ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

E.Turcov, S.Petrovici, A.Petrovici

TEHNOLOGIILE
COMERCIALE
I LOGISTICA

Editura A.S.E.M.
CZU: 339.139:164(075.8)
T 94

Examinat, aprobat i recomandat pentru editare la edin ele catedrei „Comer , Turism i Servicii
hoteliere” (proces-verbal nr.3 din 07.12.2004), Comisiei metodice a facult ii „Business i
Administrarea afacerilor” (proces-verbal nr.3 din 24.02.2005) i Senatului ASEM (proces-verbal nr. 10
din 29.06.05)

Referen i: prof. univ. dr. hab. V. Doga,

conf. univ. dr. A. Bulican
conf. univ. dr. L. Pascari

Descrierea CIP a Camerei Na ionale a C r ii:

Turcov E.
Tehnologiile comerciale i logistica: Man. pentru uzul
studen ilor institu iilor de înv . super. cu profil econ. /
E. Turcov, S. Petrovici, A. Petrovici; Acad. de Stud. Econ. a
Moldovei. – Ch. : ASEM, 2005. – 327p.
Bibliogr. p. 324.
ISBN 9975-75-324-8
200 ex.
339.139:164(075.8)

Prof. univ. dr. hab. E. Turcov – comp.1, temele 1,2,3,4,5,6;

prof. univ. dr. hab. S. Petrovici (coordonator) – prefa a, comp.2, temele 8,9,10,15,16;
dr. A. Petrovici – comp.2, temele 7,11,12,13,14.

ISBN 9975-75-324-8

Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

1
 Cuprins
Prefa
COMPARTIMENTUL I. TEHNOLOGIILE COMERCIALE
Tema I. Rolul i fundamentarea tehnologiei comerciale
1.1. Esen a i rolul tehnologiei comerciale
1.2. Conceptul i func iile de logistic a m rfurilor
1.3. Esen a i importan a distribu iei în logistic . Canalele i lan urile logistice
Tema 2. Depozitele de m rfuri
2.1. Rolul, func iile i clasificarea depozitelor
2.2. Managementul proceselor tehnologice în depozite
2.3. Tipurile de înc peri depozitare
2.4. Determinarea dimensiunilor depozitare
Tema 3. Organizarea lucrului comercial la întreprinderile din sfera comer ului
3.1. Esen a, rolul i sarcinile lucrului comercial
3.2. Studierea cererii de m rfuri ca parte component a lucrului comercial
3.3. Indicatorii de eficien a lucrului comercial în comer
Tema 4. Organizarea rela iilor contractuale ale întreprinderii de comer cu furnizorii i beneficiarii
4.1. Esen a rela iilor economice în comer
4.2. Metodologia i tehnica încheierii contractelor comerciale. Tipurile de contracte
4.3. Rela iile postcontractuale. Formularea i examinarea reclama iilor i ac iunilor în practica
comercial .
Tema 5. Lucrul comercial ce vizeaz achizi iile i vânz rile de m rfuri cu ridicata
5.1. Esen a i rolul achizi iilor cu ridicata în logistica m rfurilor. Planificarea achizi iilor
5.2. Modalit ile de achizi ionare cu ridicata a m rfurilor
5.3. Eviden a i controlul achizi iilor de m rfuri cu ridicata
5.4. Tehnologia vânz rii m rfurilor cu ridicata
5.5. Eviden a i controlul vânz rilor de m rfuri cu ridicata
5.6. Organizarea aprovizion rii magazinelor cu m rfuri
Tema 6. Magazinele
6.1. Procesele tehnico-economice din magazine
6.2. Specializarea i tipizarea magazinelor
COMPARTIMENTUL II. LOGISTICA
Tema 7. Esen a logisticii: premisele i etapele dezvolt rii logisticii
7.1. Scurt istoric privind apari ia logisticii
7.2. Definirea logisticii
7.3. Specificul abord rii logistice în dirijarea fluxurilor materiale i informa ionale
7.4. Premisele i etapele de dezvoltare a logisticii
7.5. Factorii de dezvoltare a logisticii
7.6. Nivelele de dezvoltare a logisticii
Tema 8. Aparatul conceptual, principiile i cerin ele fundamentale ale logisticii
8.1. Evolu ia abord rilor conceptuale a logisticii
8.2. Principiile logisticii
8.3. Categoria compromiselor economice în logistic
8.4. Logistica ca factor de sporire a competitivit ii întreprinderilor
8.5. Cerin ele fundamentale ale logisticii
8.6. Eviden a cheltuielilor logistice în procesul de promovare a fluxurilor materiale
8.7. Preg tirea cadrelor în domeniul activit ii logistice i dezvoltarea serviciilor logistice
Tema 9. Func iile logisticii
9.1. Clasificarea func iilor i opera iunilor logistice
9.2. Misiunea logistic i mediul logistic al întreprinderii
9.3. Repartizarea func iilor de baz între participan ii lan ului logistic
9.4. Realizarea func iei de dirijare a fluxului material în structura organizatoric a logisticii la
întreprindere

2
Tema 10. Conexiunile logisticii
10.1. Necesitatea cooper rii func iilor marketingului i logisticii
10.2. Particularit ile interfe ei mixului de marketing i mixului de logistic
10.3. Domeniile majore de interac iune dintre marketing i logistic
Tema 11. Obiectele activit ii logistice
11.1. Fluxurile materiale ca categorie a logisticii
11.2. Tipurile fluxurilor materiale
11.3. Fluxurile financiare i clasificarea acestora
11.4. Fluxurile informa ionale i locul lor în logistic
11.5. Fluxurile serviciilor logistice i estimarea calit ii acestora
11.6. Pronosticarea fluxului de materiale la întreprindere în sistemul logistic
Tema 12. Sistemele logistice
12.1. Definirea sistemului logistic
12.2. Clasificarea sistemelor logistice
12.3. Posibilit ile de participare a Statului în sprijinul func ion rii sistemelor logistice
12.4. Riscurile i metodele de asigurare a reducerii acestora în sistemele logistice
12.5. Lan ul logistic, verigele principale i elementele acestuia
12.6. Controlul în sistemele logistice
Tema 13. Aparatul metodologic al logisticii
13.1. Paradigmele principale, care s-au format în logistic
13.2. Baza metodologic i tiin ific a logisticii
13.3. Analiza valorii depline bazate pe eviden a cheltuielilor în sistemul logistic
13.4. Modelarea în logistic . Criteriile de clasificare a modelelor
13.5. Sistemele de exper i utilizate în logistic
13.6. Abordarea sistemic ca direc ie principal a metodologiei cunoa terii în logistic
13.7. Caracteristica comparativ a abord rilor clasice i sistemice în formarea sistemelor logistice
13.8. Exemplul abord rii clasice i sistemice în organizarea fluxurilor materiale
13.9. Analiza nivelului aportului adus de c tre obiectele de dirijare în rezultatul global de activitate
(analiza ABC)
13.10. Influen a cererii cu caracter de probabilitate privind luarea deciziei despre dirijarea cu stocurile
(analiza XYZ)
13.11. Realizarea sarcinii “A produce marf de sine st t tor sau a o procura la alt produc tor specia-lizat” în
func ie de nivelul dezvolt rii logisticii
13.12. Indicatorii utiliza i pentru m surarea caracteristicilor fluxului material i studierea situa iei
logistice
Tema 14. Domeniile func ionale ale logisticii
14.1. Caracteristica domeniilor func ionale ale logisticii
14.2. Interac iunea logisticii de distribu ie cu logistica de achizi ionare
Tema 15. Serviciile logistice
15.1. Defini ia serviciului logistic
15.2. Principiile serviciului logistic. Clasificarea serviciilor logistice
15.3. Constituirea sistemului serviciului logistic
15.4. Evaluarea nivelului de deservire logistic
15.5. Dependen a cheltuielilor pentru deservire în func ie de nivelul serviciului acordat
15.6. Dependen a volumului vânz rilor de nivelul serviciului logistic acordat
15.7. Determinarea m rimii optimale a nivelului serviciului logistic
15.8. Criteriile determin rii calit ii de deservire logistic
Tema 16. Conducerea activit ilor logistice
16.1. Conducerea cu factorul de timp în realizarea procesului logistic
16.2. Perfec ionarea procesului de organizare a mi c rii m rfurilor în comer prin utilizarea
conceptului logistic
16.3. Premisele i problemele dezvolt rii logisticii în Republica Moldova
Teste de verificare a cuno tin elor
Bibliografie
3
 PREFA

Obiectul de studiu al lucr rii reprezint dou domenii – tehnologiile comerciale i logistica, care se
înscriu activ în condi iile economiei de pia a multor ri. Nu întâmpl tor exist multiple defini ii referitoare
la tehnologiile comerciale i logistic . Totodat , aceste dou fenomene nu sunt studiate pe deplin i vor
r mâne în continuare în centrul aten iei întreprinderilor moderne.
Necesitatea studierii tehnologiilor comerciale în interac iune cu logistica este legat de crearea
întreprinderilor specializate în domeniul gestiunii m rfurilor i preg tirea cadrelor în domeniul comer ului,
care presupune logistica.
Studierea i implementarea tehnologiilor comerciale moderne în interconexiune cu sistemele logistice ca
instrument de optimizare a fluxurilor materiale între participan i de la produc tor pân la consumator
reprezint o sarcin prioritar la etapa actual . Aceasta atrage dup sine studierea întregului proces de gestiune
a m rfurilor în baza abord rii sistemice a interac iunii tehnologiilor comerciale cu logistica.
Problemele majore în analiza proceselor tehnologice i logistice au determinat necesitatea integr rii
materialului în dou compartimente:
Compartimentul I Tehnologiile comerciale se refer la organizarea i tehnologia proceselor comerciale la
întreprinderile comer ului angro i cu am nuntul, inclusiv: rolul i fundamentarea tehnologiei comerciale;
depozitele de m rfuri, rolul, func iile i clasificarea acestora, dirijarea proceselor tehnologice în depozite,
tipurile de înc peri depozitare, determinarea dimensiunilor depozitare, organizarea lucrului comercial la
întreprinderi, desf urarea rela iilor contractuale ale întreprinderii cu furnizorii i beneficiarii, organizarea
achizi iilor i tehnologia vânz rilor m rfurilor cu ridicata, organizarea aprovizion rii magazinelor cu m rfuri,
procesele tehnico-economice în magazine, specializarea i tipizarea magazinelor.
Compartimentul II Logistica – al c rui obiect de studiu îl reprezint dirijarea fluxurilor materiale i legate
cu ele fluxurile informa ionale. Interesul pentru preg tirea speciali tilor în domeniul logisticii cre te în
continuu, rezultând din necesitatea perfec ion rii eficien ei func ion rii sistemului de distribu ie a bunurilor
materiale de la produc tor pân la consumator.
Logistica permite reducerea esen ial a intervalului de timp dintre procurarea materiei prime
(semifabricatelor) i livrarea produsului fabricat consumatorului, contribuind la reducerea stocurilor materiale.
Aplicarea logisticii în practic accelereaz procesul ob inerii informa iei, perfec ioneaz nivelul deservirii
cump r torilor.
Activitatea în domeniul logisticii e multilateral . Ea include dirijarea transportului, gospod riei de
depozite, stocurilor, cadrelor, organizarea sistemelor informa ionale, activitatea comercial etc. Fiecare din
func iile enumerate este studiat i descris detaliat la cursul corespunz tor ramurii respective. Noutatea
principal a metodei logistice const în integrarea domeniilor enumerate mai sus într-un sistem unic cu
tehnologiile comerciale.
Experien a interna ional ne demonstreaz c lider în lupta cu concuren a va ie i acel care va avea un
avantaj în procesele tehnologice i logistice, strâns legate de sistemul transportului, aprovizion rii, desfacerii
produc iei, stocurilor i alte domenii.
Speciali tii trebuie s cunoasc i s în eleag necesitatea integr rii proceselor tehnologice cu cele
logistice, precum i cerin ele formulate fa de acest proces. Dirijarea cu tehnologiile comerciale i
opera iunile logistice în baza abord rii sistemice antreneaz toate m surile referitoare la transferul i p strarea
materialelor în limitele întreprinderii i a canalelor ei de distribuire. Aceasta înseamn c , în primul rând,
speciali tii care posed deprinderea s dirijeze cu activit ile tehnologice i logistice trebuie s interpreteze
corect problemele comerciale i de antreprenoriat în întregime, trebuie s in cont c deciziile adoptate într-un
domeniu al sistemului comercial, de exemplu, în domeniul transportului, pot influen a asupra sistemului
tehnologic în ansamblu. În al doilea rând, tehnologiile comerciale i logistica sunt legate de deservirea
consumatorilor, având în vedere anticiparea cheltuielilor stabilite i a parametrilor deservirii clien ilor Acest
fapt subîn elege interpretarea aspectelor pie ei ca sistemele tehnologice i logistice.
În al treilea rând, cerin a de baz a administr rii eficiente cu procesele tehnologice i logistice const în
leg tura strâns dintre aprovizionare, producere i distribu ie, acest fapt având o importan vital în
interac iunea tehnologiilor comerciale cu logistica. Însemn tatea integr rii acestor domenii este accentuat , în
mod deosebit, la aplicarea metodelor de planificare a activit ii comerciale a întreprinderilor.

4
 Compartimentul II “Logistica” cuprinde: no iunea, premisele i etapele dezvolt rii logisticii, conceptul i
func iile logisticii, interfa a marketingului cu logistica, obiectele cercet rii logistice, sistemele logistice,
aparatul metodologic al logisticii. Un loc deosebit se acord domeniilor func ionale ale logisticii:
aprovizionarea, produc ia, distribu ia, transportul, informarea, stocurile, depozitarea etc. Prezint interes
procesul de integrare a opera iunilor tehnologiilor comerciale cu opera iunile logistice din comer .
Toate temele prezentate în aceast lucrare fac parte din cursul Tehnologiile comerciale i logistica i se
refer la sistemul comer ului modern.
Însu ind acest curs, studen ii vor ob ine cuno tin e reale i vor în elege eficien a integr rii tehnologiilor
comerciale cu logistica. Deosebit de important este participarea studen ilor la dezbateri în cadrul seminarelor
i lec iilor practice în procesul de studiere a fenomenelor ce au loc în domeniul tehnologiilor comerciale i
logisticii.

5
 COMPARTIMENTUL I.
TEHNOLOGIILE COMERCIALE

Tema 1. ROLUL I FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIEI COMERCIALE

1.1. Esen a i rolul tehnologiei comerciale

Cursul Tehnologii comerciale i logistica m rfurilor studiaz organizarea ra ional a proceselor
operative în cadrul întreprinderilor de comer cu ridicata i cu am nuntul.
Obiectul cursului este reprezentat de procesele comerciale ce au loc în cadrul întreprinderilor de
comer . Activitatea întreprinderilor de comer este reflectat în obiectul de studiu al cursului „Tehnologii
comerciale i logistica m rfurilor”.
Dup caracterul func iilor, procesele operative în comer pot fi diferen iate în dou grupe:
1. Procese operative tehnologice (sau de produc ie);
2. Procese comerciale.
Procesele tehnologice în comer , în viziunea conceptului de sistem, reprezint un sistem alc tuit din
trei elemente:
munca;
mijloacele de munc ;
obiectele muncii.
Mijloacele de munc în comer sunt prezentate de diferite ma ini, utilaje i instala ii comerciale,
înc peri comerciale (diferite construc ii depozitare, magazine), înc peri de produc ie, unit i de transport
i altele.
Obiectele muncii sunt m rfurile i ambalajul în circula ie.
Procesele comerciale reflect opera iile de cump rare i vânzare a m rfurilor, lucrul nemijlocit cu
cump r torii de m rfuri, studierea i prognozarea cererii de cump rare, completarea sortimentului de
m rfuri în magazine i depozite, planificarea stocurilor de m rfuri, promovarea vânz rilor, prestarea
serviciilor suplimentare cump r torilor i altele.
Metodologia cursului reprezint un sistem de cercetare care poate fi aplicat prin metode generale,
cum sunt:
de observare;
de comparare;
de analiz ;
de sintez ;
de experiment;
de modelare etc.
i metode speciale:
matematice i statistice;
de corela ie;
de extrapolare, aplicarea diferitelor scheme, grafice, diagrame, h r ilor tehnologice.
Structura cursului „Tehnologii comerciale i logistica m rfurilor” reprezint o consecutivitate
strict a logisticii m rfurilor în sfera de circula ie care cuprinde toate etapele circuitului de m rfuri (de la
produc tor la consumatorul final).
Partea organizatoric a circuitului de m rfuri se caracterizeaz prin stabilirea rela iilor economice dintre
produc tori i comercian i, încheierea contractelor de livrare a m rfurilor, contractelor de vânzare-cump rare,
eviden a i controlul contractelor încheiate, aplicarea sanc iunilor economice i altele.
Partea tehnologic a circuitului de m rfuri reflect prelungirea procesului de produc ie în sfera de
circula ie (transportarea m rfurilor, opera iile de înc rcare, desc rcare, p strarea, completarea
sortimentului, preg tirea m rfurilor c tre vânzare, sortarea, ambalarea, despachetarea etc.).
Organizarea ra ional a circula iei m rfurilor este influen at de mai mul i factori:
de produc ie;
de transport;
economico-sociali;
comerciali;
6
 de sortiment.
Din factorii de produc ie mai importan i pot fi considera i:
• amplasarea întreprinderilor industriale;
• structura i amplasarea produc torilor agricoli;
• sezonalitatea produc iei;
• specializarea produc torilor;
• complexitatea sortimentului de produc ie.
Din factorii de transport:
• dezvoltarea re elelor de transport;
• dotarea întreprinderilor cu unit i de transport;
• nivelul tehnic i tehnologic al unit ilor de transport;
• eficien a exploat rii unit ilor de transport.
Factorii economico-sociali:
• densitatea popula iei;
• structura i nivelul veniturilor pe locuitor;
• volumul vânz rilor de m rfuri cu am nuntul;
• structura consumului.
Factorii comerciali:
• volumul vânz rilor de m rfuri;
• specializarea întreprinderilor de comer ;
• amplasarea întreprinderilor de comer ;
• structura sortimentului de m rfuri;
• nivelul organiz rii aprovizion rii magazinelor cu m rfuri.
Într-o mare m sur ra ionalizarea circula iei m rfurilor este influen at de sortimentul de m rfuri. De
exemplu, m rfurile de sortiment complex necesit o resortare în cadrul întreprinderilor de comer cu
ridicata, iar livrarea produselor u or alterabile impune condi ii speciale de transportare i p strare.
1.2. Conceptul i func iile de logistic
În fundamentarea tehnologiilor comerciale o importan deosebit o are aplicarea conceptului de
logistic , care reprezint o viziune complex a ra ionaliz rii activit ii economice prin intermediul
optimiz rii proceselor de flux.
În cadrul conceptului de logistic pot fi eviden iate urm toarele premise:
realizarea principiului de sistem – optimizarea fluxului material este posibil în cadrul unei
întreprinderi sau a unei subdiviziuni din întreprindere. Dar efectul maximal poate fi atins numai
la optimizarea fluxului material pe tot parcursul circuitului (de la materia prim la consumatorul
final);
trecerea de la instala ii i utilaje universale de ridicat i transportat la utilaje speciale;
umanizarea proceselor tehnologice, crearea condi iilor adecvate de munc ;
eviden a cheltuielilor pe tot parcursul procesului tehnologic;
dezvoltarea serviciilor în cadrul circuitului de m rfuri (produse etc.);
adaptarea sistemelor logistice în condi ii de incertitudine.
Activitatea în domeniul logisticii are un scop final, care s-a transformat într-o defini ie a celor ase
reguli ale logisticii:
1. Înc rc tura – marfa necesar ;
2. Calitatea – calitatea necesar ;
3. Cantitatea – cantitatea necesar ;
4. Timpul – la timpul convenit;
5. Locul – în locul convenit;
6. Cheltuielile – cheltuielile minimale.
Activitatea de logistic se finalizeaz cu succes dac marfa necesar , în cantitatea necesar , de
calitatea necesar , este livrat la timpul convenit, în locul convenit, cu cheltuieli minimale.
Func ia de logistic reprezint o grup de opera ii de logistic , care contribuie la realizarea
obiectivelor sistemului logistic. În circuitul fluxurilor materiale particip diferite întreprinderi, care
îndeplinesc anumite func ii logistice.
7
 Repartizarea acestor func ii în cadrul procesului logistic este reflectat în figura 1.
Agentul procesului

Întreprinderea

la produc tori
intermediare
logistic

Transportul,

de expedi ie

de m rfuri
comerciale
cu ridicata

Depozitele
de comer
Denumirea

Firmele
firma
func iei logistice

Stabilirea leg turilor economice la livrarea m rfurilor X X X

Determinarea direc iei
X X
i volumului fluxurilor materiale
Prognozarea necesit ilor de transport X X X
Determinarea num rului optimal de verigi depozitare
X
în procesul circuitului de m rfuri
Dezvoltarea i amplasarea gospod riei depozitare X X X
Optimizarea i dirijarea stocurilor în sfera de circula ie X X
Asigurarea expedierii m rfurilor X
Îndeplinirea opera iilor anterioare
X X
i de finalizare a transport rii m rfurilor
Dirijarea opera iilor depozitare X X

Figura 1. Repartizarea func iilor logistice în structura procesului logistic

Dirijarea, planificarea i realizarea activit ii logistice la întreprinderea de comer este în func ie de

alte activit i ale întreprinderii. Aceast interac iune este prezentat în figura 2.

Denumirea Marketingu

Planificare

procesului
tehnologic
Finan ele
Logistica

subdiviziunii

de comer
întreprinderii

a
l

Denumirea func iei

logistice
Planificarea sortimentului de m rfuri X X X
Planificarea serviciilor X X
Aprovizionarea cu utilaje, ma ini, mijloace de X X X
ambalare, tar
Proiectarea i dezvoltarea gospod riei depozitare X X X
Dirijarea transport rii m rfurilor X X
Dirijarea stocurilor de m rfuri X X X
Dirijarea opera iilor depozitare X X X
Vânzarea m rfurilor X X X

Figura 2. Repartizarea func iilor logistice în structura subdiviziunilor întreprinderii de comer

1.3. Esen a i importan a distribu iei în logistic . Canalele i lan urile logistice
În rile cu economie de pia pentru prima dat distribu ia în viziunea logisticii a fost reflectat în
anii '70 ai secolului XX, când au ap rut primele lan uri de distribu ie în comer ul cu am nuntul. În
comer ul autohton aceast practic era realizat de subdiviziunile de expedi ie din cadrul întreprinderilor
de comer angro, care organizau aprovizionarea centralizat a magazinelor cu m rfuri.
În cadrul modelului logistic de distribu ie sunt utilizate no iuni de canale i lan uri logistice.
Canalul logistic (sau canalul de distribu ie) reprezint o mul ime de intermediari în procesul
circuitului de m rfuri.
Alegerea intermediarilor i plasarea lor într-o consecutivitate determinat formeaz lan ul logistic
(lan ul de distribu ie) care, de fapt, reflect toate etapele circuitului de m rfuri. Aceast transformare este
prezentat în mod schematic în figura 3.
8
 T1 D1 T1
. . .
Furnizorul . . .
Consumatorul
de m rfuri
. . .
Tn Dn Tn
a)

Furnizorul
de m rfuri T1 Dj Tn Consumatorul

b)
Figura 3. Transformarea canalului logistic în lan logistic

a) canal logistic T1 – Tn – un num r de firme de transport i expedi ie;

b) lan logistic D1 – Dn – o mul ime de distribuitori.
În procesul circuitului de m rfuri pot fi eviden iate diferite variante de canale de distribu ie a
m rfurilor (figura 4).

Magazin

Firma Depozit Comer

intermediar angro prin colete

Produc torul
Magazin de m rfuri Magazin

Depozitul Depozitul
magazinului produc torului

Magazin Magazin

Figura 4. Variante de canale de distribu ie

a m rfurilor în comer

Totodat , eficien a procesului de distribu ie în comer este în func ie direct de amplasarea teritorial
a – centrelor de distribu ie în cadrul sistemului logistic, care pot fi diferite (figura 5).

unde – firma de comer angro,

9
 – magazine, i – fluxuri de m rfuri.

a) variant cu un singur centru de distribu ie amplasat la periferia zonei de deservire (ora , raion, sat)

b) variant cu dou centre de distribu ie dislocate la periferiile zonei de deservire

c) variant cu un centru de distribu ie amplasat în centrul zonei de deservire

Figura 5. Variante de amplasare

a centrelor de distribu ie într-un sistem logistic
Tema 2. DEPOZITELE DE M RFURI
2.1. Rolul, func iile i clasificarea depozitelor
Prin depozit de m rfuri în elegem unitatea operativ comercial care îndepline te func ii legate de
primirea, acumularea, p strarea i livrarea m rfurilor.
No iunea de depozit, considerat în în elesul ei restrâns, tehnic, reprezint o construc ie, un sistem de
înc peri, o înc pere sau alte forme de construc ii ( oproane, platforme etc.), amenajate i înzestrate cu utilaj i
instala ii adecvate efectu rii opera iunilor de primire, recep ionare, p strare i livrare a m rfurilor.
Actualmente, gospod ria depozitelor este concentrat , din considerente de eficien , în cadrul
comer ului cu ridicata.
De i depozitul totdeauna a fost vizat ca un element de baz în cadrul sistemului logistic, deoarece pe
tot parcursul fluxului material apare necesitatea de p strare a stocurilor, în func ie de acest aspect putem
urm ri o clasificare specific a depozitelor în cadrul lan ului logistic, care este prezentat în figura 6.

10
 DEPOZITE

Depozite în cadrul Depozite în cadrul

circula iei produc iei circula iei m rfurilor
de destina ie tehnic de larg consum

Depozite ale Depozite Depozite Depozitele Depozitele

produselor în cadrul de materii întreprinderilor întreprinderilo
finite la sferei de prime de comer r de comer
produc tor circula ie a cu ridicata cu ridicata
produc iei în regiuni în regiuni
de destina ie de produc ie de consum
tehnic

Figura 6. Clasificarea depozitelor dup locul în procesul de circula ie a fluxului materiei de la

materia prim la consumatorul final
Întreprinderile comerciale, în func ie de condi iile locale, pot avea un singur depozit de mare
capacitate, împ r it pe sec ii i compartimente de m rfuri, situat într-o singur cl dire, sau pot avea mai
multe depozite situate în diverse cl diri, amplasate în diferite puncte ale localit ii sau în mai multe
localit i. Varianta prim este mai eficient .
Totalitatea depozitelor considerate în în elesul restrâns al no iunii formeaz ceea ce numim baza
tehnico-material a gospod riei depozitelor, parte integrant a bazei tehnico-materiale a comer ului.
Necesitatea obiectiv de p strare a stocurilor de m rfuri, de formare a sortimentului comercial
determin existen a depozitelor de m rfuri.
Existen a stocurilor de m rfuri i a depozitelor pentru p strarea lor este determinat de un ir de
factori, care sunt în func ie de particularit ile de produc ie, consum, circula ie, transport.
Remarc m c la unele m rfuri produc ia este continu i consumul sezonier; la altele produc ia este
sezonier i consumul continuu, iar între momentul produc iei i al consumului r mâne o perioad de
timp când m rfurile sunt depozitate i p strate.
Printre factorii specifici circula iei m rfurilor, care fac necesar existen a depozitelor de m rfuri,
putem men iona:
• transformarea sortimentului de produc ie în sortiment comercial;
• aprovizionarea periodic a magazinelor cu m rfuri;
• primirea m rfurilor în cantit i mari de la furnizori i livrarea lor în cantit i mici unit ilor cu
am nuntul i altele.
Ca parte component a întreprinderilor de comer , depozitele de m rfuri îndeplinesc func ii complexe
i variate. Func iile de depozitare sunt determinate de locul i rolul depozitelor în procesul circula iei
m rfurilor. Func ia principal a depozitelor de m rfuri const în acumularea i p strarea stocurilor de
m rfuri. Din func ia fundamental decurg alte func ii adiacente:
• Concentrarea i acumularea stocurilor

I. Primirea partidelor mari II. Primirea partidelor mici

acumularea
livrarea partidelor mai mici

livrarea unor partide mai mari

unit ilor comerciale

• formarea sortimentului comercial prin alegerea i sortarea m rfurilor pe m rimi, calit i, pre uri,
culori, modele, conform necesit ilor cump r torilor;
11
 • controlul cantitativ i calitativ al m rfurilor primite i expediate;
• preg tirea prealabil a unor m rfuri pentru vânzarea cu am nuntul.
Unele opera iuni, ca p strarea i prelucrarea m rfurilor, ambalarea sau preambalarea celor livrate,
reprezint o continuare a procesului de produc ie în sfera circula iei. În asemenea cazuri depozitul
îndepline te func ii de produc ie.
Clasificarea depozitelor
Diversitatea sortimentului de m rfuri, existen a diferitelor forme de verigi comerciale, dar i de
func ii de depozitare, determin activitatea urm toarelor tipuri de depozite:
• depozite de colectare – primesc parti ii relativ mici de m rfuri, le acumuleaz i formeaz din ele
parti ii mari, spre a le expedia altor unit i. Func ia principal – concentrarea stocurilor de
m rfuri livrate de diver i furnizori;
• depozite de repartizare – primesc cantit i mari de m rfuri, le transform în partizi mici i le
livreaz ulterior beneficiarilor;
• depozite de tranzit i transbordare – sunt pu ine la num r, amplasate pe lâng sta iile de cale
ferat , în porturi, aeroporturi etc. Sunt destinate pentru p strarea provizorie a m rfurilor;
• depozite pentru p strarea sezonier i de lung durat – sunt construc ii obi nuite sau depozite
frigorifice sau silozuri pentru p strarea cartofilor, fructelor, legumelor, a c ror produc ie este
sezonier .
Dup sortimentul de m rfuri care fac obiectul opera iunilor de p strare, depozitele se clasific
astfel:
depozite strict specializate (p streaz un singur articol: sare, cartofi, ulei etc.);
specializate (p streaz i livreaz o grup de m rfuri: textile, înc l minte, bl nuri etc.);
combinate, care pot fi generale, de produse alimentare sau generale, de produse nealimentare;
mixte, unde se p streaz produse alimentare i nealimentare, dar în înc peri separate.
Depozitele specializate i strict specializate, de i în unele cazuri necesit investi ii i cheltuieli de
exploatare mai mari, creeaz , prin modul de construc ie i dotare, condi ii mai bune de p strare i
prelucrare a m rfurilor. Comparativ cu depozitele specializate, depozitele generale i combinate sunt mai
eficiente din punct de vedere economic.
Specializarea depozitelor se face i dup particularit ile de construc ie i dotare cu utilaje. Conform
acestui criteriu, deosebim:
depozite speciale (depozite frigorifice, depozite de petrol, silozurile de cereale);
depozite generale – sunt destinate pentru p strarea m rfurilor, care nu necesit un regim special
de p strare.
Dup felul construc iei cl dirii de depozit, deosebim:
depozite închise (terestre, subterane, semisubterane) pentru vinuri, cartofi, petrol;
depozite semideschise materiale de construc ii
depozite deschise i m rfuri de uz casnic
Dup forma de folosire, distingem:
depozite în exploatare individual (apar in i sunt la dispozi ia unei singure întreprinderi);
depozite de exploatare comun (apar in unor întreprinderi de depozitare specializate, care ofer în
arend spa ii de depozitare i presteaz servicii de prelucrare a m rfurilor).
Aceste depozite sunt r spândite în rile cu economii dezvoltate.
Având în vedere necesitatea de diversificare a sortimentului de m rfuri în comer , capacit ile de
depozitare existente în Republica Moldova prezint rezerve de cre tere i modernizare.
Dezvoltarea i modernizarea depozitelor de m rfuri poate fi realizat doar prin îndeplinirea mai multor
sarcini:
folosirea ra ional a capacit ilor de depozitare existente (paletizarea, containerizarea înc rc turilor,
automatizarea etc.);
perfec ionarea si îmbun t irea procesului de p strare a m rfurilor;
ameliorarea gradului de înzestrare tehnic a depozitelor;
accelerarea vitezei de rota ie a m rfurilor;
perfec ionarea metodelor de conducere prin aplicarea ra ional a diviziunii muncii;

12
 elaborarea unor proiecte-tip, fundamentate tiin ific, pentru construirea i amenajarea de noi
depozite.
Construc ia i exploatarea depozitelor în perspectiv ridic o serie de probleme legate de profilul i
dimensiunile depozitelor.
A a, de exemplu, organizarea depozitelor specializate se rezolv de fiecare întreprindere în func ie de
condi iile i necesit ile locale.
Întotdeauna construc ia i exploatarea depozitelor trebuie s fie justificat din punct de vedere economic.
Depozitele de mare capacitate ofer o serie de avantaje comparativ cu depozitele de mic capacitate,
precum:
cheltuieli de construc ie i exploatare mai mici i eficien mai mare a investi iilor;
posibilit i de mecanizare-automatizare;
condi ii optimale de p strare a m rfurilor;
reducerea cheltuielilor de transport datorit primirii m rfurilor în cantit i vagonabile.
Din punct de vedere constructiv i func ional tendin ele ar fi în direc ia dezvolt rii depozitelor de mare
capacitate, realizate din construc ii u oare, de o în l ime de la 6-7 m, 10-17 m pân la 30 m, dotate cu
instala ii automate de manipulare i stivuire a m rfurilor care reduc pre ul construc iei cu circa 20 la sut .

2.2. Managementul proceselor tehnologice în depozite

M rimea razei de activitate i amplasare a depozitelor de m rfuri sunt determinate de un ir de factori:
amplasarea furnizorilor;
c ile aducerii m rfurilor de la furnizori;
localizarea beneficiarilor i direc iile expedierii m rfurilor din depozite c tre beneficiari;
volumul i structura sortimentului de m rfuri.
De exemplu, pentru produsele alimentare, cu o perioad scurt de depozitare i cu expedieri zilnice, se
recomand o raz mai mic a depozitului, iar pentru m rfurile de sortiment complex i de cerere rar sau
periodic se recomand o raz de activitate mai mare.
Amplasarea eficient a depozitelor are în vedere trei factori principali:
1) apropierea maxim de re eaua comercial cu am nuntul;
2) excluderea transporturilor nera ionale, încruci ate;
3) apropierea maxim de sta iile sau nodurile de cale ferat cu posibilitatea folosirii c ilor de transport
auto, acvatice.
Pentru alegerea locului optimal de amplasare a depozitului de m rfuri sunt necesare o analiz economic
i calcule matematice. În acest scop, se iau în considera ie o serie de factori:
num rul i amplasarea furnizorilor i beneficiarilor de m rfuri;
volumul m rfurilor primite i expediate;
direc ia din care se primesc i direc ia unde se expediaz m rfurile;
distan a pe care o parcurg m rfurile de la furnizor la depozit i de la depozit la beneficiar;
condi iile de expediere i de transport ale m rfurilor;
apropierea de principalele c i de comunica ie pentru a le folosi pe cele mai scurte i mai ieftine;
formele de aprovizionare a re elei de comer cu am nuntul (tranzit, depozit, livr ri directe);
propriet ile fizico-chimice i condi iile de p strare i comercializare ale m rfurilor.
Ra ionalizarea proceselor operative ce se desf oar într-un depozit de m rfuri trebuie s corespund
urm toarelor cerin e de func ionalitate i eficien :
efectuarea tuturor opera iunilor de mi care a m rfurilor pe c ile cele mai scurte;
înzestrarea fiec rui sector, proces sau fiec rei opera iuni cu cel mai modern i eficient utilaj i
mobilier;
asigurarea celui mai bun regim de p strare a m rfurilor potrivit cerin elor fiec rei grupe de m rfuri;
folosirea ra ional a spa iului depozitului pe orizontal i vertical .
Un rol însemnat în func ionalitatea depozitelor o are forma de amenajare a spa iului destinat p str rii
efective a m rfurilor. Amenajarea spa iului de p strare sub forma unei s li generale, cu gestiune colectiv , se
utilizeaz în cazul m rfurilor care trec prin depozit în ambalajul furnizorului i care nu necesit un regim
diferen iat de p strare pentru diferite grupe sau articole. Aceast form reprezint tendin a modern actual .
Ea ofer condi ii pentru mecanizare i automatizare.
13
 În depozitele care manipuleaz m rfuri de sortiment complex se utilizeaz amenajarea spa iului de
p strare sub forma s lii generale cu pere i desp r itori i gestiuni separate.
Sistemul proiect rii i amenaj rii depozitului sub forma înc perilor separate, independente, se utilizeaz
pentru depozitele de produse alimentare i, par ial, pentru cele de m rfuri nealimentare, cu un regim diferen iat
de p strare.
2.3. Tipurile de înc peri depozitare
Suprafa a total a oric rui depozit este format din mai multe p r i componente, i anume:
• suprafa a (înc peri) pentru p strarea efectiv a m rfurilor, care are greutatea specific cea mai mare
în suprafa a total a depozitului;
• suprafa a auxiliar , constituit din mai multe înc peri i spa ii de profil mai limitat, în care au loc
opera iuni specializate, ce se efectueaz potrivit diviziunii muncii:
dezambalarea, recep ionarea i sortarea m rfurilor;
ambalarea i expedierea m rfurilor;
prelucrarea m rfurilor;
preambalarea produselor alimentare;
p strarea provizorie a m rfurilor, refuzate la recep ie;
analizele de laborator, depozitarea mostrelor;
p strarea provizorie a ambalajului;
decongelarea produselor alimentare u or alterabile;
(înc peri) administrative i cu caracter social;
înc peri tehnice, inclusiv pentru sta ia de redresori, pentru compresor i altele;
spa ii de circula ie (culoare, spa iul ocupat de sc ri, lift etc.);
spa ii ocupate de elemente constructive ale cl dirii (stâlpi, coloane de sus inere, ziduri interioare
desp r itoare etc.).
Dup tipul proceselor de munc ce au loc într-un depozit, suprafa a acestuia se poate grupa în dou p r i:
înc peri operative i anexe. Înc perile operative sunt destinate efectu rii proceselor operative (p strarea,
recep ionarea, prelucrarea, ambalarea m rfurilor). Înc perile anexe cuprind înc perile gospod re ti,
administrative .a.
Este eficient ca cea mai mare parte din suprafa a total a depozitului s fie rezervat înc perilor operative
ce de in, respectiv, 80-90% greutate specific din suprafa a total .
Din suprafa a operativ a depozitului se delimiteaz i se separ a a-numita suprafa util a depozitului.
Ea se compune din:
înc perile unde se p streaz efectiv m rfurile;
suprafa a trecerilor dintre stive, stelaje etc., respectiv, trecerile pe unde se aduc i se scot m rfurile
din depozit.
Cu cât coeficientul suprafe ei utile a depozitului este mai ridicat (mai aproape de 1), cu atât
func ionalitatea i eficien a depozitului este mai mare.
În depozitele mici organizarea interioar a mi c rii m rfurilor se face dup principiul circular – m rfurile
sunt primite i expediate din depozit printr-un singur punct de primire – expediere.
Depozitele mari sunt organizate pe principiul curentului. Depozitul are dou sau mai multe suprafe e de
organizare a muncii (rampe distincte de înc rcare i desc rcare). Fluxul m rfurilor i personalului corespunde,
în linii generale, sensului intr rii i ie irii m rfurilor în i din depozit, segmentat pe urm toarele componente
de baz : primire i recep ie, depozitare, camere de mostre, livrare i expedi ie.
De exemplu, V. Mercioiu vizeaz câteva variante de planificare a depozitelor în func ie de forma de
organizare a fluxului m rfurilor în depozit (figura 7).
Rezultând din conceptul de logistic , variantele fluxurilor liniare sunt mai eficiente.
În figura 8 este prezentat schema de amplasare a zonelor func ionale ale unui depozit general, unde este
aplicat varianta liniar .

14
 E E
RE CE P I E
X X
T T
I I
N N
D D
E E
R R
E E
Fluxuri liniare
RECEP IE
E E
X X
T T
I I
N N
D EXPEDI IE D
E E
R R
E E
RECEP IE EXPEDI IE

E
X
P
E
D
I
IE

EXTINDERE EXTINDERE

– Frecven lent – Frecven medie

– Frecven intens – Spa ii diverse
Flux în form de „L” Flux în form de „U”

Figura 7. Variante de organizare a fluxului m rfurilor

în depozit
Zona de RAMPA DE CALE FERAT
intrare i
Zona de recep ionare
recep ionare

Înc peri
tehnice
Zona
de
depozitare

Frigorifer

1 2 3 4
Zona de
expediere EXPEDI IA

RAMPA AUTO

treceri principale

1 – Depozit de m rfuri nealimentare

2 – Depozit de m rfuri de uz casnic
3 – Depozit de m rfuri cu destina ie cultural
4 – Depozit de produse alimentare

Figura 8. Schema de amplasare a zonelor opera ionale ale depozitului general de m rfuri

2.4. Determinarea dimensiunilor depozitare

Un factor economic deosebit de însemnat care determin capacitatea i structura depozitelor sunt
stocurile de m rfuri medii i maxime, stabilite anual, pe structur , valoric i în unit i naturale. Stocurile
de m rfuri se calculeaz i se exprim i în m rime relativ , respectiv, viteza de circula ie a m rfurilor.
Stocul mediu (S) pentru perioada previzional se calculeaz potrivit urm toarei rela ii:
15
 Vc D
S ,
T(360 zile)
în care:
Vc – viteza de circula ie a m rfurilor previzional pentru anul x;
D – desfacerile previzionale în anul x;
T – timpul.
Dar datorit neritmicit ii intr rii i expedierii m rfurilor în cursul anului, normativul stocului mediu
poate fi dep it sau neacoperit. De aceea, în mod logic, determinarea necesarului de suprafa pentru
depozitarea m rfurilor trebuie f cut în func ie de stocurile maxime.
Stocul maxim (de vârf) se poate ob ine ca un produs dintre stocul mediu i un coeficient de
neuniformitate care variaz între 1,2-1,4.
Norma de depozitare a m rfurilor reprezint alt element pentru calcularea suprafe ei de înc rcare a
depozitului. O norm mare mic oreaz suprafa a i invers. Normele de depozitare se stabilesc diferen iat
pe grupe, subgrupe i chiar pe articole. Ele se calculeaz i se exprim în: kg/m3, lei/m2, tone/m2, lei/m3,
kg/m2, buc i/m2, buc i/m3.
Suprafa a pentru depozitarea efectiv a m rfurilor ocup partea principal din suprafa a total a
depozitului. Calculul necesarului se face pe grupe i subgrupe de m rfuri, uneori chiar i pe articole.
Pentru a ob ine suprafa a util , suprafa a de înc rcare efectiv se înmul e te cu un coeficient de
transformare (1,1-1,4).
M rimea suprafe elor ocupate de culoare depinde de m rimea înc rc turilor manipulate, dimensiunile
suporturilor sau paletelor, mecanismele folosite la transportarea m rfurilor.
Determinarea suprafe ei necesare pentru depozitarea propriu-zis a m rfurilor se face inând cont de
felul a ez rii i p str rii m rfurilor în depozit, respectiv, în stive, stelaje sau în vrac.
1) Calculul suprafe elor de depozitare în cazul p str rii m rfurilor în stive se face conform
rela iei:
C
S T , în care:
N 360
S – suprafa a necesar pentru depozitarea m rfurilor;
C – cantitatea total a m rfurilor ce va intra în depozit într-un an;
N – norma de depozitare pe m2;
T – timpul mediu necesar sta ion rii unui lot de m rfuri în depozit.
2) Calculele suprafe ei de depozitare în cazul p str rii m rfurilor în stelaje se poate face pe baza
elementelor de volum. Ini ial, se calculeaz num rul desp r iturilor necesare depozit rii în rafturi a unui
anumit stoc de m rfuri, apoi num rul rafturilor necesare, în func ie de care se stabile te în final suprafa a
de depozitare necesar .
Suprafa a de depozitare a m rfurilor p strate în rafturi se determin prin rela ia:
Sd = A x L x N, în care:
A – reprezint l imea raftului (m);
L – lungimea raftului (m);
N – num rul de rafturi necesar (a fost calculat).

16
 Tema 3. ORGANIZAREA LUCRULUI COMERCIAL
LA ÎNTREPRINDERILE DIN SFERA COMER ULUI

3.1 Esen a, rolul i sarcinile lucrului comercial

În comer se efectueaz o gam larg de opera iuni care, dup rolul lor în circula ia m rfurilor, pot fi
diferen iate în dou grupe:
opera iuni tehnologice;
opera iuni comerciale.
Opera iunile tehnologice reprezint prelungirea procesului de produc ie în comer i sunt legate mai
mult de prelucrarea m rfurilor (transportarea, p strarea, ambalarea, dezambalarea .a.).
Opera iile comerciale vizeaz cump rarea i vânzarea m rfurilor. La ele se refer :
studierea cererii de cump rare;
organizarea leg turilor economice dintre produc torii i cump r torii de m rfuri;
publicitatea m rfurilor;
achizi iile i vânz rile de m rfuri cu ridicata.
Lucrul comercial în comer reprezint un complex de activit i ale întreprinderilor i organiza iilor de
comer , ce vizeaz opera iuni de cump rare-vânzare a m rfurilor cu scopul satisfacerii cererii de
cump rare i ob inere a beneficiului.
Egalitatea partenerilor comerciali este principiul de baz al activit ii comerciale în condi iile
economiei de pia .
Un rol însemnat în cadrul organiz rii activit ii comerciale o are valorificarea ra ional a tuturor
resurselor de m rfuri (atât din surse de import, cât i locale), atragerea noilor furnizori în circula ia
m rfurilor.
Una din sarcinile primordiale ale activit ii comerciale este organizarea studierii cererii de cump rare
de c tre serviciile de marketing, ce func ioneaz în cadrul întreprinderii de comer .
Realizarea lucrului comercial necesit o extindere a opera iilor de import-export. În vederea acestui
obiectiv lucr torii comerciali trebuie s cunoasc bine sectoarele industrial i agrar din ar , posibilit ile de
produc ie, nivelul de satisfacere a cererii de cump rare din sursele locale etc. Este important s fie studiate i
sursele de import, inând seama de-o mul ime de factori: pre uri, cheltuieli de transport, reglement ri vamale
.a.
Pentru a cunoa te mai bine furnizorii, lucr torii comerciali trebuie s participe la expozi ii, târguri,
burse, licita ii, s studieze sursele publicitare (ziare, reviste, tele, foto, radio), s viziteze întreprinderile
produc toare etc.
O importan deosebit în perfec ionarea activit ii comerciale o are computerizarea lucrului
comercial care, de fapt, asigur automatizarea select rii informa iei despre cererea de m rfuri, furnizori,
num rul contractelor încheiate, eviden a i controlul achizi iilor i vânz rilor de m rfuri cu ridicata .a.
Computerizarea opera iunilor comerciale va constitui un sistem informativ complex de prelucrare i
transmitere a informa iei comerciale.
Riscul comercial
O parte component a activit ii comerciale o constituie riscul comercial. Riscul comercial reprezint
eventualitatea de a fi în pagub ca rezultat al activit ii comerciale.
Comerciantul risc mult, dar riscul este i un factor ce contribuie la o responsabilitate mai mare la
luarea deciziilor comerciale.
Riscul comercial este un rezultat al unei tranzac ii comerciale riscante. Variantele de risc pot fi
diferite:
ce vizeaz activitatea concuren ilor;
în leg tur cu schimbarea pre urilor;
politice.
Riscurile pot fi provocate i de:
incendii i alte calamit i;
pierderea m rfurilor în timpul transport rii;
deteriorarea m rfurilor din neglijen a personalului;
delapid ri i furturi, înc lcarea condi iilor contractante de c tre partea opus .a.

