amenajări direct (funcţional) legate de sectorul de teren
sau de construcţia de bază.
Formarea bunurilor imobile nu va fi efectuată nici în cazul în care bunul imobil care
urmează a fi format, nu va putea fi utilizat conform destinaţiei sale sau dacă ca rezultat al formării
bunului va înrăutăţi condiţiile de utilizare.
Un şir de restricţii, reieşite din condiţiile de organizare şi amenajare a terenurilor agricole,
există şi la formarea sectoarelor de teren cu destinaţie agricolă. În acest caz un rol deosebit poate
avea forma terenului, reliefului, panta, solul, amenajările existente sau care se cer a fi construite
şi altele.
1.4 Principiile formării terenurilor agricole
Formarea bunurilor imobile are loc cu respectarea unor princiipii generale care se referă la
toate cazurile şi principii locale care se aplică în dependenţă de metoda de formare a bunului imobil.
Principiile generale de formare a bunurilor imobile sunt prezentate în figura 1.6.
Interacţiunea
Viabilitatea
dintre formă
bunului
şi conţinutul
imobil nou
bunului
format
imobil
Inconcurenţa
cu alte
Legalitatea
bunuri
imobile

Figura 1.6 - Principiile generale de formare a bunurilor imobile
14
Un aspect semnificativ în procesul de formare a bunurilor imobile este armonia dintre formă
şi conţinut. Un exemplu poate servi un teren nou format cu destinaţie agricolă în acest caz, în
scopuri agricole, forma terenului va fi influienţată de cerinţele protecţiei erozionale, ecologice,
tehnologice. Alt teren care este destinat sub construcţiei va fi studiat din punctul de vedere al
subsolului, pantei, altor elemente necesare unei construcţii.
Indiferent de metoda de formare care va fi utilizată, bunul imobil care va fi format trebuie să
fie viabil (solid). Viabilitatea bunului imobil se determină în raport cu scopul formării sale.
Spre exemplu nu este posibilă selectarea unui teren pentru o construcţie în cazul în care
terenul este afectat de alunecări de teren. La principiul viabilităţii poate fi anexat şi aspectul
ecologic, în cazul în care condiţiile ecologice sunt opuse amplasării obiectului şi altele.
Cadrul legislativ cu privire la formarea bunurilor imobile existent, cuprinde un set de norme
juridice care în măsura lor limitează posibilitatea formării unor bunuri imobile. La aceste norme se
referă restricţiile care ţin de dimensiuni, categorii de destinaţie şi altele. Spre exemplu ne poate servi
limitarea suprafeţei minime de 0,04 ha a unui teren pentru construcţia casei de locuit în localităţile
urbane.
Un alt principiu general care trebuie a fi respectat în cadrul procesului de formare a
bunurilor imobile este inconcurenţa sau lipsa impactului negativ asupra altor bunuri vecine care deja
există în acest teritoriu. Respectarea acestui principiu ne asigură un mediu economic, social,
ecologic pozitiv ceea ce este foarte important pentru societate.
1.5 Cadrul legislativ cu privire la formarea terenurilor agricole
Constituţia Republicii Moldova este Legea supremă a societăţii şi a statului. Coform

articolului 7 „Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are
putere juridică”. [1]
Desigur că tot cadrul legislativ şi normativ a cadastrului, este racordat la Legea Supremă,
adică la Constituţia Republicii Moldova. Normele constituţionale care nemijlocit se referă la
domeniul cadastrului sunt dreptul la informaţie şi dreptul la proprietate şi protecţia acestuia.
Codul Civil reprezintă baza legislativă a relaţiilor civile în societatea noastră. Relaţiile
imobiliare, reprezintă un segment important al relaţiilor civile. Prevederile constituţionale ale
articolelor 34 şi 46 ai Codului Civil, şi anume: drepturile reale, obligaţiile, succesiunea şi desigur
altele.
15
În cadrul compartimentului drepturilor reale o atenţie deosebită este acordată drepturilor
patrimoniale, şi anume: patrimoniului, posesiunii, proprietăţii etc.
Codul Funciar este orientat nemijlocit spre reglementarea relaţiilor funciare. La rîndul
său, relaţiile funciare sunt relaţii imobiliare şi deci relaţii civile.
Imobilitatea nu poate să existe separat de teren. Bunul imobil îşi are începutul în sectorul
de teren care stă la baza lui.
Relaţiile funciare sunt în totul integrate în relaţiile imobiliare. Legislaţia funciară stă la
baza cadrului legislativ al relaţiilor imobiliare.
Codul Funciar determină structura fondului funciar ca obiect al legislaţiei funciare şi
imobiliare, categoriile de destinaţie şi de folosinţă care la final devin obiectul înregistrării. Avînd
ca obiect de reglementare relaţiile formate în procesul de utilizare a fondului funciar, Codul
Funciar reflectă acele particularităţi specifice anume acestui obiect. [3]
Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 – XIII din 25.02.98, stabileşte modul de
creare şi ţinere a cadastrului bunurilor imobile prin care se asigură recunoaşterea publică a
dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de
către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare. [5]
Această lege serveşte drept bază pentru întreprinderea acţiunilor concrete, elaborarea
planurilor de activitate, întreprinderea măsurilor referitoare la unele probleme concrete. În baza
acestei ei se iniţiază înregistrarea primară, masivă, cît şi selectivă, şi se soluţionaează multe
probleme ce ţin de evaluarea bunurilor imobile şi formarea lor.
Legea cu privire la registre nr.71 – XVI din 22.03.2007, include norme juridice ce ţin de
modul de instituire, înregistrare, ţinere, reorganizare şi lichidare a registrelor, ţinînd cont că
sistemul informaţional al Cadastrului bunurilor imobile este bazat pe Registrul bunurilor imobile.
Normele juridice din această lege vor fi respectate cu stricteţe în procesul de implementare a
Registrului bunurilor imobile reglementat de către Legea cadastrului bunurilor imobile.
Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354 – XV din 28 octombrie 2004,
include în sine procedura de formare şi înregistrarea a bunurilor imobile, ca obiecte de drept
independente prin separarea, divizarea, comasarea, combinarea bunurilor imobile înregistrate în
Registrul bunurilor imobile.
Activitatea în domeniul cadastrului bunurilor imobile include în sine un şir de lucrări
consacrate formării bunurilor imobile. În cadrul acestei legi sunt descrise metodele de formare a
bunurilor imobile, rolul proiectului în procesul formării bunurilor imobile şi procedura de
înregistrare precum şi altele.
Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 / XV din 18.04.2002 stabileşte cadrul
juridic, economic şi organizatoric al procesului de evaluare. În cadrul lucrărilor cadastrale, un
16
volum esenţial îl ocupă activităţile de evaluare. Evaluarea masivă în scopuri fiscale, ţine
nemijlocit de activitatea oficiilor cadastrale teritoriale în raza căruia se află bunul imobil.
Legea cu privire la notariat 1453 – XV din 8.11.2002, stabileşte principiile şi modul de
realizare a activităţii notariale. Referitor la cadastrul bunurilor imobile, drepturile autentificate în
baza Legii cu privire la notariat sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile în temeiul Legii
cadastrului bunurilor imobile.
Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91 - XVI din 05.04.2007,
include în sine norme juridice referitoare la delimitarea terenurilor proprietate publică a statului
şi a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale. La fel tot aici sunt
definite terenurile proprietate publică a statului şi terenurile proprietate publică a unităţilor
administrativ – teritoriale, procedura de transmitere a drepturilor de proprietate asupra terenurilor
şi altele. În procesul de ţinere a Registrului bunurilor imobile este important respectarea şi
protejarea dreptul de proprietate publică a terenurilor la egal cu cel de proprietate privată.
Legea cu privire la arenda în agricultură nr. 198 – XV din 15.05.2003, stabileşte cadrul
legal pentru consolidarea relaţiilor de arendă în agricultură, determină subiectul şi obiectul
relaţiilor de arendă, drepturile şi obligaţiile arendaşului şi a proprietarului. Conform prevederilor
Codului Civil al Republicii Moldova, grevările ce ţin de bunurile impobile necesită a fi
înregistrate în registrul bunurilor imobile.
Legea cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică nr.778 – XV din 27.12.2001,
include reglementarea juridică a activităţilor de geodezie şi cartografie ce ţin de: lucrările
topografo – geodezice şi cartografice, întocmirea hărţilor, atlaselor şi a planurilor tematice,
lucrările geodezice şi gravimetrice de precizie înaltă, lucrările de aerofotografiere a teritoriului,
lucrările de teledetecţie asupra pămîntului şi studierea bazei matematice a proiecţiilor
cartografice, altele. Materialele şi tehnologiile din domeniul geodeziei şi cartografiei sunt
aplicate în procesul de elaborare a planurilor cadastrale
17
2 BAZELE TEORETICE ALE FORMĂRII TERENURILOR AGRICOLE
2.1 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile
Formarea unui bun imobil din contul bunurilor imobile deja existente este înaintată de
către proprietarul bunului imobil în baza deciziei sale personale, excepţie fac cazurile formării
forţate ale bunurilor imobile de către instanţa de judecată sau de către organul fiscal.
În dependenţă de fiecare caz în parte, bunul imobil poate fi format în baza unor anumite
proiecte de organizare şi amenajare. Necesitatea unei asemenea soluţii este argumentată prin scopul
şi conţinutul bunului imobil nou format.
Procedura de formare a bunului imobil şi consecutivitatea etapelor acestora este prezentată în
figura 2.1.
Depunerea cererii de
formare a bunurilor Efectuarea studiului
Elaborarea proiectului
imobile şi a privind posibilitatea
de formare a bunurilor
documentelor în baza formării bunurilor
imobile
cărora se formează imobile
bunurile imobile
Întocmirea planului
Înregistrarea bunului
cadastral (geometric) Transpunerea bunului
imobil în Registrul
al bunului imobil nou imobil în natură
bunurilor imobile
format