17
 La evaluarea riscului pot fi aplicate metode statistice i evaluarea exper ilor.
Metodele statistice sunt relativ exacte i necesit o analiz desf urat a unui volum mare de date.
Evalu rile exper ilor diferen iaz trei grupe de factori de risc:
probabili;
mai pu in probabili;
accidentali.
Factorii probabili prezint o situa ie de certitudine, sunt cunoscu i de comercian i i pot fi a tepta i.
Factorii mai pu in probabili sunt cunoscu i, dar probabilitatea de influen este mic . Factorii accidentali
nu sunt analiza i de exper i.
Dup nivelul riscului se deosebesc:
risc admisibil – probabilitatea pierderii beneficiului;
risc critic – probabilitatea pierderii beneficiului i a unei p r i din venit;
risc catastrofal – probabilitatea falimentului.
Pentru a diminua riscurile este necesar a respecta urm toarele reguli:
a c uta parteneri cu resurse financiare suficiente, care posed toat informa ia despre pia ;
a se adresa la serviciile exper ilor de marketing pentru evaluarea corect a dinamicii
pre urilor, ac iunilor concuren ilor, a structurii, volumului i dinamicii cererii .a.;
a forma în cadrul întreprinderii un fond de rezerv din contul unei p r i din profit;
a se adresa companiilor i firmelor de asigurare (persoane, organiza ii) pentru asigurarea
riscului comercial.
Informa ia comercial
O parte component a activit ii comerciale o constituie informa ia comercial i organizarea
protec iei acestei informa ii.
Informa ia comercial ofer firmelor de comer posibilitatea de a efectua o analiz a activit ii
comerciale, de a planifica activitatea i de a o verifica (controlul dup nivelul profitului, volumului
vânz rilor etc.).
Informa ia comercial reprezint un complex de date despre situa ia pe pia a anumitor m rfuri sau
servicii. Sursele informa iei comerciale sunt:
cercet rile de marketing, efectuate pentru anumite m rfuri;
materialele interne i documentele firmei (date despre volumul desfacerilor de m rfuri,
cheltuielile publicitare .a.);
datele statistice despre conjunctura pie ei;
informa ia cump rat de la firme specializate.
În structura informa iei comerciale se eviden iaz taina comercial , care reprezint date i interese
economice în diferite domenii de activitate ale firmei (managementul, marketingul financiar, knou-hau
.a.), ascunse cu premeditate. Taina comercial apare atunci când prezint un interes pentru activitatea
comercial . O form de manifestare a tainei comerciale sunt secretele comerciale.
Secretele comerciale reprezint date în form de grafice, scheme, documente, care necesit o
protec ie deosebit .
Secretele comerciale se diferen iaz dup mai multe criterii:
dup natura tainei comerciale (tehnologii, de produc ie, organizatorice, de marketing,
intelectuale, publicitare);
dup apartenen a proprietarului (în proprietatea firmei, a unui grup de întreprinderi, a unei
persoane, a unui grup de persoane .a.);
dup destina ie secretele con in inscrip ia „Confiden ial”, „Strict confiden ial”, „Confiden ial,
numai adresatului”, spre deosebire de documentele care con in o tain de stat, la care se face
inscrip ia „Secret”, „Absolut secret”, „De o importan deosebit ”, „Pentru uz de serviciu”
.a.
Purt torul secretului comercial este persoana competent în secretul firmei (conduc torii i o parte
din personal care are acces la aceast informa ie). În condi iile economiei de pia protec ia informa iei
comerciale are o mare însemn tate. Dup relat rile exper ilor americani pierderea a numai 20% din
informa ia comercial duce la falimentul firmei timp de o lun în 60 de cazuri din o sut . În rile cu
economii de pia dezvoltate (SUA, Germania, Japonia, Fran a .a.) protec ia tainei comerciale este
18
asigurat de sistemul secretului de produc ie i de cadrul legislativ. În SUA legea despre secretul firmei a
fost adoptat în 1979. În Germania func ioneaz legea despre concuren a necon tiincioas , unde sunt
eviden iate dou taine: de produc ie i comercial . În Japonia protec ia tainei comerciale este asigurat
prin regimul de lucru cu personalul (particularit ile managementului nipon).
În Moldova protec ia tainei comerciale este reglementat de Legea despre întreprinderi i
antreprenoriat (1.04.1992), unde în articolul 12, p.3 este indicat c antreprenorul are dreptul s nu prezinte
informa ia care constituie tain comercial . Datele care prezint tain comercial sunt determinate de
antreprenor, de i ar trebui de men ionat c legea respectiv prevede c lista datelor ce nu constituie tain
comercial este determinat de Guvernul Republicii Moldova. Acest moment necesit cercet ri
suplimentare în domeniu cu scopul elabor rii unei metodologii exacte de delimitare a informa iilor ce
constituie taina comercial a firmei.
În func ie de cele expuse, folosind experien a rilor str ine în problema dat , putem propune câteva
recomand ri:
La aprecierea informa iei secrete se ine seama de principiul efectului economic i securit ii
firmei. Aici este important g sirea unui echilibru optimal în structura informa iei firmei.
Informa ia de tipul „knou-hau” se refer la taina comercial .
Informa ia despre descoperiri, propuneri de ra ionalizare etc., care se afl în stadiu de elaborare,
constituie tain comercial .
Informa ia despre contractele comerciale (num rul, obiectul, suma, sortimentul etc.) i nemijlocit
contractele comerciale, de asemenea, constituie o tain comercial .
În concluzie, informa ia ce constituie o tain comercial poate fi diferen iat în modul urm tor:
informa ie de afaceri;
date financiare;
date despre pre ul m rfurilor i serviciilor;
planuri de afaceri ale firmei;
lista clien ilor i furnizorilor, contractele;
informa ie de marketing;
în elegeri, propuneri.
Lista personalului, scheme organizatorice, informa ie despre angaja ii firmei.
Informa ie tehnic :
proiecte de cercet ri tiin ifice;
elabor ri de proiectare;
cereri pentru patente;
proces informa ional;
asigurare cu programe ale calculatoarelor;
design.

3.2. Studierea cererii de m rfuri ca parte component a lucrului comercial

Volumul cererii este stabilit de suma banilor aloca i de c tre popula ie pentru cump rarea m rfurilor.
Studierea cererii reprezint un complex de m suri, care se realizeaz de c tre subdiviziunile comerciale
sau de marketing ale comer ului i industriei. Comer ul are menirea nu numai de a satisface cererea, dar i
a influen a asupra acesteia, a cultiva gustul cump r torului, a forma un consum chibzuit i ra ional.
Studierea cererii de cump rare se orienteaz în direc iile urm toare:
stabilirea volumului total al cererii;
prognozarea cererii pe un termen scurt i pe termen lung;
studierea structurii cererii pentru diferite grupuri de m rfuri;
studierea preferin elor cump r torilor fa de sortimentul i propriet ile de consum ale
m rfurilor (calitatea, pre ul, aspectul exterior, culoarea etc.).
Pentru organizarea ra ional a studierii cererii de m rfuri în comer este important s diferen iem
formele cererii de cump rare:
realizat (satisf cut );
nerealizat (nesatisf cut );
în curs de formare.
19
 Cererea realizat este cererea la m rfurile care au fost vândute. Ea arat raportul dintre cump r tori i
marfa existent în magazin. În func ie de certitudinea cerin elor impuse de cump r tori fa de m rfuri,
cererea realizat poate fi de trei tipuri:
concretizat ;
alternativ ;
impulsiv .
Cererea concretizat este o cerere formulat ferm. În cazul cererii alternative inten iile
cump r torului sunt exprimate în linii generale (palton de iarn , înc l minte de var etc.).
Cererea impulsiv (neprev zut ) apare sub influen a vânz torului care ofer marfa sau în urma
influen ei reclamei. Cererea nesatisf cut este cererea de m rfuri care lipsesc temporar în vânzare în
magazinul respectiv. Cererea în curs de formare stabile te atitudinea cump r torilor fa de m rfurile noi
i pu in cunoscute. În func ie de tipul cererii de cump rare se diferen iaz metodele de studiere a cererii.
Cererea realizat permite de a stabili ce cantit i i ce fel de m rfuri au fost vândute. Acest lucru este
realizat de magazine i de întreprinderile de comer angro.
Cererea realizat se studiaz dup :
bonurile de vânzare (sau bonuri de cas );
etichetele comerciale duble (confec ii, înc l minte .a.);
metoda de înregistrare zilnic a m rfurilor vândute în „Registrul de studiere a cererii
realizate”;
metoda balan elor;
fi ele de eviden cantitativ a m rfurilor;
cu ajutorul aparatelor electronice de cas .
Metoda balan elor – pe baza datelor referitoare la stocuri i intrarea m rfurilor se calculeaz volumul
vânz rii cu ajutorul balan ei comerciale:
Si + I = R + C + Sf, în care:
Sf – stocuri finale;
Si – stocuri ini iale de m rfuri;
I – intrarea m rfurilor în perioada de eviden ;
C – consumul documentat (transmiterea m rfurilor altor magazine (firme angro).
Din aceast rela ie rezult c :
R = Si – C – Sf + I,
unde R – realizarea m rfurilor în perioada de eviden .
Volumul stocurilor de m rfuri ini iale i finale se stabile te dup fi ele de eviden cantitativ sau pe
baz de inventariere precedent , iar final – conform ultimei inventarieri.
Scopul studierii cererii nesatisf cute este stabilirea însu irilor principale i cantit ii de m rfuri, spre
care a fost orientat cererea cump r torilor r mas nesatisf cut . Eviden a cererii nesatisf cute este
efectuat de vânz tori folosind metoda observ rii. Fiecare vânz tor noteaz într-un carnet, ce fel de
m rfuri au lipsit din vânzare i care sunt însu irile lor.
De asemenea, ei efectueaz :
analiza însemn rilor în registrul de eviden a cererii nesatisf cute (pot fi notate de vânz tori
i cump r tori);
analiza comenzilor cump r torilor;
analiza refuzului cump r torilor de a face cump r turi;
prin chestionare (în scris sau oral);
prin intermediul registrelor automate de eviden a cererii nesatisf cute – dispozitive cu multe
contoare de eviden (pentru fiecare marf se utilizeaz un contor, care se pune în func iune
prin ap sarea unui buton).
Cererea în formare se studiaz pentru determinarea atitudinii cump r torilor fa de m rfurile noi.
Pentru studierea cererii în formare se organizeaz expozi ii cu vânzare, chestion ri orale i în scris ale
cump r torilor, conferin e cu participarea cump r torilor.
Studierea cererii de m rfuri în cadrul firmelor de comer angro se efectueaz în dou direc ii:
a popula iei;
a întreprinderilor de comer cu am nuntul.
20
 Pentru eviden a cererii de cump rare a magazinelor sunt analizate cererile i comenzile magazinelor,
volumul i structura de sortiment ale vânz rilor, volumul de m rfuri cu ridicata, eviden a i analiza
stocurilor de m rfuri. Informa ia necesar pentru eviden a vânz rilor cu ridicata se con ine în:
conturi-facturi;
fi e de eviden a contractelor;
date prezentate de merceologii s lilor de mostre;
dispozi ii de livrare;
date ale inventarierilor, date statistice.
Rezultatele analizei i studierii cererii de m rfuri în comer influen eaz direct deciziile de marketing.
Pentru magazine cele mai importante decizii de marketing sunt urm toarele:
alegerea segmentului de pia ;
determinarea sortimentului de m rfuri i complexului de servicii;
decizia despre pre uri i promovarea vânz rilor;
decizia despre amplasarea teritorial a magazinului.
Pentru firmele angro deciziile de marketing sunt acelea i, numai c ele sunt luate în func ie de
cump r torii angro ai firmei.

3.3. Indicatorii de eficien a lucrului comercial în comer

Activitatea comercial este valorificat prin intermediul mai multor indicatori, din care fac parte:
1) Indicatorii rentabilit ii întreprinderii de comer :
a) Beneficiul = diferen a dintre volumul rabatului (adaosului) comercial i volumul cheltuielilor de
circula ie: se exprim în m rime absolut .
B = R – Chelt.
b) Rata rentabilit ii = raportul procentual dintre volumul beneficiului i volumul activit ii
comerciale (volumul desfacerilor de m rfuri):
B
Rr 100%
D
c) Rata rentabilit ii în func ie de cheltuielile de circula ie, care arat nivelul beneficiului la fiecare
leu cheltuit i se exprim printr-un raport procentual dintre volumul beneficiului i volumul cheltuielilor
de circula ie.
B
Rr/Ch 100%
Ch
2) Un alt indicator este rota ia m rfurilor, care reprezint viteza de circula ie a m rfurilor sau timpul
în care au fost comercializate stocurile de m rfuri; fiecare ne arat pentru câte zile de comer
întreprinderea este asigurat cu m rfuri.
Indicatorul stocurilor de m rfuri în zile se determin prin raportul dintre stocurile de m rfuri pe o
dat anumit i desfacerile zilnice de m rfuri pe perioada viitoare. Rota ia m rfurilor reflect timpul
mediu al circula iei stocului de m rfuri într-un termen stabilit (an, trimestru) i exprim num rul de rota ii
ale stocului mediu în termenul stabilit.
Rota ia m rfurilor (în zile de rota ie) se exprim prin raportul dintre stocul mediu de m rfuri i
desfacerea medie zilnic de m rfuri pentru un termen stabilit (an, trimestru):
St. m.
R marf.(zile)
Dm./zi
Eficien a activit ii comerciale poate fi determinat printr-un indicator general, care se exprim prin
urm toarea rela ie:
Valoarea m rfurilor vândute
Efic.a.c.
Cheltuieli de circula ie

21
 Tema 4. ORGANIZAREA RELA IILOR CONTRACTUALE ALE ÎNTREPRINDERII DE
COMER CU FURNIZORII l BENEFICIARII

4.1. Esen a rela iilor economice în comer

Formele de leg tur dintre comercian i i produc tori sunt definite ca ansamblul formelor
organizatorice, tehnice i juridice care preg tesc sau asigur înf ptuirea actelor de schimb dintre
produc tori i cump r tori.
O dat cu crearea economiilor na ionale, rela iile de pia au devenit mai complexe, iar rolul
comer ului în asigurarea leg turii dintre produc ie i consum a crescut tot mai mult.
Aprofundarea diviziunii sociale a muncii i, ca urmare, participarea la actele de schimb a unui num r
mare de întreprinz tori concuren iali au creat condi ii foarte variate de corelare a ofertei cu cererea de
m rfuri sub aspectul volumului, structurii, timpului i locului de manifestare a acestor rela ii.
Oferta unui produc tor se reg se te acum în sortimentul a mii de magazine sau utilizatori, dup cum
fiecare comerciant p streaz leg turile cu un num r mare de furnizori pentru a- i construi sortimentul
comercial.
Pia a apar ine cump r torului, aceasta impunând prin exigen ele sale orientarea produc iei,
modalit ile de satisfacere a cererii i formele de distribu ie a produselor.
Desf urarea rela iilor economice impune astfel necesitatea cunoa terii prealabile a situa iei pie ei, a
viitoarelor tranzac ii, prin vehicularea unui flux permanent de informa ii dintre participan ii la actele de
schimb. Prezen a larg a comer ului în sfera rela iilor de schimb duce la o anumit separare a
produc torului de pia a produselor sale, el ocupându-se în principal de produc ie, iar comerciantul – de
distribu ia pe teritoriu a acesteia. Ca urmare, comenzile comerciantului reprezint sursa principal de
informare a produc torului privind orientarea produc iei, iar calitatea activit ii comerciantului – mijlocul
cel mai eficient de promovare pe pia a produselor.
Desf urarea unor leg turi permanente dintre comercian i i produc tori rezult i din necesitatea
armoniz rii intereselor economice ale partenerilor în rela iile de schimb.
Complexitatea i formele rela iilor comercian ilor cu produc torii depind de tipul de pia în care au
loc rela iile de schimb, respectiv, pia a cu concuren perfect sau pia a cu concuren imperfect .
Pe pia a cu concuren perfect (caz de referin – bursa de m rfuri) se confrunt oferta cu cererea
unui num r mare de participan i, pentru un produs relativ omogen, ale c rui însu iri calitative sunt
definite în raport cu o calitate selectat de practica pie ei (de exemplu: bumbac egiptean, lân australian ).
Faptul c exist o transparen perfect asupra pie ei, în sensul inform rii depline a participan ilor despre
ofert i cerere, duce la formarea unui singur pre prin care se desf oar cea mai mare parte a rela iilor de
schimb. În asemenea condi ii formele de leg tur i informare prealabil dintre produc tori i cump r tori
sunt restrânse, vânz rile efectuându-se prin acceptarea pe loc a pre ului i a condi iilor de circula ie a
m rfurilor.
Pe pia a cu concuren imperfect (cazul celor mai multe tranzac ii) produsele sunt diferen iate
calitativ i sortimental, iar pre ul este variabil în func ie de condi iile de produc ie i factorii pie ei,
specifici fiec rui întreprinz tor. Concuren a este aparent influen at de formele monopoliste sau
oligopoliste de organizare a produc torilor, care î i coordoneaz prin intermediul acestora activitatea, în
scopul impunerii unui anumit pre sau condi ii de vânzare în rela iile cu partenerii.
În realitate, îns , în interiorul grupurilor se manifest concuren a dintre membrii lor pentru o cot mai
mare de pia i profit mai ridicat pentru produsele fiec ruia. Aceasta determin forme de leg tur mult
mai complexe cu partenerii de schimb.
Rela iile comercian ilor cu produc torii cunosc aspecte specifice în rile aflate în perioade de
tranzi ie de la economia condus centralizat, prin mijloace administrative, la o economie bazat pe
principiile pie ei libere. În Moldova, aflat într-un asemenea stadiu, rela iile noi ale comer ului cu
produc ia, ca o component a mecanismului de pia , sunt în curs de formare, pe m sura restructur rii
economiei i a schimbului concep iei care a dominat în trecut raporturile dintre întreprinderile economice.
Baza noilor rela ii dintre comer i produc ie o constituie proprietatea privat i libertatea deplin de
ac iune a agen ilor economici în stabilirea profilului activit ii i dimensiunilor produc iei,
corespunz toare cerin elor pie ei. Acestea sunt de natur s înl ture situa ia de monopol a multor
întreprinderi i s declan eze spiritul concuren ial. Produc torii încep s fie preocupa i de pia a produselor

22
lor, de extinderea acesteia, de calitatea activit ii distribuitorilor, de promovarea unei reale politici de
vânzare i de formare a clientelei.
La rândul lor, comercian ii î i orienteaz op iunile spre furnizorii ale c ror produse sunt mult mai
solicitate pe pia pentru calitatea i pre ul lor convenabil i pentru care pot ob ine mai multe avantaje de
cump rare sau de pia . Rela iile economice dintre parteneri, pentru cunoa terea i influen area activit ii
fiec ruia, devin astfel expresia promov rii înse i a concep iei economiei de pia .
Rela iile comercian ilor cu produc torii se concretizeaz în forme specifice fiec rei etape de derulare
a schimbului.
Astfel, pentru vânzarea i cump rarea produselor fungibile, la burse de m rfuri, nu este necesar un
contract prealabil între cump r tor i ofertant, deoarece produsul oferit este de sortiment limitat, cunoscut
de cump r tori i livrat la un pre al zilei, format prin raportul dintre cerere i ofert .
În schimb, pentru tranzac iile de m rfuri de sortiment complex, diferen iate prin variet i de m rci,
modele, calit i etc., provenite de la un num r mare de furnizori i care se adreseaz unor segmente
diferen iate de consumatori, este necesar informarea prealabil a partenerilor pentru ca ei s - i poat
defini op iunile. De asemenea, clauzele privind circula ia acestor bunuri sunt mai numeroase i mai
profunde decât pentru cele de sortiment simplu, ceea ce presupune o preg tire mai îndelungat a
negocierilor.
În ceea ce prive te amploarea rela iilor dintre parteneri, în cadrul diferitor genuri de comer , exist
deosebiri în negocierea actelor de vânzare-cump rare de echipament industrial fa de bunurile de larg
consum.
Primele r spund nevoilor stricte de produc ie ale anumitor beneficiari, având deci un grad mai ridicat
de nominalizare. Ca urmare, rela iile dintre parteneri se simplific , ei identificându-se mai u or; în
schimb, se amplific aspectele privind realizarea comenzilor, care constau în multe cazuri din serii mici
sau chiar unicate.
M rfurile de larg consum, dimpotriv , se adreseaz unui num r mare de consumatori, cu preferin e
foarte variate, care trebuie cunoscute, stimulate sau formate pentru extinderea pie ei.
Desf urarea rela iilor dintre produc tori i comercian i (distribuitori) are la baz contractul direct
dintre parteneri cu scopul cunoa terii produselor i a condi iilor de vânzare-cump rare. Negocierile
comerciale confer pie ei libere caracterul de pia negociat .
O situa ie negociabil în comer are, în esen ial, urm toarele caracteristici:
existen a a cel pu in doi parteneri cu interese divergente;
cele dou p r i sunt angajate în rela ii voluntare privind vânzarea i cump rarea unor cantit i de
bunuri, la pre uri care s exprime cât mai apropiat condi iile pie ei i s conduc la un consum de
resurse avantajos pentru fiecare;
derularea negocierii este secven ial i nu simultan , o parte avansând propuneri, urmate de
evaluarea lor de c tre cealalt parte i formularea de contrapropuneri, care succesiv conduc la o
solu ionare acceptat de ambii parteneri.
În procesul negocierii fiecare partener urm re te anumite obiective (maximizarea rezultatelor,
minimizarea riscurilor sau a pierderilor etc.).
În studiile de psihologie social , accentul în negociere este pus pe rela iile de putere ale partenerilor,
pe tactica fiec ruia i pe consecin ele reciproce.
Prin puterea partenerilor – factor important în formularea condi iilor de vânzare – se în elege
raportul de dependen a unui partener de cel lalt în satisfacerea nevoilor de m rfuri (de exemplu: B
depinde de fabricantul A sau micii produc tori – de marii comercian i).
Rela iile comerciale sunt, în mare parte, rela ii de putere, iar formele de leg tur dintre comercian i i
produc tori depind de gradul de dependen al partenerilor.
Eficacitatea unei negocieri se m soar , de obicei, prin num rul de decizii cooperatoare sau, din
contra, competitive, ob inute în raport cu num rul tratativelor desf urate.
Mijlocul principal economic, tehnic i juridic cu care se deruleaz rela iile dintre agen ii economici îl
constituie contractul economic, considerat principala form de leg tur dintre comercian i i produc tori.

23
 4.2. Metodologia i tehnica încheierii contractelor comerciale. Tipuri de contracte
Un moment important în organizarea încheierii contractelor în comer îl constituie rela iile
precontractuale.
Etapa prem rg toare încheierii contractelor este o perioad în care produc torii î i definesc oferta în
raport cu pia a, iar comercian ii anticipeaz volumul i structura cererii i î i stabilesc furnizorii.
Formele i mijloacele de ac iune ale partenerilor în perioada premerg toare tranzac iilor comerciale
sunt comune sau specifice, ele urmând s faciliteze procesul de produc ie, formarea sortimentului în
comer i formularea clauzelor contractuale cu privire la condi iile de circula ie a produselor.
Studierea sistematic a pie ei constituie ac iunea pentru asigurarea întregului volum de informa ii
care se vehiculeaz între produc tori i consumatori:
segmentarea pie ei (produselor sau consumatorilor);
stabilirea formelor i mijloacelor de studiere a pie ei;
promovarea principiului studierii continue a pie ei.
Datele studierii cererii servesc la formularea comenzilor c tre furnizori i includerea acestora în
clauzele contractuale referitoare la sortiment, iar în faza postcontractual – la aprovizionarea curent cu
m rfuri.
Activitatea de crea ie a noilor produse constituie, în etapa precontractual , forma principal de
valorificare a rezultatelor ob inute din studierea pie ei. Un studiu francez relev c circa 22% din ideile
pentru noi produse provin de la clientel .
Informarea permanent de c tre produc tori a consumatorilor sau a comercian ilor asupra produselor
pe care le pot oferi completeaz informa iile necesare comer ului pentru negocierea schimbului.
Mijloacele de informare, în acest sens, pot fi grupate în trei categorii:
a) Informarea prin personalul întreprinderii (agen ii de vânzare a întreprinderii produc toare se
deplaseaz la sediul comercian ilor unde prezint produsele i preiau comenzi);
b) Informarea prin exponate (târguri de mostre, saloane de informare i expozi ii);
c) Publicitatea, ce are un rol deosebit în difuzarea informa iilor.
Rezultatul negocierilor dintre produc tori i comercian i se concretizeaz în contractele economice,
ca principal form de leg tur dintre agen ii economici.
Contractul economic este un acord de voin intervenit între dou sau mai multe persoane fizice sau
juridice cu privire la desf urarea rela iilor economice dintre ele. El ini iaz drepturi i obliga ii reciproce
reglementate prin norme juridice.
Clauzele contractului stabilesc obliga iile i drepturile p r ilor referitoare la toate etapele circula iei
m rfurilor, începând cu precizarea obiectului contractului (vânzarea i cump rarea unui produs) i
terminând cu recep ionarea produsului la beneficiar.
În ceea ce prive te gradul de dependen a distribuitorului de produc tor se disting patru situa ii,
fiecare solicitând forme specifice de leg tur între parteneri: total dependen a distribuitorului de
produc tor, par ial independen , total independen i dominarea produc torului de c tre distribuitor.
În cazul dependen ei comerciantului de produc tori – situa ie în care, de fapt, re eaua comercial
apar ine structurilor organizatorice ale produc torului – acesta din urm impune condi iile de
aprovizionare, pre , promovare i, în general, de realizare a politicii de vânzare a produc torului, inând
seama, îns , de satisfacerea ambelor interese.
În situa ia de independen par ial sau total a comerciantului de produc tor, atitudinea
produc torului se schimb . El urm re te s men in pe comercian i în clientela sa prin avantaje la
procurarea m rfurilor ca, de exemplu, dreptul de a folosi marca produsului în politica sa de vânz ri,
aprovizionarea preferen ial cu produse noi, avantaje de now-how (informare i cunoa tere) i, recent,
sistemul de franciz (franchising).
În situa ia de dominare a produc torului de c tre distribuitor – cazul dependen ei micilor
întreprinz tori de marile magazine – pre ul reprezint mijlocul principal de dominare, ace tia fiind nevoi i
s - i vând produsele la pre urile impuse de magazin. Ca r spuns, micii produc tori caut s - i l rgeasc
gama produselor pentru a de ine un loc mai important în sortimentul magazinelor.
Principalele clauze prev zute în contractele economice se refer la obiectul contractului, pre ul
produselor, condi iile de livrare, modalit ile de plat i r spunderea material ce revine p r ilor.
Obiectul contractului const în vânzarea i cump rarea unei cantit i de m rfuri, într-o structur
sortimental (modele, calit i, culori, pre ) i pentru o perioad sau termen de referin .
24
 Oferta este f cut la ini iativa produc torului – prin mijloacele prezentate mai înainte - precum i la
solicitarea comerciantului, prin a a-numita cerere de ofert . În baza rezultatelor studierii cererii i a
estim rii posibilit ilor de promovare a produselor oferite, comercian ii lanseaz comenzi care devin o
component a contractelor. Pentru produc tor, comenzile constituie criteriul de referin al deciziilor cu
privire la dimensionarea i preg tirea produc iei, iar pentru comerciant – baza programului s u de
aprovizionare.
Deoarece contractele se încheie cu un anumit timp înaintea sezonului comercial (perioada în care pot
ap rea schimb ri în structura cererii), ele cuprind i clauze referitoare la posibilitatea adapt rii
sortimentului la schimb rile de pe pia , fapt care oblig pe furnizor s dispun de capacitatea tehnic i
organizatoric pentru o asemenea adaptare.
O dat cu volumul i structura sortimentului, se negociaz i pre urile, care vor asigura un consum
corespunz tor politicii de pre a fiec rui partener.
Condi iile de circula ie a produselor se refer la ambalaj, felul transportului, frecven a de livrare,
locul de recep ie i modul de plat , care trebuie s r spund atât interesului fiec rui partener, cât i
eficien ei de ansamblu a circuitului produsului.
În ceea ce prive te formularea r spunderilor, acestea rezult dintr-o evaluare riguroas a pierderilor
fiec rui partener în cazul neîndeplinirii de c tre cel lalt a obliga iilor asumate, inclusiv a repar rii
daunelor morale ap rute datorit influen ei negative a imaginii pe care consumatorii o au fa de firma
distribuitoare.
Întreprinderile comerciale cu am nuntul încheie contracte economice directe cu întreprinderile
produc toare pentru m rfurile livrate direct comer ului cu am nuntul (ex.: pâine, lapte, legume, produse
de carne, pe te etc.).
O importan deosebit în practica comercial o constituie alegerea corect a modalit ilor de plat .
În condi iile reducerii poten ialului financiar (solvabilit ii) al întreprinderilor, forma de achitare
prealabil a m rfurilor a devenit cea mai r spândit , de i pentru întreprinderile comerciale achitarea
pl ilor dup comercializarea m rfurilor este mult mai avantajoas .
Decont rile comerciale conform contractelor sunt efectuate prin intermediul institu iilor bancare i
pot fi f cute în moduri diferite:
prin bonuri de plat ;
prin acreditive;
prin dispozi ii de plat ;
prin cereri de plat etc.
Bonul de plat reprezint dispozi ia în scris a proprietarului contului b ncii pentru transferarea sumei
respective pe contul (în cazul dat al furnizorului), de i aceast form nu este r spândit la efectuarea
pl ilor pentru m rfuri, livrate pe cale ferat , cu transport aerian sau auto.
Decont rile prin acreditive sunt cele mai efective din punct de vedere al minimiz rii riscurilor.
Membrii opera iei acreditive sunt:
clientul (cump r torul) d dispozi ie b ncii sale pentru deschiderea acreditivului;
banca, care a deschis acest acreditiv;
banca, care a primit dispozi ia pentru acest acreditiv;
întreprinderea (furnizorul) în contul c ruia va sosi acreditivul.
De regul , acreditivul este deschis numai dup ce furnizorul prezint documentele de transport,
care confirm c m rfurile au fost expediate.
Acreditivul este, de fapt, o form inofensiv de plat prealabil , un compromis la efectuarea
decont rilor.
Dispozi ia de plat este prezentat de c tre beneficiar dup ce a fost recep ionat marfa (sunt
prezentate documente de transport).
Cererea de plat sau ordinul de plat este înaintat de c tre furnizor pentru a fi pl tite m rfurile livrate
beneficiarului.
În practica comercial modific rile unilaterale ale contractelor economice sunt interzise. De obicei,
întreprinderile produc toare tind c tre o mai mare stabilitate a contractelor încheiate, în timp ce
întreprinderile comerciale beneficiare au nevoie de o mai mare elasticitate a raporturilor contractuale,
pentru a lua în considera ie evolu ia pie ei. Posibilitatea beneficiarului de a depune specifica ii de

25
sortiment, dup încheierea contractului cu furnizorul, reprezint un element de relativ elasticitate a
contractului.
Rela iile contractuale în condi iile actuale reprezint forma de concretizare a actelor de vânzare-
cump rare dintre produc tori i comercian i. O r spândire larg în practica comercial o au contractul de
vânzare-cump rare i contractul de livrare.
Conform contractului de vânzare-cump rare, vânz torul î i asum obliga ia s livreze i s
transmit în proprietatea cump r torului marfa, iar cump r torul se oblig s primeasc marfa i s-o
pl teasc . La încheierea contractului de vânzare-cump rare o importan deosebit o are reglementarea
trecerii riscurilor de la vânz tor la cump r tor, care trebuie s fie strict diferen iate de clauzele
contractului. Opera iile de încheiere i executare a contractului de vânzare-cump rare, de fapt, coincid în
timp.
Contractul de livrare reprezint o varietate a contractului de vânzare-cump rare i are o r spândire
mai larg în comer . Particularit ile acestui contract sunt:
• vânz tor poate fi numai întreprinz torul;
• obiectul contractului îl constituie bunurile (m rfurile) destinate pentru comercializare sau
produc ie, dar nu pentru consumul final;
• termenele de încheiere i executare a contractului, de regul , nu coincid;
• conform contractului de livrare, furnizorul este obligat s livreze marfa la termenele stabilite (de
mai multe ori).
Con inutul contractului de vânzare-cump rare i contractului de livrare sunt prezentate în anexele 4.1
i 4.2.
În func ie de nivelul redus al solvabilit ii agen ilor economici în condi iile perioadei de tranzi ie,
tranzac iile comerciale se desf oar într-o form de schimb de m rfuri de-o valoare egal , care sunt
reglementate de contractul-barter, aceste tranzac ii fiind numite tranzac ii-barter. Dup con inut, acest
contract este asem n tor cu contractul de livrare.

4.3. Rela iile postcontractuale. Formularea i examinarea reclama iilor i ac iunilor în practica
comercial
Încetarea execut rii contractelor poate avea loc cu deosebire în urm toarele situa ii: prin îndeplinirea
întocmai a obliga iunilor reciproce i expirarea perioadei pentru care a fost încheiat contractul, prin for a
major i renun area la produsele livrate cu întârziere, prin acordul de voin al p r ilor contractante.
Încetarea execut rii contractului datorit unui caz de for major înseamn un fapt sau un eveniment
produs în afara voin ei furnizorului, ce nu poate fi înl turat i care duce la imposibilitatea furnizorului de
a- i îndeplini obliga iile asumate (pierderea sau distrugerea m rfii în caz de avariere, cutremur, furtun ,
incendiu, secet etc.). Furnizorul, într-un asemenea caz de for major , trebuie s în tiin eze beneficiarul
în termen de 5 zile despre imposibilitatea execut rii sarcinilor asumate, iar în termen de 15 zile s -i
prezinte actele cu argumente ale producerii cazului dat.
Legea Contractelor economice acord dreptul p r ilor contractante a decide de comun acord, în
cazuri justificate, încetarea execut rii contractului. În situa ia în care furnizorul accept , la cererea
beneficiarului, încetarea contractului, acesta din urm este obligat s suporte toate cheltuielile efectuate de
produc tor pân la data sist rii contractului.
Pentru ca furnizorii i beneficiarii m rfurilor s poat urm ri îndeplinirea obliga iilor asumate de
c tre ei sau de c tre cealalt parte contractant este necesar inerea unei eviden e exacte a execut rii
treptate, integrale a contractelor.
Executarea contractelor la timp i în bune condi ii contribuie la cre terea eficien ei economice.
Neexecutarea în „natur ” a obliga iilor prev zute în contract se penalizeaz din valoarea contractului sau
lotului nelivrat la termenele stabilite. Livrarea cu întârziere a m rfurilor se poate realiza numai cu acordul
prealabil al beneficiarului. Beneficiarul este în drept de a renun a la primirea m rfurilor dac , datorit
întârzierii livr rilor, este imposibil a mai folosi m rfurile.
M rfurile contractate trec din patrimoniul furnizorului în patrimoniul beneficiarului (administrare
operativ sau proprietate) în urm toarele momente: la data pred rii m rfurilor întreprinderii beneficiare
(recep ie sau autorecep ie i predare), la data pred rii m rfurilor organiza iei de transport, la data trecerii
m rfurilor din custodia furnizorului cu acordul beneficiarului. Riscul pierderii eventuale a m rfurilor

26
contractate îl suport partea contractant în patrimoniul c reia se g sesc m rfurile în momentul pierderii
lor.
Rezolvarea litigiilor contractuale dintre întreprinderile comerciale i furnizori se face de c tre
judec toria economic .
În rela iile postcontractuale o mare însemn tate o are formularea i examinarea preten iilor i
ac iunilor.
Preten ia sau reclama ia reprezint o cerere de înl turare a lipsurilor de marf ori a defectelor de
calitate a m rfii, de restituire a pierderilor, de plat a datoriilor i amenzii. În practica comercial
prezentarea preten iilor este un prim pas în solu ionarea litigiilor contractuale. Dac preten ia nu este
examinat i satisf cut , se intenteaz o ac iune care, de fapt, reprezint o adresare în judecata economic .
Preten iile sunt prezentate în urm toarele cazuri:

I. Expirarea livr rii sau livrarea incomplet în termenul stabilit

Pentru prezentarea preten iei furnizorului, cump r torul preg te te un set de documente:
1) extrasul din contract i specifica ia cu indica ia volumului, modalit ii i termenului de livrare;
2) dispozi iile de plat ale m rfurilor, expediate în perioada de percepere a sanc iunilor;
3) sta ionarea m rfurilor nelivrate i calcularea amenzii comerciale pentru expirarea livr rii sau
livrare incomplet .
Calcularea amenzii comerciale este reglementat de condi iile contractului i de actele normative în
vigoare. Pentru a efectua acest calcul, sunt indicate:
• denumirea furnizorului i expeditorului;
• num rul i data încheierii contractului;
• termenul de livrare a m rfurilor, stabilit în contract;
• cantitatea m rfurilor destinate livr rii în termenul stabilit;
• cantitatea m rfurilor nelivrate;
• pre ul pentru o unitate de marf ;
• costul m rfurilor nelivrate;
• suma amenzii comerciale.
Toate documentele respective se anexeaz la scrisoarea de preten ie, care urmeaz s fie expediat
furnizorului.
Furnizorul (vânz torul) examineaz preten ia i verific informa ia cu livr rile de facto, confirmate
de copiile facturilor. Dac p r ile n-au ajuns la o în elegere, ac iunea este examinat în judecat .

II. Lipsuri sau alte pierderi de m rfuri în timpul livr rii

Lipsurile sau pierderile de m rfuri sunt determinate în momentul recep iei cantitative, unde se
întocme te un act, care confirm aceste lipsuri sau pierderi.
Actul de constatare a pierderilor de m rfuri este documentul de baz pentru prezentarea preten iei
furnizorului (expeditorului). Actul de constatare i scrisoarea de preten ie urmeaz s fie expediate
furnizorului împreun cu alte documente: copiile dispozi iilor de plat ale furnizorului; tabelul de
comparare de facto a cantit ii de m rfuri cu datele indicate în documentele furnizorului; facturile de
transport.
Modalitatea de examinare a preten iei este aceea i ca i în cazul precedent.

III. Livrarea m rfurilor de calitate necorespunz toare

Calitatea necorespunz toare a m rfurilor, a marcajului, a ambalajului sunt confirmate de actul de
recep ie calitativ a m rfurilor. Copia acestui act urmeaz s fie expediat împreun cu scrisoarea de
preten ie furnizorului. Se anexeaz i alte documente:
extrasul din contract;
documentul de calitate al furnizorului (certificat, expertize de laborator, pa aport tehnic, certificat
de confirmare veterinar, fito-sanitar, radiologie etc.);
actul de verificare i confirmare a calit ii, la care a participat furnizorul;
facturile de transport; copiile scrisorilor i telegramelor despre invita ia reprezentantului
furnizorului;

27
 documentele de plat (dispozi iile de plat ale furnizorului) i documente care confirm c
m rfurile au fost pl tite de beneficiar;
document care confirm c marfa a fost trecut la o categorie mai inferioar de calitate sau la
de euri.
Furnizorul verific toat informa ia. Dac p r ile n-au ajuns la o în elegere, ac iunea beneficiarului
este examinat în judecat .

28
 Anexa 4.1
CONTRACT
DE LIVRARE A M RFURILOR

or. ___________ “ _______” _____________ ______

Furnizorul:

în persoana _____________________________________,

i
Beneficiarul (cump r torul):

în persoana _____________________________________,

au încheiat Contractul dat despre urm toarele:

1. Obiectul contractului
1.1. Furnizorul este obligat s produc i s livreze sistematic Cump r torului o marf anumit , iar
Cump r torul este obligat s primeasc aceast marf i s efectueze toate pl ile conform
Contractului dat.
1.2. Obiectul livr rii este marfa:

1.2.1.______________________________________________
1.2.2.______________________________________________
1.2.3.______________________________________________
1.2.4.______________________________________________
1.2.5.______________________________________________
1.2.6.______________________________________________
1.2.7.______________________________________________
1.2.8.______________________________________________

2. Volumul (cantitatea) i termenele de livrare

Nr. Unitatea
Denumirea m rfurilor Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Total
crt. de m sur

Furnizorul______________ Beneficiarul______________

29
 3. Sortimentul
3.1. Sortimentul m rfurilor este prezentat în specifica ia anexat la Contractul dat (Anexa 1 la Contractul
dat).
3.2. În caz de necesitate pentru Cump r tor de a face schimb ri în structura de sortiment a m rfurilor
livrate, el este obligat s prezinte Furnizorului o specifica ie nou pentru coordonare în termen de
_________________ pân la noul termen de livrare.
3..3. Specifica ia nou este primit în redac ia Cump r torului, dac Furnizorul în termenul de
_______________________ dup ce a primit-o nu va declara obiec ii.
4. Calitatea i complexitatea
4.1. Calitatea i complexitatea m rfurilor livrate trebuie s corespund :
_______________________________________________
(STAS , norme tehnice, certificate de calitate, mostre etc.)
4.2. Conformitatea calit ii i complexit ii m rfurilor din partea Furnizorului este determinat :
___________________________________________________
___________________________________________________
(denumirea documentului de calitate i complexitate a m rfurilor)
___________________________________________________
4.3. Articole suplimentare în set: ________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
4.4. Din setul de m rfuri sunt excluse articolele nesolicitate de
Cump r tor:___________________________________
___________________________________________________
5. Termenul de garan ie
5.1 Furnizorul garanteaz calitatea m rfurilor livrate în termen
de _________ din momentul ___________________________
__________________________________________________.
5.2. La descoperirea defectelor de produc ie a m rfurilor în momentul recep iei sau instal rii, în perioada
termenului de garan ie, invita ia reprezentantului Furnizorului este obligatorie.
5.3. Termenul de înl turare a defectelor sau de preschimbare a m rfurilor este stabilit în m rime de
_________________ din momentul descoperirii defectelor.
6. Ordinea i durata livr rii
M rfurile trebuie s fie livrate Cump r torului nu mai târziu
de data ________ a primei luni, a perioadei respective de livrare.
6.2. Furnizorul are dreptul de o livrare prealabil a m rfurilor
cu o în tiin are obligatorie a Cump r torului în termen
de ________________________ din momentul expedierii.
7. Pre ul
7.1. Cump r torul va pl ti marfa livrat de Furnizor conform pre urilor indicate în specifica ia anexat
la Contractul dat (Anexa 1).
7.2. Pre urile în specifica ie sunt indicate f r eviden a TVA (cu TVA).

30
 8. Ordinea decont rilor
8.1. Decont rile pentru fiecare partid de marf livrat se vor efectua
prin virament în termen de _______ din momentul
________ (poate fi prev zut decontarea în prealabil).
8.2. Modalitatea de plat : _____________________________.
(po t , telegraf)

8.3 Tipul decont rilor: ________________________________

(dispozi ie de plat , bon acreditiv)

Furnizorul______________ Beneficiarul______________
8.4. Cump r torul este obligat s informeze Furnizorul despre efectuarea pl ilor în termen de
________________ din
(telegram , fax, telex)
momentul _________________ prin __________________.

9. Condi iile de livrare

9.1. Livrarea m rfurilor se efectueaz conform condi iilor:
___________________________________________________
(franco-c r u FCA; FOB-franco bord etc.)

9.2. Trecerea dreptului de proprietate a m rfii din momentul:

_ __________________________________________________.
9.3. Trecerea riscurilor pe marf din momentul:
_______ ___________________________________________________
10. Punctele de livrare
Punctul de livrare conform Contractului dat este:
11. Tara i ambalajul
11.1. Marfa trebuie s fie ambalat în modul urm tor:
_______ ___________________________________________________
11.2. Marfa trebuie s fie împachetat : ___________________
11.3. Pre ul tarei i al ambalajului este inclus (nu este inclus în pre ul m rfii).
11.4. Ordinea i termenul de restituire a tarei: _____________
__________________________________________________
11.5. Condi iile decont rilor la restituirea tarei: ____________
___________________________________________________
12. Marcajul
12.1. M rfurile trebuie s fie marcate în modul urm tor:

(este indicat textul sau marcajul pe tar , sau se fac trimiteri la STAS)

13. Expedierea i transportul

13.1. Punctul de expediere: ____________________________
13.2. Termenul de expediere: fiecare partid de m rfuri trebuie s fie expediat
31
 Cump r torului în termen de __________ din momentul ___________________________.
13.3. Tipul transportului: _____________________________
13.4. Norma minimal de expediere: _____________________
cu transportul __________________________________
(vagon, container, altele)
13.5. Particularit ile expedierii: ________________________
__________________________________________________
13.6. Furnizorul este obligat s în tiin eze
Cump r torul despre expediere în termen de ____ din
momentul __________ prin ______________________________________
(telegrame, fax)

14. Transmiterea m rfurilor se efectueaz în punctul de livrare

14.1. Transmiterea m rfurilor se efectueaz în punctul de livrare _______________________
14.2. Recep ia cantitativ i calitativ a m rfurilor este efectuat de c tre p r i în ordinea prev zut de
legisla ia în vigoare.
14.3. Primind marfa, Cump r torul este obligat s confirme prin telegraf primirea m rfii în timp de
______________ din momentul ________________________________.
Furnizorul________________ Beneficiarul_______________

15. Termenul de ac iune a Contractului dat

15.1. Contractul dat într în vigoare din momentul semn rii lui de c tre p r i i este valabil pân la
“_______” _______________________200______.
15.2. În cazul în care nici una din p r i nu va interveni cu schimb ri în contract cu _______ pân la
îndeplinirea contractului, Contractul dat este prelungit pe un termen de ______

16. Responsabilitatea p r ilor

16.1. Pentru înc lcarea condi iilor Contractului dat, partea vinovat va restitui pierderile, inclusiv
beneficiul neprimit conform legisla iei în vigoare.
16.2. Cump r torul, conform Contractului dat, poart r spundere: pentru
________________________clauza penal în m rime de ______________% de la suma
______________.
(contractului, datoriei)

16.3. Furnizorul poart r spundere: pentru __________clauza penal în m rime de _____ % de la suma
_________________.
(contractului, datoriei)

16.4. Pentru refuzul unilateral, neargumentat, de a îndeplini obliga iunile conform Contractului dat, partea
vinovat va pl ti o amend în m rime de ___________________.
17. Asigurarea obliga iunilor conform Contractului dat
___________________________________________________
(pot fi prev zute condi ii de gaj, asigurare, garan ie etc.)
___________________________________________________
atât din partea Cump r torului, cât i a Furnizorului

32
 18. Solu ionarea litigiilor contractuale
18.1. Toate litigiile dintre p r i, la care nu s-a ajuns la o în elegere, sunt rezolvate conform legisla iei în
vigoare de c tre Arbitraj.
18.2. P r ile au determinat c toate preten iile la Contractul dat trebuie s fie examinate în timp de
______________ din momentul primirii preten iilor.

19. Schimbarea condi iilor Contractului

19.1. Condi iile Contractului pot fi schimbate dup un acord comun prin perfectarea unui document în
scris.
19.2. Nici una din p r i n-are dreptul s transmit drepturile sale, conform Contractului dat, unei ter e
persoane f r acordul altei p r i.

20. Condi iile acord rii leg turii dintre p r i

Reprezentan ii p r ilor contractuale, conform Contractului dat, sunt:

Furnizorul _________________________ telefon __________.
Cump r torul ______________________ telefon __________.

21. Condi iile speciale ale Contractului dat

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

22. Alte condi ii

22.1. Contractul dat este perfectat în 2 exemplare pentru fiecare parte câte unul.
22.2. În cazuri neprev zute de Contract, p r ile vor proceda conform legisla iei în vigoare.
22.3. Dup semnarea Contractului, toate convorbirile precontractuale pierd puterea juridic .
22.4. P r ile se oblig s men in contacte de afaceri care vor contribui la extinderea leg turilor
comerciale.

Furnizorul_________________ Beneficiarul_______________

23. Adrese juridice, rechizite bancare ale p r ilor în momentul încheierii prezentului Contract

23.1. Cump r torul:

indexul i adresa po tal : ________________________.
telefonul _______, teletaip-ul ________, fax-ul _______.
Contul de decontare nr. ________ în _______________, codul___________________ alt..
_______:________.
Contul de coresponden a b ncii Cump r torului: ____________________________
Rechizitele de expediere cu indicarea codurilor:
1) pentru expedieri vagonabile: ________________________.
2) pentru containere:_________________________________
3) pentru expedieri navale pe cale maritim sau feroviar :
___________________________________________________Pentru expedieri aeriene:
______________________________.
23.2. Furnizorul:
Indexul i adresa po tal : _____________________________.
telefonul _________, teletaip-ul ________, fax-ul __________

33
Contul de decontare nr. ___________ în _______________, codul_____________________ alt..
___________________.
Contul de coresponden a b ncii
Cump r torului: ________ ___________________________________________________
Rechizitele de expediere cu indicarea codurilor:
4) pentru expedieri vagonabile: ________________________.
5) pentru containere:_________________________________
6) pentru expedieri navale pe cale maritim sau feroviar :
__________________________________________________.
7) pentru expedieri aeriene: ___________________________

24. Anexe la Contractul dat

1. Anexa 1. Specifica ia pe ___________________ pagini.
Anexa la Contractul dat reprezint o parte component a Contractului dat.

Cump r torul Furnizorul

____________________ ___________________
L. . L. .

Anexa
La Contractul de livrare

SPECIFICA IA

La m rfurile destinate livr rii în anul ________

Furnizorul _____________ Cump r torul ______________

(semn tura) (semn tura)

Locul pentru Locul pentru

tampil tampil

34
 Anexa 4.2

CONTRACT
DE VÂNZARE-CUMP RARE
(A PARTIDEI DE M RFURI ANGRO)

Vânz torul:

în persoana _______________________________________ care activeaz conform

___________________________,____
pe de o parte, i ________________________________,_____

Cump r torul:

în persoana _________________________________________ care activeaz conform

_______________________________
pe de alt parte ______________________________________

au încheiat Contractul dat despre urm toarele:

1. Obiectul Contractului
1.1. Vânz torul este obligat s livreze i s transmit în proprietatea Cump r torului marfa, iar
cump r torul este obligat s primeasc marfa i s efectueze toate pl ile conform condi iilor
Contractului dat.
1.2. Denumirea m rfurilor: ____________________________
1.3. Produc torul m rfurilor: ___________________________
1.4. Locul de amplasament al m rfurilor: _________________
1.5. Documentele pentru marfa pe care Vânz torul e obligat s le transmit Cump r torului:
___________________________

2. Cantitatea
2.1. Unitatea de m sur a cantit ii m rfii: ________________
2.2. Cantitatea total de m rfuri: ________________________
3. Sortimentul
3.1. Grupa de sortiment al m rfurilor livrate:
1. _________________________în cantitate de ____________
2. _________________________în cantitate de ____________
3.2. Sortimentul desf urat al m rfii livrate se determin în Anexa 1 a Contractului dat.
4. Calitatea
4.1. Calitatea m rfii livrate de vânzare trebuie s corespund __
___________________________________________________
(STAS-ului, certificatului produc torului)

4.2. Termenul de garan ie a exploat rii (p str rii) din momentul

_____________________________________________________________________________________
(primirii m rfii de cump r tor)

4.3. Determinarea calit ii de produc ie, de exploatare din partea Vânz torului este
__________________________________________________________________________________
(denumirea documentului ce confirm calitatea)

4.4. Termenul de lichidare a neajunsurilor (defectelor) sau înlocuirea m rfii în limitele termenului de
garan ie ______________________din momentul descoperirii defectelor.
35
 5. Complexitatea
5.1. Complexitatea m rfii livrate de vânz tor se determin dup
___________________________________________
___________________________________________________
(STAS, norme tehnice, documente ale produc torului)

5.2. Articole suplimentare în complex: ___________________

5.3. Din setul m rfii se exclud urm toarele articole ce nu trebuie Vânz torului:
_________________________________
6. Termenele i ordinea livr rii

6.1. Toat marfa trebuie s fie livrat Cump r torului în decurs ________________________ din
momentul ______________ __________________________________________________
(încheierea contractului, plata)

6.2. Vânz torul are dreptul la o livrare prealabil a m rfii cu o în tiin are obligatorie a Cump r torului
despre aceasta în termen de ___________ din momentul expedierii m rfii.

7. Pre ul

7.1. Pre ul pentru o unitate de marf : _____________________

7.2. Pre ul total dup contractul dat: _____________________
7.3. Pentru reducerea termenului de livrare mai mult de ____ zile, Cump r torul efectueaz o plat
suplimentar Vânz torului în m rime de ________________ din costul m rfii livrate anticipat.
7.4. Pre urile dup Contractul dat sunt ar tate f r eviden a TVA-ului (cu eviden a TVA).

7. Ordinea decont rilor

8) Plata prealabil în m rime _______% de la pre ul contractului trebuie s fie transferat vânz torului
timp de ________de la momentul _______________.
8.2. Termenul final de plat (achitare) a m rfii este de _______ din momentul __________.
8.3. Modalitatea de plat : ______________________________
(po ta, telegraf)
8.4. Tipul decont rilor: _______________________________
(numerar, prin virament)
8.5. Forma de decontare: ______________________________
(cec, acreditive)
8.6. Cump r torul este obligat s informeze Vânz torul despre efectuarea pl ilor în termen de ______
din momentul ____________________ prin _______________________
(telegram , fax, telex)
8.7. Plata suplimentar dup punctul 7.3. al Contractului dat se efectueaz în aceea i ordine ca i toat
plata.
8.8. Ordinea decont rilor pentru articolele care sunt în complet, expediate de produc torii lor în tranzit
conform punctului 5.2. al Contractului dat ___________________________.

8. Condi iile de livrare

9.1. Livrarea m rfurilor se efectueaz conform condi iilor: ___

___________________________________________________
(franco-c r u , FCA; FOB-franco bord etc.)
9.2. Trecerea dreptului de proprietate a m rfii din momentul: __________________________
9.3. Trecerea riscurilor pe marf din momentul: ____________
___________________________________________________

36
 10. Punctul de livrare
conform Contractului dat, este:

11. Tara i ambalajul

11.1. Marfa trebuie s fie ambalat i împachetat de c tre vânz tor în modul respectiv pentru excluderea
deterior rilor în timpul livr rii.
11.2. Marfa trebuie s fie ambalat în modul urm tor: _______
___________________________________________________
(este indicat textul sau marcajul pe ambalaj)

13. Expedierea i transportul

13.1. Punctul de expediere: ____________________________

13.2. Termenul de expediere: pe parcurs de ___________ din momentul _________________
13.3. Tipul transportului: ______________________________
13.4. Norma minimal de expediere: _____________________
cu transportul este: _____________________________
(vagon, container, altele)
13.5. Particularit ile expedierii: _______________________
13.6. Vânz torul este obligat s în tiin eze Cump r torul despre expediere în termen de_________ din
momentul ____________ prin _____________________________
(telegrame, fax)

În în tiin are se arat : data expedierii, num rul facturii, num rul vagonului (denumirea vasului, nr.
rutei auto), nr. i data Contractului, denumirea i cantitatea m rfii.

14. Transmiterea m rfurilor se efectueaz în punctul de livrare

14.1. Transmiterea m rfurilor se efectueaz în punctul de livrare _______________________

14.2. Recep ia cantitativ i calitativ a m rfurilor este efectuat de c tre p r i în ordinea i conform
legisla iei în vigoare.
14.3. Primind marfa, Cump r torul este obligat s confirme prin telegraf primirea acesteia în timp de
___________ din momentul _________________________________.

15. Termenul de ac iune a Contractului

15.1. Contractul dat intr în vigoare din momentul semn rii lui de c tre p r i i este valabil pân la “
_______” _________________________________200_____.

16. Responsabilitatea p r ilor

16.1. Pentru înc lcarea condi iilor Contractului dat partea vinovat va restitui pierderile, inclusiv
beneficiul neprimit conform legisla iei în vigoare.
16.2. Cump r torul, conform Contractului dat, poart r spundere: _________ pentru _______
Clauza penal în m rime de ____________% de la suma ________________________
(contractului, datoriei)
16.3. Furnizorul poart r spundere _____________pentru ___________ clauza penal în m rime de
_________% de la suma ____________________________________
(contractului, datoriei)
16.4. Pentru refuzul unilateral neargumentat de a îndeplini obliga iunile conform Contractului dat, partea
vinovat va pl ti o amend în m rime de ____________________
37
16.5. Pentru înc lcarea altor condi ii ale Contractului dat partea vinovat duce r spunderea
____________________ ______________________________________________.

17. Asigurarea obliga iunilor conform Contractului dat ___

___________________________________________________
(pot fi prev zute condi ii de gaj, asigurare, garan ie atât din partea Cump r torului, cât i a Furnizorului)

18. Solu ionarea litigiilor contractuale

18.1. Toate litigiile dintre p r i la care n-a fost atins o în elegere, sunt rezolvate conform legisla iei în
vigoare de c tre Arbitraj.
18.2. P r ile determin c toate preten iile c tre Contractul dat trebuie s fie examinate în timp de
_________ din momentul primirii preten iilor.

19.Schimbarea condi iilor Contractului dat

19.1. Condi iile Contractului dat pot fi schimbate conform unui acord comun prin alc tuirea unui
document în scris.
19.2. Nici una din p r i n-are dreptul s transmit drepturile sale conform Contractului dat unei ter e
persoane f r acordul altei p r i.
20. Condi iile acord rii leg turii dintre p r i
Reprezentan ii p r ilor contractante, conform Contractului dat, sunt:
Furnizorul ______________________telefon______________
Cump r torul ___________________telefon ______________
21. Condi iile speciale ale Contractului dat
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
22. Alte condi ii
22.1. Contractul dat este întocmit în 2 exemplare pentru fiecare parte câte unul.
22.2. În cazuri neprev zute de Contract, p r ile vor proceda conform legisla iei în vigoare.
22.3. Dup semnarea Contractului dat, toate convorbirile precontractuale pierd puterea juridic .
22.4. P r ile se oblig s men in contacte de afaceri care vor contribui la extinderea leg turilor
comerciale.

23. Adrese juridice, rechizite bancare ale p r ilor în momentul încheierii prezentului
Contract
23.1. Cump r torul:
Indexul i adresa po tal ______________________________

Telefon, teletaip, fax

___________________________________________________
Contul de decontare nr.______________ în _______________,
(denumirea b ncii)
codul__________________ alt. ______________
Contul de coresponden a b ncii Cump r torului
____________________________________________
Rechizitele de expediere cu indicarea codurilor:
1. Pentru expedieri vagonabile: _________________________
2. Pentru containere: _________________________________
3. Pentru expedieri navale pe cale maritim sau feroviar :____________________________
38
4. Pentru expedieri aeriene: ____________________________
23.2. Furnizorul
Indexul i adresa po tal ______________________________
Telefon, teletaip, fax _________________________________
Contul de decontare nr. _____________ în _______________,
(denumirea b ncii)
codul____________________ alt. ______________
Contul de coresponden a b ncii Cump r torului
____________________________________________
Rechizitele de expediere cu indicarea codurilor:
Pentru expedieri vagonabile: ___________________________
Pentru containere: ___________________________________
Pentru expedieri navale pe cale maritim sau feroviar : ______
Pentru expedieri aeriene: ______________________________
24. Anexe la Contractul dat
24.1. Anexa 1. Specifica ia pe __________pagini
Anexa la Contractul dat reprezint o parte component a Contractului dat.
Cump r torul Furnizorul
_______________________ _____________________

39
 Tema 5. LUCRUL COMERCIAL CE VIZEAZ ACHIZI IILE l VÂNZ RILE
DE M RFURI CU RIDICATA

5.1. Esen a i rolul achizi iilor cu ridicata în logistica m rfurilor. Planificarea achizi iilor
Întreprinderea comercial cu ridicata are un rol însemnat în achizi ionarea m rfurilor. Organizarea
judicioas a achizi ion rii de m rfuri contribuie la îmbun t irea aprovizion rii re elei de comer cu
am nuntul, la promovarea vânz rii m rfurilor, la accelerarea vitezei de circula ie i la optimizarea
stocurilor de m rfuri.
Potrivit locului ocupat de furnizori, achizi iile f cute de întreprinderea comercial cu ridicata se pot
împ r i în categorii diferite. Categoria cea mai important o reprezint achizi iile de m rfuri de la
produc tori.
O alt categorie care contribuie, de asemenea, la sporirea volumului circula iei o reprezint
achizi ionarea de m rfuri din prelucr rile industriale.
În sfera achizi ion rilor se includ i unele m rfuri ob inute de la alte întreprinderi cu ridicata.
La organizarea procesului de achizi ionare o importan deosebit o are cercetarea surselor de
achizi ionare a m rfurilor de c tre întreprinderea de comer cu ridicata, care necesit o eviden a
furnizorilor, efectuat fie cu ajutorul fi ei de m rfuri, fie cu ajutorul fi ei furnizorilor.
Contractele încheiate între întreprinderea de comer cu ridicata i întreprinderile produc toare
reprezint o faz ini ial în organizarea achizi ion rii de m rfuri. Numai dup aceast faz se întreprind
m suri menite s asigure desf urarea normal a achizi ion rii de m rfuri.
Astfel, întreprinderea comercial cu ridicata se preocup de respectarea termenelor prev zute în
contracte, organizeaz recep ia m rfurilor în depozite, urm re te modul de expediere i transportarea
m rfurilor, lucreaz cu organele de judecat economic .
Expedierea m rfurilor de c tre produc tori la depozitele întreprinderii comerciale cu ridicata
presupune întocmirea unor documente de livrare i transport.
Documentele respective, dintre care se remarc factura, servesc la verificarea m rfurilor
achizi ionate, urm rindu-se concordan a dintre m rfurile primite i specifica iile din documente.
Desf urarea eficient a intr rilor de m rfuri achizi ionate reclam o eviden clar (operativ ,
statistic i contabil ). În baza acesteia, întreprinderea comercial cu ridicata are posibilitatea s
cunoasc : mersul achizi iilor de m rfuri din surse diferite, situa ia exact a îndeplinirii clauzelor
contractuale, furnizorii care nu livreaz m rfurile conform graficelor întocmite, mi carea stocurilor etc.
Întreprinderea de comer cu ridicata organizeaz inerea eviden ei achizi ion rii de m rfuri pe
furnizori i într-o structur sortimental adecvat , în unit i valorice i în unit i naturale. Ea cuprinde
distinct m rfurile care fac obiectul mi c rii prin depozite i cele care fac obiectul tranzitului.
Întreg procesul de achizi ionare a m rfurilor poate fi divizat pe grupe de opera iuni:
1) opera iuni preliminare procesului de achizi ionare:
studierea cererii de cump rare;
cercetarea surselor de achizi ionare i alegerea furnizorilor;
alc tuirea comenzilor de m rfuri pentru furnizori;
preg tirea cerin elor c tre furnizori i elaborarea condi iilor de livrare a m rfurilor;
2) opera iuni nemijlocit de achizi ionare:
încheierea contractelor de livrare i a tranzac iilor comerciale de o singur dat ;
precizarea sortimentului desf urat de m rfuri;
întocmirea i prezentarea ordinilor i dispozi iilor de livrare a m rfurilor;
recep ionarea cantitativ i calitativ a m rfurilor i achitarea conturilor de m rfuri;
3) opera iuni de încheiere a procesului de achizi ionare a m rfurilor:
eviden a operativ dup îndeplinirea contractelor de livr ri;
prezentarea sanc iunilor de amend pentru înc lcarea contractelor încheiate;
eviden a i controlul dup îndeplinirea lucr rilor de achizi ionare a m rfurilor.
Problemele de baz la achizi ionarea m rfurilor au o leg tur direct cu determinarea cererii de
m rfuri i precizarea termenelor de livrare a m rfurilor. În cadrul întreprinderilor de comer cu ridicata
func ioneaz sec ii comerciale sau servicii comerciale (în structura compartimentelor de marketing), care

40
elaboreaz planul operativ de achizi ii. Scopul planific rii operative este organizarea ra ional i
neîntrerupt a achizi iilor de m rfuri.
Planurile operative de achizi ii cu ridicata se întocmesc în baza:
planurilor de circula ie a m rfurilor cu ridicata;
planurilor de intrare a m rfurilor la întreprinderea de comer cu ridicata;
informa iei despre furnizorii de m rfuri;
informa iei despre volumul i structura cererii de cump rare.
Planurile de achizi ii se perfecteaz pe fiecare grup de m rfuri cu indica ia m rfurilor concrete i
num rului de furnizori, formelor de livrare a m rfurilor (în tranzit sau din depozit), volumului a teptat de
achizi ii, termenelor de încheiere a contractelor.
O aten ie deosebit se acord achizi ion rii m rfurilor de uz curent, livrarea c rora se efectueaz
conform acordurilor comune dintre participan ii la livr ri.
Planificarea operativ a achizi iilor se face în trei etape:
I – întocmirea planului de intrare a m rfurilor la întreprinderea de comer cu ridicata;
II – elaborarea planului operativ de achizi ii;
III – perfectarea planului de livrare a m rfurilor la depozitele cu ridicata i expedierea lor în tranzit
cump r torilor cu ridicata.
Planul de intrare a m rfurilor se perfecteaz pe un an i pe decade, datele ini iale fiind:
planul circula iei de m rfuri cu ridicata;
stocurile a teptate de m rfuri la începutul perioadei de planificare;
normativele stocurilor de m rfuri (vezi tabelul 1).
Tabelul 1
Planul intr rii m rfurilor la întreprinderea de comer cu ridicata în __________ anul ______
trimestrul ______
(denumirea)

Volumul stocurilor
Intrarea m rfurilor
de m rfuri
Nr.
Grupele La începutul La sfâr itul Furnizori din Furnizori din
crt.
i subgrupele perioadei perioadei În total Furnizori locali alte localit i alte ri
de m rfuri de planificare de planificare din ar (import)
1.
2.
3.
4.
5.

Realizarea desfacerilor i stocurilor de m rfuri în întreprinderea comercial cu ridicata presupune

existen a surselor necesare de acoperire. Acestea se cuprind în planul intr rilor de m rfuri.
Planul circula iei m rfurilor cu ridicata pe depozite se elaboreaz pe un an i trimestre, inându-se
seama de volumul i structura lui în perioada precedent i de ob inerea unei eficien e ridicate.
Volumul intr rilor de m rfuri pe grupe i subgrupe se apreciaz prin sumarea planului circula iei
m rfurilor cu ridicata i normativului stocurilor de m rfuri, minus volumul stocurilor de m rfuri la
începutul perioadei de planificare.
Vintr. de m rfuri = (Pcirc. de m rf. cu ridicata + Nstoc. de m rf.) –
– Vstoc. de m rf. la încep. de plan
Dup întocmirea planului intr rilor de m rfuri, se elaboreaz planul operativ de achizi ii cu ridicata.
Lucr rile de achizi ionare a m rfurilor cu ridicata se concretizeaz pentru fiecare furnizor în termene
concrete în baza comenzilor sau cererilor prealabile, coordonate cu furnizorii.

41
 Tabelul 2
Planul operativ de achizi ii de m rfuri la întreprinderea comercial cu ridicata
_________________în anul ________
denumirea
(în mii lei)
Termenele
Grupele
Volumul achizi iilor de prezentare Persoanele responsabile
Nr. crt. i subgrupele de Furnizorii
de m rfuri de încheiere a de achizi ii
m rfuri a comenzilor
contractelor
1. 1. 1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.

1. 2. 1. 2. 3. 4. 2.
2.
3.
4.

Dup elaborarea planului operativ de achizi ii de m rfuri cu ridicata, urmeaz întocmirea planului de
livrare a m rfurilor la depozitele întreprinderii comerciale cu ridicata i expedierii m rfurilor în tranzit
cump r torilor cu ridicata.
Acest plan este elaborat în baza contractelor i tranzac iilor încheiate (tabelul 3).
Tabelul 3
Planul de livrare a m rfurilor la depozitele întreprinderii comerciale cu ridicata i al expedierii
m rfurilor în tranzit cump r torilor cu ridicata în anul ____
Suma
Numerele i datele livr rilor
Grupele
contractelor i de m rfuri Execu-
Nr. crt. i subgrupele de Furni-zorii Termenele, datele Termenele, datele
tranzac iilor Din În torii
m rfuri
încheiate depo- tran-
zit zit
1. 1.
2.
3.
4.
1. 2.
2.
3.
4.

Suma livr rilor de m rfuri din depozit i în tranzit se calculeaz pe fiecare contract sau tranzac ie în
momentul încheierii lor i se verific la întocmirea dispozi iilor de livrare. Datele de intrare i expediere a
m rfurilor se planific în a a mod, ca s asigure o activitate neîntrerupt i eficient a întreprinderii de
comer cu ridicata.

5.2. Modalit ile de achizi ionare cu ridicata a m rfurilor

Achizi ionarea m rfurilor de c tre întreprinderea de comer cu ridicata este efectuat de la diferi i
furnizori i în mod diferit. Dar cel mai important este faptul c la baza achizi iilor cu ridicata sunt puse
rela iile libere de vânzare-cump rare în schimbul reparti iei centralizate, caracteristice economiei
centralizate. Acest fapt a contribuit i la diversificarea furnizorilor în structura achizi iilor de m rfuri cu
ridicata.
De remarcat c în calitate de furnizori au r mas întreprinderile produc toare din diferite domenii ale
economiei na ionale (întreprinderi agrare, agroindustriale, din industria alimentar i u oar , de prelucrare
a laptelui, a c rnii, a pe telui, din industria grea etc.).
Num rul mare al furnizorilor a determinat i mai multe clasific ri ale acestora dup diferite criterii
(func ionale, teritoriale, forme de proprietate, domenii de activitate etc.).
În mod general, to i furnizorii de m rfuri pot fi diviza i în dou categorii:
furnizori-produc tori;
furnizori-intermediari.
42
 Furnizorii-intermediari pot fi:
întreprinderile comerciale cu ridicata la nivel de ar (specializate, universale, strict
specializate);
intermediari angro (distribuitori, întreprinderi-brokeri, întreprinderi-agen i angro i dileri);
întreprinderi-organizatori ai circula iei angro (iarmaroace, licita ii, expozi ii cu vânzare, burse
de m rfuri, pie e angro, magazine-depozite etc.)
Iarmaroacele, târgurile i expozi iile pot fi de nivel na ional i interna ional. De regul , aici se
comercializeaz m rfuri de sortiment complex. Iarmaroacele, târgurile i expozi iile cu vânzare contribuie
la extinderea rela iilor economice, la promovarea vânz rilor, la sporirea imaginii furnizorilor, rii.
Dirijarea i func ionarea iarmarocului este efectuat de c tre direc ia iarmarocului. În organizarea
circula iei angro se eviden iaz firme specializate (de exemplu, în Republica Moldova, firma
„Poliproiect”, „Moldexpo” i alt.).
În func ie de tipul furnizorilor se diferen iaz i modalit ile de achizi ionare a m rfurilor cu ridicata
de la produc tori (în tranzit sau din depozit); de la întreprinderi comerciale cu ridicata; la iarmaroace; la
licita ii; la burse de m rfuri; la pie e angro; din magazine-depozite.
De i toate aceste modalit i au un anumit specific, la achizi ionarea m rfurilor cu ridicata trebuie
respectate anumite reguli:
sarcina primordial este determinarea corect a nivelului stocurilor de m rfuri;
desfacerile de m rfuri cu ridicata sunt în func ie direct de suma capitalului investit în m rfuri;
sporirea num rului de achizi ion ri contribuie la reducerea investi iilor i cheltuielilor de depozitare;
reducerea stocurilor de m rfuri i sporirea num rului de achizi ion ri m resc considerabil nivelul
circula iei m rfurilor cu ridicata;
diferen a dintre pre ul de vânzare i pre ul de achizi ionare al întreprinderii comerciale cu ridicata
constituie beneficiul întreprinderii;
sporirea profitului întreprinderii de comer angro este posibil prin concuren a de pre uri;
pre ul unit ii de marf depinde de num rul partidei de m rfuri sau a num rului total de m rfuri,
achizi ionate într-o anumit perioad de timp;
la alegerea furnizorilor se ine seama de distan a i rile de transport, posibilit ile de aplicare a unui
transport mai rentabil, condi iile de furnizare, nivelul general de deservire;
pentru orice denumire de marf se stabile te volumul minimal i maximal de achizi ii;
publicitatea efectiv contribuie la cre terea cererii de cump rare;
cererea sporit necesit achizi ion ri suplimentare;
achizi ionarea m rfurilor de sezon se face în sezonul precedent perioadei de achizi ionare;
inexactitatea achizi ion rilor de m rfuri cu ridicata poate aduce pierderi considerabile întreprinderii de
comer angro.

5.3. Eviden a i controlul achizi iilor de m rfuri cu ridicata

Pentru efectuarea controlului achizi iilor de m rfuri cu ridicata sunt aplicate diferite forme de eviden
(statistic , contabil , operativ ).
Pentru fiecare furnizor sunt întocmite fi e speciale, unde sunt indicate urm toarele informa ii: denumirea
furnizorului, adresa lui, contul în banc , data i num rul contractului sau al tranzac iei, termenul de
func ionare a contractului, denumirea m rfii, unit ile de m sur , cantitatea m rfurilor, pre ul i suma total de
livr ri. Eviden a livr rilor conform contractelor se face lunar, în cursul anului, comparând cantitatea de
m rfuri primit de facto cu cea indicat în contract sau tranzac ie.
Documentele de baz la îndeplinirea planurilor de livr ri în tranzit sunt contul-factur , iar la opera iunile
din depozit – scrisoarea de tr sur de înso ire.
Datele din aceste documente sunt transferate în fi ele personale ale furnizorilor, unde sunt comparate cu
datele din contracte. În cazuri de înc lc ri ale contractelor încheiate, furnizorilor li se aplic diferite sanc iuni.
Pentru a simplifica eviden a operativ i controlul achizi iilor de m rfuri se folose te prelucrarea
computerizat a informa iei, unde eviden a se duce separat pentru opera iunile depozitare i în tranzit. Datele
de pe facturi i scrisorile de tr sur se transfer în memoria calculatorului.
5.4. Tehnologia vânz rii m rfurilor cu ridicata

43
 Întreprinderea comercial cu ridicata are rolul de furnizor al întreprinderilor de comer cu am nuntul.
În calitate de furnizor, întreprinderea comercial cu ridicata trebuie s asigure cantit ile i sortimentele
necesare, ritmicitatea în aprovizionare, precum i circula ia ra ional i eficient a m rfurilor. Totodat ,
trebuie s acorde magazinelor sprijinul necesar în cercetarea pie ei, informa iile adecvate în privin a
produselor noi, a pre urilor, a modului de prezentare i vânzare, de folosire la consumator etc.
În func ie de particularit ile produselor i a modului de efectuare, vânz rile în întreprinderile
comerciale cu ridicata pot fi vânz ri prin depozit i vânz ri prin tranzit.
Delimitarea acestor dou forme este impus de modul diferit de organizare, de eviden i de
participare a întreprinderii comerciale cu ridicata la activitatea de vânzare.
Vânzarea m rfurilor prin depozit reprezint forma principal de vânzare pentru întreprinderile
comerciale cu ridicata. Este forma care d con inut activit ii de comer cu ridicata i care justific
nemijlocit existen a întreprinderilor cu ridicata. Vânzarea prin depozit se practic cu prec dere la
urm toarele categorii de produse:
produse de sortimentul complex, care necesit transformarea sortimentului industrial în sortiment
comercial;
produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct c tre unit ile comerciale cu am nuntul,
datorit capacit ii limitate de depozitare i vânzare a acestora;
produse cu caracter sezonier acumulate în stoc în scopul asigur rii unei aprovizion ri prelungite
pe tot parcursul anului (legume, fructe, cereale);
produse care necesit o anumit preg tire pentru vânzare în genul opera iilor de sortare,
preambalare, îmbuteliere etc.
Printre avantajele economice ale vânz rii prin depozit se pot include: posibilit i de formare i livrare
a sortimentului comercial, condi ii mai bune de p strare i preg tire a m rfurilor, realizare a unei
aprovizion ri ritmice i în cantit i optime a magazinelor etc. Vânzarea prin depozite prezint i unele
dezavantaje economice datorate, în special, existen ei unei verigi de depozitare suplimentare în mi carea
fizic a m rfurilor.
Vânzarea m rfurilor prin tranzit înseamn c veriga cu ridicata organizeaz contractarea, livrarea i
plata m rfurilor care în mi carea lor fizic trec de la produc tor direct la unit ile comerciale cu
am nuntul.
Vânzarea m rfurilor prin tranzit ocup o pondere relativ mic în volumul vânz rilor de m rfuri ale
întreprinderilor comerciale cu ridicata.
Printre avantajele vânz rii m rfurilor prin tranzit se pot men iona accelerarea procesului circula iei
m rfurilor, reducerea cheltuielilor de circula ie etc. Vânzarea m rfurilor prin tranzit se organizeaz la
m rfurile alimentare u or alterabile (carne, pe te, lapte etc.) i la m rfurile alimentare i nealimentare de
sortiment simplu. Volumul i structura m rfurilor ce fac obiectul vânz rilor prin tranzit se stabilesc
distinct în contractele economice, aprovizionarea urmând s se efectueze în conformitate cu graficele de
livrare anexate.
Se disting urm toarele variante ale formei de vânzare prin depozite: pe baz de comenzi scrise; pe
baz de comenzi telefonice; la sediul cump r torilor; prin intermediul expozi iilor; prin autoservire.
Aceste variante se combin sau se completeaz reciproc.
Vânzarea pe baz de comenzi scrise – în func ie de modul i locul de emitere a notei de comand
întâlnim: vânzarea prin alegerea direct a m rfurilor de c tre reprezentan ii unit ilor comerciale cu
am nuntul i vânzarea prin voiajori comerciali.
Vânzarea prin alegerea direct este efectuat prin intermediul camerelor de mostre din cadrul
întreprinderilor comerciale cu ridicata sau direct din depozite.
Vânzarea prin voiajori comerciali se practic prin echipe de voiajori formate în cadrul aparatului
comercial al întreprinderii comerciale cu ridicata care, de fapt, îndeplinesc func iile de informare a
comer ului cu am nuntul. Voiajorii comerciali constituie leg tura direct a întreprinderii pentru
cunoa terea capacit ii pie ei i a cererii popula iei. Comenzile primite de voiajorii comerciali se înscriu
pe formulare-tip i se transmit depozitelor de m rfuri spre a fi executate. Termenul de executare este de
48 ore de la primirea comenzilor. Vânzarea pe baz de comenzi telefonice se practic , în general, pentru
m rfurile de sortiment simplu. Pe baza comenzilor telefonice primite, întreprinderea comercial cu
ridicata întocme te note de comenzi-tip, iar beneficiarul le confirm ulterior în scris.

44
 Vânzarea m rfurilor la sediul cump r torului. Se practic , în general, pentru m rfuri perisabile care
necesit o distribu ie urgent c tre punctele de desfacere. Aceast metod presupune o aprovizionare
centralizat a magazinelor de c tre întreprinderea comercial cu ridicata.
Vânzarea m rfurilor prin autoservire este cunoscut sub denumirea „cash and carry” i se bazeaz
pe alegerea direct a m rfurilor de c tre comerciant i pe plata imediat a contravalorii acestora (SUA,
Fran a, Germania, Anglia). În Republica Moldova aceast form de vânzare este aplicat de firmele mici
angro i de magazine-depozite angro.

5.5. Eviden a i controlul vânz rilor de m rfuri cu ridicata

Se efectueaz cu scopul cunoa terii volumului i a structurii cererii de cump rare i diferen ierii
acesteia conform cump r torilor cu ridicata. Eviden a se face cu ajutorul fi elor de control, care sunt
delimitate dup cump r tori.
Cump r torul m rfurilor cu ridicata __________________
denumirea

Tabelul 4
Fi a de control al cump r torului cu ridicata

Anul A fost expediat Vor fi livrate

Denumirea m rfii Articolul Sort. Amba-lajul
Contul
Pre ul Cantitatea Cantitatea
Data

5.6. Organizarea aprovizion rii magazinelor cu m rfuri

Aprovizionarea magazinelor cu m rfuri reprezint un complex de opera iuni comerciale i
tehnologice care asigur deplasarea fizic a m rfurilor c tre magazine.
Aprovizionarea magazinelor cu m rfuri se realizeaz dup anumite principii:
aprovizionarea planificat – livrarea m rfurilor se desf oar conform graficelor stabilite din timp;
aprovizionarea ritmic – livrarea m rfurilor se efectueaz dup anumite intervale de timp;
aprovizionarea operativ – ritmul livr rilor de m rfuri este în func ie direct de schimbarea cererii de
cump rare;
aprovizionarea eficient – aprovizionarea cu cheltuieli minimale prin mecanizarea i automatizarea
opera iunilor de transportare i înc rcare/desc rcare a înc rc turilor;
centralizarea aprovizion rii – aprovizionarea centralizat cu for ele furnizorilor.
Aprovizionarea magazinelor cu m rfuri este influen at de mai mul i factori: nivelul de organizare a
procesului de aprovizionare; veridicitatea informa iei comerciale privind determinarea necesit ilor de m rfuri;
amplasarea re elei de comer cu am nuntul, nivelul i starea depozitelor de m rfuri; condi iile de transport;
dotarea magazinelor cu utilaje comerciale .a.
Tema 6. MAGAZINELE

6.1. Procesele tehnico-economice din magazine

Comer ul cu am nuntul reprezint veriga final a distribu iei prin care se realizeaz contactul cu
consumatorul. Comer ul cu am nuntul îndepline te dou func ii principale: cump rarea i revânzarea
m rfurilor consumatorului final.
Potrivit nomenclatorului activit ilor economice utilizate în rile Uniunii Europene (NACE 64 i
65), comer ul cu am nuntul este definit ca fiind distribu ia c tre consumatorii finali a urm toarelor
m rfuri: alimente, b uturi, tutun, medicamente preg tite pe baz de re ete; m rfuri medicale, cosmetice i
articole igienico-sanitare, îmbr c minte, înc l minte i m rfuri din piele, textile, articole de uz casnic,
vehicule cu motor i biciclete, combustibil i ulei, lubrefian i, c r i, ziare, papet rie i furnituri de birou,
articole optice, fotografice etc.

45
 Func iile comer ului cu am nuntul pot fi realizate prin intermediul re elei de comer cu am nuntul,
unde 90% sunt magazine, iar restul – magazine-depozite, pavilioane, chio curi, automagazine i altele.
Conform particularit ilor func ionale, întreprinderile de comer cu am nuntul pot fi diferen iate în
câteva grupuri: sta ionare, ambulante, de sezon, comer ul prin colete, comer ul de consigna ie.
Magazinul reprezint elementul de baz al re elei de comer cu am nuntul. Magazinul este un sistem
constructiv proiectat pentru a depozita, etala i a vinde m rfurile consumatorilor finali.
Un magazin trebuie s prezinte o imagine proprie, care s -l individualizeze fa de concuren ii s i.
Imaginea magazinului poate fi definit ca percep ia consumatorilor a magazinului i atributelor sale puse
în valoare de anumite caracteristici: amplasarea magazinului, m rimea i structura asortimentului de
m rfuri, politica de pre uri practicate, ambian a i organizarea interioar , mijloacele promo ionale.
Fiecare magazin, în func ie de politica sa comercial , poate avea i alte atribute.
În literatura de specialitate acest complex de atribute este denumit „merchandising-mix”, similar cu
no iunea de „marketing-mix”, care exprim modalitatea realiz rii în practic a politicii de marketing a
unei întreprinderi. Cele dou no iuni sunt conceptual asem n toare, dar aplicarea lor în practic este total
diferit ; în cazul mixului de marketing, în centrul aten iei este produsul, în timp ce comerciantul intervine
asupra „ansamblului de atribute ale unui magazin”.
„Merchandisingul” implic o anumit gândire conceptual care, de fapt, înseamn :
planificarea activit ii magazinului;
orientarea c tre clientel ;
conceperea magazinului ca sistem;
schimbarea în func ie de mediu i pia ;
inova ia – în func ie de cererile produc torilor i consumatorilor.
În concluzie, reu ita comercial a unui magazin depinde de:
amplasamentul s u;
alegerea asortimentului de m rfuri i serviciile oferite spre comercializare;
ambian a i organizarea (amenajarea interioar ).
În cadrul magazinului se finalizeaz procesul de distribu ie, marfa fiind adus consumatorului final.
Procesul operativ tehnologic în magazine poate fi diferen iat în dou grupuri de opera iuni:
comerciale i tehnologice.
Comerciale:
studierea i prognozarea cererii de m rfuri;
alc tuirea notelor de comand pentru aprovizionarea cu m rfuri;
formarea asortimentului de m rfuri;
publicitatea m rfurilor i serviciilor;
vânzarea m rfurilor.
Tehnologice:
recep ionarea m rfurilor dup cantitate i calitate;
asigurarea p str rii m rfurilor;
prelucrarea m rfurilor (dozare, ambalare, împachetare .a.);
amplasarea m rfurilor, etalarea, prezentarea .a.;
opera iunile tehnologice în func ie de volumul i nivelul serviciilor prestate cump r torilor în
magazine (comenzi în prealabil, aducerea m rfurilor la domiciliu .a.).

6.2. Specializarea i tipizarea magazinelor

Problema localiz rii unui magazin se pune comerciantului care vrea s creeze o nou afacere (sau
prin cump rarea unui spa iu existent sau prin construc ia altuia).
Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine este condi ionat de cunoa terea
riguroas a volumului i structurii cererii de m rfuri a popula iei din perimetrul ariei de atrac ie a
magazinului respectiv.
Aria comercial sau de atrac ie a unui magazin este acel spa iu delimitat geografic din care
magazinul î i „atrage” clien ii i, implicit, î i asigur cifra de afaceri.
Delimitarea ariei de atrac ie este punctul de plecare atât pentru determinarea dimensiunilor unui viitor
magazin, cât i pentru reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus moderniz rii.
46
 În acest scop, pe baza unui studiu, se urm re te analiza valorii amplasamentului magazinului
respectiv, care va r spunde la întreb ri de genul:
1. Se afl magazinul pe un amplasament cu largi c i de acces?
Care este procentul persoanelor ce folosesc trotuarul magazinului, în ansamblul trec torilor de
pe strad unde acesta este situat? Pentru ce folosesc trotuarul respectiv?
Care sunt posibilit ile de parcare în apropiere? Acestea vor fi din ce în ce mai importante.
Care este sensul circula iei ?
2. Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare?
Cursuri de ap sau cale ferat la mai pu in de 500 m? Ele limiteaz mult zona de atrac ie a
magazinului.
Strada pe care se afl magazinul este plat sau în pant ? Este preferabil s urci în gol i s cobori
înc rcat.
3. Cartierul are o atrac ie deosebit ?
Magazinul se afl în proximitatea:
unui centru comercial important?
unei pie e?
cl dirilor publice?
unei g ri?
unui oficiu po tal?
unei prim rii? to i sunt factori favorabili
4. Cartierul este bine deservit cu mijloace de transport?
Sta iile de autobuz, troleibuz, tramvai sau de metrou sunt în apropiere?
Gara este în proximitate?
Se coreleaz orele de deschidere a magazinului cu sosirile masive de c l tori.
5. Are loc o cre tere sezonier a popula iei cartierului?
în timpul vacan elor?
în apropierea s rb torilor?
exist o eventual proximitate a unui teren de camping?
Rezultatele acestei analize se vor concretiza în întocmirea unei h r i comerciale a zonei de amplasare.
În concluzie, putem spune c localizarea re elei comerciale cu am nuntul va depinde nemijlocit de
reparti ia teritorial a popula iei (atât sub aspect demografic, cât i sub aspectul puterii de cump rare).
Întreprinderile de comer cu am nuntul pot fi clasificate în func ie de anumite criterii: tipul de
proprietate, natura m rfurilor, tipurile punctelor de vânzare, amplasarea punctelor de vânzare i altele.
Dup natura m rfurilor comercializate, punctele de vânzare cu am nuntul pot fi clasificate dup
gradul de varietate i m rimea asortimentului de m rfuri.
Varietatea este cauzat de num rul grupelor de m rfuri comercializate.
Asortimentul se refer la op iunile aferente în cadrul unei grupe de m rfuri.
Un alt punct de vedere al acestor doi termeni este dat de faptul c varietatea poate fi conceput ca
extinderea gamei sortimentale de m rfuri ale unui magazin, în timp ce asortimentul este aprofundarea
gamei unui magazin, incluzând dimensiunile, culorile, natura materiei prime etc.
Vânzarea cu am nuntul f r magazine este o form de distribu ie direct în care se includ:
comenzile prin po t ;
cump rarea prin telefon;
comer ul ambulant;
televânzarea.
Inova ia comercial prioritar a sec. XX-lea este considerat autoservirea. Institutul Francez al
Autoservirii define te autoservirea ca o form de vânzare prin care clientul se serve te singur.
Ideea a apar inut lui Clarence Launders care, în anul 1915, a transformat depozitul s u în autoservire
(Cash-and-carry).
Autoservirea ofer consumatorului dou mari avantaje:
- o mai mare rapiditate a serviciului (plata se face o singur dat la cas );
- absen a vânz torului – libertatea alegerii i compar rii produselor de c tre client.
Autoservirea a influen at formarea de noi tipuri de puncte de vânzare:
47
 - micile autoserviri – 400 m2;
- supemagazinele – 400-2500 m2;
- hipermagazinele – peste 2500 m2.
Hipermagazinul a fost inventat în Fran a, în anul 1963, de c tre firma Carrefour – m rimea
asortimentului de m rfuri era de 25-50 mii de referin e, din care 4000 – din sectorul alimentar i un sector
de alimenta ie public cu trei s li de consuma ie: restaurant, cofet rie, bar.
Într-o perioad de 30 de ani, hipermagazinul a devenit în Fran a forma de comer cea mai dinamic ,
ajungând s reprezinte aproape 21% din structura comer ului en detail.
Alte ri europene cunosc fenomenul de „hipermagazin”, pornind de la 1000 m2 (Germania).
Potrivit defini iei Asocia iei Interna ionale a Marilor Magazine, marele magazin este sinonimul
magazinului universal, dimensiunea minim a suprafe ei comerciale fiind de 2500 m2, unde num rul
minim este 5 raioane de vânzare a unor grupe diferite de m rfuri, care s cuprind în mod obligatoriu
îmbr c minte pentru femei i copii, iar efectivul personalului este peste 175 de lucr tori.
În func ie de variet ile magazinului universal, în Europa s-au r spândit urm toarele tipuri de
magazine:
magazinul popular – în care se vând circa 7000 referin e de produse, destinate satisfacerii
nevoilor curente (m rfuri de rota ie rapid , a a-zisele articole populare).
O alt direc ie în comer ul en detail este comer ul nealimentar specializat, în care se disting patru
grup ri de distribuitori specializa i pentru:
o monoindustrie: (Cricova);
un monoprodus: cravate, jens (Levis);
o monoclientel : copii, doamne;
o monotem : timp liber, natur .
Centrul comercial este versiunea modern a pie ei sau a str zii comerciale. În concep ia speciali tilor
din SUA, un centru comercial este un grup de magazine, care formeaz un ansamblu integral, conceput i
realizat ca o unitate i care apar ine unei singure firme.
În SUA sunt caracteristice centre comerciale:
regionale, cu suprafa a comercial peste 30000 m2, repartizat pentru 50-150 magazine strict
specializate;
de comunitate, cu o suprafa de la 10000 pân la 30000 m2 i
centre comerciale de vecin tate – cu o suprafa pân la 10000 m2.
În Fran a s-au dezvoltat centre comerciale:
regionale – cu suprafa a comercial între 30000m2-100000m2;
intercomunale – 8000 – 30000m2;
galeriile comerciale – 3000 – 8000 m2.
În Moldova s-a r spândit specializarea magazinelor în func ie de profilul de asortiment, din care se
disting câteva grupuri de magazine:
strict specializate (care comercializeaz doar o parte dintr-o grup de m rfuri);
specializate (o singur grup de m rfuri);
combinate (câteva grupe de m rfuri (carne-pe te-legume), (vinuri-brânzeturi);
universale (comercializeaz un asortiment universal de m rfuri);
mixte (m rfuri nealimentare i produse alimentare).
Exist i o specializare în func ie de cererea complex : pentru doamne; pentru b rba i; pentru copii;
pentru repara ii; pentru sport .a.
Conceptul de specializare prevede i dezvoltarea conceptului de tipizare a magazinelor, care reflect
procesul de alegere a celor mai ra ionale tipuri de magazine i r spândirea lor în practica comercial .
În calitate de criterii determinante pentru alegerea tipului magazinului sunt considerate:
profilul de asortiment i m rimea suprafe ei comerciale.
Astfel, se disting magazine universale alimentare cu o suprafa comercial de: 400; 650; 1000; 1500;
2000 m2 i magazine universale nealimentare cu suprafa a de 3500; 4500; 6500; 8500; 11000; 15500;
22000 m2.
Amenajarea unui magazin se refer la repartizarea spa iilor pentru vânzare, depozitare, administra ie
i la mobilarea acestora cu mobilier i cu echipamente.
48
 La amenajarea magazinului se iau în considera ie urm torii factori determinan i:
forma cl dirii i num rul etajelor;
m rimea i structura asortimentului de m rfuri vândute;
utilajele i echipamentele necesare;
nevoile de suprafe e pentru prest ri de servicii;
obiceiurile de cump rare ale clien ilor;
concuren a;
Scopul principal în amenajarea magazinului este ob inerea unui randament maxim pe o unitate de
suprafa . Pentru a realiza o eficien optim , în amenajarea unui magazin trebuie urm rite o serie de
obiective:
l imea culoarelor de circula ie s fie suficient pentru a evita aglomerarea clien ilor i a
transportului intern;
asigurarea unui câmp vizual pentru clien i i pentru personal (supraveghere);
gruparea m rfurilor etalate (aranjarea pe grupe de m rfuri înrudite);
utilizarea ra ional a întregii suprafe e;
dirijarea fluxului consumatorilor;
facilitatea cump r torilor;
reducerea circuitelor i opera iilor de manipulare a m rfurilor;
ob inerea unui nivel minim al cheltuielilor de circula ie;
folosirea eficient a for ei de munc ;
utilizarea efectiv a echipamentului comercial.
Echipamentul comercial îndepline te un rol important în activitatea unui magazin, contribuind la
folosirea optim a suprafe ei de vânzare, la etalarea unei cantit i cât mai mari de m rfuri i la crearea
condi iilor favorabile de munc pentru vânz tori.
Conform cerin elor comer ului modern, s-a constatat c durata de via a echipamentului comercial
variaz între cinci i zece ani. Un factor esen ial în asigurarea unui comer eficient este func ionalitatea
echipamentului comercial.

49
 COMPARTIMENTUL II. LOGISTICA
Tema 7. ESEN A LOGISTICII: PREMISELE I ETAPELE DEZVOLT RII LOGISTICII

7.1. Scurt istoric privind apari ia logisticii

Termenul logistic , cunoscut pân nu de mult numai de un cerc restrâns de speciali ti, cap t în
prezent amploare deosebit . Cauza principal a acestui fenomen const în faptul c conceptul logistic a
început s fie utilizat în economie.
Din punct de vedere istoric logistica s-a dezvoltat ca disciplin militar . Acest termen e cunoscut înc
din sec. IX e.n., însemnând o activitate clar , coordonat în spatele frontului vizând aprovizionarea
armatelor cu toate cele necesare.
Comandan ii talenta i în elegeau întotdeauna rolul strategic pe care îl joac muni iile, combustibilul,
produsele alimentare, echipamentul, aflate la timpul oportun i în locul necesar. De-a lungul istoriei
omenirii se cunosc cazuri când r zboaie întregi erau câ tigate sau pierdute în dependen de organizarea
aprovizion rii armatelor.
În primul mileniu al erei noastre, în lexiconul militar, prin logistic se subîn elegea activitatea de
asigurare a for elor armate cu resurse materiale i între inerea stocurilor. Astfel, în perioada împ ratului
bizantin Leon VI (865-912 e.n.) se considera c sarcinile logisticii constau în înarmarea armatei,
aprovizionarea ei cu patrimoniu militar, în preocuparea, în m sura complet i la timpul oportun, de
necesit ile ei i, corespunz tor, preg tirea fiec rui act al campaniei militare.
Conform p rerii unui ir de savan i europeni, logistica a devenit tiin datorit artei militare.
Creatorul primelor lucr ri tiin ifice vizând logistica este considerat specialistul în artele tehnicii militare
Henry Jomini (1779-1869) care la începutul sec. XIX, a formulat urm toarea defini ie a logisticii: arta
manevr rii cu osta i în armat [39, p.9].
El confirm c logistica include nu numai transportarea, dar i o sfer ampl de activit i ca:
planificarea, dirijarea i aprovizionarea, determinarea locurilor de dislocare a armatelor i, de asemenea,
construc ia podurilor, drumurilor etc. Unele principii ale logisticii au fost utilizate de armatele lui
Napoleon. Îns , ca tiin militar , logistica a fost constituit abia la mijlocul sec. XIX.
Logistica a început s fie aplicat activ în perioada celui de al doilea r zboi mondial i, mai întâi de
toate, la aprovizionarea tehnico-material a armatei SUA în ac iunile militare. Interac iunea dintre
industria de r zboi, bazele de aprovizionare a frontului i din spatele frontului i a transportului a permis
asigurarea sistemic i la timpul oportun a armatei americane cu livr ri de armament, materiale
combustibile i lubrifiante, produse alimentare în cantit i necesare.
În rile apusene logistica a fost pus în func ia dirij rii efective a fluxului de materiale în economie
când, de rând cu alte metode ale matematicii aplicate (cercet rile opera iilor, optimizarea matematic ,
modelele de re ele etc.), logistica trece din domeniul militar în sfera activit ii economice.
La început, ea s-a constituit ca o nou teorie vizând dirijarea circula iei resurselor materiale în sfera
transportului, iar mai apoi i a producerii. Ideile integr rii, ap rute în rile cu economie de pia înc în
ajunul crizei economice a anilor 30, referitoare la sistemele de aprovizionare-producere-distribu ie, în
care sunt coordonate func iile aprovizion rii cu materialele i materia prim , confec ionarea produc iei,
p strarea i distribuirea ei, sunt cunoscute sub denumirea de logistic [39, p.10-11].
O importan a prioritar problemelor logisticii se acorda în armatele lui Napoleon. În Rusia la mijlocul
veacului trecut, conform "lexiconului militar enciclopedic", editat în Sanct- Petersburg în anul 1850, prin
logistic se în elegea arta de a dirija deplasarea armatelor atât la distan , cât i în vecin tatea du manului,
organizarea aprovizion rii spatelui frontului.
De men ionat c tiin a i practica de dirijare a fluxurilor materiale în domeniul militar a continuat i
continu s se dezvolte. Acest fapt se explic prin dependen a înalt a eficien ei ac iunilor de lupt de
aprovizionarea organizat , rapid , precis , economic a armatelor cu toate cele necesare.
Efectuarea opera iilor militare de mari propor ii este imposibil f r o organizare minu ioas a
spatelui frontului, bazat pe calcule matematice precise, f r alimentarea corect a frontului cu toate cele
necesare, f r o strict eviden a transporturilor, care asigur aprovizionarea spatelui frontului.
Dic ionarul englez-român i în prezent traduce cuvântul "logistics" prin: militar 1) spatele frontului i
aprovizionarea; 2) asigurarea tehnico-material ; 3) organizarea i realizarea activit ii spatelui frontului.