Figura 2.1 - Procedura de formare a bunurilor imobile
Proiectul de formare a bunurilor imobile se coordonează cu serviciile care sunt competente,
a autorităţilor administraţiei publice locale în funcţie de destinaţia bunului imobil. În cazul stabilirii
unor cerinţe sau restricţii speciale pentru bunl format, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat
conform legislaţiei în vigoare.
În cazul în care concomitent cu formarea bunului imobil are loc şi modificarea destinaţiei
terenului, atunci modificarea se va efectua pînă la înregistrarea bunurilor nou formate.
Pentru formarea bunului imobil, proprietarul bunului imobil depune către executant, în
modul stabilit, cerere cu privire la formarea bunului imobil prin care solicită îndeplinirea
lucrărilor respective.
18
La cerere vor fi anexate obligatoriu:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil iniţial;
b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil iniţial;
c) copia de pe actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului
imobil iniţial;
d) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al
proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului imobil.
Acordul se prezintă şi oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrărilor. [4]
În cazul formării bunului imobil în temeiul declanşării procedurii de insolvabilitate,
executării forţate a obligaţiilor fiscale sau a altor obligaţii, cererea poate fi depusă de către
administratorul insolvabilităţii, reprezentantul organului fiscal şi executorul judecătoresc.
Formarea bunurilor imobile la iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal sau a
executorului judecătoresc, va fi efectuată conform prevederilor articolului 22 al Legii cu privire
la formarea bunurilor imobile nr. 354 - XV din 28.10.2004.
Înregistrarea cererii cu privire la formarea bunurilor imobile se face în condica de cereri,
de care este responsabil inginerul cadastral certificat. Cererea se semnează de către proprietarul
bunului imobil sau alt solicitant în drept, ori de reprezentantul autorizat al acestuia. În cazul când
bunul imobil aparţine concomitent la mai mulţi proprietari pe cote-părţi, cererea trebuie semnată
de către toţi proprietarii. În cererea dată trebuie să fie menţionate numerele cadastrale ale
bunurilor imobile iniţiale, destinaţia bunurilor, modalitatea de formare a noilor bunuri, la fel şi
scopul formării acestora. În caz de necesitate, la solicitare, executantul acordă consultaţii cu
privire la întocmirea cererii.
În temeiul cererii executantul examinează documentele prezentate de către solicitant şi
variantele pasibile de formare a bunurilor imobile. Iar în rezultatul discuţiei cu proprietarul şi
actelor anexate, se va stabili posibilitatea de formare a bunului imobil cît şi imposibilitatea
formării lui.
În cazul în care s-a stabilit posibilitatea de formare a bunului imobil, executantul
lucrărilor propune proprietarului semnarea contractului privind executarea lucrărilor cadastrale,
prin care se va stabili obligaţiile şi responsabilităţile reciproce ale beneficiarului lucrării şi
executantului lucrărilor de formare a bunului imobil. Odata cu semnarea contractului,
proprietarul are posibilitatea de a achita un avans pentru lucrările de formare a bunului imobil,
sau suma integrală. Evidenţa contractelor se efectuează de către agentul economic în cadrul
căruia activează inginerul cadastral certificat.
Executantul, în temeiul cererii şi actelor anexate la ea, examinează la birou posibilitatea
formării bunului imobil prin confruntarea datelor din Registru bunurilor imobile şi materialelor
19
grafice existente. Studiul va cuprinde informaţia privind regimul juridic, tehnic, economic şi
scopul formării bunului imobil precum şi căile de formare ale acestuia.
În caz de necesitate, executantul lucrărilor are dreptul de a consulta autoritatea
administraţiei publice locale sau alte organe pentru obţinerea informaţiei suplimentare care este
necesară în vederea formării bun imobil. La stabilirea hotarelor bunului imobil din intravilan ce
urmează a fi format, se va ţine cont de şi de construcţiile existente, care sunt amplasate atât pe
terenul iniţial, cât şi pe terenurile adiacente, în vederea respectării prevederilor legislaţiei şi
normativelor în vigoare. Iar în cazul formării bunului imobil în extravilan se va consulta serviciul
funciar al primăriei localităţii date. Studiul dat va cuprinde informaţia cu privire la:
a) regimul juridic al imobilului iniţial cu privire la: înregistrarea bunului imobil iniţial la
OCT; numărul cadastral al bunului imobil iniţial; amplasarea terenului în intravilan sau
extravilan; dreptul de proprietate asupra imobilului (terenului şi construcţiei); grevările dreptului
de proprietate; destinaţia terenului şi/sau a construcţiei stabilită prin actele respective; extrase din
actele respective, după caz, care instituie un regim special asupra imobilului (zonă protejată,
teren public, interdicţii provizorii sau definitive de construire etc.).
b) regimul tehnic al imobilului iniţial cu privire la: dimensiunile şi suprafaţa reală a
terenului; dimensiunile şi suprafaţa terenului conform documentaţiei de drept; existenţa actului
de transpunere în natură a terenului cu fixarea hotarelor; echiparea terenului cu utilităţi (energie
electrică, apă, canalizare, etc.); amplasarea construcţiilor pe teren şi destinaţia acestora ( în cazul
când acestea există); dimensiunile şi suprafaţa terenului (construcţiei) bunului imobil modificat;
dimensiunile şi suprafaţa terenului (construcţiei) bunului imobil care va fi format.
c) regimul economic al imobilului iniţial cu privire la utilizarea imobilului la momentul
verificării.
d) scopul formării bunului imobil: transmiterii terenurilor în proprietate sau folosinţă
persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii; efectuării de tranzacţii cu bunuri imobile;
dezvoltării terenului prin construirea sau reconstruirea clădirilor şi altor lucrări amplasate pe el;
împărţirii bunului imobil proprietate comună; atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din
patrimoniul persoanei juridice; schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor
compacte; separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu
desfiinţarea persoanei juridice; vânzarea la licitaţie a unei porţiuni de teren şi /sau a unei părţi din
construcţie care întră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile, sau a unei porţiuni din teren
şi /sau a unei părţi din construcţie a persoanei fizice sau juridice al cărei patrimoniu a fost
sechestrat şi /sau se comercializează pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii.
e) căile de formare a bunului imobil: separarea, divizarea, comasarea, combinarea
bunurilor imobile. [11]
20
În urma studiului efectuat inginerul cadastral certificat emite un aviz cu privire la
posibilitatea sau imposibilitatea de formare a noului bun imobil şi indică condiţiile de formare
ale acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În avizul pozitiv emis de inginerul cadastral certificat se specifică, dacă se păstrează
destinaţia iniţială a bunului imobil propus pentru formare şi dacă legislaţia permite formarea
acestuia, condiţiile de care să va ţine cont la formarea bunului imobil, dacă este posibilă
asigurarea accesului bunului imobil sau este necesară servitutea, impactul asupra bunurilor
imobile alăturate şi condiţiile de proiectare a bunului imobil şi autorizaţiile necesare de la
serviciile de control pentru formarea bunului imobil.
În caz în care cererea de formare a bunului imobil a fost respinsă, inginerul cadastral
certificat, în baza studiului efectuat, notează în aviz motivele care au cauzat interdicţia formării
bunului imobil.
În baza studiului şi avizului, executantul lucrărilor trece la elaborarea proiectul de
formare a bunului imobil, care se va efectua în conformitate cu prevederile normativelor şi
instrucţiunilor în vigoare, şi se va ţine cont de destinaţia obiectului şi solicitările proprietarului
privind stabilirea hotarelor generale sau fixe, precum şi alte caracteristici ale bunului imobil care
urmează a fi format.
În vederea elaborării proiectului de formare, executantul lucrărilor de formare identifică
bunurile imobile supuse acestui proces, elaborînd un act de constatare pe teren.
În situaţia în care datele din Registrul bunurilor imobile diferă de datele constatate pe
teren, iar măsurările de control indică devieri în parametrii tehnici ai bunului imobil mai mult de
10 %, se întemeiază procedura de corectare a erorilor sau de modificare a planului cadastral, sau
alte proceduri care ar favoriza corespundere situaţiei de pe teren şi informaţiei din Registrul
bunurilor imobile.
În cazul în care odată cu procedura de formare are loc şi modificarea destinaţiei, aceasta
va fi asigurată până la înregistrarea bunurilor imobile, în baza proiectului de formare a lor.
Proiectul de formare a bunului imobil pentru terenurile care sunt amplasate în intravilanul
localităţilor se va coordona cu serviciile autorităţilor administraţiei publice locale în funcţie de
destinaţia bunului imobil. După lege, proiectele vor fi coordonate cu serviciul de urbanism când
se va forma un bun imobil cu construcţie, ori pe terenul separat se preconizează a fi o
construcţie. Iar în cazul stabilirii unor restricţii sau cerinţe speciale în vederea folosirii bunului
imobil, proiectul se va coordona cu organul abilitat, conform legislaţiei în vigoare. Proiectul de
formare a bunului imobil pentru terenurile amplasate în extravilanul localităţii, se va coordona cu
serviciul funciar al primăriei. Responsabilitatea privind coordonarea proiectului o are
proprietarului sau persoana abilitată cu astfel de drepturi de către proprietar.
21
După elaborarea proiectului de formare, acesta se va transpune în natură prin stabilirea
hotarelor şi elaborarea actului de stabilire a hotarelor. Şi după stabilirea hotarelor generale sau
fixe, se elaborează planul bunului imobil nou format.
Lucrările de întocmire a planului cadastral se execută în conformitate cu prevederile
Instrucţiunii cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice.
Planul bunului imobil nou format este o parte componentă a deciziei de formare a bunului sau a
contractului.
La finalizarea tuturor lucrărilor de formare a bunului imobil, inginerul cadastral certificat
întocmeşte dosarul tehnic al bunului imobil nou format. Dosarul tehnic va conţine:
a) studiul privind posibilitatea formării bunului imobil;
b) actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor imobile;
c) materialele ce ţin de executarea lucrărilor geodezice cu privire la formarea bunului
imobil;
d) proiectul de formare a bunului imobil, coordonat în modul stabilit;
e) autorizarea de construire sau actele de recepţie a lucrărilor de construcţie dacă au fost
executate astfel de lucrări;
f) actul de stabilire a hotarelor fixe, în cazul în care au fost stabilite astfel de hotare;
g) acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezaţi în drepturi
la formarea noului bun;
h) acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra
bunului imobil iniţial. [11]
În cazul în care formarea bunului imobil nu a fost executată de către oficiului cadastral
teritorial în raza căruia este bunul imobil, o copie a dosarului tehnic va fi transmisă proprietarului
cu scopul prezentării acestuia la oficiul cadastral teritorial respectiv.
După predarea dosarului tehnic beneficiarului lucrărilor şi semnarea actului de predare -
primire, beneficiarul lucrărilor urmează să achite integral suma pentru lucrările executate, în
cazul în care a achitat doar avansul pentru lucrări. Termenul şi condiţiile achitării se stabilesc în
contract.
Înregistrarea bunului imobil nou format, se va executa în modul stabilit, în temeiul cererii
depuse la Oficiul Cadastral Teritorial de către benificiar sau alt solicitant admis în condiţiile
legii.
Odată cu atribuirea, după caz, numărului cadastral bunului imobil nou format, oficiul
cadastral teritorial va realiza modificări în planul cadastral şi în dosarul cadastral al fiecărui bun
imobil iniţial. În temeiul actelor prezentate de către beneficiar, va întocmi, după caz, dosare
cadastrale pentru fiecare bun imobil format în parte.
22
Modificările vor fi efectuate sincronic în Registrul bunurilor imobile, cât şi pe suportul
magnetic ce conţine informaţia juridică şi grafică a bunului imobil respectiv.
Procedura formării bunului imobil poate fi încheiată în orice moment până la înscrierea
drepturilor asupra lui în Registrul bunurilor imobile la cererea persoanei care a iniţiat procedura
de formare a bunului. În acest caz, solicitantul lucrării nu poate cere recuperarea sumei achitate
pentru lucrările de formare a bunului imobil. După înregistrarea dreptului asupra bunului imobil
în Registrul bunurilor imobile, cererea de încetare a procesului de formare a bunului imobil nu
mai poate fi admisă.
După înregistrarea bunului imobil nou format, Oficiul Cadastral Teritorial eliberează
proprietarului, certificatul asupra bunului imobil format, conform modelului aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 677 din 11. 07. 2005.
2.2 Metoda separării bunurilor imobile
Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea
unei părţi din bunul imobil înregistrat. [4]
Înregistrarea bunului imobil format prin separare şi a drepturilor asupra lui se execută în
temeiul actului ce confirmă drepturile de proprietate asupra bunului imobil iniţial, al deciziei de
formare a bunului imobil şi a planului cadastral sau geometric al bunului imobil iniţial.
Prin separare pot fi formate bunuri imobile proprietate a unei persoane fizice sau juridice,
cît şi din bunul imobil proprietate comună. În acest caz, după separare, bunurile imobile formate
vor rămîne în proprietate comună, şi cu respectarea cotelor echivalente.
În cazul în care în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care
este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil iniţial, şi dacă aceste grevări, la etapa
formării nu au fost stinse, vor fi trecute la toate bunurile imobile formate prin separare. În cazul
bunului imobil grevat cu servitute, după separare va fi grevat cu servitute doar bunul imobil
iniţial, dacă se poate stabili bunul aservit. În caz contrar, rămîn grevate cu servitute toate
bunurile formate.
Pentru a nu se confunda metoda de separare a bunurilor imobile cu alte metode de formare
este necesar de constatat că: în procesul de separare, din bunul imobil iniţial (înregistrat) este
desprinsă o parte care anterior n-a existat în calitate de bun imobil independent şi în cazul
procesului de separare nu apar noi proprietari cu drepturi, care să fie înregistraţi în Registrul
bunurilor imobile.
23
Astfel, separarea include formarea bunurilor imobile în cadrul aceluiaşi subiect al
dreptului de proprietate. Obiectul separării poate servi atit o proprietate privată, o proprietate
comună şi chiar o proprietate publică.
Scenariul lucrărilor de formare a unui bun imobil prin metoda separării este prezentat în
figura 2.2.
Etapa I Iniţierea lucrărilor
Etapa II Elaborarea studiului de pretabilitate şi fezabilitate
Etapa III Elaborarea proiectului de separare
Etapa IV Transpunerea proiectului de separare în natură
Etapa V Elaborarea planului cadastral modificat
Etapa VI Îndosărierea documentelor
Etapa VII Înregistrarea bunului imobil nou format