50
 O alt direc ie în dezvoltarea logisticii reprezint sfera economic . Aici sub no iunea "logistic " se
în elege o activitate tiin ific i practic , care const în dirijarea eficient a fluxurilor materiale,
informa ionale i financiare, în sferele produc iei i circula iei.
Începutul utiliz rii ample a logisticii în economie revine anilor 60-70 i este legat de realiz rile în
domeniul tehnologiilor de comunica ie. Apari ia posibilit ii monitoringului direct al tuturor etapelor de
circula ie a materiei prime, detaliilor i produc iei finite a permis de a vedea clar neeficien a schemelor
tradi ionale vizând dirijarea fluxurilor materiale. Avantajul economic evident, ob inut de la utilizarea
logisticii în economie, a contribuit la orientarea partenerilor spre colaborare în domeniul promov rii
m rfurilor.
Cu toate c exist anumite deosebiri, în no iunea de logistic pentru fiecare din direc iile numite,
ambele pun accentul pe: coordonare, ra ionalitate i calcul precis.
În afar de direc iile practice i tiin ifice numite, o direc ie exclusiv tiin ific în dezvoltarea
logisticii o prezint logistica matematic . Filosoful, matematicianul i lingvistul german Gotfrid Wilhem
Leibniz a numit logistica "logica matematicii". Acest termen a fost oficial acceptat în anul 1904 la
conferin a filosofic din Geneva. În edi iile enciclopedice na ionale din sec. XX i în dic ionarele
cuvintelor str ine termenul "logistica" este interpretat, de asemenea, ca logistic matematic .
Înc în Imperiul Roman existau slujitori, care purtau titlu de "logi ti" i se ocupau cu repartizarea
produselor alimentare. G. V. Leibniz întrebuin a termenii "logistica" i "logica matematic " ca sinonime
la efectuarea "calculus ratiocinator", adic calcularea concluziilor, ideile de baz a c ror au fost aplicate
în logistica matematic [30, p.321].
În perioada anilor 1850-1950 metodele logisticii s-au transformat, sub impactul revolu iei, în
domeniu militar. În opinia dr. Gh. Cojocaru, patru factori au contribuit major la schimbarea metodelor
în logistic (8, p.8):
a) mobilizarea în mas la armat ;
b) revolu ionarea armatelor i intensificarea puterii lor;
c) dezvoltarea economic , care a condus la apari ia de noi mijloace logistice pentru transport,
manipulare i depozitare;
d) revolu ia în domeniul metodelor manageriale i de organizare, care a permis na iunilor
mobilizarea poten ialului economic i uman pentru r zboi.
Prezint interes urm toarele consecin e, efecte ale revolu iei militare asupra logisticii în secolul XX:
– transportul i comunica iile ca instrument de comand , coordonare i informare;
– cre terea cantit ilor echipamentului de r zboi utilizat i consumat;
– determinarea necesarului de echipamente i planificarea logistica cu peste ase luni în avans
pentru aprovizionarea la timp a unui r zboi;
– crearea unui sistem de reaprovizionare continu a armatei în baza folosirii sistemului logistic;
– folosirea specializ rii logistice legate de exploatarea i deservirea echipamentelor militare.
Dezvoltarea logisticii în condi iile speciale ale ac iunilor militare în perioada de dup al II-lea r zboi
mondial a condus la rezolvarea unor importante probleme manageriale i organizatorice privind
asigurarea continuit ii fluxurilor de aprovizionare cu materiale si produse alimentare, controlul costurilor
distribu iei fizice a materialelor i m rfurilor. Existen a comer ului interna ional face ca desf urarea
tranzac iilor sa aib loc de multe ori la distan e mari de la bazele de produc ie, necesitând opera iuni de
deplasare a produselor i lan uri logistice de depozite pentru aprovizionarea în trepte. Toate aceste aspecte
motiveaz trecerea de la logistica militar la logistica economic .
Trebuie de men ionat ca in dic ionarele filosofice din SUA, Marea Britanie logistica se folose te ca o
forma modern a logicii (în englez : simbolic logic), bazat pe metoda calculului logic. Logistica în sens
larg este o tiin a despre calculul logic, unde pot fi eviden iate calculele opiniilor, claselor, rela iilor,
modalit ilor etc. [29, p.245-246].
Logistica ca art a complexului de dirijare cu fluxurile informa ionale i materiale, începând cu
materia prim i terminând cu consumatorul final, a ap rut în economie la finele anului 1960, începutul
anului 1970 în SUA, când apare necesitatea de repartizare a produselor. Aceasta e legata de schimb rile
de pe pia i de rolul principal al consumatorului în strategia marketingului. Faptul c întreprinderile nu
puteau ob ine profit numai din procesul de produc ie, i-a impus pe conduc torii de întreprinderi s acorde
prioritate problemelor l rgirii suprafe elor depozitelor, dezvolt rii mijloacelor de transport, metodelor de
dirijare cu fluxurile materiale i informa ionale s. a., legate de manipularea fizic a m rfurilor.
51
 7.2. Definirea logisticii
Exista dou direc ii de definire a logisticii. Prima direc ie este legat de comportamentul func ional
fa de circula ia m rfurilor, adic dirijarea tuturor opera iilor fizice, care e necesar s fie executate la
livrarea m rfurilor de la furnizor pân la consumator.
O alt direc ie se caracterizeaz printr-un comportament ceva mai amplu: pe lâng dirijarea
opera iilor de circula ia m rfurilor, ea include analiza pie ei furnizorilor i consumatorilor, coordonarea
cererii i ofertei pe pia a m rfurilor i serviciilor i, de asemenea, armonizarea intereselor participan ilor
la procesul de circula ie a m rfurilor.
În limitele direc iilor men ionate logistica este tratata în mod diferit.
Astfel, profesorul G. Pavelec [39, p.11] i colaboratorii Consiliului Na ional al SUA, vizând dirijarea
repartiz rii materialelor, determin esen a logisticii, punând accentul pe aspectul dirij rii.
Logistica, potrivit p rerilor acestora, reprezint planificarea, dirijarea i controlul fluxului de
materiale, recep ionate i prelucrate la întreprindere, ce apoi p r sesc întreprinderea sub forma de produse
i informa ii.
Numero i cercet tori dau preferin aspectului economic al logisticii i o trateaz ca pe un ansamblu
de activit i, având ca scop ob inerea unei cantit i necesare de produc ie, cu cheltuieli minimale, la
timpul i locul stabilit, unde exist cerere la produc ia dat [15, p.55].
În îndrumarul lansat de compania "Danzas" (una din cele mai mari firme germane de transport i
expedi ii), logistica este definit drept un sistem, elaborat pentru fiecare întreprindere cu scopul de a
ob ine profitul optimal, accelera circula ia resurselor materiale i de m rfuri, în interiorul i în afara
întreprinderii, începând cu achizi ionarea materiei prime i a materialelor, participarea lor la procesul de
producere, i terminând cu livrarea articolelor finite consumatorilor, introducând sistemul de informa ii,
care leag aceste sarcini.
Unele defini ii ale logisticii reflecta atât aspectul de dirijare, cât i cel economic. Cea mai cunoscut
defini ie a logisticii este cea dat de profesorul Pfolem(RFG), care leag procesele planific rii i
controlului vizând circula ia valorilor materiale de reducerea cheltuielilor, legate de deplasarea lor i
asigurarea fluxurilor de informa ii [39, p.11].
Un ir de defini ii ale logisticii pun accentul pe aspectul ei operativ-financiar. Astfel, logistica se
bazeaz din perioada decont rii partenerilor de afaceri i activit i, legate de circula ia si p strarea
materiei prime, a semifabricatelor i articolelor finite în circula ia economic din momentul achit rii
pentru livrarea produc iei finite consumatorului [12, p.3].
Alte defini ii ale logisticii formulate de speciali ti accentueaz anumite func ii ale ciclului examinat.
Dup p rerea lor, logistica se reduce la un ciclu foarte îngust de opera iuni: transportarea, înc rcarea –
desc rcarea, depozitarea etc.
Generalizând defini iile cu caracter logistic, men ionate mai sus, logistica poate fi considerat o
tiin ce dirijeaz fluxurile materiale de la sursa primara la consumatorul final cu cheltuieli minimale,
vizând circula ia m rfurilor i fluxul de informa ii aferente acesteia.
Defini iile logisticii men ionate mai sus eviden iaz anumite laturi ale ei, îns , dup p rerea noastr ,
este omis aspectul cel mai important al logisticii, i anume posibilitatea de a influen a asupra scopului i
strategiei corpora iei i a crea noi avantaje concuren iale pentru firm pe pia . Acest aspect, în esen , î i
afl reflectare în cea de a doua direc ie de definire a logisticii.
Poten ialul practic al logisticii l-au remarcat pentru prima dat speciali tii americani Paul Cenvers i
Peter Drucker care au considerat c logistica este "ultimul hotar al economiei costurilor" i "continentul
inexplorat al economiei" [12, p.3].
Ulterior acest punct de vedere a fost împ rt it de numero i teoreticieni ai logisticii. Cercet torii
americani M. Porter, D. Stock .a. consider c logistica a dep it hotarele ei înguste, tradi ionale i
posed o mare importan a în dirijarea strategiei i planific rii firmei [39, p.12].
Adep ii interpret rii vaste a logisticii sunt i speciali tii francezi E. Mate i D. Tixec, care subîn eleg
prin ea "procedeele i metodele de coordonare a rela iilor firmei cu partenerii, mijlocul de coordonare a
cererii prezentate pe pia i de promovare a ofertei companiei, procedeul de organizare a activit ii
întreprinderii, fapt care permite unificarea for elor diverselor unit i produc toare de m rfuri i servicii,
având ca scop optimizarea resurselor financiare, materiale si de munc , utilizate de firm , vizând
realizarea scopurilor sale economice" [41, p.11-12].
52
 E. Mate i D. Tixe consider c "…logistica exista în inima diverselor ac iuni realizate de companie
în diverse domenii de alegere, în centrul ac iunilor întreprinse". Evident c ea reprezint un factor
important în elaborarea politicii generale a firmei [41, p.16].
La adep ii trat rii largi a logisticii se raport , de asemenea, i englezii D. Benson i J. Whited. Dup
p rerea lor, logistica cuprinde cercetarea i pronosticarea pie ei, planificarea producerii, achizi ionarea
materiei prime, a materialelor i utilajului, cuprinzând controlul asupra stocurilor i un ir de opera ii
succesive legate de mi carea m rfurilor, studierea deservirii cump r torilor [43, p.26-35].
No iunea complet a acestui termen este redat în Dic ionarul de logistic : Logistica (Logistics)
prezint tiin a despre planificare, control i dirijare cu transportarea, depozitarea i alte opera ii materiale
i nemateriale, efectuate în procesul de livrare a materiei prime i materialelor pân la întreprinderea
produc toare, prelucrarea materiei prime i semifabricatelor în incinta uzinei, transportarea produc iei
finite pân la consumator, în corespundere cu interesele i necesit ile ultimului i, de asemenea,
predarea, p strarea si prelucrarea informa iei corespunz toare [44, p.6].
Din aceast no iune rezult ca logistica prezint un sistem care con ine domenii func ionale. Structura
logisticii se poate exprima prin astfel de domenii func ionale ca: stocurile, informa ia, depozitarea i
prelucrarea în depozit, transportarea produc iei i alte domenii.
Problemele fundamentale ce sunt rezolvate în aceste domenii func ionale sunt cunoscute în literatur
[42, p.6]:
1. Stocurile. Planificarea stocurilor materiale.
2. Transportarea produc iei, selectarea timpului de transport, elaborarea graficelor privind deservirea
consumatorilor.
3. Depozitarea i prelucrarea în depozit – amplasarea depozitelor, dirijarea prelucr rii în depozit,
ambalarea etc.
4. Informa ia legat de prelucrarea stocurilor, pronosticarea cererii.
5. Alte domenii func ionale ale logisticii: cadrele, deservirea.
Concep ia sistemului logistic este legat de dirijarea i distribuirea materialelor. Savan ii americani
consider c logistica prezint mai bine structura planific rii decât func ia antreprenoriatului. Cu alte
cuvinte, sarcina dirij rii logisticii este nu atât dirijarea fluxurilor materiale, ci asigurarea mecanismului
elabor rii sarcinilor i strategiei în limitele c rora va fi realizat activitatea de distribu ie.
Una din particularit ile principiului logistic const în faptul ca ea acorda o aten ie deosebita nu
numai integr rii formelor de activitate, care în mod tradi ional se raportau la diverse func ii de
antreprenoriat, dar i le asociaz . De exemplu, în numeroasele companii responsabilitatea pentru stocuri i
transportarea lor poate fi inclus în mod corespunz tor în func iile de producere i distribuire. Dac aceste
func ii sunt divizate, atunci adoptarea deciziilor în domeniul stocurilor, ne inând cont de posibilit ile
transportului, pot duce la majorarea cheltuielilor generale în ce prive te promovarea fluxului de materiale.
În sistemul logisticii ele trebuie sa fie legate reciproc.
Logistica reprezint o component economic vital i în anii 80 ea a ob inut o r spândire furtunoasa
în Europa Occidental i SUA. De exemplu, în SUA cheltuielile legate de logistica pe scara na ional se
apreciaz în propor ie de 15-23% din produsul na ional brut.
Logistica este un domeniu de activitate care cap t o însemn tate practic tot mai mare. Sectorul de
stat i cel particular manifest un interes sporit fata de sfera logisticii.
Din defini iile logisticii date de speciali tii str ini rezult c ea este o categorie mai vast decât
marketingul, multe din func iile de baz ale c ruia au trecut la logistic . Drept dovad poate servi crearea
în cadrul mai multor firme, a structurilor logistice, care au asimilat func iile subdiviziunilor de marketing.
Mai mult decât atât, a a cercet tori englezi ca M. Cristofer i G. Wils consider c logistica este efectiv
nu numai la nivelul firmei, dar i la nivelul ramurii. Dup p rerea lor, logistica trebuie s adopte deciziile
referitoare la procesul economic general al ramurii, punând pe primul plan problemele referitoare la
amplasarea întreprinderilor si depozitelor [39, p.13].
În condi iile Europei Occidentale speciali tii eviden iaz câteva tipuri de logistic : logistica
achizi ion rii, logistica producerii, logistica marketingului sau logistica distribu iei. Se diferen iaz în
mod separat i logistica transport rilor, care în esen este parte component a fiec ruia din cele trei tipuri
de logistic .
O componen inerent a tuturor tipurilor logisticii este prezen a obligatorie a fluxului de informa ie
logistic , exprimat prin selectarea datelor privind fluxul de m rfuri, prelucrarea, sistematizarea,
53
transmiterea informa iei finite. Acest subsistem al logisticii deseori este numit logistica computeriz rii.
Dac ne c l uzim de ra ionamentele speciali tilor occidentali, atunci num rul tipurilor logisticii s-ar putea
s -l continu m. Se în elege c operarea cu astfel de no iuni are nu numai o semnifica ie pur
terminologic , ci se reflect în extinderea sferei de activitate a logisticii, în crearea structurilor
organizatorice noi, în conducerea firmelor, subdiviziunilor speciale privind dirijarea fluxurilor de
înc rc turi în depozitele întreprinderii.
În literatura de specialitate se întâlne te o tratare mai ampl a cuvântului logistica, în care obiectul
dirijat nu se limiteaz doar la fluxul material.
În prezent, logistic se refer dirijarea fluxurilor umane, energetice, financiare i a altor fluxuri care
au loc în sistemele economice. Au ap rut a a no iuni ca "logistica bancar ", "logistica informa ional "
etc.
Termenul "logistica" începe s fie utilizat în situa iile legate de planificarea coordonat a unei
succesiuni de ac iuni. De exemplu, participantului la un simpozion, care a sosit într-un hotel european,
poate s i se propun s se adreseze managerului pe logistic pentru a clarifica programul ac iunilor
ulterioare" sau reporterul de televiziune, la compartimentul cronica criminal poate s men ioneze c
grupul de infractori a avut un sistem logistic bine organizat.
Extinderea sferei de aplicare a logisticii, care s-a observat în anii 80-90 ai sec. XX, se explic , în
primul rând, prin dezvoltarea metodelor de dirijare a fluxurilor materiale.
O dat cu aceasta, ideea i metoda logisticii încep s ias din cadrul de dirijare a fluxurilor materiale
i sunt aplicate într-un plan mai amplu. Îns poten ialul de baz al logisticii e fundamentat pe
ra ionalizarea anume a dirij rii fluxurilor materiale.
În literatura de specialitate [27] logistica se examineaz ca teorie i practic de dirijare a fluxurilor
materiale i fluxurilor informa ionale, legate de acestea.
Înainte de a da o defini ie logisticii, s ne imagin m cum are loc procesul de dirijare a fluxurilor
materiale. În calitate de exemplu lu m o uvi de ap , care se scurge din robinet. Putem dirija cu aceast
uvi comutând robinetul în diferite direc ii. Ca rezultat se schimb intensitatea torentului, direc ia lui,
calitatea (temperatura), la pulverizarea torentului de ap prin sita du ului se schimb structura lui.
În pofida diversit ii fluxurilor materiale, care circul în sistemele economice, dirijarea lor, în
principiu, e analog cu dirijarea unui torent de ap [29, p.17-18]:
– "am deschis robinetul" – marfa s-a deplasat de la furnizor la cump r tor;
– "am deschis robinetul mai mult" – livr rile s-au intensificat;
– "am închis robinetul" –livr rile au fost sistate. Poate fi schimbat destinatarul – fluxul va merge
pe o alt cale, poate fi schimbat componenta calitativ a fluxului, schimbând sortimentul
m rfurilor livrate etc.
În pofida analogiei obiectelor analizate, dirijarea fluxurilor materiale în sistemele economice,
desigur, este mult mai complex .
În afar de opera iile asupra fluxurilor materiale (înc rc ri, desc rc ri, transport ri etc.) aici se
includ:
– diferite opera ii comerciale, în urma c rora apare acordul p r ilor referitor la trecerea fluxurilor
i parametrii lor;
– c utarea formelor ra ionale vizând deservirea transporturilor i expedierilor cu înc rc turi ale
beneficiarilor;
– determinarea c ilor optimale pe care trebuie s le treac fluxurile materiale i, de asemenea, a
locurilor, unde ele vor fi acumulate temporar i multe alte forme de activitate.
Dirijarea fluxului material, ca i orice alt obiect, se compune din dou p r i:
– adoptarea deciziei;
– realizarea deciziei adoptate.
Logistica ca tiin pune i rezolv urm toarele sarcini:
– prognozarea cererii i, în baza ei, planificarea stocurilor;
– determinarea capacit ii necesare a produc iei i transportului;
– elaborarea principiilor tiin ifice vizând reparti ia produc iei finite în baza dirij rii optimale a
fluxurilor materiale;
– elaborarea bazelor tiin ifice de dirijare a proceselor de transbordare i opera iilor de
transportare-depozitare în punctele de produc ie i la consumatori;
54
 –
proiectarea diferitor variante de modele matematice vizând func ionarea sistemelor logisticii;
–
elaborarea metodelor de planificare colectiv , aprovizionare, produc ie, depozitare, desfacere i
expediere a produc iei finite, de asemenea, un ir de alte probleme.
Cuno tin ele tiin ifice elaborate permit adoptarea deciziilor argumentate în domeniul dirij rii
fluxurilor materiale. Pentru realizarea practic a deciziilor adoptate sunt necesare ac iuni concrete. De
aceea, o alt grup de defini ii examineaz logistica ca activitate economic , care const în dirijarea
fluxurilor materiale în sferele produc iei i circula iei.
S analiz m schema principial a fluxului material direct – obiectul de studiu al logisticii, începând
cu sursa ini ial a materiei prime pân la consumatorul final (figura 7.1). Tot traseul de circula ie a
materialelor în aceast schem poate fi împ r it în dou mari sectoare:
– în primul sector circul produc ia cu destina ie industrial ;
– în al doilea sector – produsele de larg consum.

Consu-matorul
Produc ia nr. 1

Produc ia nr. 2

Produc ia nr.
Materia prim

Centrul de
repara ie

Dirijarea circula iei Dirijarea circula iei

produc iei cu destina ie m rfurilor
industrial
LOGISTICA

Dirijarea fluxului material

Semne conven ionale:
Flux material Flux informa ional

Figura 7.1. Schema fluxului material i informa ional

Sursa: [29, p.20]
Componen a calitativ a fluxului pe m sura promov rii în lan se schimb . La început între sursa de
materie prim i întreprinderea prelucr toare i, de asemenea, dintre diferite sectoare de produc ie circul ,
de regul , produse omogene. La finele traseului fluxul material este reprezentat prin diverse m rfuri
preg tite pentru consum. În interiorul anumitor fabrici (uzine) au loc, de asemenea, fluxuri materiale. Aici
între sec ii sau în interiorul sec iilor se deplaseaz diferite detalii, semifabricate.
În desf urarea procesului logistic fluxul material se aduce pân la întreprindere, mai apoi se
organizeaz promovarea lui ra ional prin lan ul sectoarelor de depozite i al sec iilor de produc ie, dup
ce produc ia finit se aduce pân la consumator în corespundere cu comanda ultimului.
Formele de activitate enumerate vizând dirijarea fluxurilor materiale de diferit calitate constituie
con inutul logisticii, pe care dic ionarul terminologic o determin în modul urm tor: logistica reprezint
tiin a referitoare la planificare, control i dirijare a opera iilor de transportare, depozitare i altor
opera ii materiale i nemateriale, efectuate în procesul aducerii materiei prime la întreprinderea
produc toare, prelucrarea ei în incinta uzinei, livrarea produc iei finite la consumator în corespundere
cu gusturile i preferin ele ultimului, de asemenea transmiterea, p strarea i prelucrarea informa iei
corespunz toare.
Prezenta defini ie, dup cum rezult din con inutul s u, trateaz logistica ca tiin . Ca activitate
economic aceasta este definit în felul urm tor: logistica reprezint procesul dirij rii circula iei i
stoc rii materiei prime, componen elor i produc iei finite în rota ia economic din momentul

55
decont rilor cu furnizorii pân la încasarea banilor pentru livrarea produc iei finite consumatorului.
Aceast defini ie a no iunii de logistic se întâlne te frecvent în literatura de peste hotare.
Separarea fluxului material în calitate de obiect de baz al managementului într-o oarecare m sur
simplific dirijarea proceselor economice. O asemenea simplificare permite de a pune i a rezolva
probleme ale monitoringului direct vizând circula ia înc rc turilor, începând cu sursa ini ial a materiei
prime, apoi trecerea ei prin toate procesele intermediare pân la livrarea produsului finit consumatorului
final. Abstractizarea unui ir de factori i separarea fluxului material în calitate de obiect de baz al
cercet rii i dirij rii permite proiectarea lan urilor logistice directe, studierea i prognozarea comport rii
lor, reducând esen ial dimensiunea problemelor model rii i, de asemenea, posibilitatea de cercetare
formal a proceselor economice.
Obiectul logisticii poate fi analizat de pe pozi iile: marketologului, finansistului, managerului de
produc ie. Prin aceasta se explic multitudinea defini iilor no iunii de logistic . Din surse bibliografice
str ine i autohtone afl m c , în prezent, prin no iunea de logistic se subîn elege:
– o direc ie nou în organizarea circula iei înc rc turilor;
– o teorie a planific rii fluxurilor în sistemele oameni-ma ini;
– un ansamblu de forme de activitate cu scopul ob inerii unei cantitate necesare de înc rc turi, în
locul stabilit, la timpul oportun i cu cheltuieli minimale;
– o integrare a proceselor de produc ie i transportare;
– procesul planific rii cheltuielilor efectuate cu deplasarea i p strarea înc rc turilor, începând cu
produc ia i terminând cu consumul;
– o form a dirij rii reparti iei fizice a produsului;
– circula ia efectiv a produc iei finite de la locul de produc ie la locul de consum;
– o direc ie tiin ific nou , legat de elaborarea metodelor ra ionale de dirijare a fluxurilor
materiale i informa ionale;
– tiin a cu privire la organizarea ra ional a produc iei i distribuirea ei.
În irul defini ii se men ioneaz importan a creativit ii în solu ionarea sarcinilor logisticii: logistica
reprezint arta i tiin a determin rii necesit ilor i, de asemenea, procurarea, distribuirea i
p strarea în stare de lucru pe întregul parcurs al ciclului de via totul ce asigur aceste necesit i.
În final cit m câteva defini ii ale logisticii formulate de oameni de tiin i practicieni din SUA,
Fran a, Germania, Rusia [29, p.22-23]:
1. Logistica reprezint planificarea, organizarea i controlarea tuturor formelor de activitate vizând
deplasarea i depozitarea, care asigur trecerea fluxului material i fluxului informa ional, legat de el, de
la punctul de achizi ionare a materiei prime pân la punctul consumului final.
2. Logistica reprezint tiin a despre ansamblul diferitelor forme de activitate, orientate la ob inerea
unei cantit i necesare de produc ie, la timpul stabilit, locul stabilit anticipat, unde s-a format necesitatea
în aceste produse.
3. Logistica reprezint tiin a despre planificarea, realizarea i controlul din punct de vedere al
cheltuielilor efective i economice, efectuate o dat cu deplasarea i p strarea materialelor,
semifabricatelor i produc iei finite i, de asemenea, informa ia legat de ele, vizând livrarea m rfurilor de
la locul produc iei pân la locul de consum, în corespundere cu cerin ele clientului.
4. Logistica – punctul de vedere general: strategic, tactic, opera ional al companiei i partenerilor ei
în sfera businessului, cu fluxul material în calitate de integrator.
5. Logistica – tiin a despre procesul distribuirii fizice a produc iei în timp i spa iu.
6. Logistica – tiin a despre leg turile i ac iunile reciproce de aprovizionare, desfacere i
transportare.
7. Logistica – planificarea, dirijarea i controlul fluxului material i informa ional corespunz tor,
care intr în întreprindere, este prelucrat acolo i este apreciat în exterior.
8. Logistica – tiin a despre ac iunile reciproce ale tuturor elementelor sistemelor de produc ie-
transportare: de la produc ie la consumul productiv.
9. Logistica – orientarea complex în tiin , care cuprinde problemele dirij rii fluxurilor
materiale.
10. Logistica – tiin a cu privire la organizarea ra ional a produc iei i distribuirii, care studiaz în
mod complex aprovizionarea, desfacerea i distribuirea mijloacelor de produc ie.

56
 11. Logistica – tiin a cu privire la planificarea, dirijarea i controlul fluxului material i,
corespunz tor lui, a fluxului informa ional, recep ionat de întreprindere, prelucrat acolo i totodat
p r sind aceast întreprindere.
12. Logistica – orientare în sfera economic , în cadrul c reia se solu ioneaz problema elabor rii i
implement rii sistemului complex vizând dirijarea fluxurilor materiale i informa ionale în produc ie,
transport, distribuire, pentru satisfacerea deplin i la timpul oportun a cererii.

7.3. Specificul abord rii logistice în dirijarea fluxurilor materiale i informa ionale
Majoritatea defini iilor trateaz logistica ca teorie i practic de dirijare a fluxurilor materiale. Îns
aceast activitate a fost realizat de omenire din timpurile str vechi. O defini ie unanim acceptat , care ar
reflecta specificul logisticii, deocamdat nu exist . De aceea ne vom referi la specificul trat rii logisticii
în dirijarea fluxurilor materiale atât la nivel macro-, cât i la nivel microeconomic.
La nivel macro lan ul, prin care trece în mod succesiv un oarecare flux material, const din câteva
întreprinderi independente. Tradi ional conducerea fiec rei din aceste întreprinderi, se realizeaz de c tre
fiecare proprietar separat. De regul , nu se pune problema dirij rii fluxului material ca atare. De
asemenea, nu se analizeaz separat categoria "fluxul material direct". Ca rezultat, indicii acestui flux
precum costul de produc ie, siguran a livr rii, calitatea etc., la ie irea din re ea, se formeaz de cele mai
multe cazuri în mod întâmpl tor i, de regul , este departe de cei optimali.
Izolarea întreprinderilor – verigilor re elei de circula ie a m rfurilor – reprezint o barier ce trebuie
dep it în scopul dirij rii coordonate a fluxului material direct. Înc rc tura (marfa) necesar trebuie s
fie primit în locul stabilit, la timpul oportun, în cantitatea necesar i calitatea adecvat . Ca rezultat,
dirijarea fluxului material pe întregul traseu începe s fie realizat cu cheltuieli minime.
La nivel micro lan ul, prin care are loc fluxul material, deseori const din diferite servicii ale unei
întreprinderi. La abordarea tradi ional sarcina perfec ion rii fluxului material direct în interiorul
întreprinderii, de regul , nu are o importan prioritar nici pentru una din subdiviziuni. Indicii fluxului
material, la ie ire din întreprindere, ca i în primul exemplu, au o importan secundar i sunt departe de
cei optimali.
La nivel de întreprindere abordarea logisticii este separat într-un serviciu de baz care gestioneaz i
supravegheaz fluxurile primite din afar , ce trec consecutiv prin depozitele serviciului de aprovizionare,
sec ia de producere, depozitele de produse finite, iar mai apoi sunt livrate consumatorului. Ca rezultat,
indicii fluxului material la ie ire din întreprindere se subordoneaz conducerii. Deosebirea principal a
comportamentului logisticii la dirijarea fluxurilor materiale fa de cele tradi ionale const în separarea
func iei unice de dirijare a fluxurilor materiale anterior dispersate; în integrarea tehnic , tehnologic ,
economic i metodologic a anumitor verigi ale lan ului de promovare material într-un sistem unic, care
asigur dirijarea eficient a fluxurilor materiale directe.

7.4. Premisele i etapele de dezvoltare a logisticii

S examin m de ce a fost cauzat necesitatea i prin ce a fost condi ionat posibilitatea aplic rii largi
a logisticii în economia contemporan .
Necesitatea aplic rii logisticii se explic prin mai multe motive, dintre care eviden iem dou
principale.
Primul motiv – dezvoltarea concuren ei, provocat de trecerea de la pia a vânz torului la pia a
cump r torului. Pân la începutul anilor 60 ai secolului trecut în rile cu economie de pia dezvoltat
produc torii i consumatorii produc iei nu acordau importan mare cre rii sistemelor care ar conduce la
optimizarea dirij rii fluxurilor materiale.
Sistemele de distribuire, de regul , nu erau planificate. Produc ia, comer ul angro i comer ul cu
am nuntul activau f r a exista o leg tur strâns între ele. M rfurile lansate într-un fel sau altul nimereau
în consumul final. Sistemul de dirijare a proceselor de circula ie a m rfurilor era slab dezvoltat. Lipsea
leg tura reciproc reale dintre diferite func ii ale logisticii. O astfel de neaten ie în sfera dirij rii fluxurilor
materiale se explic prin faptul c poten ialul competitivi era creat în acea perioad pe baza perfec ion rii
produc iei.
Îns la începutul anilor 60 rezervele de majorare a acestui poten ial au fost epuizate, fapt care a
condus la necesitatea de a g si c i netradi ionale pentru crearea avantajelor concuren iale. Antreprenorii
au început s acorde tot mai mult aten ie nu îns i m rfii, ci calit ii livr rii ei.
57
 Îmbun t irea activit ii în sfera distribuirii f r a necesita investi ii capitale a devenit domeniul
capabil s asigure competitivitatea înalt a furnizorului pe baza reducerii costului de produc ie i,
concomitent, majorarea siguran ei furnizorilor.
Mijloacele b ne ti investite în sfera distribuirii au început s influen eze asupra situa iei furnizorului
pe pia cu mult mai mult decât mijloacele investite în sfera produc iei. Costul de produc ie al m rfii,
livrate printr-un sistem logistic controlat, s-a dovedit a fi mai redus decât costul de produc ie al m rfii
analoge, livrate pe cale tradi ional . Diferen a ap rut asigur participan ilor avantaje concuren iale care
nu depind de propor ia investi iilor capitale, ci de organizarea corect a procesului logistic.
În afar de aceasta, furnizorii care utilizeaz abordarea logistic pot asigura în termenul stabilit
livrarea cantit ii de m rfuri necesare, de calitate înalt i cu o valoare mult mai mare pentru consumator
decât furnizorii care nu sunt în stare s asigure asemenea garan ii.
În acest mod, competitivitatea subiec ilor care aplic logistica este asigurat din contul:
– reducerii bru ce a costului de produc ie a m rfii;
– majorarea siguran ei i calit ii livr rilor (termene garantate, lipsa rebutului, posibilitatea
livr rilor în loturi mici etc.).
Un alt motiv, care explic necesitatea aplic rii logisticii în economie este criza energetic din anii
70, care n-a fost dep it nici pân în prezent. Majorarea costului carburan ilor i-a impus pe antreprenori
s caute metode de a majora eficien a economic a traficului. S-a dovedit îns c solu ionarea acestei
probleme numai din contul ra ionaliz rii activit ii de transport este imposibil . Sunt necesare ac iuni
coordonate a tuturor participan ilor la procesul logistic.
Posibilitatea de a aplica logistica în economie este condi ionat de realiz rile progresului tehnico-
tiin ific (PT ). În consecin a PT se creeaz i se aplic pe larg diverse mijloace de operare cu fluxurile
materiale i informa ionale. Apare posibilitatea de a folosi utilajul corespunz tor condi iilor concrete ale
proceselor logistice. Totodat , importan a-cheie pentru dezvoltarea logisticii o are computerizarea dirij rii
proceselor logistice.
Crearea i utilizarea pe larg a mijloacelor tehnice de calcul, apari ia standardelor pentru translarea
informa iei a asigurat o dezvoltare puternic a sistemelor informa ionale. A devenit posibil realizarea
monitoringului tuturor fazelor de circula ie a produsului – de la sursa primar a materiei prime prin toate
procesele intermediare de produc ie, depozitare i transportare pân la consumatorul final.
Motivele principale datorit c rora, începând cu mijlocul anilor 60, în rile cu economie dezvoltat
se observ o cre tere brusc a interesului fa de conceptele logisticii sunt:
– transformarea pie ei vânz torului în pia a cump r torului, ob inerea avantajelor concuren iale ale
sistemelor de circula ie a materialelor organizate pe baza abord rii logistice prin reducerea
pre ului de cost al produc iei i îmbun t irea calit ii livr rilor;
– criza energetic ;
– progresul tehnico- tiin ific i, în primul rând, computerizarea dirij rii.
Condi ia necesar pentru dezvoltarea logisticii na ionale const în lichidarea progresului economic
vizând reproducerea tendin elor monopoliste i promovarea progresului tehnico- tiin ific în sfera
produc iei i circula iei.
Etapele dezvolt rii logisticii pot fi divizate în felul urm tor [27]:
Prima etap corespunde perioadei anilor 60, care se caracterizeaz prin utilizarea abord rii logisticii
la dirijarea fluxurilor materiale în domeniul circula iei. În aceast perioad au ap rut dou situa ii-cheie:
1. Fluxurile materiale sunt separate în produc ie, stocare i transportare, fiind legate reciproc printr-
un sistem unic de dirijare.
2. Integrarea func iilor distribu iei fizice a materialelor poate avea un efect economic considerabil.
Problemele optimiz rii distribu iei fizice erau solu ionate anterior. De exemplu, optimizarea
frecven ei i propor iei loturilor furnizate, optimizarea amplas rii i func ion rii depozitelor, optimizarea
rutelor i graficelor de transport. Îns aceste probleme erau tradi ional rezolvate în mod separat, fapt care
în principiu nu putea s asigure efectul sistemului i de aceea în firme deseori nu se atribuia importan
cuvenit solu ion rii acestor probleme.
Specificul comportamentului logisticii, dup cum deja s-a men ionat, const în rezolvarea comun a
sarcinilor cu privire la organizarea activit ii gospod riei de depozite i a transportului legat de ele.

58
 La prima etap a dezvolt rii logisticii transportul i depozitul, legate anterior numai prin opera iile de
înc rcare i desc rcare, încep s fie analizate într-o leg tur strâns . Ele încep s activeze dup principiul
rezultatului economic conform unui grafic unic i unei tehnologii coordonate.
Ambalajul în care se expediaz înc rc tura se alege inând cont de transportul utilizat; la rândul s u,
caracteristicile înc rc turii transportate determin alegerea transportului. Sunt solu ionate în comun i alte
probleme cu privire la organizarea procesului de transportare i depozitare.
E necesar de men ionat c solu ionarea comun a sarcinilor de dirijare a fluxurilor materiale este cu
mult mai complicat decât solu ionarea lor separat . Aici deseori sunt necesare alte metode i de
asemenea, o alt preg tire a speciali tilor.
Etapa a doua în dezvoltarea logisticii revine perioadei anilor 80, sec. XX. În aceast perioad
integrarea logistic s-a extins i a început s cuprind procesul de produc ie.
Din punctul de vedere al dezvolt rii logisticii perioada anilor 80 se caracterizeaz prin urm toarele:
– cre terea rapid a costului distribu iei fizice;
– cre terea profesionalismului managerilor, care realizeaz dirijarea proceselor logisticii;
– planificarea pe termen lung în domeniul logisticii;
– utilizarea larg a computerelor pentru colectarea informa iilor i controlului asupra proceselor
logistice;
– centralizarea distribu iei fizice;
– reducerea brusc a stocurilor în lan urile de promovare a materialelor;
– determinarea exact a cheltuielilor reale de distribu ie;
– determinarea i realizarea m surilor cu privire la mic orarea costului legat de circuitul fluxului
material la consumatorul final.
Prin urmare, interac iunea dintre depozitare i transportare este completat cu planificarea produc iei.
Acest fapt a permis reducerea stocurilor, majorarea calit ii de deservire a cump r torilor prin executarea
comenzilor la timpul oportun, îmbun t irea folosirii utilajului.
Etapa a treia corespunde fazei actuale de dezvoltare a logisticii i se caracterizeaz prin
urm toarele:
– schimb ri fundamentale în organizarea i dirijarea proceselor de pia în urm toarele:
tehnologiile comunica ionale contemporane, care asigur circuitul rapid al fluxurilor materiale
i informa ionale, permit monitorizarea tuturor fazelor de circula ie a produsului: de la sursa
primar a materiei prime pân la consumatorul final;
dezvoltarea ramurilor din domeniul serviciilor logistice;
concep ia logisticii, fundamentul c reia îl constituie necesitatea integr rii, începe s fie
recunoscut de majoritatea participan ilor lan ului de aprovizionare, produc ie i distribu ie;
integrarea participan ilor în circuitul m rfurilor.
7.5. Factorii de dezvoltare a logisticii
Interesul fa de problemele evolu iei logisticii în rile dezvoltate a fost legat, mai întâi de toate, de
motivele economice. În condi iile când cre terea volumului producerii i extinderea rela iilor interne i
interna ionale au condus la majorarea cheltuielilor din sfera circula iei, aten ia antreprenorilor s-a
concentrat asupra c ut rii noilor forme de optimizare a activit ii de pia i reducerea cheltuielilor în
sfera dat .
În rile Europei de Vest circa 93% din durata circula iei m rfurilor de la sursa primar a materiei
prime la consumatorul final revine trecerii ei prin diferite canale de asigurare tehnico-material i, în
primul rând, de depozitare. De fapt, producerea m rfurilor ocup numai 2% din timpul sumar, iar
transportarea – 5% [39, p.18].
În aceste ri cota circula iei m rfurilor constituie peste 20% din produsul na ional brut. Totodat , în
cadrul acestora cheltuielile, legate de între inerea stocurilor de materie prim , semifabricatele i produc ia
finit ocup aproximativ 44%, cheltuielile de depozitare i expediere – 16%, transporturile magistrale –
23% i cele tehnologice – 9%. Restul 8% revin cheltuielilor pentru desfacerea produselor finite[13, p.39].
Opera iile de deplasarea m rfurilor în cadrul pie ei mondiale sunt mult mai costisitoare i mai
complexe decât pe pie ele na ionale. Aceste cheltuieli se ridic la aproximativ 25-35% din costul
vânz rilor produc iei de import-export în compara ie cu 8-10% din costul m rfurilor pe pia a intern .
În afar de tendin a firmelor de a reduce consumul de timp i bani, legat de circula ia m rfurilor,
dezvoltarea logisticii, a fost determin de urm torii doi factori:
59
 – complicarea sistemului rela iilor de pia i cre terea exigen elor fa de parametrii calitativi ai
procesului de distribu ie;
– crearea unor sisteme elastice de produc ie flexibile [39, p.19-22].
O influen important asupra dezvolt rii logisticii a exercitat trecerea de la pia a vânz torului la
pia a cump r torului, înso it de modific ri esen iale în strategia producerii i sistemul circula iei
m rfurilor.
Dac pân atunci decizia referitoare la lansarea produc iei preceda elaborarea politicii de desfacere,
ceea ce în realitate însemna adaptarea sistemului de desfacere la sistemul de produc ie, atunci în condi iile
de suprasaturare a pie ei a devenit imperativ constituirea programelor de produc ie în func ie de volumele
i structura cererii pie ei.
Adaptarea la interesele clientului, în condi iile concuren ei acute, la rândul s u, a solicitat de la
firmele produc toare o reac ie adecvat acestor condi ii, care s-a materializat prin majorarea calit ii
deservirii i, mai întâi de toate, prin reducerea timpului pentru executarea comenzilor i respectarea
necondi ionat a graficului de livr rii. Cu toate acestea, factorul timpului, de rând cu pre ul i calitatea
produc iei, a determinat succesul func ion rii întreprinderii pe pia a contemporan .
De asemenea, e necesar de men ionat complicarea problemelor realiz rii. O dat cu cre terea
exigen elor fa de calitatea procesului de distribuire întreprinz torii au început sa întâmpine probleme
legate de desfacerea produselor. Acest fapt a condus la cre terea exigen elor firmelor produc toare fa de
furnizorii de materie prim i materiale. Ca rezultat, s-a format un sistem complicat de rela ii între diver i
subiec i ai pie ei, care a condi ionat modificarea modelelor existente în sfera de organizare a
aprovizion rii i desfacerii.
Lucr rile în ce prive te optimizarea unor activit i din ciclul logistic s-au desf urat în mod activ. S-
au solu ionat probleme vizând amplasarea optim a depozitelor, determinarea loturilor optimale de
m rfuri, a rutelor optimale de transport etc.
Dup cum se tie, înlocuirea conveierelor tradi ionale cu robo i a dus la o economie considerabil a
muncii umane i a creat structuri flexibile de producere, care au f cut ca confec ionarea unor loturi mici
de produse s devin mai rentabil . Pentru întreprinderile mari a ap rut posibilitatea de a- i restructura
activitatea de la producerea în mas la producerea în serii mici cu cheltuieli minimale, iar firmele mici au
dobândit anse de a majora flexibilitatea i competitivitatea lor.
La rândul s u, activitatea conform principiului "în loturi mici" a determinat modific ri
corespunz toare în sistemul de asigurare a producerii cu resurse materiale i desfacerea produc iei finite.
În numeroase cazuri livr rile loturilor mari de materie prim , de semifabricate i produse finite au devenit
nu numai nerentabile, dar pur i simplu netrebuincioase.
În leg tur cu aceasta nu mai era necesitate de a construi depozite cu capacit i mari la întreprinderi,
dar a ap rut oportunitatea de a transporta înc rc turi în loturi mici în termene mai stricte. Totodat ,
cheltuielile de transportare, în cre tere, într-o m sur important au fost compensate prin reducerea
cheltuielilor efectuate cu între inerea depozitelor.
În afar de factorii mai sus men iona i, care determin direct dezvoltarea logisticii, e necesar de
eviden iat i factorii, care contribuie la crearea acestor posibilit i, inclusiv:
– utilizarea teoriei sistemelor i compromiselor pentru solu ionarea problemelor economice;
– accelerarea progresului tehnico- tiin ific în comunica ii, introducerea în practica activit ii
firmelor a noilor genera ii de MEC (ma ini electronice de calcul), utilizate în sfera circula iei
m rfurilor;
– unificarea regulilor i normelor vizând livrarea m rfurilor în activitatea economic extern ,
eliminarea diverselor restric ii la import i export, standardizarea parametrilor c ilor de
comunica ii, garniturii mobile i a mijloacelor de înc rcare-desc rcare în rile care realizeaz
schimburi economice interna ionale.
Constituirea conceptului logistic a fost accelerat de elaborarea teoriei sistemelor i teoriei
compromiselor. În corespundere cu prima teorie, circula ia m rfurilor este examinat ca o problem
complex , adic rezultatul scontat nu poate fi ob inut dac se pune accentul doar pe o latur a activit ii
examinate. Cerin a cea mai important a teoriei sistemelor const în analiza obligatorie a tuturor
componentelor sistemului circula iei m rfurilor i a interac iunii dintre ele.
Reglementarea corela iilor în cadrul logisticii a devenit posibil cu ajutorul teoriei compromiselor.
Anume bazându-se pe ea se realizeaz efectul care satisface sistemul în întregime.
60
 În domeniul circula iei m rfurilor se selecteaz deciziile cu un efect pozitiv asupra reducerii
cheltuielilor generale sau major rii profitului sumar, chiar i în detrimentul activit ii unor subdiviziuni
ale firmei. În leg turile dintre firme un rezultat analog se ob ine pe calea armoniz rii intereselor tuturor
participan ilor lan ului logistic, cheltuielile suplimentare ap rute fiind compensate prin ob inerea efectului
la nivelul ramurii. De exemplu, cre terea cheltuielilor de transport în leg tur cu trecerea la loturile mici
de înc rc turi este compensat prin majorarea tarifelor, cu care este de acord clientela, contând pe
ob inerea efectului în afara transportului.
Un rol important în crearea posibilit ilor obiective pentru dezvoltarea logisticii îl joac progresul
tehnic în domeniul mijloacelor de comunica ie i informare. El a permis efectuarea controlului la un nivel
mai înalt al tuturor proceselor de baz i auxiliare în circula ia m rfurilor; a sistemului automat de control
a indicatorilor ce caracterizeaz lansarea produc iei finite, starea stocurilor de produse, volumul livr rii
materialelor i pieselor, gradul execut rii comenzilor, locul aloc rii înc rc turilor pe traseul de la
produc tor la consumator.
Aplicarea mijloacelor moderne în ce prive te prestarea informa iei despre fluxurile materiale
contribuie la introducerea tehnologiei "f r hârtie". Esen a ei const în aceea c , de exemplu, la
transportare, în loc de numeroase documente care înso esc înc rc tura(în special în comunica iile
interna ionale), are loc transmiterea sincron a informa iei prin canalele de telecomunica ii, care con ine
toate datele necesare despre caracteristicile m rfurilor expediate.
Cu ajutorul acestui sistem se poate ob ine o informa ie complet despre înc rc tur pe tot traseul de
circula ie i în baza ei se pot adopta decizii. Cu ajutorul "logisticii computerizate", se realizeaz analiza
activit ii firmei pe tot traseul de deservire i se d o apreciere situa iei în compara ie cu concuren a.
Datele ini iale, utilizate pentru controlul automatizat, depind de particularit ile fiec rei întreprinderi,
pentru care se constituie lan ul logistic cu descrierea tuturor punctelor nodale, a c ilor de acces la aceste
puncte i a fluxurilor de informa ii corespunz toare. Sistemele de informa ii furnizeaz , de asemenea,
date despre capacit ile pie ei i a gradului satur rii ei cu m rfuri.
Recunoa terea importan ei tuturor tipurilor de informa ie despre fluxurile interne i externe,
controlului asupra lor la numeroase întreprinderi au avut ca rezultat modificarea structurii subdiviziunilor
responsabile pentru func ionarea sistemelor de informa ii. Sec iile pentru prelucrarea datelor au fost
transformate în sec ii sau servicii de informa ii. Aceste transform ri au fost înso ite i de modificarea
func iile lor în cadrul întreprinderii.
Sec iile sau serviciile de informa ii, la momentul actual, opereaz cu toate tipurile de fluxuri
informative i poart responsabilitatea pentru activitatea tuturor sistemelor de control al corpora iilor i
firmelor, iar conduc torii acestor sec ii sau servicii s-au ridicat pe cea mai înalt treapt a sc rii ierarhice
a întreprinderilor.
Despre efectele pozitive ale utiliz rii mijloacelor de comunica ie asupra dezvolt rii logisticii ne
dovedesc majorarea calit ii informa iei i cre terea volumului, schimbului de informa ii între firmele
participante la procesul logistic la finele anilor 70 i mijlocul anilor 80 (vezi tabelul 7.1).
Tabelul 7.1
Modificarea volumului i calit ii informa iei (%)
Volumul informa iei transmise Calitatea comunica iei
Abona ii
F r schimb ri Majorare F r schimb ri Ameliorare
Furnizorii 15 85 29 71
Companiile de transport
Subdiviziunile firmei: 15 85 16 84
sec ia de producere 21 79 39 61
sec ia marketing 58 42 49 51
sec ia financiar 74 26 68 32
sec ia planific rii produc iei
46 54 47 53
sec ia planific rii fondurilor fixe
54 46 50 47

Sursa: [39, p.23]

În acela i timp au fost întreprinse m suri de reglementare a circula iei m rfurilor, având ca scop
simplificarea, minimizarea sau eliminarea factorilor care împiedic fluxul de m rfuri i anume:
61
deosebirile în standardele na ionale pentru produse; distan ele colosale pentru transmiterea informa iilor i
trafic; volumul excesiv al documenta iei referitoare la opera iile interna ionale cu m rfuri i decont rile
financiare externe; existen a restric iilor la import i export; cerin ele foarte stricte fa de ambalarea i
etichetarea înc rc turilor; varietatea parametrilor tehnici ai mijloacelor de transport i ai c ilor de
comunica ie etc. De regul , aceste m suri vizeaz barierele vamale, procedurile tehnologice i de control
la trecerea frontierei, implementarea noilor tehnologii de transport (de exemplu, intermodale).
Ca rezultat s-a redus timpul afl rii înc rc turilor în tranzit, a fost majorat precizia livr rilor i
calitatea prest rii lor, au fost mic orate stocurile valorilor materiale la punctele de frontier .
Au fost create centre interna ionale de distribu ie, au fost schimbate locurile amplas rii depozitelor, a
fost efectuat concentrarea punctelor de transportare a înc rc turilor în condi iile integr rii economiei
rilor Europei de Vest i cre rii pie ei comune.
Ambalajul, materialul rulant i parametrii tehnici ai c ilor de comunica ie au fost unificate i acest
fapt a permis utilizarea sistemului automatizat de num rare i direc ionare a înc rc turilor. Mai mult ca
atât, aprobarea unor norme i standarde unice, trecerea de la unele la o pia a comun a stimulat inova iile
în economia UE, contribuind la o considerabil economie a costurilor (120 mlrd m rci sau 2,1% din
produsul na ional poten ial al rilor UE) [50, p.21].
Majorarea volumului fluxurilor materiale în schimburile interna ionale a impus necesitatea de a
lichida detalizarea excesiv a regulilor i normelor stabilite pe baz bilateral . A început procesul
coordon rii investi iilor pentru crearea infrastructurii logistice na ionale.

7.6. Nivelele de dezvoltare a logisticii

În economia real sistemele logisticii în cadrul diferitelor uniuni de producere, din cauze obiective, se
afl la diferite etape sau nivele de dezvoltare.
Analiza activit ii companiilor principale ale diferitor ri a permis eviden ierea a patru nivele
succesive în dezvoltarea logisticii:
Primul nivel al dezvolt rii logisticii se caracterizeaz prin faptul c companiile activeaz în baza
execut rii sarcinilor zilnice planificate pentru fiecare schimb, iar forma de dirijare a logisticii este cea mai
elementar . Sfera ac iunii logisticii, de obicei, cuprinde depozitarea produc iei finite i transportarea
acesteia la clien i. Func ionarea sistemului are loc prin urm rirea i reac ionarea la oscila iile zilnice ale
cererii i a erorilor în procesul de distribuire a produc iei. Activitatea logistic la aceast etap de
dezvoltare este determinat de m rimea cheltuielilor, de transport i de alte opera ii de distribu ie a
produc iei fa de încas rile totale de la vânzare.
Nivelul al doilea de dezvoltare a logisticii se caracterizeaz prin dirijarea fluxului de m rfuri
fabricate la întreprindere de la punctul terminal al liniei de producere pân la consumatorul final. Sistemul
logistic controleaz urm toarele func ii: deservirea clientului, prelucrarea comenzilor, depozitarea
produc iei finite la întreprindere, dirijarea stocurilor de produc ie finit , planificarea activit ii sistemului
logistic. Pentru executarea acestor func ii sunt folosite calculatoarele, îns sistemele informative nu se
disting, de regul , printr-o complexitate înalt . La nivelul doi de dezvoltare activitatea sistemului logistic
este apreciat prin compararea cheltuielilor prev zute în buget i a cheltuielilor reale.
La nivelul trei de dezvoltare a logisticii se controleaz opera iile cu caracter logistic, începând cu
achizi ionarea materiei prime i terminând cu deservirea consumatorului. Dintre func iile suplimentare ale
acestui sistem fac parte: livrarea materiei prime la întreprindere, pronosticarea desfacerii, planificarea
produc iei, achizi ionarea materiei prime, gestiunea stocurilor de materie prim sau a semifabricate,
proiectarea sistemelor logistice.
Unicul domeniu care nu este controlat de managerul pentru logistic este conducerea întreprinderii.
Activitatea acestui manager, de obicei, se realizeaz în baza planului individual. Activitatea sistemului se
apreciaz nu pe calea compar rii cheltuielilor anului precedent sau ale bugetului de cheltuieli, ci prin
compararea cu standardul calit ii deservirii.
Totodat , întreprinderea tinde de a majora productivitatea sistemului, i nu de a reduce cheltuielile, o
situa ie caracteristic pentru sistemele de nivelul doi. Administrarea sistemului se realizeaz nu printr-o
reac ie direct , ci prin planificarea ac iunilor de prevenire.
Sistemele logistice de nivelul patru se vor r spândi rapid în viitor. Sfera ac iunilor logisticii aici este
similar cu sistemele logistice aflate la etapa a treia de dezvoltare, cu o singur excep ie.

62
 Procesele planific rii i controlului opera iilor logistice la aceste întreprinderi sunt integrate cu
opera iile de marketing, desfacere i financiare. Aceast integrare contribuie la coordonarea scopurilor
dintre subdiviziunile întreprinderi. Dirijarea sistemului se realizeaz în baza planific rii de lung durat .
Activitatea sistemului este apreciat inând cont de cerin ele standardelor interna ionale. Întreprinderile î i
realizeaz activitatea la nivel na ional i global. Ele confec ioneaz produc ia pentru pia a mondial i
dirijeaz o parte a sistemelor mondiale de producere i distribuire, urm rind optimizarea cheltuielilor i
satisfacerea necesit ilor clien ilor.
Dirijarea cu distribu ia global i cu fluxurile interna ionale de materiale i informa ii necesit
anumite cuno tin e din partea managerului pentru logistic . De exemplu, strategia organiz rii
aprovizion rii tehnico-materiale i depozitarii, necesit cuno tin e în domeniul cu privire la legisla ie,
sistemele fiscale, reglement rile în sfera economic .
Pe de alt parte, strategia dirij rii stocurilor trebuie s in cont de anumite cerin e fa de ambalare i
marcare. Eficacitatea deservirii clientului este determinat de eficacitatea preg tirii i prelucr rii unor
documenta ii complexe i, de asemenea, a rezultatelor ac iunilor de eliminare a barierelor vamale. Se
intensific necesitatea antren rii altor agen i ("a ter ilor": agen iile vamale i expedi ionale, b ncile) în
procesele logistice.
În rile dezvoltate, nivelul de dezvoltare a logisticii pe firme variaz . Cercetarea a 500 de companii-
gigant din Europa de Vest (investiga ia a cuprins 26% din companiile germane, 20% – olandeze, 17% –
engleze, 16% – franceze, 11% – belgiene i 10% – italiene), care reprezentau 30 de ramuri ale economiei,
a demonstrat c la primul nivel de dezvoltare se afl 57% din num rul firmelor cercetate, la nivelul doi –
20%, la nivelele trei i patru – 23% din companii [13, p.37].
Experien a firmelor din diferite ri ale lumii a demonstrat c ascensiunea de la etapa inferioar de
dezvoltare a sistemelor logistice spre cele mai superioare are loc atât în mod lent, cât i în salturi, în cazul
apari iei condi iilor favorabile. Asemenea condi ii pot fi: fuzionarea întreprinderilor, un program nou de
administrare, ini iative politice i legislative (de exemplu, adoptarea legii privind liberalizarea
comer ului).
Trecerea la un nivel mai înalt de dezvoltare a logisticii, de obicei, dureaz de la 6 luni pân la 2 ani.
Se estimeaz c acest termen se va reduce în leg tur cu acutizarea concuren ei interna ionale i
posibilitatea utiliz rii experien ei firmelor care au parcurs deja aceast cale.
Analiza nivelelor dezvolt rii logisticii a demonstrat, de asemenea, c întreprinderile care au optat
pentru o abordare integrat a dirij rii logisticii înregistreaz profituri mai mari. Aplicarea logisticii a
sporit productivitatea muncii personalului firmelor, ocupat cu transportarea înc rc turilor, cu 9,9%. Peste
60% din firmele cercetate au reu it s majoreze calitatea deservirii în sfera transporturilor [39, p.27].
Rezultatele analizei au eviden iat, de asemenea, c firmele cu nivel diferit de dezvoltare a logisticii
difer dup destina ia investi iilor. De regul , la nivelul inferior de dezvoltare, investi iile capitale mari
sunt orientate spre neutralizarea ac iunilor negative, iar la nivelele mai superioare sunt orientate spre
constituirea infrastructurii logisticii.
Rezultatele cercet rilor au demonstrat c firmele situate la primul nivel au consumat 44% din resurse
pentru lichidarea neajunsurilor ale sistemului logisticii sau ale unor elemente ale acestuia; 32% – pentru
introducerea normativelor productivit ii muncii i 24% – pentru aplicarea stimul rii retribuirii muncii.
Firmele, care au atins nivelul doi al dezvolt rii logisticii, au utilizat 47% din resurse pentru mecanizarea
opera iilor de depozit, 30% – pentru construc ia depozitelor i 23% la automatizarea proceselor
tehnologice [39].
În ultimii ani, în rile cu economie de pia , dezvoltarea logisticii se caracterizeaz prin trecerea
func iilor de control asupra distribuirii produc iei finite de la firmele produc toare la firmele specializate,
adic agen i economici externi. Aceast tendin a ap rut mai întâi în Europa de Vest i Japonia, iar mai
târziu în SUA. Se presupune c dezvoltarea acestei tendin e va duce la modific ri importante în
organizarea circula iei m rfurilor.
De exemplu, logistica pe baz de contract sau prin intermediari presupune antrenarea unei firme
angro independente pentru executarea tuturor sau a unor func ii vizând distribuirea produc iei, inclusiv
transportarea, depozitarea, dirijarea stocurilor, deservirea clientului i crearea sistemelor informa ionale
logistice.
Acesta este un exemplu de aprofundare a diviz rii sociale a muncii. Introducerea în sistemul logistic
a firmelor specializate e condi ionat , în primul rând, prin faptul c ele dispun de experien de activitate
63
în sfera prest rii serviciilor comparativ cu firma produc toare; în al doilea rând, de tendin a ultimei de a
reduce cheltuielile suplimentare i a le concentra asupra producerii în condi ii mai avantajoase.
Majoritatea firmelor specializate în logistic s-au format pe calea separ rii sec iilor logistice din
componen a întreprinderilor mari. Unele au ap rut pe calea reorganiz rii întreprinderilor de transport,
care i-au însu it func iile de ambalare, asamblare, marcare, sortare, depozitare, dirijarea stocurilor,
planificarea distribuirii produc iei.
În scopul asimil rii logisticii i perfec ion rii ei în practica economic , pe lâng firmele unor ri
industrial dezvoltate, au fost create sec ii consultative în acest domeniu. De exemplu, la întreprinderile din
Fran a deja la mijlocul anilor 80 existau circa 500 de sec ii care se ocupau cu logistica [39, p.28]. De
regul , aceste sec ii î i concentreaz activitatea asupra unei verigi din lan ul logistic(de exemplu,
transportul) sau a 2-3 verigi, îns în coordonare cu totalitatea altor elemente.
Sec iile consultative efectueaz un pronostic al st rii logisticii la întreprindere. Administra ia firmei
realizeaz pentru ele, de asemenea, cercet ri în domeniul logisticii, elaboreaz propuneri vizând
perfec ionarea ei, ine cursuri în domeniul logisticii, însu e te experien a altor firme în domeniu. De
problemele gener rii ideilor, schimbului de experien i elaborarea abord rilor tiin ifice i practice fa
de strategia i tactica logisticii în rile dezvoltate se ocup societ i i asocia ii na ionale i interna ionale
specializate, care întrunesc firmele industriale i organiza iile tiin ifice. Aceste asocia ii dispun de centre
proprii de cercet ri care preg tesc sistematic analize ale situa iei în economie, dispun de sec ii
consultative, b nci de date, centre de instruire etc. În unele ri exist câteva asocia ii na ionale. În prezent
numai în Europa se num r peste 20 de asocia ii na ionale, membre ale Asocia iei Europene de Logistic .
Dezvoltarea sistemelor logistice se realizeaz în leg tur reciproc cu evolu ia concep iei i
principiilor logistice, formate în rile cu economie de pia într-o perioad foarte îndelungat .

Întreb ri de control:

1. Care sunt condi iile i istoricul apari iei logisticii?

2. Numi i cauzele cre terii interesului fa de logistic .
3. Numi i tr s turile comune i deosebirile în rile cu economie dezvoltat dintre logistica în sfera
militar i logistica în economie.
4. Numi i 2-3 defini ii principale ale logisticii i eviden ia i deosebirile dintre ele.
5. Care este specificul abord rii logistice în dirijarea cu fluxurile materiale i informa ionale
comparativ cu dirijarea tradi ional cu fluxurile materiale?
6. Ce probleme pune i rezolv logistica ca tiin ?
7. Enumera i motivele care explic necesitatea aplic rii logisticii în economie.
8. Enumera i etapele dezvolt rii logisticii i schimb rile care au condi ionat integrarea procesului
de transportare-depozitare.
9. Enumera i factorii cu ac iune direct asupra dezvolt rii logisticii. Care factori contribuie la
crearea posibilit ilor i stimulentelor pentru dezvoltarea logisticii?
10. Care sunt cele patru niveluri de dezvoltare a logisticii? În ce constau deosebirile dintre aceste
niveluri?
11. Explica i de ce posibilitatea aplic rii logisticii în economie a ap rut abia în a doua jum tate a
secolului XX.

Tema 8. APARATUL CONCEPTUAL, PRINCIPIILE I CERIN ELE FUNDAMENTALE

ALE LOGISTICII

8.1. Evolu ia abord rilor conceptuale ale logisticii

În literatura de peste hotare se eviden iaz trei perioade de dezvoltare a sistemelor de circula ie a
m rfurilor în sfera produc iei materiale:
a) perioada prelogistic ;
b) perioada logisticii clasice;
c) perioada neologistic [12].
64
 Fiecare din aceste perioade se caracterizeaz prin anumite abord ri conceptuale legate de crearea
i dirijarea sistemelor de circula ie a m rfurilor:
a) în perioada prelogistic , pân în anii 50, dirijarea distribuirii materiale avea un caracter
fragmentar. Transportul i asigurarea tehnico-material erau considerate ca dou sfere de activitate între
care nu exist nici leg tur . În practic acest fapt însemna c sec ia de transport era considerat deseori un
element str in, chiar "parazitar" în structura organizatoric a companiei, fiind o achitate derivat a
comer ului angro.
Responsabilii de activitatea acestei sec ii se aflau la nivelele inferioare ale structurii administrative.
Dezvoltarea rapid a transportului f r ine, în special a transportului auto, a majorat sim itor rolul
s u în circula ia m rfurilor. A început a se da preferin optimiz rii traficurilor.
În calitate de criteriu al eficacit ii acestora era considerat tariful minimal pentru transportul
înc rc turilor cu transport de uz comun i cheltuielile minime pentru transportul propriu.
Drept urmare al acestui fapt, func ia de dirijare a fluxurilor de înc rc turi la început era executat
speciali tii pentru tarife i rute, iar mai apoi în func iile lor a fost inclus selectarea variantelor de
deservire cu mijloace de transport i a altor servicii suplimentare. A ap rut necesitatea controlului asupra
expedierii înc rc turilor, controlul documentelor înso itoare înc rc turilor, ambal rii, cânt ririi,
opera iilor de înc rcare-desc rcare. Începând cu anii 40 activitatea responsabilului pentru traficul
înc rc turilor s-a extins. Toate acestea au pus temelia dezvolt rii logisticii.
În principiu, logistica nu prezint un element absolut nou i necunoscut în practic . Problema
optimiz rii circula iei materialelor, materiei prime i produc iei finite a fost mereu în centrul aten iei
întreprinderilor.
Noutatea logisticii const , în primul rând, în schimbarea priorit ilor în practica economic a firmei,
unde locul central îl ocup dirijarea proceselor de circula ie a m rfurilor. În al doilea rând, noutatea
logisticii const în utilizarea abord rii complexe a problemelor circula iei valorilor materiale în procesul
reproducerii. Fiind bazat pe abordarea complex , logistica presupune coordonarea proceselor, legate de
fluxurile materiale, producerea i marketingul.
În al treilea rând, noutatea logisticii const în utilizarea teoriei compromiselor în practica economic
a firmei. Toate aceste au permis trecerea de la dirijarea izolat a diverselor func ii privind circula ia
m rfurilor la integrarea lor, fapt care a dat posibilitatea de a ob ine un rezultat general care s dep easc
suma efectelor separate.
b) perioada logisticii clasice a început s se dezvolte la începutul anilor 60 i a constat în faptul c în
locul organiz rii traficurilor optimale la firm s-a început crearea sistemelor logistice. În aceast perioad
se pot eviden ia trei concep ii de creare a lor, care difer prin sfera aplic rii compromiselor (armonizarea
intereselor economice) i criterii [39, p.32].
În cadrul fiec rei concep ii compromisele purtau un caracter func ional i nu afectau, în fond,
activitatea de producere a firmei.
Conform primei concep ii, sfera ac iunii compromiselor constituiau cheltuielile efectuate cu unele
opera ii logistice, iar drept criteriu serveau cheltuielile generale minime pentru distribu ia material . O
astfel de concep ie permitea ob inerea unor rezultate. Majorarea cheltuielilor la unele opera ii, cu scopul
de a reduce sim itor cheltuielile efectuate cu alte opera ii, a dat posibilitate de a reduce la minimum
cheltuielile pe întregul sistem logistic. Un exemplu tipic al acestei concep ii este majorarea cheltuielilor
de transport i reducerea cheltuielilor de dirijare a stocurilor i de depozitare.
Orientarea spre minimizarea cheltuielilor generale a avut un efect economic pozitiv datorit utiliz rii
compromiselor func ionale în cazul firmei. Îns timpul a demonstrat c criteriul costurilor limiteaz
posibilit ile financiare ale firmei, întrucât nu reflect influen a cererii asupra corela iei dintre venituri i
cheltuieli.
Ca rezultat a fost proiectat trecerea la un alt criteriu, orientat concomitent i spre costuri, i spre
cerere: acumularea profitului maximal de la opera iile logisticii. Îns noul mod de tratare are anumite
restric ii.
Accentul pus pe func iile logisticii în cadrul firmei, neglijând func iile similare, efectuate de alte
firme participante la procesul logistic, a lezat interesele acestor firme. De aceea, la finele perioadei
logisticii clasice au avut loc schimb ri în concep ia ei. Drept criteriu al sistemului optimal de dirijare a
distribuirii a fost recunoscut profitul maximal provenit de la opera iile logisticii ale tuturor firmelor
participante. Accentul a fost trecut pe compromisele dintre firme în sfera logisticii.
65
 c) o dat cu începutul anilor 80 a fost marcat o nou perioad în dezvoltarea logisticii, i anume
perioada neologisticii sau logistica genera iei a doua. În aceast perioad logistica se caracterizeaz prin
extinderea sferei de ac iune a compromiselor.
Necesitatea acestei expansiuni este motivat prin aceea c nici o subdiviziune func ional din
interiorul firmei, inclusiv sec ia logistica luat în parte nu dispune de resursele i poten ialul necesar
pentru a reac iona la schimb rile condi iilor externe i a putea activa în mod independent. Pentru o
eficien mai mare erau necesare eforturi comune ale tuturor subdiviziunilor structurale ale firmei sau
întreprinderii. În plus, ar fi fost necesar folosirea experien ei managerilor care examineaz activitatea
firmei ca un sistem.
Abordarea conceptual a dezvolt rii sistemelor logistice, care concretizeaz aceast idee, a ob inut
denumirea de "abordare complex " sau "abordare în baza întregii întreprinderi". În cadrul acestei abord ri
func iile logisticii sunt considerate drept cel mai important subsistem al firmei.
Acest fapt denot c sistemul logistic e necesar s fie creat i dirijat pornind de la scopul general, care
const în realizarea eficacit ii maximale a activit ii firmei în întregime.
De aceea, aten ia a început s fie concentrat asupra compromiselor dintre sistemele func ionale ale
firmei, încadrând subdiviziunile de producere i alte subdiviziuni neologistice. Criteriul acestei abord ri
const în minimizarea cheltuielilor întregii întreprinderi.

8.2. Principiile logisticii

Principiul reprezint pozi ia, fundamentul (baza) de baz al unei oarecare teorii, studiu, tiin e [27].
Activitatea de dirijare a fluxurilor materiale, dup cum i activitatea de produc ie, comercial i alte
forme de activitate economic , era realizat de om începând cu perioadele cele mai timpurii ale
dezvolt rii societ ii. Noutatea logisticii const , mai întâi de toate, în schimbarea priorit ilor altor forme
de activitate economic în favoarea activit ii de dirijare a fluxurilor materiale. Relativ recent
antreprenorii au în eles ce poten ial de majorare a eficien ei are marketingul tuturor etapelor de circula ie
direct a materiei prime, subansamblelor i produc iei finite în economie.
Sistemul referitor la perfec ionarea activit ii economice pe calea ra ionaliz rii fluxurilor materiale se
bazeaz pe principiile logisticii.
Toate verigile lan ului de dirijare material , adic toate elementele sistemelor logistice trebuie s
activeze ca un mecanism unic i eficient. Pentru solu ionarea acestei probleme, e necesar o abordare
sistemic la alegerea tehnicii, înnoirea proceselor tehnologice, legate reciproc prin diferite sectoare de
circula ie a materialelor, la coordonarea intereselor economice referitoare la organizarea fluxurilor
materiale .a.
Esen a abord rii sistemice a dirij rii fluxurilor materiale se examineaz mai detaliat în baza analizei
principiilor logisticii.
Principiile logisticii sunt: complexitatea, caracterul tiin ific, caracterul concret, constructivitatea,
siguran a i varietatea [29, p.50-52].
a) complexitatea:
– formarea unei infrastructuri dezvoltate pentru realizarea circula iei fluxurilor în condi ii
concrete;
– coordonarea ac iunilor participan ilor i intermediarilor la circula ia resurselor i produselor;
– efectuarea controlului centralizat asupra îndeplinirii sarcinilor de c tre structurile logistice ale
firmelor;
– tendin a firmelor pentru o colaborare strâns cu partenerii externi ai lan ului comercial i
stabilirea leg turilor dintre diferite subdiviziuni ale firmei.
b) caracterul tiin ific:
– aplicarea intensiv a calculului ini ial la toate etapele de dirijare a fluxului material de la
planificare pân la analiz , îndeplinirea calculelor detaliate a tuturor parametrilor traiectoriei
de circula ie a fluxului;
– recunoa terea din partea cadrelor calificate a statutului celei mai importante resurse din
structurile logistice ale firmei.
c) caracterul concret:
– determinarea clar a rezultatului cu scopul dirij rii fluxului în corespundere cu cerin ele
tehnice, economice i altele;
66
 – realizarea circula iei tuturor formelor de resurse cu cheltuieli minime;
– administrarea/controlul logisticii din partea subdiviziunilor de eviden i calcul sau a
organelor structurale, rezultatele activit ii c rora sunt reflectate în profitul firmei.
d) caracterul constructiv:
– dispecerizarea fluxului, observarea permanent a deplas rii i transform rii fiec rui obiect al
fluxului i m surile operative de corectare a circula iei lui, eviden ierea minu ioas a detaliilor tuturor
opera iilor de asigurare tehnico-material i a transport rii m rfurilor.
e) siguran a:
– asigurarea permanent i inofensiv a circula iei, rezervarea comunica iilor i mijloacelor
tehnice pentru introducerea modific rilor în cazul necesit ii de schimbare a traiectoriei
circula iei fluxului;
– utilizarea larg a mijloacelor tehnice moderne de suport i dirijarea circula iei: asigurarea unei
viteze înalte i calit ii informa iei ob inute, precum i a tehnologiei de prelucrare a ei.
f) caracterul variat:
– posibilitatea reac iei adapt rii rapide a firmei la oscila iile cererii;
– crearea ra ional a unor rezerve (stocuri) ra ionale capacit ilor întreprinderii, înc rcarea
c rora se poate efectua în corespundere cu planurile firmei, elaborate preliminar.

8.3. Categoria compromiselor economice în logistic

Compromisul economic reprezint o categorie care se utilizeaz în procesul lu rii deciziilor în
domeniul activit ii de antreprenoriat. Aceast categorie se exprim prin calcule care reflect interesele
diferitor subdiviziuni ale întreprinderii i ale tuturor participan ilor procesului logistic.
Compromisul economic trebuie s reprezinte o metod de echilibrare a cheltuielilor, veniturilor i
beneficiului întreprinderii, care este evaluat prin dou aspecte: a) influen a asupra cheltuielilor totale
ale sistemului logistic; b) influen a asupra încas rilor de la distribu ia m rfurilor. Dac diferen a dintre
venituri i cheltuieli cre te, atunci compromisul economic are un efect pozitiv asupra raportului costuri-
venituri.
Domeniul de influen a compromiselor economice cuprinde nivelul strategic, organizatoric i
operativ de luare a deciziilor în domeniul repartiz rii produselor [11, p.15].
Deciziile strategice cuprind problemele cu caracter fundamental pe o perioad de lung durat . De
exemplu, alegerea furnizorului este un exemplu de decizie strategic despre achizi ionare, deoarece
rela iile cu furnizorii se stabilesc pe o perioad mai lung .
La nivelul organizatoric deciziile se refer la organizarea produc iei i pie ei pe o perioad de pân la
trei ani. Alegerea metodei de livrare a m rfurilor, tipului de transport i nivelului de deservire a
consumatorilor, sunt exemple de compromise economice la acest nivel.
La nivelul operativ compromisele se realizeaz prin detalierea planului pân la un an, unde acestea
apar zilnic la determinarea m rimii partidei de m rfuri, alegerea formei de ambalaj .a.
E important de a stabili care criterii logistice vor sta la baza lu rii deciziilor corecte. Astfel, la nivelul
strategic în procesul alegerii furnizorului, criteriul principal este pre ul de achizi ionare. Alte criterii pot
fi: siguran a livr rii, calitatea produsului livrat, locul unde se g se te furnizorul, timpul deplas rii
m rfurilor de la produc tor pân la consumator. Alte criterii importante (în afar de pre ul pentru
achizi ionare) în procesul alegerii furnizorului sunt: calitatea produsului, elasticitatea livr rii i siguran a
acesteia.
La nivelul organizatoric în calitate de criteriu poate fi luat frecven a livr rilor, pe de alt parte, la
nivelul operativ în calitate de criteriu poate fi adoptat ruta de parcurs sau tipul de transport pentru partida
dat de m rfuri. Un alt compromis la acest nivel poate fi alegerea m rimii partidei pentru livrare.
Toate exemplele aduse ne demonstreaz rolul important al compromiselor economice în practica
activit ii întreprinderilor.

8.4. Logistica ca factor de sporire a competitivit ii întreprinderilor

Examinarea logisticii în calitate de factor de sporire a competitivit ii presupune c consecin ele
deciziilor adoptate în domeniul dat trebuie s fie m surate prin influen a lor asupra cheltuielilor
func ionale i încas rilor de la vânzarea m rfurilor.

67
 În acest context, r mâne actual g sirea unei metode de control al cheltuielilor i indicatorilor, care ar
reflecta cel mai corect leg tura logisticii cu indicatorii economici i financiari ai firmei. S-a dovedit c
apar dificult i la determinarea parametrilor cantitativi ai consecin elor deciziilor logisticii, care pot fi
m sura i numai prin respectarea urm toarelor condi ii cu caracter metodologic i tehnic [39, p.47]:
– existen a unui sistem informa ional i de eviden bine organizat;
– efectuarea unei analize complexe a cheltuielilor i veniturilor subdiviziunilor structurale ale
firmei i ale tuturor participan ilor din lan ul logistic, bazat pe aplicarea principiului
"misiunilor" i a metodologiei unice de determinare a cheltuielilor;
– determinarea cotei profitului de la activitatea logistic în profitul total al întreprinderilor.
În literatura cu caracter economic de peste hotare se subliniaz c la firmele care au adoptat concep ia
logisticii i i-au formulat strategia în baza ei se observ o cre tere semnificativ a randamentului
capitalului care reflect raportul profitului ob inut de la vânzarea m rfurilor sau prestarea serviciilor c tre
capitalul investit.
Activitatea logistic influen eaz nemijlocit asupra cheltuielilor legate de vânzarea m rfurilor. În
cadrul abord rii logistice la aceste cheltuieli se refer spezele, legate de executarea comenzilor, inclusiv
cheltuielile efectuate cu prelucrarea lor, transportarea i depozitarea înc rc turilor, dirijarea stocurilor,
activit ile asimilare (asigurarea cu piese de rezerv , service postvânzare).
Nu mai pu in important este ac iunea logisticii asupra amelior rii situa iei firmelor pe pia , care se
reflect prin cre terea cotei pe pia i depinde, în mare m sur , de competitivitatea nivelului de deservire
a consumatorilor.
Influen a logisticii asupra capitalului investit se realizeaz prin intermediul categoriilor (elementelor)
de baz ale activelor i pasivelor bilan ului firmelor.
Astfel de elemente ale bilan ului ca "numerarul disponibil i conturile debitorilor", care se raport la
capitalul circulant, sunt decisive pentru lichiditatea firmei. În ultimii ani importan a acestor elemente a
crescut, întrucât numeroase firme s-au ciocnit cu insuficien a numerarului, îns , deocamdat , nu
întotdeauna este recunoscut influen a variabilelor logistice asupra acestei p r i a bilan ului.
Este cert faptul c cu cât e mai scurt termenul execut rii comenzilor(perioada de la recep ionarea
comenzii pân la momentul livr rii m rfii consumatorului), cu atât mai repede poate fi emis factura.
Rapiditatea execut rii comenzilor poate influen a concomitent asupra fluxului de numerar disponibil,
dac factura nu se emite pân când m rfurile nu sunt expediate. Una din variabilele logistice mai pu in
v dite, care influen eaz asupra numerarului disponibil i a conturilor debitorilor, este acurate ea emiterii
facturilor. Dac consumatorul descoper c factura con ine inexactit i, el, probabil, nu o va pl ti i lochul
de timp dintre executarea comenzii i decont rii se va majora pân când eroarea nu va fi corectat .
Logistica are o influen esen ial asupra capitalului circulant prin reducerea stocurilor de materie
prim , semifabricate, articole finite i piese de schimb. Deseori peste 50% din capitalul circulant al
firmelor-produc toare revine stocurilor. De aceea, factorul logistic care ac ioneaz asupra capitalului
investit într-o mare m sur depinde de politica companiei în ce prive te nivelul stocurilor, gradul
controlului i dirij rii lor i, de asemenea, de sistemul planific rii necesit ilor distribu iei.
E cunoscut faptul c concep ia tradi ional privind volumul comenzilor nu reflect întotdeauna
necesit ile reale ale producerii i distribuirii. Ca rezultat apar suprastocurile. La rândul s u, achizi iile
materiei prime i materialelor sunt strâns legate de conturile creditorilor. Din punct de vedere logistic
aceste de conturi sunt elementele-cheie ale bilan ului firmelor i ele influen eaz asupra capitalului
circulant. Prin urmare, integrarea dirij rii achizi iilor i dirij rii produc ie, constituie o component a
strategiei logisticii i poate da un efect pozitiv, care este confirmat i în practic .
La firmele în care consumul stocurilor corespunde necesit ilor planului de produc ie în ce prive te
materia prim i materialele, costurile logistice ale companiei se reduc, iar gradul de utilizare a capitalului
investit se majoreaz .
Arenda depozitelor, mijloacelor de transport i altor elemente ale sistemului logistic reprezint pentru
arenda cheltuieli curente. Înlocuirea capitalului fix cu cheltuielile curente se ob ine, în special, prin
antrenarea altei firme vizând executarea opera iilor de depozitare i transportare. Aceste schimb ri
modific raportul dintre obliga iile de crean i capitalul, propriu i, prin urmare, i corela ia dintre
capitalul propriu i profit, precum i circula ia numerarului atât din punct de vedere al pl ii dobânzilor,
cât i al achit rii datoriei. Deoarece baza material a sistemului logistic al firmelor în majoritatea

68
cazurilor o constituie mijloacele tehnice i instala iile proprii, i nu cele arendate, logistica poate influen a
esen ial asupra valorii capitalului fix al firmelor i corela iei acestuia cu profitul.
Astfel, se poate concluziona c logistica influen eaz asupra profitului sau pierderilor firmelor. De
aceea, schimb rile corespunz toare în strategia logisticii ac ioneaz asupra rezultatelor financiare ale
activit ii firmelor i î i aduc aportul la asigurarea viabilit ii lor.
Se întreprinde, de asemenea, o analiz minu ioas a profitului i capitalului investit, pentru a se
convinge de eficacitatea maximal a utiliz rii resurselor. Influen a logisticii asupra corela iei dintre
profitul, ob inut din vânzarea m rfurilor, i capitalul investit poate fi exprimat conven ional ca produsul
dintre coeficientul rentabilit ii i rota ia capitalului [39, p.50]:
Profitul din vânz ri Valoarea vânz rilor
PCI 100%
Valoarea vânz rilor Capitalul investit
Cercet rile efectuate în sfera logisticii referitoare la diverse tipuri de pie e au demonstrat c firmele
produc toare i intermediarii dispun de posibilit i ample pentru crearea condi iilor preferen iale pentru
consumatori. Îns aceste posibilit i pot fi realizate numai în cazul, dac logistica va fi orientat în
totalitate spre pia .
Pentru majoritatea produselor alimentare logistica nu joac rolul de instrument activ al marketingului,
excep ie f când expedierea produc iei u or alterabile, când factori dominan i, sunt momentul expedierii i
viteza transport rii.
Pe pia a m rfurilor de investi ie un factor important al competi iei este siguran a expedierii. Acest
factor este esen ial pentru recep ionarea comenzilor repetate de la consumator sau pentru recep ionarea
comenzilor de la consumatorii noi la recomandarea celor actuali. Importan a siguran ei expedierii este
condi ionat de faptul c ea trebuie s se implice, de fapt, în diverse genuri de exemple, care au loc la
consumator, introducând deseori construc ia, completarea personalului, instruirea lui etc. Influen a asupra
competitivit ii e foarte mare, întrucât comanda repetat deseori devine o perspectiv promi toare pentru
dezvoltarea de lung durat a afacerii din cauza costurilor mai reduse, legate de proiectarea i
standardizarea produc iei. Siguran a expedierii, de asemenea, reprezint un factor care manifest influen
asupra produc iei destinate comenzilor repetate pentru a a tipuri de produc ie ca utilajul i dispozitivele.
Pe pia a produc iei de consum de lung durat siguran a expedierii, în majoritatea cazurilor, nu
prezint un factor dominant, deoarece acest tip de marf , de regul , se afl permanent în canalele de
distribuire, iar siguran a influen eaz nesemplificativ asupra stocurilor.
Consumatorii i intermediari deseori accept un anumit grad de nesiguran sau incertitudine la
expedieri f r a schimba furnizorul sau marca. În aceste condi ii logistica reprezint , în special, un factor
al reducerii cheltuielilor, i nu un instrument al marketingului. Îns ea, totu i poate avea importan
enorm din punct de vedere al îmbun t irii calit ii serviciilor privind reducerea termenelor de executare
a opera iilor logistice legate de lansarea unui produs nou, precum i de organizarea produc iei cu o
varietate larg de modele.
Care este rolul logisticii pe pia a m rfurilor industriale? În cazul dat produc ia se fabric , în fond,
conform specifica iilor consumatorului, îns dup prelucrare ea devine standardizat , iar procesul de
producere devine repetat. De aici rezult c siguran a expedierii are un avantaj concuren ial fa de al i
factori, de exemplu, prin viteza sau frecven a expedierilor.
Astfel, diminuarea gradului de diferen iere a produc iei, dup propriet i sau calitate, în condi iile
când imaginea corporativ sau strategia firmelor pot fi modificate cu greu în perspectiva de scurt durat ,
logistica devine un factor competitiv tot mai important.
În aceste condi ii avantajul concuren ial poate fi ob inut din capacitatea firmei de a ob ine prin
intermediul activit ii sale logistice, a diferen elor în segmentarea pie ei, a modific rilor în mediul
economic i ale cerin elor pie ei, precum i a celor ale manevrelor tactice proprii i str ine.
Politica firmelor, orientat spre ob inerea veniturilor din activitatea logistic , de regul , duce la
majorarea profitului. Cercet rile speciali tilor de peste hotare demonstreaz c contribu ia logisticii la
profitul companiilor depinde de nivelul deservirii.
Totodat , se observ c la atingerea nivelului de 90% i mai sus costurile logistice încep s
dep easc cre terea veniturilor de la aceast activitate. Începând cu 95%, efectul devine negativ (vezi
figura 8.1).

69
Unit i Venituri provenite
b ne ti din vânz ri Costuri
logistice

Profit
Nivelul
deservirii

100%

Figura 8.1. Dependen a profitului firmelor de nivelul deservirii logistice

Sursa: [39, p. 52]

Cele expuse mai sus confirm c scopul logisticii în prezent dep e te limitele economiei costurilor
i major rii profitului. La etapa actual concep ia competitivit ii firmei const în ob inerea avantajului
concuren ial prin acordarea serviciilor suplimentare i majorarea calit ii acestora. Ulterior, în m sura
aplic rii concep iei date de majoritatea firmelor, economia costurilor poate s devin din nou prioritar ,
îns deja la un alt nivel. Prin urmare, cre terea competitivit ii firmelor prin implementarea logisticii este
un proces dinamic i continuu.

8.5 Cerin ele fundamentele ale logisticii

Logistica contribuie la majorarea eficacit ii activit ii firmei, cu condi ia respect rii urm toarelor
cerin e [39, p.53-58]:
1. Interferen a logisticii cu strategia corporativ ;
2. Perfec ionarea organiz rii circula iei fluxului material;
3. Acumularea informa iei necesare i aplicarea tehnologiilor moderne de prelucrare a ei;
4. Dirijarea efectiv a resurselor de munc ;
5. Instaurarea rela iilor reciproce cu alte firme în domeniul elabor rii strategiei;
6. Eviden a profitului din activitatea logistic în sistemul indicatorilor financiari;
7. Determinarea nivelului optimal al deservirii logistice, cu scopul major rii rentabilit ii;
8. Elaborarea minu ioas a opera iilor logistice.
1. Interferen a logisticii cu strategia corporativ . Este unanim acceptat faptul c toate aspectele
opera iilor logisticii trebuie s fie legate direct de planul strategic al corpora iei sau al firmei. Aceasta este
prima i cea mai important condi ie a realiz rii profitului de la aplicarea logisticii. Aplicarea logisticii la
întreprindere se exprim printr-un alt mod de tratare a perfec ion rii dirij rii circula iei fluxurilor
materiale i a întregii activit i a firmelor. Se urm re te realizarea scopului comun i dirijarea opera iilor
logisticii în interesele realiz rii strategiei companiei, orientate spre asigurarea competitivit ii prin
reducerea costurilor i diferen ierea serviciilor.
efii acestor subdiviziuni activeaz pornind de la principiul c sec ia sau subdiviziunea lor î i aduce
aportul la majorarea profitului general al firmei. În activitatea lor managerii firmelor se întreab mereu:
"Oare opera iile logistice ne asigur competitivitatea pe pia ?".
Una din cele mai populare abord ri în ce prive te cucerirea pozi iilor pe pia este considerat
apropierea de consumator prin asigurarea lui cu produse i opera ii logistice de calitatea cuvenit .
2. Perfec ionarea organiz rii circula iei fluxurilor materiale presupune o astfel de organizare a
opera iilor logisticii, care ar da posibilitate de a controla toate func iile, legate de achizi ia, transportarea,
70
depozitarea, stocarea i desfacerea direc iei comerciale a întreprinderii. Cu alte cuvinte, toate func iile
logistice vor fi controlate de c tre o subdiviziune a întreprinderii în vederea lu rii deciziilor optime.
Tendin a de centralizare a func iilor logistice se accentueaz tot mai mult.
În prezent, un num r tot mai mare de firme reunesc sub conducerea unic dou domenii importante
de activitate: dirijarea stocurilor i distribuirea produc iei materiale. Aceasta permite o utilizare mai
efectiv a unor sfere mai complexe ale businessului, dup cum transportarea i depozitarea. În aceste
firme întregul lan logistic este privit ca un flux unic intern, din care fac parte numeroase structuri i
subdiviziuni.
3. Acumularea informa iei i aplicarea tehnologiilor moderne de prelucrare a ei.
Îndeplinirea cerin ei date în sistemele logistice permite firmelor de a ob ine avantaje semnificative.
Subdiviziunile logisticii care activeaz cu succes consider c computerizarea este o surs important
pentru valorificarea poten ialului logisticii în ce prive te majorarea profitului. Utilizând schimbul
electronic de date cu consumatorii, de exemplu, se poate cre te competitivitatea i cota de pia . Aplicând
creator modelele elaborate la calculator, este posibil ameliorarea calit ii de deservire a clientelei.
În elegând c asigurarea informa ional este una din condi iile importante pentru ob inerea profitului,
companiile au început s investeasc în sistemele informa ionale de dirijare, mic orând cheltuielile cu
sistemele tradi ionale.
De exemplu, investind resurse în perfec ionarea sistemelor de prelucrare a informa iei care leag
administra ia, subdiviziunile logisticii, furnizorii, companiile tind spre reducerea brusc a nivelului
stocurilor de materie prim (uneori de 15-20 ori).
Numeroase companii se orienteaz spre elaborarea i aplicarea re elelor informa ionale bazate pe cele
mai moderne mijloace de comunica ie, pentru eviden a i controlul cheltuielilor logistice.
În trecut majoritatea calculatoarelor în sfera asigur rii tehnico-material au fost destinate prelucr rii
datelor, care se refereau nemijloc la tranzac ie (de exemplu, prelucrarea informa iei conform comenzii-
dispozi iei privind achizi iile, stocarea etc.). În prezent situa ia se schimb foarte rapid. Numeroase
companii elaboreaz sisteme, care îmbin toate avantajele noilor genera ii ale tehnicii de calcul, cu vitez
înalt la prelucrarea datelor i asigurarea cu mijloace tehnice de comunica ii la distan . Aceasta permite
aplicarea lor la adoptarea deciziilor administrative.
Speciali tii str ini consider c în câ iva ani aceste re ele de suport al deciziilor se vor transforma în
"sisteme de export", chemate s joace un rol i mai important la adoptarea deciziilor logistice.
4. Dirijarea efectiv a resurselor de munc joac rolul decisiv în reglarea mecanismului de dirijare a
fluxurilor materiale. Firmele care consider personalul calificat drept cea mai important resurs , pot
conta pe func ionarea efectiv a sistemului logistic. Anume din acest motiv administra ia firmelor atribuie
o importan deosebit problemelor referitoare la selec ia personalului, instruirea i preg tirea
profesional a acestuia.
În elegând c numai managerii experimenta i i bine preg ti i sunt capabili s asigure succesul în
realizarea strategiilor i planurilor firmelor, managerii superior în sfera logisticii au început s
interac ioneze cu sistemul de preg tire a cadrelor. Aceasta se observ în fond la managerii superiori în
sfera logistic în cadrul întâlnirilor cu profesorii i studen ii. Din experien este cunoscut faptul c în
condi iile rela iilor de lung durat ale firmelor cu clien ii, administrarea resurselor de munc devine
cauza lor comun . Preg tirea la locul de munc este deja insuficient i numeroase firme î i delegheaz
cadrele subdiviziunilor logistice la cursuri de perfec ionare cu scopul de a face cuno tin cu noile metode
i tehnici în sfera logisticii.
5. Instaurarea rela iilor reciproce cu alte firme în domeniul elabor rii strategiei, de asemenea,
prezint una dintre cerin e pentru perfec ionarea logisticii. Aceste rela ii permit, companiilor s
stabileasc o colaborare strâns cu partenerii lor (brocheri, furnizori, firme angro, consumatori, etc.). O
însemn tate mare a început s fie atribuit coordon rii activit ii subdiviziunilor interne ale
firmelor(sec iilor de producere, sec iilor de vânzare, achizi ii, marketing etc.). Experien a confirm c cele
mai mari profituri sunt ob inute de firmele care au stabilit leg turi comerciale durabile cu partenerii
interni i externi.
Numeroase firme prospere au stabilit un program de colaborare de afaceri. Firmele practic tot mai
larg "asocia iile strategice" cu furnizorii, consumatorii, agen iile de transport i cu al i participan i ai
lan ului logistic.

71
 În prezent, oricare produc tor de talie mare stabile te o direc ie strategic de colaborare cu partenerii
s i, bazat pe elaborarea i aplicarea m surilor unice în toate verigile organiz rii afacerilor. Totodat , o
importan primordial i se atribuie schimbului deschis i sistematic de informa ii referitor la previziune,
planificare i graficele de livr ri.
6. Eviden a profitului din activitatea logistic în sistemul indicatorilor financiari. Experien a
firmelor arat c opera iile logistice, transportarea, depozitarea i altele, sunt apreciate cel mai obiectiv de
c tre subdiviziunile de eviden sau alte structuri care m soar rezultatele activit ii prin profitul ob inut.
O asemenea tactic este aplicat cu succes de unele firme americane. Una din firmele care a reu it s -
i consolideze pozi iile financiare, este firma "Xerox Corporation". Asigurând deservirea comenzilor
individuale, aceast firm a ob inut un profit esen ial de la desfacerea produc iei. Totodat , structurile
logistice ale firmei garanteaz acel nivel de deservire, pe care-l pretind efii subdiviziunilor de produc ie.
În mod tradi ional, în rile dezvoltate companiile aplic indicele normativ al rentabilit ii activelor
ca cel mai important indicator al activit ii financiare. În mod similar, un ir de firme americane
calculeaz rentabilitatea activelor logistice.
O dat cu introducerea în practica financiar a indicelui dat, un num r tot mai mare de companii
încep s apeleze la serviciile firmelor specializate. Aceast tendin condi ioneaz reducerea efectivului
parcului propriu de automobile i, de asemenea, cre terea num rului companiilor care beneficiaz de
serviciile depozitelor de uz comun.
7. Determinarea nivelului optimal al calit ii deservirii logistice cu scopul major rii rentabilit ii
reprezint unul din elementele strategice ale firmelor. Pentru stabilirea nivelului optim al calit ii
deservirilor se determin veniturile suplimentare, ob inute de la acordarea serviciului de calitate
superioar , i se raporteaz la profitul ob inut, la cheltuielile efectuate pentru men inerea acestui nivel
calitativ.
În plus, se elaboreaz programul de pia , cu indicarea nivelelor de deservire logistic pe diverse
clase de consumatori (vezi tabelul 8.1), stabilite în func ie de ponderea lor în volumul vânz rilor i de
termenele execut rii comenzilor.
Majoritatea firmelor din rile dezvoltate recunosc importan a deservirii consumatorului concret. Ele
au stabilit parametrii deservirii i urm resc strict în ce mod sunt satisf cute necesit ile. Îns nu toate
firmele efectueaz o analiz detaliat a cerin elor consumatorilor cu scopul de a elabora standarde unice.
Cele mai bune rezultate sunt ob inute de acele firme ale c ror subdiviziuni logistice încheie contracte
interne cu fiecare din sec iile de producere unde sunt stabilite volumul deservirii i defalc rile pentru
fiecare tip de deservire.
Tabelul 8.1
Programul deservirii consumatorilor

Clasa deservirii Cota consumatorilor în volumul

Nivelul deservirii, %
consumatorilor vânz rilor, %
A 60 95-98
B 20 90-95
C 15 90-95
D 3 85-90
E 2 85-90
Sursa: [39, p.57]
8. Elaborarea minu ioas a opera iilor logistice, dup cum s-a men ionat mai sus, este una din
cerin ele de baz ale logisticii, care contribuie la o economie important a costurilor.
Speciali tii americani John R. Busher i Gene R. Tyndall sunt de p rerea c executarea celor opt
cerin e mai sus-men ionate asigur leg tura reciproc a logisticii cu marketingul i produc ia, asigur nu
numai desf urarea tuturor opera iilor logistice de o calitate superioar , dar i prestarea serviciilor
eficiente la un pre minim pentru cump r tori.

72
 8.6. Eviden a costurilor logistice în procesul de promovare a fluxurilor materiale
Una din sarcinile principale ale logisticii const în dirijarea costurilor privind aducerea fluxului
material de la sursa ini ial a materiei prime pân la consumatorul final. Îns dirijarea costurilor e posibil
numai în cazul în care ele pot fi m surate exact. De aceea, sistemele de eviden a costurilor de produc ie
i circula ie a participan ilor la procesele logistice trebuie s reflecte separat costurile care apar în
procesul realiz rii func iilor logistice, s prezinte informa ii privind cele mai majore costuri, precum i
caracterul interac iunii dintre acestea. Respectarea acestei condi ii permite de a aplica un criteriu
important al optimiz rii sistemului logisticii – minimizarea costurilor totale.
Metodele tradi ionale de eviden deseori nu dau posibilitatea identific rii tuturor costurilor legate de
un oarecare proces. Cauza principal const în aceea c calcularea costurilor se realizeaz pe domenii
func ionale separate, pe când fluxurile materiale circul în interiorul organiza iei, interac ionând cu
numeroase subdiviziuni.
Exist o leg tur reciproc între cheltuielile legate de opera iunile logisticii de producere, de
desfacere i alte opera ii ale firmei, întrucât o oarecare schimbare în una din aceste forme de activitate
neap rat va manifesta influen asupra altora, iar aceast influen nu este neap rat favorabil . Deseori
încercarea de a reduce costurile pe contul oric rui element poate duce la cre terea costurilor generale.
De exemplu, cheltuielile sc zute la transportarea înc rc turilor pot deveni o activitate costisitoare
pentru firm , dac subdiviziunea de transport caut s realizeze acest scop în detrimentul vitezei i, mai
ales, al siguran ei livr rii. De aceea, decizia privind schimbarea unei forme de activitate e necesar s fie
luat inând cont de suma general a cheltuielilor efectuate cu circula ia i producerea.
Conform criteriului minimiz rii costurilor legate de circula ia i producerea m rfurilor, trebuie g site
anumite compromise între interesele subdiviziunilor structurale ale firmei, având ca scop ob inerea cela
mai bune corela ii dintre costuri i rezultatele ob inute.
Interesele subdiviziunilor întreprinderii difer . De exemplu, efii sec iei marketing sunt interesa i s
majoreze cota de pia i, în leg tur cu aceasta, un nivel înalt de stocuri poate asigura livr ri ritmice i
regulate ale cantit ilor minimale de m rfuri necesare consumatorilor, adic ofer o calitate înalt de
deservire a clientelei.
La rândul s u, sec ia de producere, tinzând s evite posibilele întârzieri ale livr rilor, de asemenea
sus ine ideea unui nivel înalt de stocuri, îns o astfel de practic reduce concomitent un alt indice al
nivelului deservirii i anume executarea comenzilor individuale. Comenzile individuale nu sunt
considerate perspicace, fiindc cheltuielile de producere cresc la mic orarea marilor loturi de confec ii i
majorarea num rului de regl ri în procesul tehnologic. Sec iile financiare i de control tind s reduc
volumul de stocuri, iar sec ia de transport necesit un volum mai mare de înc rc turi la o singur livrare
(acest fapt atrage dup sine reducerea ritmului livr rilor, majorându-se volumul stocurilor în depozite, la
furnizori i la clientel ). Sec ia de gestiune a stocurilor e interesat în reducerea lor i, ca urmare,
contribuie la mic orarea gradului siguran ei în activitatea întregii re ele de desfacere, producere i, în cele
din urm , reduce competitivitatea firmei.
Îns speciali tii în domeniul logisticii precum managerii la dirijarea fluxurilor materiale ocup o
pozi ie de compromis i încearc s g seasc i s men in un raport optim dintre costuri, stocuri i
calitatea deservirii. Ace tia acord o mare aten ie coordon rii diverselor func ii. De exemplu, expedierea
la timpul oportun necesit coordonarea ac iunilor în sfera logisticii i marketingului. Deoarece una i
aceea i sarcin poate fi îndeplinit prin diferite c i, cu costuri i rezultate diferite, o considera ie just a
mijloacelor logisticii, a leg turilor reciproce i a costurilor, poate avea un impact decisiv asupra
rentabilit ii companiei.
De la mijlocul anilor 80, în rile occidentale, a fost conceput o nou tratare a dezvolt rii logisticii.
Specificul acestei trat ri const în faptul c sistemul logistic dep e te limitele mediului economic i
acord aten ie aspectelor sociale, ecologice i politice, drept criteriu de eficien corela ia optim dintre
avantaje i costuri. Noua tratare a ob inut denumirea de concep ia "responsabilit ii comune" [39, p.37].
La hotarul secolelor XX i XXI, semnifica ia social a problemelor instruirii profesionale, protec iei
mediului ambiant i a drepturilor consumatorilor cre te. În aceste condi ii va avea loc extinderea sferei
compromiselor i, ce este foarte important, ea va urm ri echilibrarea scopului ob inerii profitului cu
solu ionarea problemelor sociale.
Concomitent cu evolu ia concep iei logistice, se pun bazele metodice pentru calcularea costurilor.
Aici problema const , mai întâi de toate, în eviden ierea structurii costului produc iei i serviciilor.
73
 Instabilitatea situa iei economice a rilor occidentale la mijlocul anilor 50 a cauzat reducerea
profiturilor companiilor i a determinat necesitatea analizei costurilor logistice. Ini ial la costurile
logistice se raportau totalitatea cheltuielilor legate de opera iile de deplasare fizic a m rfurilor (cheltuieli
cu transportarea, depozitarea, prelucrarea comenzilor etc.). Mai târziu costurile logistice au început s fie
analizate în leg tur cu optimizarea cheltuielilor la deplasarea produc iei finite, inclusiv p strarea i
între inerea stocurilor, ambalajului i activit ilor auxiliare (piese de schimb, servicii postvânzare).
În ce prive te cota cheltuielilor postvânzare în rile Benelux, SUA, Fran a, Germania, Canada, Italia
i Anglia, de exemplu, în structura costului aparatelor electronice ea r mâne la nivelul de 42-43% pe
parcursul întregului deceniu [41, p.55-56].
În leg tur cu integrarea func iilor logisticii i dezvoltarea compromiselor func ionale, numeroase
companii au adoptat concep ia cheltuielilor de distribu ie complexe. În structura lor au fost incluse
cheltuielile privind aprovizionarea cu resurse materiale, deoarece c decizia referitoare la nivelul
deservirii influen eaz esen ial asupra m rimii stocurilor materiale i de produse – componente ale
sistemului logistic.
Analiza corela iei cheltuielilor legate, pe de o parte, de aprovizionarea tehnico-material a producerii,
iar, pe de alt parte, de distribuirea produselor finite a diverselor ramuri ale industriei a demonstrat c , de
exemplu, în Fran a prima categorie constituie circa 1,5-9% din pre ul de vânzare, iar a doua – 3-4%, adic
de 2-3 ori mai mult decât primele.
Ulterior, o dat cu r spândirea compromiselor func ionale în practica comercial a firmelor a început
s se aplice metoda costurilor totale.
Abordarea complex a dezvolt rii logisticii a schimbat concep ia costurilor logistice. Calculul
costurilor a început s fie realizat nu dup principiul func ional, ci dup rezultatul final, când de la început
se determin volumul i caracterul activit ii sistemului logistic, iar mai apoi cheltuielile legate de
executarea ei.
În aceste condi ii s-a dezvoltat o nou tendin în calcularea costurilor, care const în elaborarea
misiunilor, adic determinarea scopurilor care trebuie atinse de sistemul logisticii în situa ia concret
"produs-pia ". Misiunea poate fi determinat din punct de vedere al tipului pie ei de deservire, tipul
produsului i al bugetului de cheltuieli i deservire.
Misiunea poate fi, de exemplu, ob inerea celei mai mari cote a livr rilor de m rfuri consumatorilor în
termenele stabilite cu respectarea loturilor i intervalelor expedierilor solicitate (e posibil includerea i
altor scopuri ale companiei) cu costuri minime.
În corespundere cu misiunea existent , în prezent unul din principiile fundamentale pentru calcularea
spezelor logistice a devenit reflectarea obligatorie a fluxurilor materiale, care intersecteaz hotarele
func ionale tradi ionale, ap rute la executarea anumitor opera ii (adic costurile deservirii consumatorilor
pe pia trebuie s fie identificate). Acest principiu trebuie s dea posibilitate de a analiza separat costurile
i veniturile pe tipuri de consumatori i segmente ale pie ei sau canalelor de distribu ie.
A a cerin apare în leg tur cu faptul c operarea cu m rimile medii ale costurilor func ionale poate
fi riscant , întrucât la identificarea cheltuielilor acestea pot s nu nimereasc în câmpul de vedere al
devierilor însemnate, aflate de ambele p r i ale valorilor medii.
Astfel, sistemul actual de calculare a costurilor este considerat, pe de o parte, un sistem care
determin costurile logistice generale în corespundere cu scopurile logisticii ("ie iri"), iar pe de alta – ca
suma costurilor, legate de executarea func iilor logistice tradi ionale ("intr ri"), iar costurile de ie ire i
intrare se coordoneaz între ele.
Întrucât la realizarea misiunii se presupune reducerea sferelor func ionale ale activit ii logisticii,
realizarea scopurilor stabilite este legat de costurile numeroaselor opera ii func ionale, executate de
centrele activit ii în cadrul firmei.
Practica demonstreaz c cea mai înalt eficacitate a calcul rii costurilor din sfera distribuirii se
realizeaz prin determinarea separat a cheltuielilor, legate de executarea sarcinilor concrete ("ie irilor")
i diverselor "resurse introduse", utilizate la realizarea acestor scopuri ("ie iri"). Calculând costurile dup
metoda misiunii, firma poate selecta cele mai avantajoase variante din punct de vedere al scopurilor
deservirii.
În cazul utiliz rii serviciilor a câtorva centre de activitate, care concureaz între ele (de exemplu,
companiile de transport), apare posibilitatea de a selecta centrul capabil s realizeze opera iile logistice în

74
limitele scopurilor puse, cu costuri minime pentru firma-client sau cu costuri acceptabile pentru ambele
p r i.
Putem trage concluzia c logistica cuprinde întreaga întreprindere cu scopul de a exercita o influen
esen ial asupra numeroaselor subsisteme ale acesteia.
Sistemele tradi ionale de eviden nu permit determinarea acestei influen e, agregând costurile
logistice.
Logistica presupune introducerea eviden ei fiec rei opera ii pe întreaga cale a circula iei fluxului
material. Existen a acestui sistem de eviden permite utilizarea indicelui modific rii costurilor sumare în
calitate de criteriu al eficien ei deciziilor adoptate în sfera dirij rii fluxurilor materiale.