Figura 2.2 - Scenariul a lucrărilor de formare a unui bun imobil prin metoda separării
2.3 Metoda divizării bunurilor imobile
Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărţirea, la

cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat şi încetarea proprietăţii
comune. [4]
În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de
a încheia contractul de împărţire a bunului şi vor asigura elaborarea documentaţiei de formare a
bunurilor imobile.
Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare şi a drepturilor de proprietate asupra
lor se efectuează în baza contractului de împărţire a proprietăţii comune, la care se va
anexa planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile noi formate. Pentru a nu încurca
„divizarea” cu „separarea”, constatăm că divizarea are loc numai în cazul proprietăţilor comune pe
24
cote-părţi, deci, cotele-părţi existente urmează a fi divizate una de alta şi respectiv formarea
bunurilor imobilr noi şi a drepturilor de proprietate noi.
Astfel spus, procesul de divizare a bunurilor imobile proprietate comună constă în
materializarea cotelor-părţi în bunuri imobile independente de drept, în strictă conformitate cu
mărimea lor stabilită în documentele ce confirmă dreptul de proprietate comună asupra bunului
imobil.
Divizarea uneia sau a mai multor cote-părţi dintr-un bun imobil proprietate comună prevede
crearea condiţiilor corespunzătoare pentru asigurarea utilizării raţionale ulterioare a lor.
Divizarea bunurilor imobile nu prevede şi apariţia unor proprietari noi a bunurilor.
Proprietari ai bunurilor imobile nou formate în procesul divizării sunt numai din rândurile
coproprietarilor.
Divizarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie se efectuează în
condiţiile posibilităţii unei asemenea proceduri de divizare. Aprecierea posibilităţii divizării
proprietăţii comune în devălmăşie se efectuează în baza unui raport de expertiză care a fost
executat de către persoană cu drepturi respective.
Dreptul asupra bunului imobil nou format prin metoda divizării include dreptul asupra
bunului imobil iniţial (supus divizării) şi planul cadastral.
Scenariul lucrărilor de formare a unui bun imobil prin metoda divizării este prezentat în
figura 2.3.
Etapa I Iniţierea lucrărilor
Etapa II Elaborarea studiului de pretabilitate şi fezabilitate
Etapa III Elaborarea proiectului de divizare
Etapa IV Transpunerea proiectului de divizare în natură
Etapa V Elaborarea planului cadastral modificat
Etapa VI Îndosărierea documentelor
Etapa VII Înregistrarea bunurilor imobile nou formate