8.7. Preg tirea cadrelor în domeniul activit ii logistice i dezvoltarea serviciilor logistice
Unul din elementele importante ale sistemelor logistice sunt cadrele, adic personalul special instruit,
capabil s îndeplineasc func iile sale având gradul necesar de responsabilitate. Dând importan social
activit ii în sfera dirij rii fluxurilor materiale, abordarea logistic creeaz premise obiective pentru
antrenarea cadrelor cu un poten ial de munc avansat.
Pentru antrenarea cadrelor calificate trebuie ameliorate condi iile de munc . Dezvoltarea serviciilor
logistice presupune ocuparea locului pe pia pe una din urm toarele c i: a) îmbun t irea calit ii m rfii;
b) crearea produselor noi; c) majorând nivelul serviciilor logistice [29, p.57].
Aplicarea primelor dou strategii "a" i "b" este limitat de necesitatea unor investi ii capitale
importante. Direc ia a 3-a "c" este mai ieftin i de aceea mul i antreprenori apeleaz la serviciul logistic
al furnizorilor pentru livrarea m rfurilor la timpul potrivit, cu un sortiment larg i un ambalaj adecvat.

Întreb ri de control:

1. Explica i conceptul logistic. Ce perioade de dezvoltare a parcurs acesta?

2. În ce const noutatea logisticii?
3. Caracteriza i domeniul ac iunilor compromiselor în etapele prelogistic i logistic clasic .
4. Ce reprezint perioada neologisticii?
5. Enumera i principiile de baz ale logisticii.
6. Explica i influen a logisticii asupra competitivit ii firmei.
7. Cum depinde profitul întreprinderii de nivelul deservirii logistice?
8. Enumera i cerin ele principale ale logisticii i caracteriza i succint fiecare din ele.
9. Care sunt metodele tradi ionale i moderne de eviden a cheltuielilor logistice?
10. Explica i esen a criteriului minimiz rii costurilor totale ale sistemului logistic.
11. Schi a i graficul dependen ei cheltuielilor de executarea comenzii de livrare a unui lot de
produse.
12. Cum are loc calculul cheltuielilor orientate spre rezultatul final?
13. Care este deosebirea dintre orientarea spre rezultatul firmei i orientarea spre intrare?
14. Care este rolul cadrelor în func ionarea sistemului logistic?

75
 Tema 9. FUNC IILE LOGISTICII

9.1. Clasificarea func iilor i opera iunilor logistice

La nivelul întreprinderii se eviden iaz trei grupuri de func ii logistice: de baz , cheie i suplimentare
(figura 9.1).

Func iile i opera iunile logistice

Func iile Opera iunile

De baz Cheie Suplimentare - Înc rcare;

- Desc rcare;
- Expedi ia
- Asigurare; - Asigurare - Depozitarea; înc rc turilor;
- Produc ie; calitativ ; - Prelucrarea - Transportarea;
- Distribu ie. - Deservirea înc rc turilor; - Stocarea;
consumatorilor; - Ambalarea; - Achizi ionarea i
- Dirijarea cu - Restituirea realizarea m rfurilor
stocurile; m rfurilor; de depozit;
- Transportarea; - Acordarea - Sortarea, completarea;
- Dirijarea cu serviciilor; - Selectarea i
achizi iile; - Ajutorul expedierea
- Efectuarea interna ional. informa iei despre
procedurilor de marf ;
produc ie; - Calculele efectuate cu
- Formarea furnizorii i
pre urilor; cump r torii;
- Distribu ia fizic . - Transmiterea
drepturilor de
proprietate asupra
produsului;
- Întocmirea
documentelor la
vam etc.

Figura 9.1. Clasificarea func iilor i opera iunilor logistice

Sursa [45, p.76]
Pentru determinarea func iilor i volumului i opera iunilor logistice trebuie luate în considera ie
fluxurile interne i externe de m rfuri, care depind de un ir de factori [45, p.78]:
a) factorii de ramur – nomenclatorul, volumul i masa m rfurilor, num rul furnizorilor de resurse
materiale i cump r torilor pentru produc ie finite;
b) factorii regionali – sistemul de comunica ii cu furnizori în regiunea dat , num rul de întreprinderi
specializate în transportarea m rfurilor în regiune;
c) factorii de produc ie – parametrii produc iei fabricate; tipul de produc ie; forma organiz rii
procesului de produc ie; suprafa a cl dirilor; planul de amplasare a întreprinderii; sistemul de
depozitare.
Dup criteriul conceptual se pot eviden ia urm toarele func ii ale logisticii:
1. Sistemic – se refer la sistemul de dirijare cu fluxurile de marf , materiale i informa ionale;
2. Integral – asigur sincronizarea procesului de distribu ie, de stocare i livrare a m rfurilor;
3. De reglare – este orientat spre economisirea resurselor materiale, reducerea costurilor;
4. Rezultativ – orientat spre livrarea produselor în cantitatea i calitatea necesare la locul stabilit
cu costuri minime.
Opera iile logistice se divizeaz în dou grupe mari [29, p.79-80]:
1. Opera iile tehnologice ce vizeaz produc ia bunurilor materiale, adic opera iile în cadrul c rora
are loc transformarea calitativ a obiectului muncii: t ierea p durii (cu scopul de a ob ine material

76
 lemnos), t ierea bârnelor cu fer str ul, presarea tala ului, confec ionarea detaliilor pentru mobil ,
finisarea lor i asamblarea final a mesei de birou.
2. Opera iile logistice, la care trebuie raportat restul opera iilor, care asigur existen a obiectului
necesar sau produsului muncii, în cantitate necesar , la timpul oportun. S enumer m unele din ele:
transportarea i plut ritul bârnelor de la locurile exploat rilor forestiere, livrarea lor întreprinderii din
industria prelucr rii lemnului, înc rcarea, desc rcarea, stivuirea la p strare, transmiterea în sec iile de
produc ie, transportarea produselor finite, stocarea i livrarea consumatorului final.
În modul acesta, opera iile logistice reprezint orice opera ii, efectuate cu materiale i cu produsele
muncii în sfera produc iei i circula iei, cu excep ia opera iilor tehnologice vizând produc ia bunurilor
materiale.
La opera iile logisticii se refer , de asemenea, prelucrarea, p strarea i transmiterea informa iei
corespunz toare.
Conform dic ionarului tehnologic al logisticii, opera iile logistice prezint totalitatea ac iunilor asupra
fluxului material i/sau a fluxului informa ional.
La opera iile logistice cu fluxuri materiale se pot atribui înc rcarea, transportarea, desc rcarea,
complectarea, depozitarea, ambalarea i alte opera ii. Opera iile logistice cu fluxul informa ional
reprezint colectarea, prelucrarea, transmiterea informa iei despre fluxul material corespunz tor. Trebuie
de men ionat c costurile cu fluxuri informative constituie o parte esen ial a costurilor logistice.
Executarea opera iilor logisticii cu fluxuri materiale, care intr sau p r se te sistemul logistic difer
de executarea acestor opera ii în interiorul sistemului logistic. Acest fapt se explic prin trecerea dreptului
de proprietate asupra m rfii i a riscurilor asigurate de la o persoan juridic la alta. Conform acestei
particularit i, toate opera iile cu caracter logistic se împart în unilaterale i bilaterale. Clasificarea
opera iilor logistice e oglindit în figura 9.2.
Unele opera ii logistice reprezint în esen , continuarea procesului tehnologic de produc ie, de
exemplu, preambalarea. Aceste opera ii schimb propriet ile de consum ale m rfii i pot fi realizate atât
în sfera de produc ie, cât i în sfera circula iei, de exemplu, în sec ia de preambalare a întreprinderii
comerciale angro.
Opera iile logistice, executate în procesul de aprovizionare a întreprinderii sau desfacerii produc iei
finite, adic opera iile executate în procesul interac ion rii sistemului logistic cu mediul extern, se refer
la opera iile logistice externe. Opera iile logistice, executate în interiorul sistemului logistic, se numesc
opera ii interne. Incertitudinea mediului ambiant se reflect , în primul rând, asupra caracterului execut rii
opera iilor logistice externe.

OPERA IA LOGISTIC

Criteriul Trecerea dreptului Schimbarea

Clasifi- Natura fluxului
de proprietate la propriet ilor de
c rii marf consum

Unila- Bilate- Cu F r Flux Flux

terale Rale (cu valoare valoare material informa-
Tipul (f r tre- trece-rea ad ugat ad ugat ional
opera iei cerea pro- pro-
logistice priet ii) priet ii)

Figura 9.2. Clasificarea opera iilor logistice

Sursa [29, p.81]

9.2. Misiunea logistic i mediul logistic al întreprinderii

Misiunea întreprinderii reprezint filosofia întreprinderii pe pia a bunurilor i serviciilor. În
formularea misiunii întreprinderii managerii de vârf trebuie s g seasc r spunsul la dou întreb ri: ce
reprezint întreprinderea în prezent i care sunt direc iile de dezvoltare a întreprinderii?

77
 Misiunea întreprinderii este acel fundament sau acea temelie care determin scopurile strategice i
tactice ale întreprinderii, precum i deciziile luate în baza acestor scopuri [45, p.81-82].
Firmele se apreciaz nu numai din punct de vedere al calit ii produselor i serviciilor, dar i a
capacit ii de livrare a produselor finite la timp, în partide mici la locul nemijlocit de consum.
Logistica permite realizarea scopurilor întreprinderii pe baza mixului logistic "FR", prin prezen a
produsului solicitat în cantitatea necesar , de calitatea cerut , la locul potrivit i timpul stabilit, pentru
consumatorul concret cu costuri minimale.
Pentru a în elege misiunea logisticii în cadrul întreprinderii e necesar de examinat mediul logistic,
care se împarte în: a) mediul extern (macromediu); b) mediul intern (micromediul întreprinderii).
Factorii macromediului (sau mediului extern) sunt: politici, economici, tehnici, tehnologici,
legislativi, sociali, ecologici.
Factorii micromediului sunt: produc ia, marketingul, finan ele, resursele de munc , managementul
superior etc.
No iunea de "management" în teorie se trateaz în dou sensuri: a) managementul ca totalitatea
mijloacelor i formelor dirij rii cu produc ia i desfacerii pentru realizarea scopurilor i sarcinilor
întreprinderii; b) managementul ca instrument de dirijare a rela iilor personalului întreprinderii cu
partenerii externi i consumatorii. În primul caz managementul logistic reprezint integrarea func iilor de
dirijare: organizarea, planificarea, reglementarea, coordonarea, controlul, eviden a i analiza. În al doilea
caz managementul logistic reprezint personalul de conducere care include managerii de vârf, medii i
interiori.
Un management logistic eficient poate s reduc cheltuielile generale, oferind întreprinderii avantaje
pe un anumit segment al pie ei. Totodat , managementul logistic este orientat spre reducerea pre urilor,
asigurarea calit ii produselor i serviciilor, pozi ionarea (amplasarea) întreprinderii ca agent economic
principal pe pia .

9.3. Repartizarea func iilor de baz între participan ii lan ului logistic
În procesul de dirijare a fluxurilor materiale în economie se solu ioneaz un ir de probleme:
prognozarea cererii i produc iei i, prin urmare, a volumului transport rilor; determinarea volumului
optim i a direc iilor fluxurilor materiale; organizarea depozit rii, ambal rii, transport rii etc. S
examin m agen ii care solu ioneaz aceste probleme.
Fluxurile materiale se formeaz în urma activit ii diferitor întreprinderi i organiza ii, care produc i
consum anumite produse i acord sau beneficiaz de anumite servicii. Rolul principal în dirijarea
fluxurilor materiale îl joac urm toarele întreprinderi i organiza ii:
Întreprinderile de transport comun, firmele de expedi ii;
Întreprinderile comer ului angro, care realizeaz totalitatea opera iilor logistice asupra produselor;
Organiza iile intermediare de comer care nu prelucreaz marfa, dar acord servicii de organizare
a comer ului angro;
Întreprinderile produc toare, la depozitele de materie prim i produse finite, unde se execut
diferite opera ii logistice.
Fiecare din participan i enumera i ai procesului logistic se specializeaz în realizarea unei grupe de
func ii logistice. Func ia logistica reprezint o grupare a opera iilor logistice, orientate spre realizarea
scopurilor sistemului logistic [27].
În tabelul 9.1 sunt enumerate func iile principale ale logisticii i repartizarea lor între diferi i participan i
la procesul logistic. Fiecare din aceste func ii reprezint prin sine un ansamblu de ac iuni omogene (din
punct de vedere al scopului).

78
 Tabelul 9.1
Func iile de baz ale logisticii i repartizarea lor
între diferi i participan i la procesul logistic
Participan ii la procesul logistic

prim i depozite de
Depozite de materie
Transport comun

comer ului angro

Întreprinderi ale

produse finite
intermediare
Organiza ii
comerciale
Func iile logisticii

1 2 3 4 5
Stabilirea rela iilor economice pentru livrarea m rfurilor sau prestarea
X X X
serviciilor, dezvoltarea i ra ionalizarea lor
Determinarea volumelor i direc iei fluxurilor materiale X X
Estimarea necesit ilor de transportare X X X
Determinarea succesiunii trecerii m rfurilor prin punctele de
depozitare, determinarea coeficientului optimal al structurii de depozite la X
organizarea circula iei m rfurilor
Dezvoltarea, amplasarea i organizarea depozitelor X X
Dirijarea stocurilor în sfera circula iei X X
Realizarea transport rii a tuturor opera iilor indispensabile pe parcursul
X
deplas rii spre punctele de destina ie
Executarea opera iilor ce preced sau încheie transportarea X X
Dirijarea opera iilor în interiorul depozitului (2) X X
Sursa [29 p.60]
(1) Se subîn elege ambalarea, marcarea, preg tirea pentru înc rcare i opera iile de înc rcare-
desc rcare etc.
(2) Opera iile din interiorul depozitelor includ livrarea i recep ionarea cantitativ i calitativ a
înc rc turilor, stocarea, sortarea i preg tirea sortimentului necesar cump r torului,
organizarea livr rii în loturi mici etc.
De exemplu, scopul final al tuturor m surilor de formare a rela iilor economice const în stabilirea
leg turilor partineriatului de afaceri dintre diferi i participan i la procesul logistic, adic formarea
leg turilor dintre elementele sistemelor macrologistice.
Se pot eviden ia dou particularit i caracteristice ale func iilor din complexul logisticii:
Toate func iile enumerate în tab.9.1 sunt legate reciproc i orientate spre dirijarea fluxurilor
materiale, adic întregul complex al func iilor logisticii este subordonat unui scop unic;
Func iile enumerate sunt specifice pentru subiec ii care particip în procesul logistic.
Deosebirea principal a func iilor logisticii comparativ cu func iile tradi ionale const în existen a
unei leg turi sistemice între activit ile economice enumerate.

9.4. Realizarea func iei de dirijare a fluxului material în structura organizatoric a logisticii la
întreprindere
Lipsa structurii logisticii la întreprinderii este rezultatul sistemelor de dirijare formate istoric.
Neajunsul principal al structurii tradi ionale const în faptul c toate opera iile logistice sunt
conectate între ele dup metoda clasic , dar nu printr-o abordare sistemic .
În practic aceasta înseamn c func ia logistic este divizat între diferite servicii. De exemplu, o
subdiviziune a întreprinderii se ocup cu achizi ionarea materialelor, o alta – cu dirijarea stocurilor, a treia
– cu desfacerea produc iei finite. Scopurile acestor subdiviziuni deseori pot s nu coincid cu scopurile
ra ionaliz rii fluxului material general în cadrul întreprinderii.
Abordarea logistic presupune dirijarea tuturor opera iilor în complex, dintr-un centru unic. Pentru
aceasta la întreprindere se creeaz un serviciu logistic cu func ia dirij rii stocului material, de la stabilirea
rela iilor contractuale cu furnizorul i pân la livrarea produc iei finite consumatorului.
Un exemplu de structur a serviciului de dirijare a fluxului material la întreprindere este prezentat în
figura 9.3.

79
 DIRECTOR

Managerul în domeniul logistic

Planificarea i Dirijarea Dirijarea

controlul opera iilor stocurilor

- Planificarea - Dirijarea - Prognozarea

operativ a opera iilor în cererii;
produc iei; depozite; - Dirijarea i
- Planificarea - Dirijarea controlul
opera iilor de opera iilor de stocurilor de
transportare; transport; materie prim ,
- Planificarea - Dirijarea semifabricate
re elei de opera iilor în i produse
depozite; procesul finite;
- Controlul deservirii - Alegerea
bugetului; proceselor de ambalajului.
- Sistemele produc ie.
informa ionale.

Figura 9.3. Structura serviciului de dirijare cu fluxul material la întreprindere

Sursa [29, p.63]
Întreb ri de control:

1. Explica i no iunea de "func ie logistic ".

2. Enumera i func iile principale ale logisticii i deosebirile lor de opera iunile logistice.
3. Cum are loc repartizarea func iilor de baz a logisticii între diferi i participan i?
4. Cum interac ioneaz func iile ce caracterizeaz misiunea logistic i mediul logistic al
întreprinderii?
5. Enumera i aspectele care pot fi luate în considera ie în procesul interac iunii intermediarilor
logistici.
6. Care sunt func iile logistice principale la întreprinderile comer ului angro?
7. Enumera i func iile logistice ale întreprinderilor de transport i expediere a fluxurilor materiale.

80
 Tema 10. CONEXIUNILE LOGISTICII CU MARKETINGUL

10.1. Necesitatea cooper rii func iilor marketingului i logisticii

În perioada anilor 1960-1970 speciali tii în marketing î i concentrau eforturile asupra promov rii i
dezvolt rii sferei de produc ie, neglijând alte domenii de activitate cum sunt depozitarea, transportarea i
stocarea m rfurilor. Îns profitul acumulat de la vânzarea m rfurilor era absorbit de costurile mari pentru
distribu ie. Aceasta a condus la cre terea interesului fa de domeniul logistic. În cadrul întreprinderii au
ap rut servicii logistice care dirijau distribu ia produselor, deoarece speciali tii în marketing considerau c
depozitarea i stocarea m rfurilor nu erau sarcini ale marketingului. De-a lungul timpului, logistica i-a
asumat responsabilitatea principal pentru depozitare, inventar i transport în cadrul multor întreprinderi
(companii) ocupate cu promovarea i vânzarea m rfurilor [13, p.339-340]. În multe cazuri au ap rut
conflicte între structurile organizatorice, care î i orientau activitatea spre atingerea scopurilor de realizare a
fiec rei func ii în parte deseori în contradic ie cu func iile generale ale firmei. Devierile care au ap rut în
administrarea diferitelor domenii ce in de produc ia i distribu ia m rfurilor au condus la apari ia multor
situa ii negative pe pia : sporirea cheltuielilor pentru transportarea, depozitarea i stocarea m rfurilor,
instabilitatea financiar a agen ilor economici, neeficien a în reglementarea pie ei etc. În condi iile
Republicii Moldova economia mixt presupune dirijarea prin dou blocuri:
1. Blocul centralizat cu reglementarea procesului din partea statului;
2. Blocul decentralizat presupune autoreglementarea pie ei cu ajutorul diferitelor metode.
Pentru a stabili un raport optimal dintre aceste blocuri i a asigura o interac iune organic între ele, e
necesar de a implementa abordarea logistic în dirijarea cu fluxurile materiale. Conform opiniilor
economi tilor logistica joac rolul de sistem nervos central, care poate determina concep iile strategice de
dezvoltare a întregului sistem de distribu ie a m rfurilor. Economia mixt format din dou blocuri la
nivel macro, poate s utilizeze logistica, în primul rând, ca tiin pentru întocmirea sistemelor logistice
de dirijare, care ar corespunde intereselor societ ii. În aceste condi ii punerea i realizarea sarcinilor
globale i strategice de dirijare cu ajutorul logisticii este o problem prioritar a acesteia, iar marketingul
în mod analog cu alte instrumente ale pie ei (rela iile marf -bani, formele de proprietate, infrastructura
pie ei, pârghiile economice directe i indirecte, "regulile de joc" ale antreprenorilor etc.) porne te în
calitate de derivat de la sarcina global a sistemului logistic în domeniul distribu iei bunurilor de
consum. Mecanismul pie ei func ioneaz nu ca un scop propriu, ci ca un mijloc de asigurare a tuturor
intereselor partenerilor orienta i spre realizarea sarcinilor logistice la nivelul macro pentru a servi sfera
productiv i cea neproductiv .
Treptat, unele firme i companii au început s acorde aten ie problemelor distribu iei i au în eles c
doar cooperarea între func iunile marketingului cu func iunile logisticii, ci nu conflictele interne ale
subdiviziunilor, reprezint solu ia principal a satisfacerii cerin elor consumatorilor. Speciali tii recunosc
c interdependen a dintre marketing i logistic trebuie dirijat corect i eficient, pentru a asigura succesul
firmei în condi iile economiei de pia . De men ionat faptul c exist un conflict dintre subdiviziuni în
repartizarea i realizarea func iilor reale. Totu i, trebuie recunoscut faptul c func iunile de marketing i
logistic reprezint resurse strategice, care vor fi folosite mai bine ca parte a unui plan integru. Logistica
are scopul de a asigura satisfacerea cererii create de marketing (vezi figura 10.1).

81
 Sfere de activitate:

- desfacerea produsului;
Formarea cererii - publicitate;
de c tre MK - promovarea vânz rilor

M suri Elemente de logistic :

de
marketing
Satisfacerea - depozitarea;
cererii
consumatorilor de - stocarea;
c tre logistic - transportarea;
- comunicarea etc.

Figura 10.1. Repartizarea m surilor de marketing

în cadrul întreprinderii

Speciali tii de marketing i de logistic trebuie s adopte o perspectiv mai larg asupra propriei
întreprinderi i s gândeasc strategic. Deseori speciali tii în marketing critic speciali tii de logistic ,
care au scopul s reduc costul m rfii cu orice pre , f r s in cont de necesit ile clien ilor. Pe de alt
parte, speciali tii de logistic critic pe cei de marketing care urm resc cre terea vânz rilor cu orice pre .
Aceast incapacitate de a în elege pozi ia celuilalt este un factor negativ în activitatea întreprinderii care
duce la apari ia conflictelor dintre marketing i logistic . Conflictele apar când responsabilitatea pentru o
anumit func iune nu este stabilit sau definit clar. Aceste "interfe e" generatoare de conflicte dup cum
se men ioneaz în literatura [16, p.34] au nevoie de o administrare.
În aceast situa ie conducerea întreprinderii trebuie s fie un sus in tor activ al cooper rii func iilor
de marketing i logistic . Conducerea de vârf trebuie s stabileasc directive clare pentru cooperarea
func iilor i realizarea lor.
În condi iile actuale, avansarea întreprinderii prin aplicarea numai a func iunilor marketingului e
imposibil . Cererea trebuie s fie satisf cut la timpul oportun printr-o livrare rapid i precis
(tehnologia r spunsului rapid). R spunsul rapid la cererea ap rut este posibil numai prin integrarea
marketingului cu func iunile logisticii.
Din punct de vedere istoric, logistica, ap rut pe arena economic mai târziu, completeaz i dezvolt
marketingul, unind consumatorul, transportatorul i furnizorul într-un sistem mobil, tehnologic i
economic.
Marketingul urm re te i determin cererea ap rut , adic d r spuns la întreb rile: ce marf e
necesar , unde, când, în ce cantitate i de care calitate? Logistica asigur circula ia fizic a m rfii spre
consumator. Integrarea logisticii asigur livrarea m rfii cerute în locul stabilit, la timpul oportun i cu
cheltuieli minimale.
Marketingul pune sarcina abord rii sistemice în procesul circula iei m rfurilor. Fiecare etap a
acestui proces trebuie s fie planificat ca parte integrant a sistemului general bine echilibrat i logic.
Îns metodele integr rii tehnico-tehnologice a tuturor participan ilor în procesul circula iei m rfurilor sunt
obiectul de studiu nu al marketingului, ci al logisticii.
Marketingul e orientat spre studierea pie ei, reclamei, influen ei asupra cump r torului etc. Logistica,
îns , e orientat , în primul rând, spre crearea sistemelor tehnico-tehnologice de circula ie a materialelor i,
de asemenea, a sistemelor de control asupra acestora. Cele mai esen iale deosebiri dintre marketing i
logistic sunt reprezentate pe tabelul 10.1.

82
 Tabelul 10.1
Caracteristica comparativ a cercet rii obiectivului i obiectului în domeniul marketingului i în
domeniul logisticii

MARKETING LOGISTIC
Obiect de studiu Pie ele i conjunctura m rfurilor i serviciilor concrete Fluxurile materiale, care circul pe aceste pie e
Optimizarea activit ii domeniul desfacerii m rfurilor Optimizarea procesului de dirijare a fluxurilor
Sarcina cercet rii
i serviciilor materiale i de servicii
Modele matematice, intuitive etc. vizând cercetarea Abordarea sistemic în optimizarea proceselor de
Metode de
conjuncturii pie ei, cererii m rfurilor i serviciilor transportare, depozitare i dirijarea cu stocurile de
cercetare
concrete fluxuri materiale
Recomand ri privind elaborarea strategiei i Elaborarea proiectelor sistemelor, care corespund
întreprinderii în domeniul produc iei i desfacerii: ce scopurilor logisticii: marf solicitat în cantitatea
Rezultate finale
trebuie de produs, în ce volum i sortiment, pentru ce necesar de calitate înalt , în locul stabilit, la timpul
pie e i în ce termeni? Care pot fi avantajele? oportun i cu cheltuieli minime.

Sursa: [29, p.41]

Esen a comportamentului logistic în dirijarea fluxurilor materiale const în integrarea unor

participan i în lan ul logistic într-un sistem unic, capabil s livreze rapid i economic marfa necesar la
locul stabilit. Problema care apare aici este necesitatea de a uni diferi i agen i economici, adic subiec i cu
interese economice diferite.
În calitate de exemplu a comportamentului logistic în dirijarea fluxurilor materiale în sfera
circula iei vom analiza livrarea zah rului tos de fabrica produc toare în magazinele re elei comerciale
cu am nuntul.
Prezent m trei categorii de participan i la circula ia zah rului tos: fabrica produc toare, baza angro i
re eaua de magazine cu produse alimentare.
Baza angro, care Re eaua
Fabrica
comercializeaz magazinelor de
produc toare a
prepar m rfuri produse
zah rului tos
de b c nie alimentare

Figura 10.2. Circula ia zah rului de la fabrica produc toare la magazine [29, p.43]

Optimizarea logistic a fluxului material permite reducerea costurilor totale pentru circula ia
zah rului tos, iar rezultatul se ob ine prin realizarea diferitelor m suri. S analiz m ce e necesar de
întreprins pentru reducerea costurilor logistice în baza optimiz rii procesului de ambalare a zah rului tos.
Tradi ional zah rul tos este ambalat în saci cu greutatea de 50 kg. Fluxul material neoptimizat logistic
va reprezenta prin sine circula ia zah rului tos în saci pe parcursul întregului lan pân la magazine.
Optimizarea logistic a procesului de livrare a zah rului tos pân la re eaua comer ului cu am nuntul
presupune stabilirea rela iilor strânse de parteneriat între participan i la procesul logistic, prin orientarea
spre rezultatul comun.
S ne imagin m c to i cei trei participan i se afl în subordonarea unui proprietar, i s ne punem
întrebarea, unde ar fi organizat acest proprietar reambalarea zah rului tos în pachete?
Reambalarea zah rului, în exemplul nostru, poate fi realizat în patru locuri:
– la tejgheaua magazinului la locul de munc al vânz torului în timpul deservirii cump r torului;
– în magazin în înc perea pentru preg tirea produsului pus în vânzare, la locul de munc al
muncitorului de la serviciul de preambalare, care e ocupat special cu reambalarea zah rului;
– în sec ia de preambalare a bazei angro;
– la fabrica produc toare.
Men ion m, f r s ne oprim la dovad , c cea mai productiv i cea mai costisitoare va fi
organizarea opera iilor de reambalare a zah rului în magazin, în special la locul de munc al vânz torului.
Un efect considerabil poate fi ob inut, organizând reambalarea zah rului la baza angro,
aprovizionând magazinele cu zah r preambalat. Îns i aici, cu excep ia unui num r limitat de depozite,
nu poate fi utilizat în mod efectiv tehnica de preambalare. Efectul economic maximal poate fi ob inut,
numai stabilind utilaj de preambalare cu o productivitate înalt la fabrica produc toare.
83
 Îns , participan ii sus-numi i, de regul , se afl în slujba diferitor proprietari. Dac comer ul cu
am nuntul câ tig de la comer ul cu zah r împachetat, atunci pentru fabrica produc toare organizarea
împachet rii prezint cheltuieli inutile. De aceea, ca zah rul tos s nu trac prin întregul lan în saci, ci s
fie împachetat în etapele mai premature a circula iei m rfurilor, e necesar de reglat (de pus la punct)
mecanismul rela iilor economice dintre participan i.
Ca rezultat al livr rii zah rului tos neambalat în magazine, totalitatea participan ilor la procesul
circula iei m rfurilor pierde o parte din profitul posibil. Aceasta nu va avea loc, dac participan ii la
circula ia m rfurilor vor putea s se asocieze i s solu ioneze în comun urm toarele probleme [22]:
1. S determine volumul profitului suplimentar, ob inut în urma organiz rii procesului de
împachetare la fabrica-produc toare i, de asemenea, s se ajung la un acord privind ordinea repartiz rii
echitabile a profitului între participan i, adic solu ionarea problemei economice.
2. S selecteze mijloacele tehnice, pentru asigurarea procesului vizând transportarea zah rului
împachetat pân la s lile comerciale a magazinelor. Aici se include: tara, care va fi completat cu unit i
de produs ambalat la fabric , iar mai apoi livrate magazinelor prin depozitele bazei angro; tipurile
speciale ale mijloacelor de transport pentru transportarea efectiv a tarei selectate; resursele pentru
executarea lucr rilor de înc rcare – desc rcare etc. Acesta este complexul sarcinilor tehnice.
3. S stabileasc un proces tehnologic unic, de prelucrare a fluxului material, începând cu sec ia de
ambalare a fabricii i terminând cu sala comercial a magazinului. Acesta este complexul sarcinilor
tehnologice.
4. S rezolve prin metode matematice diferite probleme de optimizare, inclusiv, optimizarea
stocurilor la toate sectoarele de circula ie a zah rului tos; determinarea propor iilor optimale a loturilor
livrate etc. În ansamblu, acesta e un complex de probleme matematice, în rezultatul rezolv rii c rora
poate fi creat un sistem integrat de dirijare cu fluxurile materiale.
Conceptul logistic presupune rezolvarea problemelor în domeniul tehnicii, tehnologiei, economiei i
matematicii. În leg tur cu aceasta logistica poate fi reprezentat prin unitatea urm toarelor elemente
(figura 10.3.).

ECONOMIA MATEMATICA

LOGISTICA

TEHNICA TEHNOLOGIA

Figura 10.3. Elementele logisticii

Sursa: [29, p. 45]

Rezultatul func ion rii sistemei const în existen a produsului necesar, în cantitate necesar , de
calitate necesar , la timpul oportun, la locul stabilit, cu cheltuieli minimale.
Putem trage concluzia c interac iunea logisticii cu marketingul permite solu ionarea urm toarelor
probleme [22]:
1. Analiza mediului extern al marketingului i cercet rile pie ei.
2. Analiza comportamentului consumatorilor.
3. Proiectarea produsului i specializarea în sfera produc iei.
4. Planificarea i optimizarea nivelului serviciilor.
Dac primele dou probleme pot fi solu ionate de serviciul marketing f r participarea serviciului
logistici, atunci problema a treia i a patra trebuie s fie solu ionate în comun prin realizarea func iunilor
marketingului i logisticii. S admitem c serviciul marketing a argumentat necesitatea lans rii unui nou
tip de produse. Atunci problema logisticii va realiza func iunile de asigurare a produc iei cu materie
prim , dirijarea stocurilor, transportarea .a.
Pentru planificarea serviciilor (problema a 4-a) marketingul determin cerin e severe în cadrul
serviciului logistic fa de prestarea serviciilor, care sunt realizate de sistemul logistic.
În general, serviciile logisticii i marketingul la întreprindere interac ioneaz profund:
S demonstr m conexiunea reciproc dup exemplul produc iei b uturilor, ambalate în cutii tetrapack.
Proiectarea ambalajului este o func ie o marketingului. Parametrii durabilit ii pachetelor in de func ia

84
 logistic . Volumul pachetului se refer atât la func ia marketingului, cât i a logisticii. Parametrii geometrici ai
pachetului apar in logisticii. Notarea codului liniar este o sarcin a logisticii. Îns inând cont c prezen a
codului liniar pe ambalaj influen eaz asupra cump r turii, modul de notare a codului poate fi recomandat de
marketing.
10.2. Particularit ile interferen ei mixului de marketing i mixului logistic
Exist o interferen între marketing i logistic în sistemul distribu iei m rfurilor. Logistica joac
rolul principal în organizarea desfacerilor, deoarece "marketingul formeaz cererea, iar logistica o
realizeaz " [39, p.18]. Pentru a analiza interac iunea logisticii cu marketingul vom folosi no iunile
marketingul – mix (4 "P") i logistica – mix (7 "R") – figura 10.4.
Mixul de marketing (4 "P") Mixul logistic (7 "N")

Calitatea Calitatea
(Right (Right
quantity) conditions)

Produs Pre Produsul

(Right
product)

Plasament Promovare Cheltuielile Timpul

(distribu ia) (Right costs) (Right time)

Consuma-
torul (Right
customer)

Satisfacerea cerin elor popula iei

Figura 10.4. Interac iunea mixului de marketing

cu mixul logistic

Sursa: [45, p. 90]

Din figura 10.4 se observ o interac iune direct dintre caracteristicile "produs", "pre " (cheltuieli) i
"loc" (distribu ie). De exemplu, luarea deciziei în domeniul pre urilor necesit o analiz profund a
factorilor, ci influen eaz asupra m rfurilor concurente, caracteristicilor demografice i socio-economice
a consumatorilor pe fiecare segment al pie ei. Astfel, logistica ajut la realizarea sarcinii de marketing cu
privire la formarea pre urilor.
Mixul logistic este exprimat în limba englez ca regul a "7R" – right product, right quantity, right
conditions, right place, right time, right customer, right cost. În limba român e ra ional de folosit regula
celor 7 – "N", ce caracterizeaz : "Produsul necesar în cantitatea necesar , de calitate necesar , la
timpul necesar cu cheltuieli necesare". Necesit ile-cheie ale logisticii sunt trei: calitatea, timpul i
cheltuielile.
Interesele marketingului i a logisticii se realizeaz în leg tur cu sortimentul m rfurilor. Astfel,
sortimentul determinat de c tre strategia de marketing poate schimba structura lan ului logistic, tipurile de
transport i metodele de transportare a m rfurilor. Aceasta va conduce la cre terea cheltuielilor logistice,
cre terea pre urilor i la reducerea profitului a teptat de la activitatea de marketing datorit schimb rii
sortimentului.
Interac iunea marketingului cu logistica poate fi observat în procesul dirij rii cu stocurile de
m rfuri, în procesul tehnologic al sferei de produc ie i al sferei de comer . E important de a ine cont de
ciclul de produc ie sau de vânzare, care pot fi reduse în baza folosirii sistemelor optimale ale logisticii.
Speciali tii în domeniul logisticii se str duie s optimizeze cheltuielile legate cu producerea i vânzarea
m rfurilor prin crearea stocurilor curente sau sezoniere.

85
 Cheltuielile pentru distribu ie, îndeosebi, pentru transport sunt atât de mari, încât deciziile logistice în
problemele transport rii m rfurilor influen eaz esen ial asupra posibilit ilor de realizare a politicii de
pre în complexul marketingului. Selectarea ra ional a tipului de transport, a expeditorului, optimizarea
traseului de mi care a m rfurilor în procesul implement rii logisticii dau posibilitate s reducem
cheltuielile logistice în sistemul distribu iei m rfurilor. În mod analog se poate analiza influen a altor
func ii logistice (depozitarea, manipularea fizic , dirijarea cu stocurile etc.) asupra schimb rii pre urilor la
m rfuri. Trebuie luat în considera ie influen a integral a tuturor func iilor logistice asupra pre ului
produselor finite în cazul înlocuirii unei func ii logistice cu alt func ie (de exemplu, func ia depozit rii
poate fi înlocuit cu func ia de transport) sau reunirea mai multor opera iuni logistice într-un traseu al
sistemului logistic.
Eforturile logisticii pot fi îndreptate spre sporirea volumului de desfacere a m rfurilor la un segment
de pia , dac acolo nu s-a format pre ul de marketing. O astfel de situa ie deseori se creeaz sub influen a
oscila iei sezoniere a cererii popula iei, care necesit luarea deciziilor suplimentare în domeniul logisticii.
Un alt domeniu de interferen a intereselor marketingului i logisticii este caracteristica
sortimentului, în sortiment larg, determinat de strategia de marketing a firmei. Caracteristicile
sortimentului m rfurilor influen eaz nemijlocit asupra structurii lan ului logistic i canalelor de
distribu ie, asupra nivelului stocurilor i tipurilor de transport. Apari ia noilor tipuri de marf cu ambalaj
diferit poate s schimbe esen ial structura canalului logistic i s schimbe modelul de transportare a
m rfurilor.
Schimbarea sortimentului i caracteristicilor fizice a produselor influen eaz esen ial asupra
opera iunilor de manipulare fizic a m rfurilor. Aceasta cere o coordonare a tuturor m rimilor de ambalaj
i a containerelor, poate crea necesitatea folosirii noului utilaj pentru sortarea i completarea partidelor de
m rfuri pentru livrare. La rândul s u, aceste schimb ri condi ioneaz sporirea cheltuielilor logistice,
introducerea investi iilor suplimentare în sistemul distribu iei. Toate aceste schimb ri vor condi iona
cre terea pre urilor, care va minimiza profitul în rezultatul îmbun t irii structurii sortimentului de
m rfuri.
Pe de alt parte, dorin a marketologilor întreprinderii de concepere a unui ambalaj original, ca un
instrument al marketingului, poate s condi ioneze cre terea excesiv a costurilor logistice. Deseori
ambalajul poate s fie un factor decisiv, care influen eaz asupra volumului vânz rilor în re eaua
comer ului cu am nuntul. De pe pozi iile marketingului, aspectul exterior al ambalajului i informa ia
deplin despre marf sunt importante, deoarece deosebesc m rfurile produc torului de m rfurile
asem n toare ale concuren ilor. Din punct de vedere logistic, ambalajul este privit sub aspectul
dimensiunii i protej rii produsului de deteriorare în timpul transport rii i manipul rii. De exemplu,
ambalajul comercial trebuie s fie reu it pentru a fi plasat în mijlocul de transport i s foloseasc pe
deplin capacitatea acestuia. De exemplu, ambalajul industrial trebuie s includ un num r întreg de
ambalaje comerciale, o palet , un container ca mijloc de transport trebuie s con in un num r întreg de
palete etc. Putem face concluzia c trebuie s existe o armonizare a tuturor unit ilor de ambalaj i
capacit ii unit ilor de transport, pentru a nu admite cre terea cheltuielilor logistice.
Promovarea m rfurilor pe pia este o func ie-cheie a marketingului, c reia i se acord o aten ie
deosebit în firm . Actualitatea promov rii se confirm de acele resurse b ne ti care se cheltuie pentru
reclam , demonstrarea produsului finit, organizarea distribu iei i vânz rii m rfurilor. Produc torii se
confrunt cu problema: s creeze re eaua de distribu ie proprie sau s -i atrag pe intermediarii logistici
din comer ul angro i comer ul cu am nuntul. Dac este creat re eaua proprie de distribu ie a m rfurilor
sunt necesare investi ii mari, dar permite aceasta produc torului s controleze pia a i volumul vânz rilor.
În al doilea caz, când sunt implica i intermediarii (angrosi tii, brokerii etc.), costurile sunt reduse, dar se
pierde controlul asupra distribu iei m rfurilor. Astfel, canalele de distribu ie sunt obiectul concuren ei
permanente dintre produc tori i intermediari.

10.3. Domeniile majore de interac iune dintre marketing i logistic

Întreprinderile prospere folosesc avantajele unei bune colabor ri dintre speciali tii de marketing i
logistic pentru a negocia nu numai produsul i pre ul, dar i pentru acordarea serviciilor logistice în
corespundere cu nevoile consumatorului individual.
Pentru a sc dea nivelul conflictual într-o gestionare eficient a întreprinderii e necesar de a proiecta
un sistem de informare. Dac deciziile sunt adoptate acolo unde sunt disponibile suficiente informa ii,
86
atunci dezvoltarea i controlul fluxului de informa ii devine nu doar un element al organiza iei, dar i o
modalitate de a gestiona mai eficient un set de activit i i de factori de decizie. Astfel, speciali tii în
marketing i logistic deseori folosesc tehnologii de comunica ie moderne, pentru a dirija împreun
activit i care în trecut erau surse de conflict permanent.
Domeniile majore de interac iune între marketing i logistic sunt [16, p.344]:
a) proiectarea produsului – poate avea un efect major asupra depozit rii i transportului;
b) stabilirea pre ului – este modalitatea prin care cererea la serviciile de logistic influen eaz costul
produsului i, prin urmare i politicile de pre ;
c) prognozarea pie ei i a vânz rilor – va permite ca prognozele de marketing s dicteze nivelul
resurselor logistice necesare pentru livrarea produselor la clien i;
d) strategiile de servire a clientului prev d situa ia, când specialistul de marketing opteaz pentru un
nivel înalt de servire, iar resursele logistice în form de echipamente i stocuri, vor trebui s fie
considerabile;
e) num rul i suprafa a depozitelor – poate fi stabilit numai dac speciali tii de marketing i
logistic vor elabora o strategie comun în domeniul depozit rii;
f) strategia dirij rii cu stocurile – prevede elaborarea unei strategii comune a speciali tilor de
marketing i logistic pentru a lichida divergen ele legate cu între inerea stocurilor la m rfuri în
depozite;
g) strategia întocmirii comenzilor – presupune elaborarea în comun a comenzilor, deoarece are o
influen esen ial asupra costurilor opera ionale i asupra imaginii clien ilor;
h) luarea deciziei de furnizare prin canalele de distribu ie – influen eaz v dit asupra resurselor
logistice necesare, de aceea, specialistul de marketing trebuie s se consulte cu specialistul în
logistic în utilizarea eficient a canalului de distribu ie.
Exist multe alte domenii de interac iune a marketingului cu logistica.
Pe m sura dezvolt rii pie elor na ionale i interna ionale de bunuri i servicii, a cre terii cantit ii de
bunuri i diversific rii serviciilor pentru consumatori, agen ii economici au apelat tot mai mult la
domeniul logisticii pentru a face fa schimb rilor de pe diferite pie e aflate în expansiune. Distribu ia
produselor între locurile de produc ie i cele de consum a devenit o component important în cadrul
activit ii economice a întreprinderilor din rile industrializate.
Logistica contribuie considerabil la crearea produsului na ional brut. De exemplu, în SUA logistica
contribuie cu 11% la crearea PNB, în Japonia cu 9%, în Fran a cu 10,2%.
În majoritatea rilor industrializate investi iile în domeniul logisticii se ridic la sume foarte mari,
ceea ce îi determin pe unii speciali ti s afirme c prin consumurile mari de resurse materiale, umane i
financiare, prin impactul lor asupra standardului de via , logistica constituie o mare afacere.
Într-o form mai explicit , domeniile de interac iune dintre logistic i marketing se pot reprezenta
astfel:

Satisfacerea cererii clien ilor

- Furnizori
- Intermediari
- Clien i finali

Efort integrat în coordonarea

activit ii de marketing
- Pre
- Produs
- Plasament (distribu ie)
- Promovare (comunicare)
Profitul întreprinderii
- maximizarea profitului pe
termen lung
- minimizarea costurilor totale

Figura 10.5. Domeniile majore de interac iune

dintre marketing i logistic

Din figura 10.5 rezult ca satisfacerea cerin elor clien ilor implic maximizarea utilit ii de timp i
spa iu în baza conceptului logistic care depinde de furnizori, de intermediari i de clien ii finali. Rolul
87
logisticii este de a asigura deservirea clien ilor inând seama de oportunit ile de marketing care vizeaz
maximizarea vânz rilor pe diferite segmente de pia .
Efortul integrat înseamn coordonarea activit ii de marketing într-un program coerent, mixul de
marketing, care s duc la un cost total minim i la maximizarea profitului, în condi iile asigur rii unui
anumit nivel calitativ c tre clien i. Acest efort integrat este respins în strategia de marketing.
Profitul întreprinderii exprim necesitatea realiz rii unui nivel acceptabil al profitului pe termen
lung. Maximizarea profitului se poate realiza prin reducerea costurilor totale în condi iile asigur rii unui
nivel al serviciilor c tre clien i, inând cont de strategia de marketing i de cerin ele clien ilor.
În ansamblu, se urm re te ca la un cost cât mai mic, s se asigure un profit cât mai ridicat din punct
de vedere al logisticii. Prin prisma conceptului de marketing, principalul obiectiv al distribu iei fizice îl
constituie asigurarea serviciilor de natur logistic în conformitate cu cerin ele consumatorilor i
utilizatorilor. Ace tia sunt interesa i s intre în posesia produselor în momentul în care au nevoie de ele, în
cantit ile dorite de ei, în locul dorit i la calitatea solicitat . De asemenea, consumatorii i utilizatorii
doresc s beneficieze de un sistem mai facil i mai eficient de plasare a comenzilor, s fie cât mai bine
informa i asupra etapei de întocmire a comenzilor, s poat returna mai u or bunurile uzate.
Peter Druker men ioneaz c îmbun t irea conexiunii activit ii de marketing i de logistic
reprezint în viitor o cale important în economia costurilor pentru sporirea performan elor de realizare a
func iilor de distribu ie fizic . De men ionat, c distribu ia ocup o pondere important în costurile totale
de marketing. Speciali tii americani remarc c aproape 50 de cen i dintr-un dolar este cheltuit pentru
activit i ce apar dup fabricarea bunurilor, activit i legate de distribu ia fizic i care au rolul de a atrage
clientul. Dac unii nu sunt de acord cu cei 50 de cen i estima i, costul datorat ad ug rii utilit ii de timp i
de spa iu este substan ial i constituie peste 20% din pre ul total.
În structura costurilor, pentru derularea unei afaceri, logistica de ine locul trei dup costul de
fabrica ie (48-50%) i costul de marketing (25-27% din pre ul de vânzare). Astfel, controlul costurilor
logistice constituie o preocupare major a întreprinderii cu consecin e importante asupra rezultatelor
financiare.