Figura 2.3 - Scenariul a lucrărilor de formare a unui bun imobil prin metoda divizării
25
2.4 Metoda comasării bunurilor imobile
Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai
multor bunuri imobile înregistrate avînd hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele
comun, aparţinînd unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflîndu-se în proprietatea comună a aceloraşi
persoane, la cererea lor. [4]
Pot fi comasate atît bunuri imobile proprietate individuală şi bunuri imobile proprietate
comună, cele din proprietate comună în devălmăşie sau numai bunurile imobile proprietate
comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota
de proprietate deţinută de fiecare coproprietar în bunul imobil format se recalculează de către
executorul lucrărilor cadastrale, cu acordul coproprietarilor, şi se ţine cont de cotele lor
deţinute în cazul bunurile imobile iniţiale.
Temei pentru înregistrarea bunului imobil format prin comasare vor fi actele ce confirmă
drepturile de proprietate asupra bunurilor imobile iniţiale, decizia de formare a bunului imobil şi
planul cadastral sau geometric al bunului imobil nou format.
În cazul în care bunurile imobile care se supun comasării sînt grevate cu ipotecă, bunul
format prin comasare nu va fi înregistrat decît după confirmarea de către creditorii ipotecari a
rangului fiecărei ipoteci. În acest caz, registratorul întocmeşte o listă a drepturilor de ipotecă în
ordinea înregistrării lor, indicînd rangul fiecărui drept, pe care o expediază spre confirmare
fiecărui creditor ipotecar. Înregistrarea drepturilor de ipotecă se efectuează o dată cu
înregistrarea bunului nou format prin comasare.
În cazul dobîndirii mai multor terenuri cu destinaţie agricolă avînd hotare comune, se
poate aplica, la cererea beneficiarului, o modalitate simplificată de formare a bunului prin
comasare, odată cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile dobîndite. În
acest caz, decizia de comasare se depune concomitent cu cererea de înregistrare a dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile dobîndite. Procedura de formare a bunului imobil prin
comasare şi modalitatea de efectuare a înscrierilor în Registru este stabilită de către Agenţie.
Scopul comasării poate fi diferit, în majoritatea cazurilor comasarea are ca scop creării
unor dimensiuni mai mari, care se consideră optimale pentru utilizare.
Obiectul comasării poate fi bunurile imobile ale unui singur proprietar, la fel bunurile
imobile ale mai multor proprietari care formează proprietăţi comune pe cote părţi şi bunurile
imobile proprietate comună. În urma procesului de comasare a bunurilor imobile, hotarele
comune dispar. În asemenea condiţii, important este de a calcula corect cota-parte a fiecărui
coproprietar în bunul imobil nou format prin comasare.
26
2.5 Metoda combinării bunurilor imobile
Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei părţi din
bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, şi alipirea ei la un bun
imobil adiacent. [4]
Combinarea se efectuează numai în cazul în care există cererea ambilor proprietari ale
bunurilor imobile. Lucrările de formare prin combinare se vor efectua pînă la încheierea actului
juridic de înstrăinare a părţii din bunul imobil. Planul bunului imobil format prin combinare
reprezintă o parte componentă a actului juridic privind înstrăinarea unei părţi.
La formarea bunului imobil prin combinare, numerele cadastrale ale bunurilor imobile
iniţiale nu se vor modifica, se modifică doar suprafaţa.
Modificările bunurilor imobile efectuate în legătură cu combinarea se consemnează în
Registrul bunurilor imobile:
a) în cazul în care bunurile aparţin aceluiaşi proprietar - în temeiul actelor ce
confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, al deciziei de combinare, al planurilor
bunurilor iniţiale şi al planurilor bunurilor imobile formate;
b) în cazul în care bunurile imobile aparţin diferiţilor proprietari - în temeiul contractului
de înstrăinareşi de combinare a bunurilor, al planurilor bunurilor imobile formate. [4]
Scenariul aplicării metodei combinării este prezentat în figura 2.4
Iniţierea proiectului de combinare a terenurilor (bunurilor

Etapa I
imobile)
Etapa II Elaborarea proiectului de combinare
Etapa III Aprobarea de către solicitanţi a proiectului de combinare
Depunerea cererii de modificare a înscrisului în registrul

Etapa IV
bunurilor imobile
Etapa V Modificarea înscrisului în registru

Figura 2.4 - Scenariul aplicării metodei combinării bunurilor imobile
27
Combinarea bunurilor imobile are loc sub mai aspecte, şi anume cel economic, social şi
juridic. Aspectul social – economic este caracterizat prin faptul că prin aplicarea acestei metode
se obţine o formă şi o amplasare mai raţională a terenurilor (bunurilor imobile). Aspectul juridic
este caracterizat prin faptul că prin aplicarea acestei metode devine posibil de a exclude mai
multe etape din procedura de legalizare a acţiunii.
Obiectul aplicării metodei combinării pot fi terenurile (bunurile imobile) ale unui singur
proprietar sau a mai multor proprietari.
28
3 APLICAREA METODELOR DE FORMARE A TERENURILOR AGRICOLE
ÎN SATUL LOPATNIC, RAIONUL EDINEŢ
3.1 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin separare
Dreptul de a iniţia formarea unui bun imobil prin separare îl are, în primul rînd proprietarul
terenului. Motivul separării poate să difere. Mai frecvent separarea este motivată de necesitatea
înstrăinării bunului imobil nou format. În astfel de cazuri, cînd proprietarul bunului imobil este
iniţiatorul formării bunului imobil, actul în baza căruia se vor desfăşura activităţile va fi decizia
benificiarului. Decizia proprietarului poate fi exprimată prin:
a) o cerere de executare a lucrărilor de formare adresată către oficiului cadastral teritorial în
raza căruia se află bunul imobil iniţial;
b) un contract de executare a lucrărilor de formare în cazul în care executorii lucrărilor de
formare a bunului este o altă întreprindere.
În condiţiile în care obiectul separării reprezintă o proprietate comună coproprietarii pot
iniţia procesul separării bunului imobil, printr-o cerere comună, care se semnează în mod
obligatoriu de către toţi coproprietarii bunului imobil şi autentificată notarial.
4137101.66
Sursa: elaborat de autor.

Figura 3.1 - Amplasarea bunului imobil iniţial cu nr. cadastral 4137101.663
29
La etapa de iniţiere a lucrărilor de formare a bunului imobil, solicitantul lucrărilor îşi va
expune detaliat doleanţa faţă de proiectul de formare.
În cadrul exemplului examinat, în calitate de bun imobil iniţial, din contul căruia va fi format
un bun imobil nou, reprezintă un teren cu destinaţie agricolă, amplasat în r-nul Edineţ, satul Lopatnic,
extravilan, numărul cadastral 4137101.663, cu o suprafaţă totală de 2,0 hectare.
Proprietarul terenului agricol a iniţiat procedura de formare a bunului imobil prin separarea
unei porţiuni cu o suprafaţa de 1,0 hectare, în scopul creării unui teren agricol nou pentru vînzarea
ulterioară a acestuia. Terenul agricol nou format urmează a fi vîndut în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Scopul principal al studiului este de a nu admite formarea bunurilor imobile în lipsa
condiţiilor obiective şi de a stopa formarea bunurilor imobile la o stadie iniţială în cazul necesităţii.
În procesul de elaborare a studiului autorul proiectului:
a) a identificat bunul imobil iniţial în natură în baza dreptului de proprietate;
b) a actualiza planul cadastral.
Astfel, bunul imobil iniţial, în cadrul studiului efectuat, reprezintă un teren agricol înregistrat
în registrul bunurilor imobile cu numărul 4137101.663, punctele de hotar ale terenului coincid cu
dreptului de proprietate asupra bunului.
Condiţiile de formare a bunului imobil nou au fost formulate împreună cu solicitantul
lucrărilor. În cadrul prezentului proiect, linia de separare a bunului imobil nou format este notată prin
punctele A şi B.
Proiectul de formare a bunurilor imobile
2
A 4137101.77
1
4137101.66 B
4

Figura 3.2 - Proiectul de formare a bunului imobil prin separare
Bunul imobil nou format va avea punctele de hotar A, 2, 3, B şi numărul cadastral
4137101.777. Bunul imobil iniţial va rămîne în hotarele cu punctele de hotar 1, A, B, 4 şi numărul
cadastral iniţial 4137101.663.
30
În procesul transpunerii proiectului în natură sunt fixate punctele „A” şi „B” care determină
hotarele noi ale bunurilor imobile, în prezentul caz dintre bunul imobil nou format şi bunul imobil
iniţial.
Astfel, punctul „A” este amplasat pe linia 1-4, la distanţa de 25 metri de la punctul 1 şi 25
metri de la punctul 2. Iar punctul „B” este amplasat pe linia 2-3, la distanţa de 80 metri de la punctul
2 şi 80 metri de la punctul 3.
În practică, reieşind din situaţia dată, condiţiile de formare a sectoarelor de teren pot fi şi
mai complicate. În asemenea cazuri de la autorul proiectului se vor cere cunoştinţe profunde în
diferite domenii.
Planul cadastral modificat se va elabora în baza rezultatelor obţinute în urma transpunerii
proiectului bunului imobil în natură.
La planul cadastral modificat se va anexa lista coordonatelor punctelor noi „A” şi „B” în
conformitate cu cerinţele tehnice ale autorităţii publice centrale în domeniul cadastrului bunurilor
imobile. În figura 3.3 sunt reprezentate planurile cadastrale ale bunului imobil iniţial modificat şi a
bunului imobil nou format.
Rezultatul separării (bunul imobil iniţial) Rezultatul separării (bunul imobil nou format)
2
A A 4137101.77
1 7
3
4137101.66
B B
4