Întreb ri de control:

1. Ce aspecte trebuie luate în considera ie în studierea interac iunii mixului de marketing i mixului
de logistic ?
2. În ce situa ii se utilizeaz mai eficient mixul de marketing cu privire la "atragerea" i livrarea
m rfii în viziunea logisticii?
3. Ce trebuie s lu m în considera ie în caracteristica obiectului i subiectului cercet rii în domeniul
marketingului i în domeniul logisticii?
4. Care este interferen a serviciului logistic cu planificarea produc iei i comer ului la întreprindere?
5. Descrie i con inutul serviciului logistic i rela iile acestuia cu serviciul de finan e.
6. Enumera i particularit ile interac iunii logistice cu alte sfere ale businessului.
7. Care aspecte trebuie luate în considera ie la repartizarea func iilor logistice între diverse
subdiviziuni ale întreprinderii?
8. Care situa ii pe pia impun agen ii economici s studieze leg tura logisticii cu mediul extern?
9. Care sunt particularit ile interac iunii logisticii cu mediul intern i ce loc ocup logistica în
structura general de dirijare a întreprinderii?

88
 Tema 11. OBIECTELE ACTIVIT II LOGISTICE

11.1. Fluxurile materiale ca categorie a logisticii

No iunea de flux material este o no iune-cheie în logistic . Fluxurile materiale se formeaz în
rezultatul transport rii, depozit rii i execut rii altor opera ii cu materia prim , semifabricatele i
produsele finite, începând de la sursa primar a materiei prime pân la consumatorul final.
În procesul circula iei înc rc turii se realizeaz opera ii variate: desc rcarea, aranjarea pe suporturi cu
fund dublu, deplasarea, despachetarea, aranjarea la stocare etc. Acestea sunt opera iile logistice. Volumul
lucr rilor pe fiecare opera ie, calculat pentru un anumit interval de timp (o lun , un an) reprezint fluxul
material al opera iei corespunz toare.
În depozitele întreprinderii comerciale angro, fluxurile materiale se calculeaz , de regul , în anumite
sectoare. Pentru aceasta se sumeaz volumul lucr rilor la toate opera iile logistice, realizate pe sectorul
dat.
Fluxuri materiale sunt numite înc rc turile, piesele, m rfurile i materialele supuse diferitelor opera ii
logistice i raportate la un anumit interval [29, p.74]. Mi carea fluxului material de la produc tor pân la
consumator este prezentat în figurile 11.1, 11.2, 11.3.
Conform acestor concep ii, unul din factorii principali ai conducerii este termenul livr rii resurselor.
Acest factor se divizeaz în perioada de facto pentru executarea unei opera ii (perioada de transport) i
perioada necesar pentru a începe opera ia dat .

Livrarea
Transportarea Sectorul de produc iei
produc iei depozitare consuma-
torului

Transportarea
produc iei la
depozitele
Resursele Procesul Produ- regionale
(materi- producerii sul finit
ale) (asambla-
rea) Depozitul Livrarea
regional produc iei
Subansamble consuma-
torului

Sectorul de Livrarea
Transportarea depozitare produc iei
produc iei consuma-
torului

Transportarea Depozitul Livrarea

produc iei la regional produc iei
depozitele consuma-
regionale torului

Figura 11.1. Promovarea fluxului materialelor de la întreprinderea produc torului prin sistemele
depozitelor c tre consumator
89
 Sursa: [42, p.20]

Asamblarea Depozitul
produsului produc iei Livrarea
A finite produc iei
A A

Depozitare Procesul Depozitul

a resurselor de articolelor de
materiale produc ie completare

Asamblarea Depozitul
produsului produc iei
B finite
B

Figura 11.2. Trecerea fluxului materialelor

în interiorul întreprinderii
Sursa [42 p.20]

Comanda dat Comanda depozitului Comanda

produc torului regional consumatorului

Întreprinderea Depozitul Transportarea Depozitul Consumatorul

produc iei finite regional produc iei

Figura 11.3. Mi carea fluxului material de la produc tor la consumator

Sursa [42 p.21]

Tabelul 11.1
Termenul livr rii cargoului (înc rc turii) cu diferite tipuri de transport

Tipul transportului
Formula de calcul a termenului de livrare
1. FEROVIAR Tf = ti.f. + 1/Vfi +tfsup
2. MARITIM 1
Tm 1/Vv.com ; Vv.com m
v1zi 2a M Dr t sup
3. FLUVIAL Tfl = t0 + 1/ Vfli +tflsup
4. AUTORUTIER TA = Ti.f. + 1/Vv.exp.

Sursa [42 p.21]

Unde:
ti.f. – termenul de execu ie al opera iei, zile, ore;
1 – distan a (km, mile);
90
 Vfi , Vfli – norma zilnic a distan ei parcurse;
tfsup, tmsup, tflsup – durata opera iilor suplimentare cu transportul feroviar, maritim i fluvial;
Vv.expl – viteza exploat rii transportului (km, mil );
Vcom – viteza comercial mil /zi;
a – coeficientul util rii tonajului;
Dr – tonajul navei T;
T0 – perioada stoc rii, constituirii i expedierii cargourilor, T/zi;
M – media ponderat a normei zilnice a opera iilor de manipulare în porturile de expediere i destina ie, zile.
Utilizarea diverselor mijloace de comunica ie, tehnici de prelucrare a comenzilor, diverselor modele de
transport duce la varia ia considerabil a indicelui duratei de executarea comenzilor.
Varia ia durat execut rii comenzii influen eaz direct atât asupra necesit ii de resurse, cât i asupra siguran ei
aprovizion rii. Executarea comenzii pe o perioad îndelungat duce la cre terea stocurilor produc iei la depozitele
regionale. Pe de alt parte, executarea comenzii într-o perioad foarte scurt poate duce la erori în comand , în
rezultatul c rui fapt resursele vor fi ob inute nu în cantitatea dorit , nu de calitatea dorit , i nu la timpul oportun.
Timpul pentru realizarea comenzii depinde de starea i dezvoltarea canalelor de distribu ie, care prezint
veriga de leg tur dintre produc torii i consumatorii produc iei i execut urm toarele func ii: desfacerea,
promovarea, creditarea, deservirea dup vânzare etc.
Majoritatea firmelor industriale controleaz distribu ia doar par ial i, prin urmare, posed influen limitat
asupra sistemei de distribu ie fizic .
Modificarea structurii i func iilor canalelor de distribuire depinde de reorganizarea tehnologiei logistice,
cre terea calit ii produc iei i serviciilor, pe care le acord firma în sistemul distribu iei fizice (figura 11.4).
Perfec ionarea tehnologiei i eficacit ii logisticii a adus la cre terea investi iilor de capital în sfera distribu iei
i, de asemenea, la modificarea structurii i localiz rii obiectelor logisticii.
La etapa actual se accenteaz tendin a integr rii verticale în sfera dat , de aceea, devine tot mai greu s
definim hotarul dintre produc torii i distribuitorii produc iei.
Eviden ierea tuturor opera iilor pe parcursul deplas rii înc rc turilor, subansamblelor, m rfurilor i
materialelor prin verigile transportului, produc iei, depozit rii permite:
Sesizarea procesului general al deplas rii produsului supus transform rii spre consumatorul final;
Proiectarea acestui proces în func ie de cerin ele pie ei.
Volumul fluxului material reprezint cantitatea de produse expediate într-o unitate de timp. De exemplu:
La realizarea anumitor opera ii logistice, fluxul material poate fi examinat la un moment dat. Atunci el se
transform în stoc material. Adic , în timpul transport rii înc rc turii cu transport feroviar înc rc tura formeaz un
stoc material, a a-numitul "stoc de tranzit".

91
 STOCURI DE MATERIE PRIM ,
MATERIALE, SUBANSAMBLE,
RECEP IONATE DE LA FURNIZORI

Sec ii de colectare
Prelucrarea materiei prime
Stocurile obiectelor de munc

STOCURI DE SEMIFABRICATE

Sec ii de prelucrare
Produc ia unit ii de asamblare
Stocurile obiectelor muncii pe fiecare
loc de munc

STOCURILE SEC IILOR DE ASAMBLARE

Sec ii de asamblare
Ambalarea produc iei finite
Stocurile obiectelor muncii la locul de
munc

Stocurile de produse finite în depozitele întreprinderii

Semne Fluxuri materiale;

conven ionale: Fluxuri informa ionale

Figura 11.4. Fluxurile materiale i informa ionale la întreprindere

11.2. Tipurile fluxurilor materiale
Fluxurile materiale se disting conform urm toarelor criterii [27]:
Raportul fa de sistemul logisticii;
Structura material a fluxului;
Cantitatea înc rc turii, care formeaz fluxul;
Greutatea specific a fluxului înc rc turilor;
Gradul de compatibilitate a înc rc turilor;
Con inutul înc rc turilor.
a) În raport cu sistemul logistic, fluxul material poate fi: extern, intern, de intrare i de ie ire.
Fluxul material extern decurge în mediul extern al întreprinderii. La aceast categorie se refer nu orice
înc rc tur , care circul în afara întreprinderii, dar numai acele, la organizarea c rora particip întreprinderea.
Fluxul material intern se formeaz în rezultatul realiz rii opera iilor logistice cu înc rc tura în interiorul
sistemei logistice.
Fluxul material de intrare se include în sistemul logistic din mediul extern. El se determin ca suma valorilor
fluxurilor materiale la opera iile de desc rcare, T/an.
Fluxul material de ie ire p r se te sistemul logistic i este destinat mediului extern pentru întreprinderea
comercial angro. El poate fi determinat, adunând fluxurile materiale, care au loc la executarea opera iilor de
înc rcare a tuturor mijloacelor de transport.
b) Dup structura material fluxurile se împart în fluxuri cu un singur sortiment i fluxuri cu multiple
sortimente. O astfel de clasificare este necesar , întrucât structura sortimentului fluxului determin esen ial
opera iile cu acesta. De exemplu, procesul logistic pe pia a alimentar angro, care vinde carne, pe te, legume, fructe
92
 i m rfuri de b c nie, se va deosebi esen ial de procesul logistic la baza de p strare a cartofului, care lucreaz cu
un singur sortiment.
c) Dup principiul cantitativ fluxurile materiale se împart în fluxuri de mas , mari, medii i mici.
Fluxul apare în procesul transport rii înc rc turii cu un grup de mijloace de transport, de exemplu, garnitur
feroviar sau câteva zeci de vagoane, o coloan de automobile, sau o caravan de vase navale etc.
Fluxurile mari se refer la câteva vagoane, automobile.
Fluxurile mici sunt formate din înc rc turile, care nu permit utilizarea complet a capacit ii mijlocului de
transport i care trebuie combinate cu alte înc rc turi în aceea i direc ie.
Fluxuri medii se situeaz între fluxurile mari i mici. Acestea sunt fluxurile formate din înc rc turi, ce vin într-
un singur vagon sau automobil.
d) Dup greutatea specific , a înc rc turilor fluxurile materiale se împart în fluxuri cu greutate mare i fluxuri
cu greutate mic .
Fluxurile cu greutate mare asigur utilizarea complet a tonajului mijloacelor de transport. Pentru p strare
sunt necesare spa ii de depozitare reduse. Fluxuri cu greutate mare se formeaz din înc rc turi cu greutatea unui
colet de peste 1 ton (pentru transport naval) i 0,5 tone (pentru transportul feroviar) – de exemplu, metalele.
Fluxurile cu greutate mic sunt reprezentate prin înc rc turi, care nu permit utilizarea complet a tonajului
transportului. O ton de înc rc tur a fluxului cu greutate u oar ocup un volum mai mare de 2 m.c., de exemplu,
articolele de tutungerie.
e) Dup gradul de compatibilitate fluxurile materiale, se împart în fluxuri compatibile i incompatibilie. De
acest criteriu se ine cont la transportarea, stocarea i prelucrarea înc rc turilor cu m rfuri alimentare.
f) Dup consisten a înc rc turilor fluxurile materiale se împart în fluxuri în vrac, cu bucata i lichide.
Înc rc turile în vrac (de exemplu cerealele) sunt transportate f r ambalaj. Proprietatea lor principal const
în friabilitate. Pot fi transportate cu mijloace speciale de transport: în vagoane de tip bunc r, în vagoane descoperite,
pe platforme, în containere, automobile.
Înc rc turile de a valma (în gr mad ) (sare, c rbune, minereu, nisip etc.), ca regul , sunt de provenien
mineral . Sunt transportate f r ambalaj, unele pot s se încleie prin înghe are, prin presare, prin coagulare. Tot a a,
ca i grupa precedent ele sunt friabile.
Înc rc turile în ambalaj individual posed propriet i fizico-chimice, greutate specific , volum diferit.
Acestea pot fi ambalate în containere, l zi, saci etc.
Înc rc turile lichide sunt transportate în cisterne i nave. Opera iile logistice cu înc rc turile lichide, de
exemplu, transbordarea, p strarea etc., se execut cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale. Clasificarea fluxurilor
materiale e reprezentat schematic în figura 11.5.
CRITERIUL CLASIFIC RII TIPURILE FLUXURILOR

Comportarea fa de Externe, interne, de

sistem logistic intrare, de ie ire.
F
L
U Structura natural Cu un sortiment.
X Cu multe sortimente.
U
R
I Cantitatea De mas , mari, medii,
înc rc turii mici.

M
A Greutatea specific De greutate mare, de
T a înc rc turii greutate mic .
E
R
I Gradul Compatibile,
A compatibilit ii incompatibile.
L
E
Con inutul
înc rc turii În vrac, ambalate
Figura 11.5. Clasificarea fluxurilor materiale
Sursa: [29, p.78]
93
 11.3. Fluxurile financiare i clasificarea acestora
Mecanismul financiar este mai pu in studiat în domeniul logisticii.
Utilizarea principiilor logistice de dirijare cu resursele financiare a contribuit la apari ia unei noi categorii –
fluxul financiar logistic, care se folose te pentru mi carea eficient a fluxurilor de marf .
Fluxul financiar în logistic reprezint mijloacele financiare, care circul în sistemul logistic, precum i între
sistemul logistic i mediul extern, necesare pentru asigurarea mi c rii eficiente a fluxului material [45, p. 44]. Din
aceast defini ie rezult :
a) fluxul financiar în logistic nu este pur i simplu transferarea resurselor financiare, dar este o mi care
orientat spre un oarecare scop;
b) mi carea resurselor financiare spre o oarecare direc ie este condi ionat de necesitatea asigur rii transferului
fluxului material corespunz tor;
c) mi carea resurselor financiare se efectueaz sau în sistemul logistic, sau între sistemul logistic i mediul
extern.
Clasificarea fluxurilor financiare în logistic se efectueaz dup urm toarele criterii:
1) în raport cu sistemul logistic putem eviden ia:
a) fluxul financiar extern – func ioneaz în mediul extern i la rândul s u divizeaz în:
– flux financiar de intrare din mediul extern;
– flux financiar de ie ire care continu existen a în mediul extern.
b) flux financiar intern – func ioneaz în interiorul sistemului logistic i se schimb odat cu schimbarea
opera iunilor logistice asupra fluxului material.
2) dup destina ie fluxul financiar logistic se divizeaz în urm toarele grupe:
a) flux financiar condi ionat de procesul achizi ion rii m rfurilor;
b) flux financiar în procesul investi ional;
c) flux financiar ce ine de cheltuielile materiale în procesul activit ii de produc ie a întreprinderii;
d) flux financiar legat cu procesul de vânzare a m rfurilor.
3) dup transferarea valorii ad ugate asupra m rfuri, fluxurile financiare pot fi:
a) fluxuri financiare, care corespund mi c rii fondurilor fixe ale întreprinderii;
b) fluxuri financiare condi ionate de mi carea mijloacelor circulante ale întreprinderii.
4) dup form fluxurile financiare se împart în dou grupe:
a) fluxuri financiare b ne ti – caracterizeaz mi carea mijloacelor financiare în numerar;
b) fluxuri financiare informa ionale – sunt condi ionate de mi carea mijloacelor financiare prin virament.
5) dup forma rela iilor economice:
a) fluxuri financiare orizontale – reflect mijloacele financiare dintre subiec i egali în drepturi de activitate;
b) fluxuri financiare verticale – reflect mijloacele resurselor financiare între organiza iile-mam i filialele
acestora.
Scopul deservirii financiare a fluxurilor materiale în sistemul logistic este asigurarea deplas rii acestora având
la dispozi ie resursele financiare necesare, în termenii stabili i, folosind cele mai eficiente surse de finan are.
Schema deplas rii fluxurilor materiale i fluxurilor financiare este prezentat în figura 11.6.
Din figur rezult c fluxul informa ional privind circula ia ordinelor de plat i altor documente are aceea i
direc ie ca i fluxul material. Totodat fluxul financiar are direc ie opus în raport cu fluxul material. Fiecare form
concret de plat prin virament prevede respectarea anumitor reguli privind mi carea produselor, documentelor i
resurselor.

94
 Întreprinderea Flux material Întreprinderea
vânz tor cump r tor

Flux informa ional

(circuitul documentelor
Banca vânz torului pentru plat ) Banca
cump r torului
Flux financiar
(circuitul banilor)

Figura 11.6. Schema mi c rii fluxurilor materiale, informa ionale i financiare în procesul
efectu rii pl ilor prin virament
Sursa: [45, p.47]

11.4. Fluxurile informa ionale i locul lor în logistic

Realizarea concep iilor logistice ar fi imposibil f r utilizarea tehnologiilor informa ionale i a sistemelor
de comunica ii moderne.
Asigurarea informa ional a procesului logistic este atât de important , c mul i speciali ti eviden iaz
logistica informa ional ca un domeniu specific în dirijarea cu fluxurile informa ionale.
Fluxul informa ional este format din comunic ri verbale sau documentare (de hârtie sau electronice),
generate de fluxul material în sistemul logistic i destinat realiz rii func iilor manageriale.
Clasificarea fluxurilor informa ionale este reprezentat în figura 11.7.
Ansamblul fluxurilor informa ionale, care circul între elementele sistemului logistic formeaz sistemul
informa ional logistic. Acest sistem reprezint o structur , care cuprinde personalul, utilajul i tehnologiile,
reunite cu ajutorul fluxului informa ional.

95
 Clasificarea fluxurilor informa ionale
dup diferite particularit i

Dup Dup
În raport cu În raport cu momentul
func iile sistemul purt torii de
apari iei i
logistice logistic informa ie
periodicitatea
utiliz rii

- fluxuri - fluxuri interne; - fluxuri - fluxuri

elementare; - fluxuri externe; documentare; regulate;
- fluxuri - fluxuri - fluxuri pe - fluxuri
complexe; orizontale; band operative;
- fluxuri cheie; - fluxuri magnetic ; - fluxuri
- fluxuri de verticale; - fluxuri periodice.
baz . - fluxuri de electronice.
intrare;
- fluxuri de
ie ire.

Dup destina ia Dup nivelul Dup metoda de

informa ional importan ei transfer a datelor

- fluxuri - fluxuri - prin po t ;

manageriale; deschise; - prin fax, telefon;
- fluxuri - fluxuri - prin televiziune.
normative; închise;
- fluxuri - fluxuri
analitice; secrete;
- fluxuri - simple;
suplimentare. - comenzi.
Figura 11.7. Structura fluxurilor informa ionale

Sursa: [45, p.54]

Structura organizatoric a sistemului informa ional logistic poate fi prezentat în form de schem
(figura 11.8). Din figur se observ c structura sistemul informa ional logistic este compus din patru
subsisteme:
a) gestiunea comenzilor;
b) dirijarea cercet rilor tiin ifice i a comunic rii;
c) asigurarea deciziilor logistice;
d) generarea rapoartelor i documentelor de ie ire.

96
 Sistemul informa ional logistic

Sub- Subsistemul
Mediul extern sistemul cercet rilor Func iile
logistic: gestiunii tiin ifice i managemen-
- businessul comunic rii tului logistic:
corporativ; - planificarea;
- manage- - reglemen-
mentul tarea;
func ional; - coordona-
- mediul Subsistemul Subsistemul
asigur rii gener rii ra- rea;
extern; - controlul;
- func iile deciziilor poartelor i
documente- - eviden i
logistice logistice
analiz .
lor de ie ire

Figura 11.8. Structura organizatoric a sistemului informa ional logistic

Sursa: [45, p. 60]

Managementul logistic are o structura func ional (sau piramida func ional ) care reflect sistemul de
opera iuni dintre verigile sistemului logistic i determin rela iile reciproce dintre subdiviziunile func ionale
ale întreprinderii, intermediarii logistici i consumatorii produselor întreprinderii (figura 11.9).
Sistemul informa ional logistic ofer unele avantaje concuren iale prin îmbun t irea calit ilor
serviciilor i reducerea costurilor logistice.
Planificarea Logistica Nivelul strategic
(administrativ sau
Analiza Asigurarea Prognozarea în sfera Finan ele Nivelul
tactic
marketingului produc iei (regional)

D ri de seam Dirijarea cu Asigurarea Creditarea i

Contro- despre nivelul depozitarea transport rii eviden a
lul deservirii contabil

Sistemul Nivelul
Decont ri automatizate cu
Întocmirea documentelor
Eviden a i inventarierea

opera- tehnic
Decont ri cu personal

ional Figura 11.9. Structura func ional a sistemului

(nivelul informa ional logistic
Men inerea utilajului
Procedura eliber rii
Control serviciului
Primirea comenzii

centrelor
Sursa: [45, p.62]
de repar-
tizare)
Completarea
Achizi iile

produsului
stocurilor
logistic

clien i

Figura 11.9. Structura func ional a sistemului informa ional logistic

Sursa: [45, p. 62]

11.5. Fluxurile serviciilor logistice i estimarea calit ii acestora

Industria serviciilor cre te mereu. La dezvoltarea ei particip un num r mare de verigi ale sistemului logistic ca:
companiile de transport, comer ul angro, comer ul cu am nuntul, dealerii, distribuitorii, brokerii etc. Datorit faptului
c multe companii nu doar produc produc ia finit , dar acord i servicii corespunz toare, a ap rut no iunea de
"service response logistics" sau "logistica ecoului serviciului", care este definit ca procesul coordon rii opera iunilor
logistice necesare pentru minimizarea cheltuielilor i satisfacerea necesit ilor consumatorilor în servicii [5].
Particularit ile serviciilor fa de caracteristicile produselor sunt [45, p.68-69]:
a. Cump r torul deseori particip direct în procesul acord rii serviciilor;
b. Serviciile se creeaz i se consum concomitent, ele nu pot fi depozitate sau transportate;
c. Achizi ionând servicii cump r torul nu devine proprietar;
d. Acordarea serviciilor este un proces (o activitate) i de aceea nu se poate efectua testarea serviciilor pân
când cump r torul n-a achitat plata pentru servicii;
97
 e. Calitatea i atractivitatea serviciilor depind de capacitatea cump r torului de a aprecia ac iunile privind
acordarea serviciilor.
Aceste particularit i joac un rol important în procesul logistic. Calitatea serviciilor în sistemul logistic se
manifest în momentul când furnizorul serviciilor se afl fa în fa cu cump r torul.
Calitatea serviciilor în logistic este determinat de devierea parametrilor reali i ai serviciului de cei a tepta i.
Parametrii principali pentru evaluarea calit ii serviciilor sunt men iona i în figura 11.10.

Comunic ri
verbale Comunic ri
Parametrii evalu rii externe
calit ii serviciilor
Necesit i
- intangibilitatea; individuale
Experien a
- siguran a; din trecut
- responsabilitatea;
- finalitatea; Parametrii
- accesibilitatea; a tepta i ai calit ii
Evaluarea
- amabilitatea; serviciilor
calit ii
- comunicabili-tatea, serviciilor
bunele rela ii cu Parametrii reali ai
cump r torul. calit ii serviciilor
Figura 11.10. Schema ierarhiz rii a tept rilor cump r torului în procesul evalu rii calit ii
serviciilor
Sursa: [45, p.71]

11.6. Previziunea fluxului material la întreprindere în sistemul logistic

Cerin ele fa de pronostic trebuie s fie exprimate astfel, încât s fie minimizate erorile în aprecierile
corespunz toare. Pentru a cre te importan a previziunii în procesul de dirijare a sistemului logistic,
previziunile trebuie orientare spre alc tuirea planurilor calendaristice de lung durat privind mi carea
fluxurilor materiale.
Totodat , perioada previziunii trebuie s fie suficient pentru elaborarea deciziei corespunz toare
privind dirijarea sistemului logistic i implementarea practic a acestei decizii.
Sarcina principal const în previziunea volumului fluxului material la întreprinderile comerciale
angro i a cantit ii mijloacelor de transport pentru deservirea sferei de producere i, de asemenea,
previziunea dezvolt rii fluxului material.
Previziunea stabile te câmpul posibil, în limita c ruia pot fi puse sarcini i scopuri reale, adic
delimitate zonele de pia pentru deservirea consumatorilor i mijloacelor de transport, din aceste ramuri
de produc ie.
În leg tur cu aceast , previziunea poate fi considerat o etap neformal a planific rii; ea nu
stabile te sarcini concrete, îns con ine datele necesare pentru elaborarea strategiei.
Pentru efectuarea previziunilor strategice e necesar informa ia autentic vizând viitorul probabil al
dezvolt rii transporturilor, la care se raport aceste decizii. Aceast informa ie trebuie ob inut în
termenele date ale condi iilor obiective.
În fiecare caz concret se va selecta varianta optimal a previziunii i metodele tiin ific fundamentate
pentru planificarea transport rii produc iei cu destina ie tehnic i industrial de la întreprinderile
comerciale angro.
Pentru volumul livr rilor (Q) de la întreprinderea comercial angro, se poate propune urm toarea
formul :
QP = HrP × T, [42, p.55], unde:
QP – volumul traficurilor;
HrP – indicele specific al volumului livr rilor raportat la volumul circula iei m rfurilor în depozit T:
T – circula ia m rfurilor în depozit în mln. lei.
Indicele specific al livr rilor, care revine la 1 mln. lei din circula ia m rfurilor, (HrP) îl determin m
dup urm toarea formul :

98
 Hp Yn 1 M n
Hrp , [42, p.56],
Yp 1 M p
unde: HrP – indicele specific al volumului livr rilor raportat la volumul circula iei m rfurilor în
depozit T;
HP – indicele de calculare al volumului livr rilor raportat la volumul circula iei m rfurilor în depozit
T;
Yn, Yp, – nivelurile de plan i efective ale mecaniz rii lucr rilor de înc rcare-desc rcare;
Mn, Mp, – greutatea specific de plan i efectiv a livr rilor descentralizate.
Dup efectuarea pronostic rii determin m volumul livr rilor i num rul optim de automobile, care
trebuie s fie primit zilnic la întreprinderea comercial angro i, de asemenea, legea distribuirii, conform
c reia are loc primirea lor.
Trebuie inut cont i de faptul, c cantitatea automobilelor trebuie s fie optim . Prezen a unei
cantit i considerabile de automobile va conduce la reducerea randamentului mijloacelor de transport i
neexecutarea zilnic a livr rii produc iei consumatorilor.
Cantitatea optimal a automobilelor, care trebuie s deserveasc întreprinderea pentru livrarea
produc iei, se poate determina folosind modelele economice, iar metodele teoriei probabilit ii ne vor
permite s eviden iem repartizarea automobilelor primite.
Dup determinarea num rului optim de automobile, trecem la aplicarea legii distribuirii, conform
c reia are loc intrarea automobilelor la întreprinderile comerciale angro, pentru a fi înc rcate (expediate).
Pentru acest fapt ne vom folosi de metodele teoriei probabilit ii i vom considera, c cel mai mare num r
de automobile, care poate fi înc rcate la întreprindere cu produc ia livrat zilnic este egal cu capacit ile
sale de prelucrare P.
Valoarea lui P depinde de lungimea frontului de înc rcare (expediere), de tipul i poten ialul
mecanismelor, de volumul i durata prelucr rii sau p str rii înc rc turilor în depozite. Num rul maxim de
automobile, care pot fi primite la baz în perioada T, se determin dup formula:
m y
P [42, p.65], unde:
T
T – perioada de referin ;
y – num rul perioadelor de calcul a timpului în perioada T;
P – num rul de automobile, care pot fi primite la baz în perioada T.
Valoarea m indic capacitatea întreprinderii pentru înc rcarea automobilelor în perioada T.
Probabilitatea utiliz rii acestei capacit i pentru înc rcarea automobilelor, este egal cu:
2i
Pi , unde:
m
i – num rul mediu de automobile cu înc rc tura de tipul dat, cu care sunt înc rcate la întreprindere în
perioada T.
Probabilitatea, c un oarecare loc al bazei nu va fi folosit pentru înc rcare (expediere) corespunz tor
e egal cu:
qi = 1 – Pi,
iar probabilitatea, c în perioada T la baz nu va fi înc rcat nici un automobil:
P0 = (1 – Pi)m,
Probabilitatea înc rc rii (expedierii) a unui automobil la baz va fi:
P1 = C1m (Pi)1 x (1 – P i)m-1, [42, p.67]
a dou automobile va fi:
P2 = C2m (Pi)2 x (1 – P i)m-2,
iar pentru n automobile va fi:
Pn = Cnm (Pi)n x (1 – P i)m-n
Din formulele sus-numite e evident, c succesiunea înc rc rii automobilelor 0, 1, 2, ..., n la baz ,
corespunde distribuirii binomiale.
La valori considerabile propor ia m a distribuirii binomiale, se poate înlocui cu distribuirea normal i
determina probabilitatea înc rc rii automobilelor dup urm toarea formul :

99
 1 x2
Pk e
G 2 2
n i
la x
;
G
devierea standard pentru distribuirea binomial este egal cu:
G mPi qi .
Substituind valoarea probabilit ii, vom ob ine:
i
G ), i (1
m
Probabilitatea c în perioada T la baz vor fi înc rcate de la n1 pân n2 automobile, va fi egal cu:
n2
1 x2
P(n1 n n2 ) e dx .
G 2 n1 2
x2
Dup cum se tie integrala e dx nu se exprim prin func ii elementare i se calculeaz dup
2
tabelul func iei speciale:
n
2 x2
Fn (n) e dx ,
2 0

numit func ia Laplas sau integrala probabilit ilor. Cu ajutorul func iei Laplas, probabilitatea
înc rc rii automobilelor în intervalul de la n1 pân la n2 poate fi exprimat în felul urm tor:
1 n n
P(n1 n n2 ) F 2 F 1 , [43, p.68] .
2 G G
Pentru determinarea real a oscila iilor distribuirii în lucr rile de înc rcare, fiecare baz se divizeaz
în grupe, cu intervale egale de 2-5 automobile. Frecven a înc rc rii se determin dup formula:
G
h , unde:
4
G – num rul perioadelor în grupa dat (zile).
4 – num rul (general) al perioadelor pentru baza corespunz toare. Num rul teoretic al perioadelor se
determin din ecua iile:
C = 4 · Pk
Gradul corespunderii dintre ipoteza înaintat i statistic se stabile te cu ajutorul criteriului de
coordonare. Coordonarea teoretic i real a oscila iilor distribuirii vizând oferta automobilelor pentru
înc rcare se poate aprecia conform criteriului Pirson (criteriul – 2) i, de asemenea, a lui Holmogorov,
Romanovschi, Iastremschii. Criteriul lui Pirson se calculeaz dup formula:
i b
( C i C ti ) 2
x2 C ti
[42, p.69], unde
i 1
Ci – num rul real al observ rilor (perioadelor) în fiecare grup ;
Ci – num rul teoretic al perioadelor în grupele corespunz toare;
b – num rul grupelor.
Dup valoarea lui x2 conform tabelelor criteriului lui Pirson, se determin probabilitatea c la
num rul dat vizând gradele libere, egal cu k = b – S , divergen a dintre distribuirea teoretic i cea real
datorat oscila iilor aleatorii va fi nu mai mic decât valoarea ob inut a lui x2 (S – num rul raporturilor
impuse (condi iilor), astfel ca p, , o- etc.).
Dac probabilitatea p va fi mai mare de 50 %, atunci distribuirea real se coordoneaz cu cea
teoretic . Dac p 50 %, atunci devierile indicate vor fi neîntâmpl toare, iar legea teoretic selectat
vizând distribuirea, se reprobeaz . De aceea, pentru expunerea datelor statistice e necesar de a selecta o
lege mai adecvat a distribuirii.

100
 Întreb ri de control:

1. Defini ia fluxului material ca obiect de dirijare a logisticii.

2. Enumera i tipurile fluxurilor materiale i parametrii de clasificare a acestora.
3. Explica i no iunea fluxului material. Care este rolul fluxului financiar în deservirea fluxurilor
materiale i de marf ?
4. Enumera i principiile de baz ale clasific rii fluxurilor financiare în logistic .
5. Întocmi i schema mi c rii fluxurilor de marf , informa ionale i financiare în dependen de
forma concret a achit rii prin virament.
6. Defini ia fluxului informa ional în logistic . Explica i parametrii principali de clasificare a
fluxurilor interna ionale.
7. Întocmi i schema surselor de informa ii i a fluxurilor informa ionale ap rute în procesul
planific rii amplas rii stocurilor.
8. Caracteriza i elementele tipice ale fluxurilor informa ionale care reflect cerin ele
consumatorilor.
9. Care sunt parametrii evalu rii calit ii serviciilor în logistic ?
10. Întocmi i schema algoritmului a tept rii cump r torilor în procesul estim rii calit ii serviciilor,
luând în considera ie factorii principali.

101
 Tema 12. SISTEMELE LOGISTICE

12.1. Definirea sistemului logistic

Sistemul logistic reprezint una din no iunile de baz ale logisticii. Din diversitatea sistemelor care
asigur func ionarea mecanismului economic, trebuie eviden iate sistemele logistice, cu scopul de a le
analiza i perfec iona.
În dic ionarul enciclopedic cuvântul "sistem" provine din limba greac i reprezint o mul ime de
elemente, aflate în rela ii reciproce, care formeaz o unitate, o coeziune.
Sistemul logistic este un sistem adaptiv cu leg tura invers , care îndepline te anumite func ii logistice, de
regul , acest sistem con ine câteva subsisteme i dezvolt rela iile cu mediul extern.

Organiza ia
Furnizori

Aprovizionare

Produc ie

Desfacere

Consumatori

Semne conven ionale:

Fluxuri materiale
Fluxuri informa ionale

Figura 12.1. Elementele caracteristice

ale organiza iei ca sistem
Sistemul logistic este un sistem complex care întrune te fluxurile materiale i totalitatea elementelor
ce le înso esc.
Sistemele logistice se deosebesc prin structur , volumul de activitate al întreprinderii, strategia de
dezvoltare i altele. Sistemele logistice au num r mare de verigi, func ii i sunt influen ate de un num r
mare de factori externi. În calitate de sistem logistic poate fi analizat o întreprindere industrial sau
comercial , infrastructura economiei rii sau a unei regiuni. Un model al organiza iei ca sistem este
prezentat în figura 12.1.
Scopul principal al sistemului logistic este livrarea m rfurilor în cantitatea i sortimentul necesar
pentru consum în sfera productiv sau cea individual la timpul oportun, la locul stabilit, cu costuri
logistice minimale.
În calitate de elemente sau verigi ale sistemului logistic pot fi considera i: furnizorii resurselor
materiale, întreprinderile produc toare i subdiviziunile acestora, intermediari întreprinderile pentru
acordarea serviciilor informa ionale i de calcul.
Logistica solu ioneaz problema proiect rii unor sisteme armonioase de circula ie a materialelor, care
genereaz la ie ire fluxuri materiale cu parametrii prestabilit i. Aceste sisteme se disting prin grad înalt
al coordon rii, dirij rii fluxurilor materiale între for ele de produc ie.
S caracteriz m propriet ile sistemelor logistice prin prisma fiec rei din cele patru propriet i ale
oric rui sistem [29, p.86-88].
Prima proprietate: sistemul este o totalitate de elemente care interac ioneaz reciproc.
Descompunerea sistemelor logistice în elemente se poate realiza în mod diferit. La nivel macro în calitate
de elemente pot fi examinate întreprinderile i, de asemenea, transportul care le leag .
La nivel micro sistemul logistic poate fi reprezentat sub forma urm toarelor subsisteme de baz :
– achizi ionarea – subsistem care asigur primirea fluxului material în sistemul logistic;
102
 – planificarea i dirijarea produc iei – acest subsistem prime te fluxul material de la subsistemul
achizi ion rii i în procesul execut rii diverselor opera ii tehnologice, transform obiectul muncii
în produsul muncii.
– desfacerea – subsistemul care asigur ie irea fluxului material din sistemul logistic (figura 12.2)
Dup cum se vede, elementele sistemului logistic sunt variate, dar în acela i timp compatibile.
Compatibilitatea se asigur prin scopul unic, c ruia îi este subordonat func ionarea fiec rui element al
sistemului logistic.
A doua proprietate: între elementele sistemului logistic exist rela ii relativ reciproce. În sistemele
macrologistice rela iile dintre elemente sunt reglementate prin contract. În sistemele micrologistice
elementele sunt legate prin rela ii de produc ie.
A treia proprietate: leg tura dintre elementele subsistemului logistic este strict determinat , adic
subsistemul logistic posed o oarecare organizare.
A patra proprietate: prin integrare elementele sistemului cap t propriet i pe care nu le aveau în
mod separat. Se are în vedere calitatea de a livra produsul necesar la timpul oportun, la locul stabilit, de
calitatea necesar , cu costuri minime i, de asemenea, capacitatea de a se adapta la condi iile
schimb toare ale mediului ambiant (modificarea cererii la marf i servicii, ie irea din func ie a
mijloacelor tehnologice etc.).
Proprietatea de integrare a sistemului logistic îi permite s achizi ioneze materiale, s le treac prin
for ele sale de produc ie i s le distribuie în mediul extern, realizând scopurile prestabilite.

Sistemul micrologistic

Achizi ia Dirijarea Distribu ia

produc iei

Fluxul material

Semne conven ionale:

elementul sistemuluilogistic
leg turile dintre elemente
Figura 12.2. Schema sistemului micrologistic
Sursa: [29, p. 87]

Sistemul logistic, capabil s r spund la cererea ap rut odat cu livrarea rapid a m rfii necesare,
poate fi comparat cu un organism viu. Mu chii acestui organism sunt mijloacele tehnice de ridicare i
transportare, sistemul nervos central – re eaua de calculatoare la locurile de munc a participan ilor la
procesul logistic, organizat într-un sistem informa ional unic. Dup dimensiuni acest organism poate
ocupa teritoriul unei uzine sau a unei întreprinderi comerciale angro, pot cuprinde o regiune sau s ias
peste hotarele rii. El este capabil s se adapteze la schimb rile mediului extern, s reac ioneze în acela i
ritm în care au loc evenimentele.
Limitele sistemei logistice sunt determinate de ciclul circula iei mijloacelor de produc ie. La început
se achizi ioneaz mijloace de produc ie. Ele sunt primite în sistemul logistic sub form de fluxuri
materiale, sunt depozitate, prelucrate, stocate i apoi p r sesc sistemul logistic în schimbul resurselor
financiare încasate în sistemul logistic.
12.2. Clasificarea sistemelor logistice
Clasificarea sistemelor logistice este prezentat în urm toarea schem (figura 12.3.).

103
 Sistemele logistice

Macrologistice Micrologistice

Dup criteriul Dup

Globale ad-mini- criteriul Interne Externe
strativ- func ional
teritorial

- interna- - raionale; - sisteme - în cadrul - distribu ie;

ionale; - regionale; ramurale; subdiviziu - achizi ie.
- transna- - republi- - interamu- nii;
ionale cane. rale; - la locul de
- comerciale; munc .
- de trans-
port;
- unui grup.

Integrate

Figura 12.3. Clasificarea sistemelor logistice

Sursa: [45, p.118]

Sistemul macrologistic se formeaz la nivel teritorial sau administrativ-teritorial, global sau

func ional pentru a rezolva un ir de probleme cu caracter social-economic, ecologic, militar i altele.
Sistemul macrologistic reprezint o sistem colosal de dirijare a fluxurilor materiale, care cuprinde
întreprinderi i organiza ii industriale, intermediare, comerciale i de transport, amplasate în diferite
regiuni ale rii sau în diferite ri. Sistema macrologistic reprezint infrastructur economic a regiunii,
rii sau a unui grup de ri.
Sistemul micrologistic presupune organizarea activit i la nivel de întreprindere cu scopul dirij rii i
optimiz rii fluxurilor materiale, informa ionale, financiare în procesul fabric rii sau distribuirii
produselor. Ele se împart în sisteme: interne (în limitele ciclului de produc ie), externe (în afara ciclului
de produc ie) i integra ioniste (sinteza ambelor sisteme).
Sistemele micrologistice reprezint sistemele logistice interne formate din unit i de producere legate
tehnologic i asociate printr-o infrastructur unic .
Se pot eviden ia trei tipuri (forme) de sisteme logistice: sisteme logistice directe, elastice i
e alonate:
a) sistemele logistice directe. În aceste sisteme fluxul material circul nemijlocit de la
produc torul produc iei la consumatorul ei, f r intermediarii.

Produc tor Consumator

b) sistemele logistice e alonate. În aceste sisteme, în calea fluxului material, exist cel pu in un
intermediar.

Produc tor Intermediar Consumator

c) sistemele logistice elastice. Presupun c circula ia fluxului material de la produc torul produc iei
spre consumatorul ei poate fi realizat atât direct, cât i prin mijlocirea intermediarilor.
Produc tor Intermediar Consumator

104
 12.3. Posibilit ile de participare a Statului în sprijinul func ion rii sistemelor logistice
Sprijinul statului în activitatea logistic este necesar din dou motive:
A. Intermediarii logisticii asigur necesit ile întreprinderilor deservite, siguran a i eficien a
serviciilor acordate;
B. Organele statului au rolul s asigure coordonarea intereselor intermediarilor logistici i
întreprinderilor pe care le deservesc, s asigure rela ii bilaterale avantajoase între parteneri.
În prezent, statul nu acord o influen deosebit asupra activit ii întreprinderilor care acorda servicii
logistice.
Metode de dirijare a activit ii logistice din partea statului pot fi [45, p.126-128]:
a) dirijarea strategic – presupune prognozarea la nivelul statului pe un termen scurt, mediu i
lung;
b) dirijarea indicativ tiin ific – asigurarea metodico- tiin ific a dezvolt rii infrastructurii i
coordon rii acesteia;
c) dirijarea direct – cu ajutorul metodelor de reglementare a pie ei bunurilor de consum;
d) dirijarea indirect – cu ajutorul metodelor economice i de drept.
Aceste metode de dirijare din partea statului pot fi utilizate eficient dac ele se bazeaz pe un sistem
de observare i analiz a indicatorilor de func ionare a intermediarilor logistici.
În procesul analizei, e necesar de a lua în considera ie scopurile finale ale dirij rii statului, indicatorii
direc i i indirec i, care reflect dezvoltarea activit ii logistice prin evaluarea cantitativ i calitativ .
Al turi de indicatorii economici, trebuie lua i la eviden indicatorii sociali ce caracterizeaz eficien a
sistemului de dirijare.
Influen a statului asupra activit ii sistemelor logistice presupune utilizarea urm toarelor metode:
– Recomand ri cu privire la organizarea i tehnologia activit ii economice;
– Coordonarea eviden ei i analizei indicatorilor, ce caracterizeaz activitatea intermediarilor
logistici;
– Metode directe de dirijare cu întreprinderile, în primul rând, acordarea sprijinului economic din
partea Statului;
– Preg tirea materialelor metodice i informa ionale despre particularit ile dezvolt rii
intermediarilor logistici;
– Preg tirea recomand rilor despre formele i metodele activit ii logistice;
– Preg tirea instruc iunilor i îndrum rilor metodice privind evaluarea eficien ei activit ii
intermediarilor logistici.
Putem trage concluzia c metodele recomandate vor contribui la coordonarea activit ii
intermediarilor logisticii, asigur rii lor cu informa ii despre experien a acumulat în activitatea diferitelor
întreprinderi.
Folosirea metodelor indirecte de dirijare urm resc scopul s dezvolte infrastructura pie ei: s
coordoneze fluxurile informa ionale, s sprijine inova iile, s dezvolte procesele integra ioniste în
sistemele logistice. Sprijinul statului se exprim prin reglementarea normativ i juridic , prin crearea
condi iilor economice de func ionare a intermediarilor logistici.
Reglementarea statului presupune participarea activ a organelor regionale de dirijare în dezvoltarea
infrastructurii pie ei, stimularea intermediarilor logistici prin acordarea unui sprijin financiar. E necesar
de a stimula întreprinderile care:
– Însu esc forme noi de deservire a clientelei;
– Sunt preocupate de asigurarea sferei sociale;
– Particip în livrarea produselor i materiei prime pentru necesit ile statului.
Mijloacele de stimulare pot fi:
a. Reducerea impozitelor pe venit, care vor fi folosite pentru reinvestire în dezvoltarea
întreprinderii;
b. Acordarea creditelor întreprinderilor, care dezvolt noi tipuri de servicii logistice;
c. Acordarea creditelor avantajoase întreprinderilor, ocupate cu deservirea organiza iilor din sfera
social i cu livrarea produselor pentru necesit ile statului;
d. Acordarea creditelor privilegiate întreprinderilor, care se ocup cu achizi iile i crearea
rezervelor (stocurilor) de m rfuri;
e. Acordarea subven iilor întreprinderilor, care promoveaz noi tipuri de servicii logistice;
105
 f. Lichidarea datoriilor acelor intermediari logistici, care particip activ în optimizarea fluxurilor
materiale i economisirea costurilor pentru transport.
Metodele directe de dirijare constau în reglementarea organizatorico-juridic , în efectuarea
controlului privind func ionarea elementelor infrastructurii pie ei i, în primul rând, privind expedierea i
transportarea m rfurilor.
O metod direct important este elaborarea mecanismului asigur rii livr rii produselor i materiei
prime pentru necesit ile statului. Un rol important apar ine achizi iilor publice, care au devenit un
instrument eficient în reglementarea proceselor economice cu participarea Statului.
Pentru a asigura eficien a cheltuielilor din buget cu organizarea achizi iilor publice e necesar de a
utiliza urm toarele instrumente: organizarea târgurilor i expozi iilor pentru întocmirea comenzilor legate
cu livrarea m rfurilor; participarea intermediarilor logistici în întocmirea comenzilor pentru necesit ile
statului.
Organizarea dirij rii cu mi carea m rfurilor cuprinde un ir de sarcini i func ii coordonare, realizare de
c tre organele statului. Sarcinile principale în efectuarea mi c rii m rfurilor: elaborarea politicii de stat privind
mi carea m rfurilor; coordonarea procesului mi c rii m rfurilor i activit ii subiec ilor tuturor pie elor
privind efectuarea mi c rii m rfurilor.

12.4. Riscurile i metodele de asigurare a acestora în sistemele logistice

Riscul este o no iune din sfera asigur rilor prin care se subîn elege probabilitatea apari iei
evenimentului asigurat, precum i pierderile posibile de la acesta.
În sistemul logistic, riscul poate fi redus printr-o dirijare eficient cu opera iunile sistemului logistic.
Riscul în sistemul logistic ca element de antreprenoriat include urm toarele elemente [45, p.134]:
a. Riscul comercial – se exprim prin întreruperea livr rilor, înc lcarea termenilor de livrare,
neîndeplinirea obliga iunilor financiare;
b. Riscul pierderii averii din cauza condi iilor climaterice nefavorabile, inclusiv a calamit ilor
naturale;
c. Riscul, condi ionat de furturi ale bunurilor materiale;
d. Riscul ecologic – se exprim prin prejudiciile aduse mediului ambiant în timpul transport rii sau
stoc rii produselor;
e. Riscul r spunderii civile condi ionat de persoanele fizice sau juridice în procesul activit ii
logistice;
f. Riscul tehnic este cauzat de exploatarea mijloacelor tehnice ale sistemului logistic.
În scopul asigur rii infrastructurii logistice privind organizarea sistemului de deservire i de asigurare a
procesului de deplasare a m rfurilor e necesar de a efectua urm toarele m suri:
– accelerarea procesului de deplasare a m rfurilor de la furnizor pân la cump r tor;
– schimbarea traiectoriei fluxurilor materiale;
– dirijarea cu stocurile în baza manipul rii operative a m rfurilor;
– completarea preventiv a m rfurilor conform cerin elor cump r torilor;
– livrarea dup sistemul "exact în termen".
Reducerea riscurilor depinde de infrastructura logistic , care cuprinde totalitatea activit ilor de
deservire a procesului de circula ie a fluxurilor materiale i financiare. Infrastructura logistic poate fi de
trei tipuri:
a) infrastructura tehnic (de produc ie) – prezen a i func ionarea transportului, drumurilor,
depozitelor, cl dirilor etc.
b) infrastructura institu ional – activitatea b ncilor, v milor, organelor de standardizare, care
deservesc procesul de circula ie a m rfurilor.
c) infrastructura social – cuprinde personalul ocupat în procesul deplas rii m rfurilor.
Sistemul logistic cuprinde un ir de subsisteme: achizi iile, transportarea, p strarea, baza material-tehnic ,
deplasarea resurselor materiale în cadrul procesului de produc ie. Activitatea fiec rui subsistem poate fi
influen at de un oarecare risc: necorespunderea pre ului i calit ii m rfii, cre terea cheltuielilor pentru
transport, înc lcarea graficului de livrare a m rfurilor, pierderea averii în procesul p str rii, necorespunderea
volumului i structurii livr rilor, necesit ilor, consumatorilor, înc lcarea graficului de asigurare cu materie
prim etc.