Figura 3.3 - Planul bunului imobil iniţial modificat 4137101.663 şi a bunului imobil nou
format 4137101.777
În urma procesului de separare în Registrul bunului imobil iniţial au avut loc următoarele
acţiuni:
a) s-a păstrat numărul cadastral a terenului - 4137101.663;
b) s-a schimbat suprafaţa şi hotarele terenului - 1,0 hectare;
c) s-a menţionat actul în temeiul căruia s-a efectuat separarea şi schimbarea suprafeţei -
cerere cu privire la formarea bunului imobil prin separare.
31
Pentru bunul imobil nou format în Registrul bunului imobil iniţial au avut loc următoarele
acţiuni:
a) se va atribui număr cadastral - 4137101.777;
b) se vor efectua înscrieri respective privind înregistrarea bunului imobil în Registrul
bunurilor imobile;
c) se va întocmi dosarul cadastral.
Dosarului documentelor lucrărilor cadastrale va include următoarele acte:
a) documentul de iniţiere a lucrărilor;
b) studiul de fezabilitate;
c) planul cadastral (geometric) al bunului imobil iniţial;
d) proiectul bunului imobil nou format;
e) măsurări în de transpunere a proiectului în natură;
f) planul cadastral (geometric) al bunului imobil nou format;
g) actul de primire a lucrărilor de către solicitant. [4]
Procesul de înregistrare a bunului imobil include depunerea cererii de înregistrare a bunului
imobil nou format la care se va anexa dosarul documentelor lucrărilor cadastrale, examinarea cererii
de înregistrare, adoptarea deciziei asupra cererii de înregistrare, înregistrarea cererii, examinarea
documentelor anexate la cerere (dosarului documentelor), adoptarea deciziei de înregistrare a bunului
imobil nou format, modificarea înscrisului în fişierul registrului bunurilor imobile ce ţine de bunul
imobil iniţial, completarea dosarului cadastral al bunului imobil iniţial, efectuarea înscrisului în fişierul
registrului bunurilor imobile referitor la bunul imobil nou format, deschiderea dosarului cadastral
pentru bunul imobil nou format, pregătirea extrasului din registru. [8]
Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia se va efectua înscrisul
în registrul bunurilor imobile, va fi acelaşi document de drept al bunului imobil iniţial. În cazul dat –
Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.
După ce sectorul nou format a fost înregistrat şi a devenit obiect de drept el va putea
deveni obiectul unei tranzacţii în cazul dat de vînzare. În asemenea condiţii devine mai legeră
procedura de vînzare a obiectului. Bunul imobil nou format, posedând caracteristicile sale, poate fi
mai uşor prezentat pe piaţă şi mai corect ofertat.
În efectuarea procesului de separare şi formare a bunurilor imobile noi sunt cointeresate
ambele părţi ale pieţei imobiliare, atît vânzătorul cît şi cumpărătorul. Se poate afirma că
separarea bunurilor imobile este o acţiune necesară într-o piaţă imobiliară dezvoltată.
În cazul separării unui bun imobil proprietate comună, este păstrat raportul de drepturi
(cota de proprietate) a coproprietarilor, atât în bunul imobil de bază cît şi în bunul imobil nou
format înrezultatul separării, corespunzător cotelor din sectorul de teren iniţial.
32
3.2 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin divizare
În cadrul studiului efectuat, autorul proiectului de divizare a identificat bunul imobil, terenul
cu destinaţie agricolă în natură, în baza dreptului de proprietate comună, a fost determinată
legalitatea acestei acţiuni, mărimea cotei - părţi a fiecărui coproprietar precum şi alte date.
Un rol important al studiului asupra bunului imobil este actualizarea informaţiei, a planului
cadastral, reflectarea în plan a tuturor obiectivelor care ar avea influenţă asupra deciziei de proiect
de divizare.
Amplasarea bunului imobil supus procesului de divizare este prezentată în figura 3.4.
4137103.873

Figura 3.4 - Amplasarea bunului imobil iniţial 4137103.873
Astfel, obiectul divizării reprezintă un lot de teren agricol, amplasat în r-nul Edineţ, satul
Lopatnic, extravilan, numărul cadastral 4137103.873, cu o suprafaţă totală de 4,6 hectare, aflat în
proprietate comună în care deţin cote – părţi de teren doi coproprietari.
Proiectul de divizare a bunurilor imobile a fost elaborat în mai multe variante. Varianta
finală aprobată de către toţi coproprietarii. Decizia de aprobare a fost procesul – verbal al adunării
ambilor proprietarilor.
Figura 3.5 include varianta finală a proiectului de divizare a cotelor – părţi în două terenuri,
bunuri imobile nou formate. Suprafaţa terenurilor în natură este echivalentă cotelor părţi din
33
proprietate comună, a cîte ½ cota - parte.
4137103.901
4137103.900

Figura 3.5 - Proiectul de formare a bunurilor imobile prin divizare
Fiecare teren în parte este amplasat cu acces la drum, cu respectarea cerinţelor faţă de
combaterea eroziunii şi alte cerinţe referitoare la amplasarea terenurilor agricole. Despre respectarea
condiţiilor obligatorii referitoare la amplasarea terenurilor în cadrul proiectului a fost inclus avizul
respectiv al autorităţilor publice locale.
Varianta finală a proiectului de divizare a bunului imobil proprietate comună, coordonată
(acceptată) de către toţi coproprietarii şi avizată pozitiv de către persoanele abilitate din cadrul
autorităţilor publice locale este transpusă în natură.
Rezultatul divizării, bunul imobil 4137103.900 Rezultatul divizării, bunul imobil 4137103.901
4137103.901
4137103.900

Figura 3.6 - Planul bunului imobil nou format 4137103.900 şi 4137103.901
În procesul transpunerii în natură a proiectului de divizare au fost utilizate metodele
respective de elaborare a planului cadastral.
În baza măsurărilor de transpunere a proiectului de divizare în natură a fost elaborat planul
cadastral al terenurilor nou formate 4137103.900 şi 4137103.901, prezentat în figura 3.6.
34
În rezultatul acţiunii de divizare, în Registrul bunului imobil iniţial:
a) s-a stins numărul cadastral a bunului imobil iniţial - 4137103.873;
b) se va menţiona actul în temeiul căruia s-a stins obiectul - decizia cu privire la
divizarea bunului imobil.
Pentru bunurile imobile noi formate:
a) s-a atribuit numere cadastrale bunurilor nou formate - 4137103.900 şi 4137103.901;
b) s-a efectuat înscrierile respective în Registrul bunurilor imobile;
c) s-a indicat hotarele şi suprafaţa bunurilor imobile noi formate - 2,3 ha şi respectiv 2,3;
d) s-a îndosariat documentele necesare în dosarul cadastral.
Împreună cu elaborarea planului cadastral au fost determinate coordonatele tuturor punctelor
de hotar al terenurilor noi formate.
Planul cadastral digital (numeric) a fost elaborat în conformitate cu cerinţele tehnice ale
autorităţii publice centrale în domeniul cadastrului.
Divizarea bunului imobil la solicitarea coproprietarilor este finalizată cu elaborarea
dosarului lucrărilor cadastrale şi a planului cadastral.
Dosarul documentelor elaborare în procesul de divizare a terenurilor va include următoarele:
a) documentul de iniţiere a lucrărilor;
b) studiul de fezabilitate;
c) planul cadastral (geometric) al bunului imobil iniţial;
d) proiectul formării bunurilor imobile prin divizare;
f) măsurări în teren de transpunere a proiectului în natură;
g) planurile cadastrale (geometrice) ale bunurilor imobile nou formate;
h) actul de primire a lucrărilor de către solicitant. [4]
Procesul de înregistrare a bunului imobil format prin divizare include:
a) depunerea cererilor de înregistrare a bunurilor imobile nou formate. b) examinarea cererilor
de înregistrare;
c) adoptarea deciziei asupra cererilor de înregistrare;
d) înregistrarea cererilor;
e) examinarea documentelor anexate la cerere (dosarul documentelor);
f) adoptarea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile nou formate;
g) modificarea înscrisului în fişierul registrului bunurilor imobile iniţiale;
h) completarea dosarului cadastral al bunului imobil iniţial;
i) deschiderea fişelor noi de înregistrare (a codurilor noi cadastrale);
k) efectuarea înscrisului în fişierele registrului bunurilor imobile;
l) deschiderea dosarului cadastral pentru bunul imobil nou format;
35
m) pregătirea extrasului din registru. [8]
Documentul de drept asupra bunului imobil nou format, în baza căruia s-a efectuat înscrisul în
Registrul bunurilor imobile, este acelaşi document de drept al bunului imobil iniţial - dreptul la
proprietatea comună.
3.3 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin comasare
În cazul studiat, obiectul comasării reprezintă cinci loturi de teren agricole, amplasate în
r-nul Edineţ, satul Lopatnic, extravilan:
a) terenul I, numărul cadastral 4137103.594, suprafaţa - 1,0 hectare;
b) terenul II, numărul cadastral 4137103.595, suprafaţa - 1,0 hectare;
c) terenul III, numărul cadastral 4137103.596, suprafaţa - 1,0 hectare;
d) terenul IV, numărul cadastral 4137103.597, suprafaţa - 1,0 hectare;
e) terenul V, numărul cadastral 4137103.598, suprafaţa - 1,0 hectare.
594
595
596
597
598

Figura 3.7 - Amplasarea terenurilor agricole supuse comasării
36
Care sunt amplasate alături unul de altul şi au fost procurate de un proprietar, de la mai
mulţi proprietari.
Necesitatea comasării are un aspect pur economic. Acesta se referă la posibilitatea
proprietarului de a iniţia o oarecare tranzacţie cu terenurile ce-i aparţin sau şi alte activităţi
economice. Amplasarea terenurilor agricole supuse comasării este reprezentată în figura 3.7.
În condiţiile în care se comasează proprietăţile a doi şi mai mulţi proprietari, formînd o
proprietate comună, atunci, această variantă a comasării va fi inversă proiectului de divizare a
bunurilor imobile. Indiferent de caz, înregistrarea bunului imobil format prin comasare se
efectuează la solicitarea proprietarului, sau după caz, a coproprietarilor.
În rezultatul acţiunii de comasare, în Registrul bunurilor imobile iniţiale:
a) s-a stins numerele cadastrale ale bunurilor imobile iniţiale - 4137103.594,
4137103.595, 4137103.596, 4137103.597 şi 4137103.598;
b) s-a menţionat actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile - decizie cu privire la
comasarea terenurilor.
Pentru bunul imobil nou format:
a) s-a atribuit număr cadastral - 4137103.600;
b) s-a efectuat înscrierile respective privind înregistrarea bunului imobil;
c) s-a îndosariat documentele necesare în dosarul cadastral.
4137103.60
0

Figura 3.8 - Rezultatul comasării bunului imobil 4137103.600
37
3.4 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin metoda combinării
În cadrul exemplului studiat, obiectul combinării reprezintă două loturi de teren agricole,
amplasate în r-nul Edineţ, satul Lopatnic, extravilan:
a) terenul I, număr cadastral - 4137103.112, cu suprafaţa - 2,6 hectare;
b) terenul II, număr cadastral - 4137103.124, cu suprafaţa - 3,8 hectare.
Motivul aplicării metodei combinării este intersectarea terenurilor a doi proprietari printr-
un hotar comun.
În figura 3.9 este reprezentată amplasarea terenului agricol 4137103.112 şi terenului
4137103.124.
4137103.11
2
4137103.12
4

Figura 3.9 - Amplasarea terenului agricol 4137103.112 şi 4137103.124 supuse
combinării
Proiectul de combinare a două bunuri imobile a fost iniţiat la solicitarea ambelor părţi. La
oficiul cadastral au fost depuse două cereri.
38
În procesul de elaborare a proiectului au fost respectate principiul pretabilităţii şi
fezabilităţii, schimbului echitabil etc. Proiectul include: nota informativă (de argumentare) a
acţiunilor preconizate şi proiectul amplasării spaţiale a terenurilor (proiectul planului cadastral).
4137103.11
2
4137103.12
4

Figura 3.10 - Proiectul de combinare a terenurilor agricole
Proiectul combinării terenurilor agricole este prezentat în figura 3.10
Registratorul a examinat cererea comună de înregistrare a modificărilor în registru,
proiectul de combinare a bunurilor imobile anexat şi, în condiţiile respectării legislaţiei în
vigoare, a adoptat decizia de efectuare a modificării.
Rezultatul combinării - terenul 4137103.112 Rezultatul combinării - terenul 4137103.124
4137103.11 4137103.12
2 4

Figura 3.11 - Rezultatul combinării terenurilor agricole
Planurile bunurilor imobile, terenurile agricole, după procesul de combinare sunt
prezentate în figura 3.11.
39
În rezultatul acţiunii de combinare:
a) s-au păstrat numerele cadastrale ale bunurilor imobile iniţiale - 4137103.112 şi
4137103.124;
b) în Registrul bunurilor imobile s-au efectua modificările privind suprafaţa - pentru
terenul nr I - 3,2 ha şi terenul nr. II - 3,2 ha;
c) s-au efectuat modificările respective în planul cadastral, ţinut de OCT;
d) s-au inclus în dosarul cadastral actele ce au servit ca temei de efectuare a modificărilor
în Registrul bunurilor imobile - contract de vînzare - cumpărare.
40
4 SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE
4.1 Introducere
Protecţia muncii reprezintă un sistem de măsuri legislative, organizatorice tehnice, social-

economice, igienice care au scopul să asigure siguranţa şi să menţină sănatatea oamenilor în
procesul de muncă.
Măsurile social-economice şi organizatorice asigură condiţii de muncă sănătoase, stabilite
de legea de bază – Codul Muncii, Constituţia Republicii Moldova, Legea despre Protecţia
Muncii, standardele şi regulamentele în vigoare prin instruirea în condiţii de lucru a angajaţilor,
normele de ramură, organizarea raţională a timpului de lucru şi de odihnă.
Condiţiile nevătămătoare, sanitaro-igienice de muncă sunt stabilite în normele privind
nivelurile acceptabile de temperatură şi umeditate în încăperi de producţie, conţinutul de praf,
gaze şi alte substanţe, vibraţii, zgomot, nivelurile de iluminare naturale şi artificiale, prin
organizarea încăperilor speciale de producere şi sanitaro-igienice la întreprinderi de transport
auto. Măsurile tehnice realizate în încăperile de producere cu utilajul tehnologic şi prin aplicarea
proceselor tehnologice inofensive se execută prin asigurarea tehnică a condiţiilor inofensive de
muncă.
4.2 Măsuri privind sănătatea şi securitatea în muncă
La executarea lucrărilor cu instrumente electrice manuale se aprobă persoane, care au

trecut examenul medical, care au primit permis de calificare montor electric nu mai jos de
categoria 2, au susţinut examen în faţa comisiei de examinare şi care au primit certificat de
verificarea cunoştinţelor, instalaţiilor consumatoare de curent electric şi regulile securităţii
muncii la exploatarea instalaţiilor consumatoare de curent electric şi de asemenea care au trecut
instructajele pe protecţia muncii introductive şi la locul de lucru.
Instructajele se petrec conform ,,Normelor la organizarea instruirii în domeniul protecţiei
muncii’’, aprobate 01.10.2001 Nr. 49 şi înregistrate de Ministerul Justiţiei al RM Nr. 235.
Verificarea instructajelor şi petrecerea cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii se
înregistrează în registre sau în fişa personală de evidenţă a instruirilor în domeniul protecţiei
muncii.
41
Control medical sistematic se petrece odată la 2 ani, potrivit anexei nr. 3 la ordin Nr. 132
din 17.06.1966 al Ministerului ocrotiri sănătăţii RM.
Persoanele care muncește cu instrument electric trebuie anual să treacă verificarea
cunoştinţelor în faţa comisiei de categorie organizată de angajator (verificarea se înregistrează în
certificat).
După verificarea cunoștințelor și dexterității la lucrările cu instrument electric se admite
și se acordă conducător al lucrărilor. Aprobarea la lucru, de sine stătător, se înregistrează cu
semnătura și data conducătorului lucrărilor şi executorului în registru, sau în fişa personală
considerabil a instruirilor domeniului protecţiei muncii.
De efectuat cu instrumente electrice numai acel lucru pentru care el este destinat şi de al
folosi numai după destinaţie. De apărat instrumentele electrice de la pălituri, umeditate,
murdărie, produse petroliere.
Nu se permite de lucrat cu instrumnete electrice în încăperi cu substanţe uşor inflamabile
şi explozibile, în situații cînd în aer sunt prezente substanţe chimice active care pot avaria
izolatorul, de asemenea nu se permite de lucrat sub ploaie sau ninsoare.
Nu se permite de a sta sub încărcătură ridicată sau în locuri de cădere posibilă a
obiectelor. Este necesar că înainte de a călca pe capace sau acoperişul unor fântâni, gropi, şanţuri
trebuie să te asiguri că ele sunt fixate sigur şi nu se vor răsturna.
Nu se permite atingerea de cabluri, fire electrice care iese din pământ sau atârnă de
asupra.
De a fuma în câmp în timpul recoltării culturilor păiose se permite numai în locuri special
amenajate. Fumatul este interzis la depozite de produse petroliere, substanţe toxice, apă
amoniacală.
Instrumentele electrice şi accesoriile se folosesc stric după destinaţie.
Lucrătorul trebuie să realizeze acel lucru, care este pus lui în sarcina de lucru, nu se
acceptă prezenţa la locul de lucru persoanelor străine. Nu se permite de a preda lucrul altor
persoane. Întreruperile în timpul de lucru se acceptă conform regulamentului ordinii interioare.
La apariţia unor întrebări, privitor la respectarea cerinţelor de securitate, lucrătorul trebuie
să se adreseze către conducătorul lucrărilor.
Dacă se examinează încălcarea regulilor de securitate de către alţi lucrători, este neapărat
de a preîntîmpina pe aceşti lucrători de necesitatea respectării regulilor, care asigură securitatea
lucrărilor.
Fierarul trebuie să facă cunoştinţă cu construcţia şi dexteritatea folosirii lor, şi să treacă
instructaj la locul de lucru neplanificat, în cazul trecerii la alt lucru, la care sunt folosite alte,
utilaje necunoscute.
42
În timpul de lucru, se folosește mijloace de protecţie individuală necesară. (Asortimentul
echipamentelor de protecţie individuală util pentru toate specialităţile, este prezentat la anexa 2
în planul anual de măsuri pe protecţia muncii, care sunt realizate de fiecare agent economic pe
baza evaluării factorilor de risc la locurile de muncă, potrivit Normelor elaborate din 16.08.2001
Nr. 41 şi coordonate cu Ministerul de justiţiei RM Nr. 27 din 28.08.2001 – M.O. Nr. 33-35 din
07.03.2002)
Lucrătorul trebuie să cunoască unde se află mijloace pentru stingerea incendiilor şi
metodele de folosire a lor. Folosirea mijloacelor pentru stingerea incendiilor în alte scopuri este
de nepermis.
Respectînd cererile instrucţiei, fierarul susține prin aceasta securitatea personală şi a altor
oameni.
Înainte de mâncare trebuie de spălat mâinele cu săpun, de a le şterge cu ştergar curat sau
cu aer cald.
Persoanele care uzurpă cerinţele instrucţiei, sunt traşi la răspundere potrivit
regulamentului ordinii interioare, cu excepţia cazurilor când încălcările trag la răspundere penală
De verificat echipamentul de protecţie individuală, de exemplu salopetă din ţesătură de
bumbac rezistentă la foc, şorţ, mănuşi cu destinaţie combinată, ochelari de protecţie, covoraş şi
încălţăminte dielectrice, şi de asigurat starea bună în care este salopeta. De îmbrăcat
echipamentul de protecţie individuală. De controlat mănuşile, covoraşul şi încălţămintea
dielectrică dacă nu a expirat termenul lor de folosire după data ultimului control. De îmbrăcat
echipamentul de protecţie individuală necesar la lucrul dat, de strâns părul sub chipiu.
De controlat instrumentele electrice, iar în caz de prezenţă şi transformatorul de curent şi
fregvenţă:
a) să potrivească tensiunea de lucru al instrumentelor electrice cu tensiunea în reţea la
care va fi conectat;
b) de controlat şurupurile care fixează elementele instrumentelor electrice, de controlat
starea bună a instrumentului de aşchiere şi fixarea lui garantează în axul principal al
instrumentelor electrice, starea bună a reductorului învârtind manual axa principală când scula
este deconectată de la reţea;
c) întregimea izolatorului firelor electrice, precizia întrerupătoarelor, precizia fixării
învelişului cablului electric la întrarea lui în instrument;
d) starea bună a conectării la priza de pământ de protecţie, să nu fie rupt firul legării la
pământ.
De contrilat corespunderea tensiunii nominale de lucru a instrumentelor electrice cu
gradul de pericol de electrocutare:
43
a) în încăperile fără pericol sporit tensiunea curentului nu va trebui să depăşească 220V;
b) în încăperile cu pericol mărit tensiunea curentului nu va trebui să depăşească 42V. Se
acceptă folosirea instrumentelor cu tensiunea nominală 220V dacă există sistem de deconectare
de protecţie sau conectarea instrumentelor la priza de pământ de protecţie cu folosirea obligatorie
a mănuşilor, încălţămintei și a covoraşului dielectric;
c) în încăperile cu pericol foarte mare de electrocutare şi în condiţii nefavorabile ( în
cazane, rezervoare şi alte) se acceptă folosirea instrumentelor cu tensiunea nominală 42V cu
folosirea obligatorie a echipamentului de protecţie individuală a mănuşilor, încălţămintei,
covoraşului dielectric şi suporturi izolante.
De conectat scula la reţeaua electrică şi de revizuit lucrul lui în gol. Mişcarea
întrerupătorului trebuie să fie uşoară, deconectarea să fie rapidă fară reţineri. De controlat să nu
fie în timpul de lucru zgomote dubioase, scântei de la colector, vibraţii, miros de arsură.
Nu se permite de lucrat cu instrumente, scule, utilaje defectate, şi în cazuri când lipseşte
sau este în stare rea echipamentul de protecţie individuală.
De-a păstra curăţenie şi ordine la locul de lucru, depozitarea fabricatelor şi
semifabricatelor numai în locuri cu destinație specială.
Cabluri lungi să fie suspendate la o înălţime care ar asigura trecerea liberă a omului sau
să fie puse în şanţuri sau jgheab temporar şi acoperite cu pavaj sigur. De controlat ca cablul
electric să nu atingă obiectele fierbinţi, umede sau acoperite cu ulei. În timpul de lucru de
verificat ca cablul să nu se răsucească sau să formeze ştreanguri.
De deconectat sculele electrice în timpul întreruperilor de lucru şi la mutarea la alt loc de
lucru. La mutare scula trebuie ţinută de mâner. La lucrări în cazane, rezervoare metalice şi alte,
transformatoare trebuie să fie lăsate afară. Nu se permite de a lucra la sarcină mare apăsând tare
pe sculele electrice, nu se permite supraîncălzirea instrumentului de aşchiere (burghiu, freză
etc.). Se acceptă de a lucra cu scule electrice numai la temperaturi medii indicate în condiţiile
tehnice.
Lucrul la înălţime de efectuat de pe schele, podişoare de construcţie ect. Nu se permite de
a lăsa sculele de pe schele, podişoare de construcţie ect., ele trebuie păstrate în lăzi speciale.
La curăţirea imperfecțiunilor sudate sau la rectificarea suprafeţelor de îmbrăcat ochelari
de protecţie.
La prelucrarea semifabricatelor mărunte de-a le fixa sigur cu utilaj special. Nu se permite
de a verifica ascuţişul instrumentelor cu degetul.
La prelucrarea lemnului cu unelte electrice de verificat ca sub instrumentul de aşchiere să
nu nimerească ţinte, şuruburi şi alte obiecte metalice.
44
Nu se permite folosirea uneltelor electrice de prelucrare a lemnului în calitate de strung
staţionar fară împrejmuirea corespunzătoare. Nu se permite de a conecta burghiul electric la reţea
până la instalare şi fixarea burghiului, eliminarea şpanului se face cu perie sau cârlig special
după oprirea completă a burghiului.
Nu se admite de a sta în planul de rotire a pietrei, la ascuţirea instrumentului de efectuat
pe exteriorul pietrei. Nu se permite de a munci dacă este deteriorat ecranul de protecţie sau
mecanismul de blocare.
Lucrătorului nu i se permite:
a) a transmite uneltele electrice altor persoane;
b) dezasamblarea şi repararea uneltelor electrice;
c) susţinerea de cablurile electrice sau atingerea de elementele de rotire a uneltelor
electrice;
d) de a munci de pe scări temporare;
e) de a munci cu echipament de protecţie în stare nesatisfăcătoare sau ne verificat.
Mănuşile, încălţămintea, covoraşele dielectrice trebuie să necesite ştampilă, care confirmă că
termenul de exploatare până la următoarele testări nu a expirat;
f) de a prelucra cu uneltele electrice piese cu suprafaţă umedă sau acoperită cu gheaţă.
Nu se permite pornirea sau deconectarea (cu excepţia situaţiei de avarie) aparate, utilaj,
mecanisme lucru cu care nu era pus în sarcină lucrătorului de către conducătorul lucrărilor.
Nu se permite de spălat mânile sau haine cu dizolvant, benzină sau alte substanţe
inflamabile, de a sufla pe sine sau alţii cu aer comprimat. În încăperile de producţie şi sanitaro-
egienice de menținut curăţenia şi de respectat cerinţele de igienă personală.
Curăţirea, reglarea, ungerea, înlăturarea dereglărilor la instrumente electrice se permite
după oprirea instrumentului şi de conectarea lui de la reţea electrică.
Lucrătorul trebuie să oprească lucrul în caz de apariţie unei situaţii de avarie, să
deconecteze uneltele electrice, să oprească utilajul şi să părăsească zona periculoasă, să
informeze despre acesta conducătorul de lucrări şi să participe la lichidarea consecinţelor.
Lucrătorul trebuie să oprească lucrul şi în cazuri cînd sunt persoane traumatizate de
acordat primul ajutor, de informat conducătorul de lucrări şi de luat parte la lichidarea
consecinţelor numai în caz de accident (traumarea unui muncitor).
În caz de electrocutare trebuie de întrerupt cât mai repede procesul curentului,
întrebuințînd întrerupătoare sau tăind firele electrice cu toporul cu coadă de lemn. Dacă asta nu
este realiyabil de a retrage omul de la conductor elcctric, folosind echipamente de protecţie sau
haine uscate ne conductoare de curent. Până la sosirea medicului, dacă sa oprit respiraţia sau a
avut loc stop cardiac, de a primi acţiunile de prim ajutor, respiraţia artificială şi masaj indirect al
45
inimii. Dacă la persoana electrocutată pupila ochiului este lărgită asta confirmă micşorarea
circulaţiei cerebrale ale sângelui. In acest caz trebuie de urgentat măsurile de acordare a primului
ajutor. În caz de incendiul lucrătorul trebuie să avertizeze oamenii şi să întreprindă măsuri pentru
stingerea focului. La stingerea focului de întrebuințat nisip, pământ, pânză de cort, stingătoare.
Este util de a cunoaşte metodele de acordare a primului ajutor medical în caz de arsuri.
Nu se acceptă de a scoate haina de pe locul arsurii. Dacă la locul arsurii pielea nu este avariat, se
recomandă de a răci locul arsurii cu gheaţă, zăpadă sau apă curată, după care pe locul arsurii se
pune un pansament steril.
După finisarea lucrului:
a) de oprit scula electrică, de deconectat de la reţeaua electrică;
b) de curăţit locul de muncă de rumeguş, pilitură metalică, praf şi altele;
c)de şters şi de curăţit scula, de depus scula la depozit şi de informat despre toate
neajunsurile observate în timpul lucrului.
Curăţirea de rumeguş, pilituri metalice, prafuri de efectuat cu o perie, cârpă sau cu alte
dispozitive speciale. Nu se permite folosirea aerului comprimat. De scos hainele de lucru,
echipamentele de protecţie şi de lăsat în locuri speciale. Despre toate neajunsurile şi dereglările
observate în timpul de muncă şi despre măsurile luate pentru înlăturarea lor, de informat
conducătorul lucrărilor.
Elaborat: diplomant an. V, gr. 1 Carcea Adrian
Conducator ştiinţific doctor conf.univ. Botnarenco Ion

asist. universitar Cotorobai Elena
Consultant: lect. universitar Martin Alexandru
4.4 Protecţia mediului ambiant
Starea mediului ambiant şi utilizarea durabilă a resurselor naturale influenţează condiţiile

de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională a resurselor
naturale în ultimii ani a condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un
impact distructiv asupra mediului înconjurător, în special asupra resurselor acvatice, aerului,
solurilor şi biodiversităţii.
46
Lipsa unor staţii funcţionale de epurare au provocat diminuarea considerabilă a calităţii
apelor de suprafaţă, în special a rîurilor mici, precum şi a apelor subterane, ceea ce influenţează,
în mod direct, asupra sănătăţii populaţiei.
Intensificarea procesului de defrişare a fîşiilor de protecţie şi a pădurilor au condus la
înrăutăţirea calităţii solului.
Problema colectării, separării şi prelucrării deşeurilor provenite din activităţile economice
şi menagere rămîne sursa de poluare a mediului, îndeosebi pentru localităţile rurale.
Partidul Popular va asigura protecţia mediului înconjurător prin realizarea unor politici
eficiente în domeniu:
a) elaborarea unei strategii naţionale în domeniul protecţiei şi a gestionării durabile a
resurselor de apă;
b) lansarea unor proiecte naţionale de împădurire şi de plantare a fîşiilor de păduri pentru
protejarea culturilor agricole;
c) elaborarea unui program naţional de protejare şi transformare a rîurilor Nistru şi Prut în
rîuri navigabile si zone de agrement;
d) lansarea proiectelor de salubrizare şi evacuare a deşeurilor în fiecare localitate;
e) susţinerea micilor producătorilor de produse agricole ecologic pure.
Protecţia mediului înconjurător trebuei să devină una din direcţiile prioritare ale politicii
promovate de Republica Moldova, ceea ce îşi propune Partidul Popular în Programul său politic.
47
CONCLUZII
În cadrul tezei de licență a fost efectuată o analiză complexă asupra bazelor teoretice şi
metodologice ale procesului de formare a terenurilor agricole.
Scopul tezei a fost de aplica metoda de separare, divizare, comasare şi combinare a
terenurilor agricole în satul Lopatnic din raionul Edineţ.
În urma realizării tezei se poate de afirmat că sistemul informaţional cadastral al satului
Lopatnic, se află la etapa de dezvoltare continuă. Majoritatea bunurilor imobile din localitate nu
sunt la moment înregistrate.
Procesele de formare a bunurilor imobile reprezintă o parte integrată a etapei de
dezvoltare a sistemului informaţional cadastral în satul Lopatnic.
Înregistrarea obiectelor nou formate contribuie la mărirea bugetului local prin instruirea
unui sistem fiscal modern.
Lucrările cadastrale efectuate la ziua de azi au fără îndoială un impact pozitiv asupra
dezvoltării socio-economice a statului şi au un rol important în formarea bugetului de stat.
În această teză au fost luate în considerare toate metodele de formare a bunurilor imobile
și gama de activități întreprinse pentru apariția unor noi obiecte imobiliare ca obiecte
independente de drept şi modul corect de aplicare a acestora.
Ca rezultat, putem spune afirma că cadastrul serveşte ca un instrument de reglare a
dezvoltării localităţii date, este baza dezvoltării localităţilor şi serveşte ca garanţie a proceselor
de prosperare.
Astfel sper că prin această teză am reușit să demonstrez pe cît este importantă problema
dată, ce impact are ea asupra societății.
48
BIBLIOGRAFIE
1 Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
2 Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 82-86/661 din 22.06.2002, Chişinău: 2004.
3 Codul Funciar al Republicii Moldova, nr. 828-XII, din 25.12.1991, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 107 din 04.09.2001.
4 Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XV din
28.10.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-236/999 din 17.12.2004.
5 Legea Republicii Moldova cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din
25.02.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998.
6 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la formarea bunurilor imobile, nr. 61 din 21.01.1991.
7 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu
privire la certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi
amenajărilor, nr. 360 din 18.04.97, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 31-32 din
15.05.97.
8 Botnarenco I., Cadastrul bunurilor imobile în Moldova. Chişinău: Editura Pontos,
2012.
9 Buzu O., Organizarea activităţii de evaluare. Ediţia a doua, Chişinău: 2002.
10 Badea Gh., Cadastru general. Bucureşti: Editura Conspress, 2005.
11 Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile din 11.04.2006.
12 Mocreac O., Cadastru funciar al Republicii Moldova la 01.01.2016. Chişinău: 2016.
13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lopatnic,_Edine%C8%9B
14 http://geoportal.md/ru/default/map#lat=334285.259176&lon=100889.095392&zoom
49

16FCD1RO Carcea Adrian

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

16FCD1RO Carcea Adrian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADNOTARE

Teza de licență cu tema „Aplicarea metodelor de formare a terenurilor cu destinaţie

Un rol important în formarea structurii cadastrului îl are formarea bunurilor imobile.

1.1 Structura şi caracteristica fondului funciar în localitate

Satul Lopatnic este o localitate in Raionul Edineţ. Aceasta localitate este în

Ponderea terenurilor după categoria de

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu tabelul 1.1.

1 Terenuri proprietate publică a statului 150,69

Ponederea terenurilor după tipul de proprietate

Terenuri proprietate publică a

Sursa: elaborat de autor în conformiate cu tabelul 1.2.

Altele Donaţie/schimb Moştenire Vînzare - cumpărare

Sursa: elaborat de autor conform ARFC.

La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porţiunile de subsol, obiectele

Transmiterii Separării sau comasării

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [4].

La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiţii principale:

1.4 Principiile formării terenurilor agricole

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [8].

1.5 Cadrul legislativ cu privire la formarea terenurilor agricole

Constituţia Republicii Moldova este Legea supremă a societăţii şi a statului. Coform

2.1 Conținutul procesului de formare a bunurilor imobile

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [11].

2.2 Metoda separării bunurilor imobile

Etapa I Iniţierea lucrărilor

Etapa II Elaborarea studiului de pretabilitate şi fezabilitate

Etapa III Elaborarea proiectului de separare

Etapa IV Transpunerea proiectului de separare în natură

Etapa V Elaborarea planului cadastral modificat

Etapa VI Îndosărierea documentelor

Etapa VII Înregistrarea bunului imobil nou format

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [8].

2.3 Metoda divizării bunurilor imobile

Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărţirea, la

Etapa I Iniţierea lucrărilor

Etapa II Elaborarea studiului de pretabilitate şi fezabilitate

Etapa III Elaborarea proiectului de divizare

Etapa IV Transpunerea proiectului de divizare în natură

Etapa V Elaborarea planului cadastral modificat

Etapa VI Îndosărierea documentelor

Etapa VII Înregistrarea bunurilor imobile nou formate

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [8].

Iniţierea proiectului de combinare a terenurilor (bunurilor

Etapa II Elaborarea proiectului de combinare

Etapa III Aprobarea de către solicitanţi a proiectului de combinare

Depunerea cererii de modificare a înscrisului în registrul

Etapa V Modificarea înscrisului în registru

Sursa: elaborat de autor în conformitate cu [8].

3.1 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin separare

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

3.3 Aplicarea metodei de formare a terenurilor agricole prin comasare

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Sursa: elaborat de autor.

Protecţia muncii reprezintă un sistem de măsuri legislative, organizatorice tehnice, social-

4.2 Măsuri privind sănătatea şi securitatea în muncă

La executarea lucrărilor cu instrumente electrice manuale se aprobă persoane, care au