106
 O direc ie important în activitatea logistic este determinarea i urm rirea riscurilor posibile tot
traseul de circula ie a m rfurilor. E important de a evalua probabilitatea fiec rui risc în procesul
logistic. i a fixa aceste condi ii în contractul de asigurare.

12.5. Lan ul logistic, verigile principale i elementele acestuia

Lan ul logistic reprezint ordonarea verigilor sistemului (produc tori, distribuitori, angrosi ti, brokeri
etc.), care realizeaz opera iuni privind aducerea fluxului material de la un sistem logistic la altul sau la
consumatorul final.
Deseori, lan ul logistic cuprinde lan ul în care circul fluxurile materiale i informa ionale de la
furnizor pân la consumator i se finalizeaz cu opera iunea de depozitare sau p strare a m rfurilor.
În cadrul lan ului logistic pot fi eviden iate urm toarele verigi:
– livrarea materiei prime i semifabricatelor;
– stocarea produselor i materiei prime;
– producerea bunurilor materiale;
– distribuirea produselor de la depozit;
– consumul produc iei finite.
La rândul s u, fiecare verig logistic cuprinde urm toarele elemente: mijloacele de transport,
sectorul de depozite, mijloacele de comunica ie i de dirijare, personalul.
În realitate, exist un num r mare de intermediari logistici, care formeaz verigi logistice destul de
complicate, începând de la furnizorul resurselor materiale pân la consumatorul produc iei finite.

12.6. Controlul în sistemele logisticii

Sistemul logistic contribuie la administrarea eficient a organiza iei, tr s turile c reia indiferent de
propor iile problemei sunt:
– existen a scopurilor strategice ale organiza iei;
– elaborarea scopurilor tactice, subordonarea lor realiz rii scopurilor strategice;
– selectarea sistemului de m surare, corespunz tor scopurilor formulate (de exemplu, eficacitatea
folosirii timpului sau resurselor);
– determinarea normei sau a cifrelor de control în unit ile selectate (de exemplu, termenul
execut rii comenzii sau volumul de munc necesar pentru executarea unei lucr ri exprimat în
ore-munc ;
– compararea informa iei vizând dirijarea procesului cu valorile standarde, normative sau de
control;
– adoptarea deciziilor sau a ac iunilor corective în rezultatul compar rii;
– controlul rezultatelor ac iunilor dirijate.
Asigur oare aceste tr s turi realizarea scopului pus?
În ce m sur sunt ele efective? Corespund eforturilor depuse pentru realizarea scopului?
Solu ionarea acestor probleme în mare m sur depinde de func iile controlului în sistemul logistic
(figura 12.4).
Sistemul administr rii posed intrare, adic un anumit scop în dependen de nivelul ierarhiei
administrative. Nu întotdeauna este clar, dac scopurile formulate vor fi realizate în practic . De fapt,
succesul unei activit i poate duce la nereu ita altora. Selectarea parametrilor de evaluare a activit ii îi
dicteaz unit ile de m sur a rezultatelor întreprinderii. De la aceast faz începe controlul.
De exemplu, responsabilul pentru asimilarea produselor noi i dore te în primul rând ca aceste
produse s fie de calitate superioar . În acela i timp personalul contabil dore te s reduc cheltuielile de
produc ie, iar economi tii sunt interesa i în eficientizarea produc iei.
Fiecare participant la procesul de produc ie are dreptate din punctul s u de vedere, îns poate s apar
situa ia, când diferite criterii se contrazic i este necesar selectarea celor mai importante dintre ele. O
asemenea situa ie apare, de exemplu, între adep ii produselor de calitate superioar i adep ii produc iei
cu pre redus (de i calitatea superioar nu întotdeauna semnific cost înalt).
O etap nu mai pu in important în procedura controlului este ob inerea informa iilor despre
rezultatul intermediar prin canalele leg turii inverse. Aici nu se admit erori în intervalul de timp i a
volumului ob inerii informa iei.

107
 Apoi urmeaz etapa compar rii parametrilor i normelor stabilite cu rezultatul intermediar. Iscusin a
managerului const în determinarea corect (manual sau utilizând MCE) a gradului dezacordului dintre
parametrii planifica i i valorile de facto, c ci de aceasta depinde elaborarea m surilor corective.
M surile corective se pot referi la intensificarea sau atenuarea ac iunii motiv rii colaboratorilor,
atragerea sau eliminarea verigilor suplimentare ( i a resurselor) sau aplicarea autorit ii pentru redresarea
situa iei.
Informa ia
Comparare despre
Standarde rezultatele
Parametri
intermediare
Norme

Ac iuni de
Unit i de
reglare
m sur

Ac iuni externe

Proces
I administrativ
Ie ire
Scopul Rezultatul

Ac iuni interne
Figura 12.4. Controlul în sistemul logistic
Sursa: [39, p.323]
Întreb ri de control:

1. Care sunt particularit ile unui sistem?

2. Explica i detaliat no iunea de "sistem logistic".
3. Caracteriza i particularit ile sistemului logistic.
4. Explica i no iunea de "sistem macrologistic".
5. Explica i no iunea "sistem micrologistic". Cum are loc interac iunea elementelor în cadrul
sistemului micrologistic?
6. Cum se determin limitele sistemului logistic.
7. Care sunt metodele de interven ie a statului în activitatea sistemului logistic?
8. Care sunt elementele riscului în sistemul logistic? Enumera i m surile de influen din domeniul
dirij rii pentru a reduce riscurile.
9. Ce înseamn no iunea "infrastructura logisticii"? Enumera i tipurile de infrastructuri logistice.
10. Care sunt metodele de asigurare pentru a reduce riscurile corecte în sistemele logistice?
11. Ce înseamn no iunea "lan logistic"? Enumera i verigile principale i elementele lan ului
logistic.

108
 Tema 13. APARATUL METODOLOGIC AL LOGISTICII

13. 1. Paradigmele principale, care s-au format în logistic

Dezvoltarea conceptului logistic este strâns legat de paradigmele logisticii. Din punct de vedere
istoric s-au creat patru paradigme [45, p.145-151]:
a) paradigma analitic este prima abordare clasic a logisticii ca tiin teoretic , care se ocup cu
problemele dirij rii cu fluxurile materiale în sfera de produc ie i sfera de desfacere. Paradigma analitic
se bazeaz pe metodele economico-matematice de cercetare, inclusiv: modelul dirij rii stocurilor, metoda
cercet rilor opera ionale, metodele statisticii matematice etc.
b) paradigma tehnologic a ap rut în anii ’60 i este strâns legat de dezvoltarea intensiv a
tehnologiilor informa ionale. Aceast paradigm permite, pe de o parte, formularea problemei legate de
managementul fluxurilor materiale, iar pe de alt parte – g sirea unor solu ii informa ionale pentru
problema dat . Drept exemplu de aplicare practic a paradigmei tehnologice poate servi r spândirea
sistemului de planificare a necesit ilor i resurselor, utilizate în planificarea i dirijarea cu stocurile i
achizi iile resurselor materiale, precum i livrarea produselor finite consumatorilor. Concomitent, poate fi
rezolvat problema optimiz rii m rimii partidei de livrare sau a stocurilor.
c) paradigma marketingului a ap rut în anii 80 i se aplic în procesul construirii sistemelor
logistice în cadrul firmei. Modelele care aplic în cadrul firmei aceast paradigm urm resc scopul de a
deservi i explica rela iile dintre sistemul logistic i posibilit ile acesteia în lupta concuren ial .
d) paradigma integral are urm toarele puncte de plecare:
– Paradigma integral reprezint o extindere a paradigmei marketingului, luând în considera ie noile
condi ii în care activeaz întreprinderea în etapa actual
– tratarea mecanismului pie ei i al logisticii ca element strategic în competitivitatea întreprinderii;
– existen a unor posibilit i largi de integrare între partenerii logistici i dezvoltarea noilor rela ii
organizatorice (structurale);
– dezvoltarea tehnologiilor moderne în domeniul producerii i informa iei a deschis noi orizonturi în
dirijarea produc iei i desfacerii.
Paradigma integral reprezint o nou accep iune a afacerii, în care firmele, organiza iile, sistemele
sunt analizate ca centre de activitate logistic , reunite direct sau indirect într-un proces integru de dirijare
cu fluxurile materiale în scopul satisfacerii mai depline a cererii consumatorilor.

13.2. Baza metodologic i tiin ific a logisticii

Obiectul studierii logisticii îl constituie fluxurile materiale financiare i informa ionale
corespunz toare. Mi carea fluxurilor, de la sursa primar a materiei prime spre consumatorul final, are loc
prin diferite verigi de produc ie, transport, depozitare. Abordarea tradi ional a problemelor dirij rii
fluxurilor materiale presupune c fiecare verig rezolv de sine st t tor câte o problem logistic
important . Verigile reprezint ni te sisteme închise, izolate tehnologic, economic i metodologic de
sistemele partenerilor s i. Dirijarea proceselor economice în cadrul sistemelor închise se realizeaz cu
ajutorul metodelor de planificare i dirijare a sistemelor economice i de produc ie bine cunoscute.
Aceste metode continu s fie aplicate i la abordarea logistic a problemei dirij rii fluxurilor
materiale.
Trecerea de la sistemele independente la sistemele logistice integrate necesit o extindere
considerabil a bazei metodologice de dirijare a fluxurilor materiale.
La metodele fundamentale, aplicate la solu ionarea problemelor tiin ifice i practice în domeniul
logisticii, se raporteaz :
– analiza sistemic ;
– teoria cercet rii opera ionale;
– abordarea cibernetic ;
– modelarea economico-matematic .
În literatura de specialitate sunt eviden iate urm toarele principii care se afl la baza analizei i
proiect rii sistemelor logistice [45, p.152-154]:
a) abordarea sistemic – are scopul de a optimiza nu fiecare element în parte, ci sistemul logistic în
ansamblu;

109
 b) principiul costurilor totale – presupune eviden a tuturor cheltuielilor legate de fluxurile
financiare i informa ionale în lan ul logistic;
c) principiul optimiz rii globale;
d) principiul coordon rii i integr rii logisticii – se refer la toate verigile sistemului logistic;
e) principiul model rii i suportului informa ional;
f) principiul elabor rii complexului subsistemelor necesare: tehnice, legislative, organiza ionale,
economice i altele;
g) principiul calit ii totale – are scopul de a asigura o calitate înalt a activit ii fiec rui element al
sistemului logistic în scopul asigur rii calit ii generale a m rfurilor i serviciilor;
h) principiul umaniz rii tuturor func iilor i deciziilor tehnologice în sistemele logistice –
presupune corespunderea cerin elor privind protec ia mediului înconjur tor, cerin elor
ergonomice i etice ale personalului;
i) principiul stabilit ii i adapt rii – prevede ca sistemul logistic s func ioneze stabil în condi iile
devierilor admise ale parametrilor i factorilor mediului extern. În cazul unor devieri
semnificative a factorilor mediului extern, sistemul logistic trebuie s se adapteze la cerin ele
noi.
Aplicarea acestor metode permite prognozarea fluxurilor materiale, crearea sistemelor integrante de
complexe de dirijare i controlul asupra circula iei lor, elaborarea sistemului de deservire logistic ,
optimizarea stocurilor i de solu ionarea unor alte probleme.

13.3. Analiza costurilor totale în baza eviden ei cheltuielilor în sistemul logistic

O metoda eficient a dirij rii fluxurilor materiale este analiza costurilor totale, care deseori e numit
concep ia costurilor totale. Aceast metod se afl la baza teoriei i practicii logisticii.
Analiza costurilor totale înseamn eviden a tuturor modific rilor economice care apar la unele
modific ri în sistemul logistic.
Aplicarea analizei costurilor totale const în identificarea tuturor cheltuielilor în sistemul logistic i
regruparea lor cu scopul reducerii lor. Analiza costurilor totale la început a fost utilizat în domeniul
transporturilor pentru compararea diferitelor variante de transportare. Mai târziu aceast metod a început
s fie folosit în activitatea managerilor în logistic ori de câte ori era necesar de f cut alegerea din dou
sau mai multe alternative posibile.
Aplicarea analizei costurilor totale admite posibilitatea varia iei pre ului la c utarea solu iilor, adic
posibilitatea de a majora cheltuielile într-un domeniu, dac pe sistemul în ansamblu cheltuielile se vor
reduce.
S analiz m cele mai tipice exemple de aplicare a metodei costurilor totale în dirijarea fluxurilor
materiale [29, p.96]:
– alegerea între procurarea depozitului propriu sau utilizarea depozitului comun;
– alegerea dintre crearea unui depozit centralizat sau a câtorva centre de distribu ie descentralizat ;
– alegerea între livr rile rare de materie prim în loturi mari sau livr rile frecvente în loturi mici;
– schimbarea rutei de livrare a înc rc turii cu scopul economisirii cheltuielilor sau satisfacerii mai
bine a cererii;
– folosirea sistemului de reaprovizionare permanent a stocurilor (în care furnizorul poart
r spundere direct pentru asigurarea deplin a firmei cu materie prim i a subansamblelor,
necesare pentru finisarea produc iei sau executarea comenzii);
– introducerea modific rilor în ciclul comenzii (perioada de timp din momentul când clientul a
decis s procure un produs pân la momentul livr rii acestuia consumatorului final, include în
sine timpul necesar pentru transmiterea comenzii vânz torului, executarea comenzii i
expedierea ei);
– modificarea graficului de produc ie (m rirea sau mic orarea duratei ciclului de produc ie sau
reglarea volumelor produc iei curente pân la apari ia devierilor cauzate de modificarea m rimii
cererii).

13.4. Modelarea în logistic . Criteriile de clasificare a modelelor

110
 Modelarea se bazeaz pe asem narea sistemelor sau proceselor, care poate fi total sau par ial .
Scopul principal al model rii const în prognozarea comport rii procesului sau sistemului. Întrebarea-
cheie a model rii este : "Ce se va întâmpla, dac …?".
O caracteristica esen ial a oric rui model const în asem narea modelului cu obiectul modelat.
Conform acestei caracteristici, toate modelele pot fi împ r ite în izomorfe i homomorfe (figura 13.1).
MODELELE SISTEMELOR

Izomorfe Homomorfe

Abstracte Materiale

Matematice Simbolice

Alte forme de modele

Schema fluxului de
Machete

înc rc turi
Planificare
tehnologic

materiale
Conven ionale
Imitative

Lingvistice
Analitice

Figura 13.1. Clasificarea modelelor [29, p.98]

Modelele izomorfe – sunt modelele care includ în sine toate caracteristicile obiectului cercetat,
capabile s -l înlocuiasc . Dac poate fi creat i observat modelul izomorf, cuno tin ele noastre despre
obiectul real vor fi exacte i vom putea prezice comportamentul obiectului.
Modelele homomorfe – au la temelie asem narea par ial a modelului obiectului cercetat. Totodat ,
nu se ine cont de unele aspecte ale func ion rii obiectului real. Ca rezultat, construirea modelului i
interpretarea rezultatelor cercet rii sunt mai simple.
În procesul model rii sistemelor logistice o asem nare absolut nu exist . De aceea, în continuare
vom examina numai modelele homomorfe, inând cont i de faptul c gradul asem n rii lor poate fi
diferit.
Urm torul criteriu al clasific rii const în caracterul material al modelului. În corespundere cu acest
criteriu, toate modelele pot fi împ r ite în modele materiale i modele abstracte.
Modelele materiale fundamentale repet caracteristicile geometrice, fizice, dinamice i func ionale
ale fenomenului sau obiectului studiat. La aceast categorie se raport machetele întreprinderilor
comerciale angro, care permit solu ionarea problemei privind amplasarea optim a utilajului i
organizarea fluxurilor de înc rc turi.
Modelele abstracte deseori reprezint unicul procedeu de modelare în logistic . Ele se împart în
modele matematice i modele simbolice.
La modelele simbolice se refer modelele lingvistice i conven ionale.
Modelele lingvistice reprezint modelele verbale la baza c rora se afl un set de cuvinte (dic ionar)
cu o singur semnifica ie. Acest dic ionar se nume te "thesaurus". În el fiec rui cuvânt poate s -i
corespund numai o singur semnifica ie, pe când în dic ionarul obi nuit un cuvânt poate avea mai mult
semnifica ii.
Modelele conven ionale – dac introducem semnele conven ionale pentru unele no iuni i, de
asemenea, convenim asupra opera iilor dintre aceste semne, se poate efectua descrierea simbolic a
obiectului.
Modelarea matematic este procesul cre rii modelelor matematice corespunz toare obiectelor reale.
În logistic se aplic pe larg dou forme de modelare matematic : analitic i imitativ .
Modelarea analitic este un procedeu matematic de cercetare a sistemelor logistice, care permit
ob inerea unor solu ii concrete. Modelarea analitic se realizeaz în urm toarea succesivitate:
111
 a) formularea legilor matematice, care conecteaz obiectele sistemului. Aceste legi se exprim sub
form unor func ii algebrice, diferen iale etc.;
b) rezolvarea ecua iilor, ob inerea rezultatelor teoretice;
c) compararea rezultatelor teoretice ob inute cu valorile reale.
O alt form de modelare matematic este modelarea imitativ .
Dup cum s-a men ionat, sistemele logistice func ioneaz în condi ii de incertitudine a mediului
ambiant. La dirijarea fluxurilor materiale trebuie de inut cont de mai mul i factori cu un caracter
ocazional. În aceste condi ii, crearea unui model analitic, care ar stabili exact raportul cantitativ dintre
elementele componente ale proceselor logistice poate fi imposibil sau extrem de costisitor.
La modelarea imitativ , legit ile care determin caracterul corela iilor cantitative din interiorul
proceselor logisticii r mân necunoscute. Din acest punct de vedere procesul logistic r mâne un teren
neexplorat pentru experimentator.
Modelarea imitativ include dou procese de baz : construirea modelului dup sistemul real i
experimentarea modelului. Modelarea ini iativ poate urm ri urm toarele scopuri:
a) sesizarea comportamentului sistemului logistic;
b) selectarea strategiei care asigur cea mai eficient func ionare a sistemului logistic.
Modelarea imitativ posed un ir de neajunsuri esen iale:
1. Cercetarea cu ajutorul acestei metode este costisitoare din urm toarele motive:
– pentru construirea modelului i experimentarea lui este nevoie de un programist cu calificare
înalt ;
– e necesar un volum mare de timp de ma in , întrucât metoda se bazeaz pe experiment ri statistice
i necesit lans ri multiple ale programului;
– modelele se elaboreaz pentru condi ii concrete i, de regul , nu pot fi tirajate.
2. Probabilitatea imita iei false este foarte mare. Procesele în sistemele logisticii comport un grad de
probabilitate i pot fi modelate numai admi ând unele abateri. De exemplu, elaborând modelul imitativ
pentru aprovizionarea sectorului cu marf i adoptând viteza medie a automobilului pe rut 25 km/or ,
concluzion m c condi iile de drum sunt bune. În realitate, vremea se poate strica, iar în urma ghe u ului,
viteza pe rut va sc dea pân la 15 km/or . Procesul real va decurge altfel decât ne-am a teptat.
Descrierea avantajelor i neajunsurilor model rii imitative poate fi încheiat cu cuvintele lui Shannon
"Elaborarea i aplicarea modelelor imitative este într-o m sur mai mare art decât tiin a". Prin urmare,
succesul sau insuccesul depinde într-o m sur mai mare nu de metod , ci de modul cum se aplic aceast .

13.5. Sisteme de exper i utilizate în logistic

Prin sisteme de exper i în logistic se subîn eleg programele speciale de calculator, care îi ajut pe
speciali ti s adopte decizii, legate de dirijarea fluxurilor materiale. Sistemul de exper i poate s
acumuleze cuno tin ele i experien a câtorva exper i care activeaz în diferite domenii. Angajarea
exper ilor de o calificare înalt este foarte costisitoare, îns , de regul , munca nu e solicitat zilnic.
Posibilitatea de a ob ine opinia exper ilor referitoare la diferite întreb ri pe calea solicit rii calculatorului
permite solu ionarea problemelor cu un grad superior de dificultate, cre terea productivit ii muncii
personalului i, în acela i timp, nu necesit cheltuieli pentru salarizare.
Aplicarea sistemelor de exper i permite: (29, p.104):
– luarea deciziilor rapide i calitative în domeniul dirij rii fluxurilor materiale;
– preg tirea speciali tilor experimenta i într-un termen relativ scurt;
– p strarea "know-how", fiindc cei care utilizeaz sistemul, nu vor putea scoate în afara companiei
experien a i cuno tin ele care se con in în sistemul de exper i;
– utilizarea experien ei i a cuno tin elor speciali tilor cu calificare înalt .
La neajunsurile sistemului de exper i se refer posibilitatea limitat de a utiliza "bunul sim ".
Procesele logisticii includ o mul ime de opera ii cu înc rc turi. A ine cont de toate particularit ile
înc rc turilor în programul de exper i e imposibil.
Sistemele de exper i sunt aplicate în diferite etape ale procesului logistic, la solu ionarea problemelor
care necesit experien considerabil i consum de timp. De exemplu, în depozit, la adoptarea deciziei
referitor la reînnoirea stocurilor, managerul trebuie s analizeze un mare volum de informa ii referitoare
la pre urile a teptate inând cont de m rfurile achizi ionate, tarifele pentru livrare, necesitatea renov rii

112
concomitente a stocurilor din diferite pozi ii ale sortimentului etc. Utilizarea sistemelor de expert va
permite adoptarea nu numai a deciziei corecte, dar i rapide, care deseori este nu mai pu in important .

13.6. Abordarea sistemic ca direc ie principal a metodologiei cunoa terii în logistic

Baza metodologic a dirij rii fluxului material este abordarea sistemic , principiul realiz rii c ruia în
conceptul logistic este pus pe primul loc.
Abordarea sistemic reprezint direc ia metodologic a cunoa terii tiin ifice, la baza c reia se afl
examinarea obiectelor ca sisteme. Abordarea sistemic permite cercetarea propriet ilor i rela iilor dintre
obiecte care altfel pot percepute cu dificultate.
Abordarea sistemic înseamn c fiecare sistem reprezint un tot întreg chiar atunci când acesta
const din subsisteme izolate.
Abordarea sistemic permite a analiza obiectul studiat ca un complex de subsisteme legate reciproc
printr-un scop comun, a-i descoperi propriet ile integre, leg turile externe i interne.
În calitate de exemplu vom analiza circula ia zah rului tos de la fabric pân la magazine.
Conducerea fabricii, f r a coordona problema cu vânz torii angro i cu am nuntul, a adoptat decizia de a
implementa un utilaj modernizat pentru ambalarea zah rului tos în pachete de hârtie. Cum va fi perceput
aceast inovare de c tre elementele sistemului de circula ie a m rfurilor, care efectueaz transportarea,
stocarea i executarea restului de opera ii tehnologice cu zah rul tos, ambalat în saci? Este posibil c în
activitatea sistemelor se vor produce deregl ri.
În corespundere cu cerin ele abord rii sistemice, decizia despre ambalarea zah rului tos la fabric
trebuie s fie adoptat în leg tur reciproc cu alte decizii, care împreun urm resc optimizarea fluxului
material.
Abordarea sistemic nu are un concept metodologic strict definit. Acesta reprezint totalitatea
principiilor de cunoa tere, respectarea c rora permite orientarea cercet rilor într-un anumit mod.
La crearea sistemelor logistice trebuie inut cont de urm toarele principii ale abord rii sistemice
[29, p.107]:
– parcurgerea consecutiv a etapelor de construire a sistemului. Respectarea acestui principiu
înseamn c sistemul la început trebuie s fie cercetat la nivel macro, adic în interac iune cu
mediul ambiant, iar mai apoi la nivel micro, adic structura sa interioar ;
– coordonarea caracteristicilor informa ionale, de siguran , de resurse i altora a sistemelor
proiectate;
– lipsa conflictelor dintre scopurile subsistemelor separate i scopurile întregului sistem.

13.7. Caracteristica comparativ a abord rilor clasice i sistemice în formarea sistemelor

logistice
Esen a abord rii sistemice poate fi eviden iat prin compararea ei cu abordarea inductiv clasic la
constituirea sistemelor.
Abordarea clasic reprezint trecerea de la particular la general (induc ia). Construirea sistemului de
abordare clasic are loc prin îmbinarea componentelor ei, elaborate separat.
La prima etap se determin scopurile func ion rii fiec rui subsistem în parte. În etapa a doua se
analizeaz informa ia, necesar pentru construirea subsistemelor separate, iar în etapa a treia se formeaz
subsistemele care împreun formeaz un sistem func ional.
Spre deosebire de abordarea clasic , abordarea sistemic presupune trecerea de la general la
particular, iar analiza porne te de la scopul final pentru care se creeaz sistemul (figura 13.3).
Constituirea sistemului în cazul abord rii sistemice include câteva etape (figura 13.2.):
Prima etap . Formularea scopurilor func ion rii sistemului.
Etapa a doua. În baza analizei scopurilor func ion rii sistemului i a restric iilor mediului extern se
determin cerin ele pe care trebuie s le satisfac sistemul.
Etapa a treia. În baza acestor cerin e se formeaz unele subsisteme.
Etapa a patra. Este cea mai complicat etap din sinteza sistemei: analiza diferitelor variante i
selectarea subsistemelor, organizarea lor într-o sistem unic . Pentru aceasta se utilizeaz anumite criterii
de selectare. Una din metodele de baz de sintez a sistemelor în logistic este modelarea.

113
 Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV

T1

Subsistemul P1

Subsistemul p2

Subsistemul Pj

SISTEMUL
S
T2
.
.
.
Ti

Figura 13.2. Constituirea form rii sistemului prin abordarea sistemic

Sursa: [29, p.109]

Unde:
S – totalitatea scopurilor vizând func ionarea sistemului;
Ti – una din cerin ele care trebuie respectate de sistem;
Pj – diferite variante ale subsistemelor.
13. 8. Exemplu de abordare clasic i sistemic în organizarea fluxului material
Diferitele abord ri în organizarea fluxului material pot fi eviden iate dup exemplul aprovizion rii
magazinelor cu m rfuri de b c nie din depozitele întreprinderii comerciale angro. Participan ii acestui
proces sunt: întreprinderea comercial angro, întreprinderea de transport i re eaua de deservire a
magazinelor alimentare reprezentate în figura 13.3.

Transportul
Baza angro

Transportul

Transportul

Re eaua magazinelor
de produse alimentare

Figura 13.3. Participan ii la procesul de aprovizionare a re elei comerciale cu am nuntul cu

m rfuri de b c nie [29, p.110]

S examin m dou variante de organizare a fluxului material, care difer esen ial între ele. Prima
variant poart denumirea de livrarea cu mijloace de transport proprii, a doua – livrarea centralizat .
Varianta I (livrarea cu mijloace de transport proprii) are urm toarele particularit i:
– lipsa unei entit i care asigur utilizarea optimal a transportului. Magazinele de sine st t tor cad
de acord cu organiza iile de transport i vin la baz dup marf pe m sura necesit ilor;
– la depozitele întreprinderii comerciale angro, la firmele de transport i în magazine procesele
tehnologice de prelucrare a înc rc turilor sunt organizate tradi ional, adic nu sunt corelate între
ele. O oarecare coordonare are loc numai în locurile de predare-primire a înc rc turilor;

114
 – nici întreprinderea comercial angro, nici magazinele nu înainteaz cerin e stricte fa de tipul
transportului utilizat, deoarece obiectivul principal este doar transportarea m rfii;
– lipse te necesitatea utiliz rii anumitor forme de ambalaj;
– e posibil c într-un ir de magazine s nu fie create condi ii pentru accesul liber al transportului,
desc rcarea i recep ionarea rapid a m rfii.
Analiza livr rilor cu mijloace de transport proprii demonstreaz c participan ii procesului logistic nu
urm resc un scop unic, respectiv organizarea ra ional a fluxului material general. Fiecare participant
organizeaz fluxul material numai în limitele sectorului s u de activitate.
Varianta II (livrarea centralizat ) se caracterizeaz prin urm toarele particularit i:
– participan ii la procesul logistic formeaz o entitate, scopul c reia const în optimizarea anume a
fluxului material general. De exemplu, în uniunea de consum pentru organizarea livr rii
centralizate se creeaz grupul de lucru, în componen a c ruia intr directorii de transport, ai
întreprinderilor angro i cu am nuntul. Conducerea grupului de lucru i se încredin eaz
vicepre edintelui uniunii de consum;
– procesele tehnologice constituite adi ional de participan ii procesului logistic, sunt adaptate pornind de
la cerin ele organiz rii optimale a fluxului material general;
– se elaboreaz schemele de aprovizionare a magazinelor cu m rfuri, se determin m rimea optim
a loturilor furnizate i frecven a aprovizion rii;
– se elaboreaz rutele optimale i graficele de aprovizionare a magazinelor cu m rfuri;
– se creeaz parcul automobilelor specializate i, de asemenea, se execut un ir de alte m suri
pentru optimizarea fluxului material general.
Analiza variantei a doua de organizare a fluxului material demonstreaz c pentru livrarea
centralizat a m rfurilor, participan ii la procesul logistic î i propun un scop comun – formarea sistemului
logistic, care s asigure organizarea ra ional a fluxului material general. Se studiaz cerin ele pe care
fluxul trebuie s le satisfac . Se propun variante de organizare a lui, dintre care, conform anumitor
criterii, se selecteaz cea mai bun .
Prin urmare, varianta a doua reprezint un exemplu al comportamentului sistemic la formarea
sistemului logistic, care asigur trecerea fluxului material prin urm toarele verigi: întreprinderea
comercial angro transportator magazine.
Totodat , trebuie s men ion m c varianta a doua a organiz rii fluxului material, adic abordarea
sistemic la aprovizionarea cu marf a re elei comerciale cu am nuntul permite:
– cre terea gradului de utilizare a bazei tehnico-materiale, inclusiv a transportului, spa iilor
comerciale i de depozitare;
– optimizarea stocurilor marfare la to i participan ii la procesul logistic;
– majorarea calit ii i nivelului serviciilor logistice;
– optimizarea loturilor de m rfuri.
13.9. Analiza aportului obiectelor dirij rii la rezultatul general al activit ii (analiza ABC)
În logistic analiza ABC se aplic în scopul reducerii m rimii stocurilor, a num rului manipul rilor
de înc rc turi în depozit, major rii generale a profitului întreprinderii, precum i în alte scopuri.
Esen a metodei ABC const în eviden ierea dintr-o mul ime de obiecte similare a celor mai
importante din punct de vedere al scopului urm rit. De regul , aceste obiecte sunt pu ine, i anume asupra
lor trebuie concentrat toat aten ia i eforturile [28, p.40-44].
În domeniul economiei este bine cunoscut regul lui Paretto (20/80), conform c reia numai a cincea
parte (20%) din tot num rul obiectelor cu care, de obicei, avem de a face contribuie cu aproximativ 80%
la rezultatul general al tranzac iei. Aportul restului de 80% din obiecte constituie numai 20% din
rezultatul general.
De exemplu, în comer 20% din sortimentul m rfurilor aduc, de regul , 80% din profitul
întreprinderii, iar restul de 80% fac parte din sortimentul obligatoriu.
Americanii numesc aceast legitate "regula degetului mare": degetul mare al mâinii ridicat în sus
simbolizeaz cele 20% de produse de oc, iar celelalte 4 degete strânse în pumn semnific importan a
degetului ridicat – 80%.
Esen a principiului Paretto const în aceea c în procesul realiz rii unui oarecare scop ar fi ira ional
de a acorda aceea i aten ie tuturor obiectelor.

115
 Conform metodei Paretto, totalitatea obiectelor dirijate se împart în dou p r i inegale. Metoda ABC,
aplicat pe larg în logistic , propune o împ r ire mai profund , i anume în trei p r i. Toate obiectele
dirijate, în prealabil, trebuie apreciate dup gradul contribu iei la rezultatul final al activit ii.
S examin m urm torul exemplu. În tabelul 13.1 sunt enumerate dou zeci de obiecte, contribu ia
fiec ruia din ele la rezultatul general este exprimat în unit i în coloni a 2. În total, în coloni a 2, este
prezentat rezultatul general al activit ii, în coloni a 3 este prezentat cota fiec rui obiect în rezultatul
general, exprimat în procente.
Tabelul 13.1
Aprecierea contribu iei obiectelor la rezultatul total
Nr. obiectului Contribu ia obiectului, Cota importan ei
unit i obiectului, %
1 10 0,1
2 200 2
3 30 0,3
4 5200 52
5 30 0,3
6 90 0,9
7 10 0,1
8 100 1
9 80 8
19 300 3
11 10 0,1
12 20 0,2
13 230 23
14 30 3
15 40 0,4
16 70 0,7
17 50 0,5
18 20 0,2
19 400 4
20 20 0,2
nr. total 1000 100
Sursa: [29, p.116]
Tabelul 13.2
Împ r irea obiectelor în grupele A,B,C
Cota
Contrib. Grupa
Nr. ob. Unit i contrib. ob.
total % i contrib.
%
4 5200 52 52 Grupa A
13 230 23 75 75%
9 800 8 83
19 40 4 87 Grupa B
10 30 3 90 10%
14 30 3 93
2 20 2 95
8 10 1 96
6 90 0,9 96,9 16
16 70 0,7 97,6
17 50 0,5 98,1
15 40 0,4 98,5
3 30 0,3 98,8 Grupa C
5 30 0,3 99,1 5%
12 20 0,2 99,3
18 20 0,2 99,5
20 20 0,2 9,7
1 10 0,1 99,8
7 10 0,1 99,9
11 10 0,1 100
Sursa: [29, p.117]

116
 S punem obiectele din total în ordine descresc toare dup cota importan ei. Observ m c primele
dou pozi ii (10% din obiecte) din list au avut un aport de 75%. Urm toarele 5 pozi ii (25% din obiecte)
au contribuit 20%, celelalte 13 obiecte au adus numai 5% din rezultatul total.
S presupunem c la început cheltuielile pentru dirijare au fost repartizate în mod egal între toate
obiectele, indiferent de contribu ia obiectului la rezultatul final, iar costul dirij rii unui obiect a constituit
5 unit i conven ionale (u.c.). Costul total al dirij rii a constituit 100 u.c. (20 × 5).
S major m de dou ori costul dirij rii obiectelor din grupa A i s reducem de dou ori costul
dirij rii obiectelor din grupa C. Costul dirij rii obiectelor din grupa B r mâne acela i.
În acest caz costul total se va reduce cu 22,5 u.c.:
2 × 10 + 5 × 5 + 13 × 2,5 = 77,5
Acordarea unei aten ii mai mici dirij rii grupei C, cu siguran , nu va afecta sim itor rezultatul total,
dat fiind rolul neînsemnat al acestei grupe. Concomitent, un efort sporit pentru dirijarea grupei A poate s
îmbun t easc esen ial rezultatul întreprinderii.
În acest mod, redistribuirea resurselor pentru dirijare, în corespundere cu rezultatele analizei ABC, va
contribui la reducerea cheltuielilor pentru dirijare i la majorarea eficien ei ei.
În calitate de logaritm posibil vizând divizarea întregului sortiment în grupele A, B i C putem
propune urm toarele: se calculeaz num rul total al cererilor recep ionate într-o perioad determinat i
se împarte la num rul total al pozi iilor sortimentului N. Ca rezultat, se ob ine num rul mediu de cereri P
la o pozi ie din sortimentul N. Toate m rfurile, la care num rul cererilor dep e te 6 i mai mult sau P, se
includ în grupa A. În grupa C vor fi incluse m rfurile la care cererea este mai mic decât P de 2 sau mai
multe ori. Restul m rfurilor se includ în subtotalitatea B.
Un exemplu de utilizare a metodei ABC la întreprinderile comerciale cu am nuntul este restrângerea
selectiv a sortimentului unui ir de magazine dup criza din august 1998. Aceste m suri for ate au fost
aplicate, în primul rând, la m rfurile din grupa C. Unele magazine au redus sortimentul de la 5000 de
pozi ii pân la 1500. M rfurile cu o lichiditate i competitivitate înalt , cu o pondere ridicat la formarea
profitului au fost p strate aproximativ 30% din tot sortimentul.
Algoritmul general pentru efectuarea analizei ABC este redat în tabelul 13.3.
Tabelul 13.3
Ordinea efectu rii analizei ABC
Formularea scopului analizei

Identificarea obiectelor dirij rii

Identificarea criteriului, în baza c ruia va fi realizat clasificarea obiectelor dirij rii

Evaluarea obiectelor dirij rii dup criteriul de clasificare

Gruparea dirij rii în ordinea descre terii valorii criteriului

Divizarea totalit ii obiectelor dirijate în trei grupe: A, B i C

Construirea curbei ABC

Sursa: [28, p.41]

100
Cota contribu iei la rezultatul

95

75
final, %

10 35 Obiectele dirij rii 100

Figura 13.4. Curba analizei ABC
117
 Metoda ABC i dirijarea stocurilor
Metoda ABC reprezint un procedeu de normare i control a situa iei stocurilor, care const în
divizarea sortimentului valorilor materiale (N) în trei grupe inegale A, B i C în baza unui oarecare
algoritm formal1.
M rfurile (materialele) grupei A sunt pu ine, dar extrem de importante, c rora le revine o mare parte
din resurse b ne ti, investite în stocuri. M rimea stocurilor la pozi iile grupei A este supus unui control
permanent, stabilindu-se exact costurile legate de achizi ionare, livrare i stocare i, de asemenea,
m rimea i frecven a comenzilor.
M rfurile (materialele) grupei B ocup o pozi ie intermediar la formarea stocurilor întreprinderii i
în compara ie cu grupa A necesit mai pu in aten ie. Aici se realizeaz controlul obi nuit i acumularea
informa iei despre stocuri, care trebuie s permit eviden ierea modific rilor în utilizarea stocurilor la
timpul oportun.
M rfurile (materialele) grupei C, care constituie, de regul , partea mai mare a sortimentului, se
raport la m rfurile (materialele) secundare. Acestor m rfuri le revine cea mai mic parte a tuturor
resurselor financiare, investite în stocuri. Calcule privind optimizarea m rimii i perioadei comenzilor
pentru aceste m rfuri nu se execut . Reaprovizionarea stocurilor se înregistreaz , îns eviden a curent a
stocurilor nu se efectueaz . Verificarea stocurilor existente se efectueaz numai periodic, de exemplu, o
dat în 6 luni.
Probabilitatea apari iei cererilor la m rfurile din grupele A, B i C este subordonat diferitelor legi de
distribuire. S-a constat, c la majoritatea firmelor comerciale aproximativ 75% din valoarea stocurilor
revine la circa 10% din pozi iile sortimentului (grupei A), 20 % din valoarea stocurilor ocup 25% din
pozi iile sortimentului i 5% din valoarea stocurilor cuprinde 65% din sortiment (grupa C).

13.10. Influen a probabilit ii cererii asupra deciziei privind dirijarea stocurilor (analiza XYZ)
Analiza ABC permite diferen ierea sortimentului (nomenclaturii resurselor sau sortimentului
m rfurilor în comer ) dup contribu ia la rezultatul planificat. Principiul diferen ierii sortimentului în
procesul analizei XYZ este diferit în cazul dat: întregul sortiment (resursele) se împart în trei grupe în
func ie de uniformitatea cererii i probabilitatea prognozei.
În grupa X se includ m rfurile cererea la care este uniform sau înregistreaz devieri neînsemnate.
Volumul realiz rii m rfurilor incluse în grupa dat poate fi u or prognozat.
În grupa Y se includ m rfurile volumul consumului c rora oscileaz . De exemplu, în aceast grup
pot fi incluse m rfurile cu cerere sezonier . Posibilitatea prognoz rii cererii la m rfurile grupei Y este
medie.
În grupa Z se includ m rfurile, a c ror cerere apare numai episodic.
Volumul realiz rii m rfurilor din grupa Z este foarte dificil de prognozat. Criteriul, în baza c ruia o
pozi ie concret a sortimentului se raporteaz la grupele X, Y sau Z, reprezint coeficientul varia iei
cererii la aceast pozi ie. Coeficientul varia iei reprezint indicele cel mai frecvent aplicat al fluctua iei
relative:
2
n
( xi x)
i 1 n
V 100% , [28, p.45]
x
unde: xi – valoarea cererii la pozi ia analizat în i ;
x – valoarea medie a cererii la pozi ia analizat în perioada n ;
n – m rimea perioadei, pentru care s-a efectuat aprecierea.
M rimea coeficientului poate varia de la 0 (zero) pân la infinit. Împ r irea în grupele X, Y i Z poate
fi realizat , de exemplu, în baza algoritmului prezentat în tabelul 13.5.

1
. . : .– .: - , 2000.
118
 Tabelul 13.5
Algoritmul diviz rii sortimentului
în grupele de m rfuri X, Y, Z

Grupa Varia ia
X 0 ? 10%
Y 10% ? < 25%
Z 25% ?

Consecutivitatea efectu rii analizei XYZ este urm toarea:

1) determinarea coeficientului varia iei cererii pe fiecare pozi ie a sortimentului;
2) gruparea obiectelor în ordine crescând în func ie de coeficientul varia iei;
3) construirea curbei XYZ;
4) divizarea obiectelor dirijate în trei grupe: grupa X, grupa Y, grupa Z [28, p.45].

13.11. Luarea deciziei de "a produce marf sau a o procura"

Problema "a produce sau a cump ra" const în adoptarea unei variante din 2 alternative posibile în
func ie atât de posibilit ile întreprinderii, cât i de condi iile mediului extern. Aceste decizii se adopt
atât la utilizarea resurselor proprii de munc (transport propriu, depozite, tehnic , utilaj), cât i la
utilizarea obiectelor de munc proprii, adic confec ionarea semifabricatelor, articolelor de completare cu
forte proprii.
Deciziile alternative ar putea fi transportul închiriat, leasingul utilajului, arenda depozitelor i, de
asemenea, achizi ionarea semifabricatelor sau articolelor de completare.
Cu cât este mai înalt gradul de dezvoltare a logisticii în societate, cu atât mai u or întreprinderea se
dezice s execute produc ia proprie i transfer aceast sarcin produc torului specializat [29, p.122-124].
Decizia de a produce sau a cump ra se adopt la achizi ionarea resurselor marfare (de la produc tor
sau de la intermediar), la alegerea între serviciile c r u ului i crearea parcului propriu de mijloace de
transport, la adoptarea deciziei vizând folosirea depozitului închiriat i, de asemenea, într-un ir de alte
cazuri.

13.12. Indicatorii utiliza i pentru m surarea caracteristicilor

Logistica, ca tiin i sfer a activit ii profesionale, se caracterizeaz printr-un caracter tiin ific i
concret.
Caracterul tiin ific al logisticii presupune executarea calculelor detailate, analiza tuturor indicilor
care caracterizeaz circula ia fluxului material.
Caracterul concret al logisticii const în existen a rezultatului concret i substan ial al activit ii de
dirijare a fluxurilor. Caracterul concret permite realizarea dirij rii logistice de c tre subdiviziunile de
eviden i contabilitate sau unit ile structurale, rezultatele activit ii c rora se m soar prin profitul
ob inut.
S analiz m indicatorii care se întâlnesc în literatur pentru caracterizarea situa iei logisticii
[27,29, p.125-130]:
1. Stocul mediu în depozit – indicele poate fi determinat atât în expresia natural sau valoric atât în
întregime pe depozit, cât i pe grupele de m rfuri. În general, m rimea stocului se afl în permanent
schimb. De aceea, pentru a caracteriza nivelul stocului, se calculeaz stocul mediu, utilizând formula
mediei cronologice:
S in S f
S md 1 ,
2
unde: S md1 – stocul mediu în prima perioad ;
Sin – stocul la începutul primei perioade;
S f – stocul la finele perioadei întâi.

119
 Stocul mediu pentru câteva perioade se determin ca medie aritmetic a stocurilor medii pentru
fiecare perioad :
S md1 S md 2 ..... S md n
S md n ,
n
unde: S mdn – stocul mediu pentru perioada n.
2. Viteza circula iei m rfurilor – caracterizeaz procesul de reînnoire a stocurilor marfare. Se
determin cu ajutorul a doi indicatori: viteza de rota ie a m rfii i perioada rota iei m rfurilor.
2.1. Viteza de rota ie a m rfii (Vrm) indic de câte ori pe parcursul unei perioadei se vinde i se
reînnoie te stocul marfar existent:
Vrm O
S md ,
unde: O – circula ia m rfurilor într-o perioad ;
Smd – stocul mediu de m rfuri într-o perioad .
Pentru re eaua comercial se va lua în considera ie rota ia net , adic f r eviden a rota iei din
interiorul sistemului.
Viteza rota iei m rfii poate fi calculat pe fiecare depozit i pe fiecare pozi ie a sortimentului.
Dac stocul este de produc ie, atunci indicele calculat se va numi viteza rota iei, care poate fi
calculat pe fiecare tip de resurse.
2.2. Perioada de rota ie a m rfurilor (T) reprezint durata perioadei, pe parcursul c reia se vinde
stocul, timpul afl rii m rfurilor în sfera circula iei sau în depozitul întreprinderii comerciale. Se determin
dup formula:
S md t
T (r.1),
O
unde: Smd – stocul mediu de m rfuri într-o perioad ;
t – num rul de zile într-o perioad ;
O – circula ia m rfii într-o perioad .
Trebuie de men ionat c reducerea T permite utilizarea mai efectiv a mijloacelor circulante i
economisirea cheltuielilor de rota ie.
Dup cum rezult din formulele 2.1 i 2.2, indicele perioadei de rota ie a m rfurilor este invers
propor ional indicelui vitezei de rota ie a m rfii, adic :
t
T .
Vrm
3. Gradul preg tirii pentru lucrare Pf – acest indicator poate fi folosit atât pentru aprecierea
nivelului serviciilor proprii, cât i pentru nivelul serviciilor acordate de furnizor. Mai jos sunt redate trei
metode de calcul al preg tirii pentru livrare, utilizate în logistic :
N c.ex.
3.1. Pf 100% ,
No
unde: Nc.ex.– num rul comenzilor executate;
No – num rul total al comenzilor prezentate.
m
3.2. Pf 100% ,
M
unde: m – volumul livr rilor în unit i de produse;
M – volumul comenzilor în unit i de produse.
Cr
3.3. Pf ,
Cc
unde: Cr – valoarea m rfurilor realizate;
Cc – costul sumar al m rfii comandate.
4. Ponderea stocurilor în circula ia m rfurilor (Cs):

120
 S md
Cs 100%
o
5. Cheltuielile cu capitalul legat (Ik) – caracterizeaz volumul capitalului imobilizat în stocuri:
S md t ps C
Ik ,
100
unde: t ps – perioada de timp, pe parcursul c reia se p streaz stocul;
C – rata dobânzii la capital (%).
6. Caracteristica conformit ii livr rilor reprezint indicatorul care caracterizeaz volumul, structura
i ritmicitatea livr rilor. El se calculeaz prin compararea cantit ii, structurii i calit ii produc iei
furnizate cu termenii de livrare reali în conformitate cu contractul.
Conformitatea livr rilor se determin cu ajutorul unui ir de criterii:
6.1. Prezen a în lotul livrat a produselor cu defect;
6.2. Prezen a în lotul livrat a produselor necomandate;
6.3. Executarea par ial a comenzii din lipsa întregului sortiment de m rfuri;
6.4. Cazurile livr rilor cu întârziere;
6.5. Cazurile livr rilor în avans.
De asemenea, pot fi folosi i i alte criterii care reflect gradul execut rii de c tre furnizor a condi iilor
contractuale.
7. Cheltuielile logistice care revin la o unitate de circula ie a m rfii Dl – caracterizeaz cota
cheltuielilor pentru logistic în circula ia m rfurilor companiei. Cu cât este mai mare Dl ,cu atât e mai
semnificativ activitatea de reglementare a fluxurilor materiale:
Cl
Dl 100% ,
O
unde: C1– cheltuieli logistice într-o perioad ;
O – circula ia m rfurilor într-o perioad .
La cheltuielile logistice se refer cheltuielile pentru realizarea urm toarelor opera iuni:
– plasarea comenzilor;
– transportarea la întreprindere;
– depozitarea aprovizion rii;
– deplas rile în interiorul produc iei;
– stocarea produselor finite;
– expedierea;
– livrarea la cump r tor.
La aceast categorie de cheltuieli se raporteaz , de asemenea, toate cheltuielile pentru personal, utilaj
i înc perile, utilizate în procesele logistice care n-au fost enumerate mai sus.
8. Caracteristica activit ii depozitului e prezentat prin patru grupe de indicatori, care
caracterizeaz intensitatea activit ii depozitului, eficien a utiliz rii suprafe elor depozitelor, nivelul
stoc rii înc rc turilor i indicii financiari generali:
8.1. Indicatorii, care caracterizeaz intensitatea activit ii depozitului:
8.1.1. Circula ia m rfurilor în depozit (C) este indicele care caracterizeaz capacitatea depozitului:
Q
C ,
T
unde: Q – cantitatea care a fost recep ionat în depozit (sau realizat din depozit) într-o perioad de
timp T;
T – durata perioadei de timp.
8.1.2. Prelucrarea înc rc turilor (Pinc) –caracterizeaz volumul de munc necesar pentru executarea
lucr rilor în depozit:
Pinc Ri ,
unde: Ri – rota ia înc rc turii a sectorului "i" al depozitului.
La determinarea volumului înc rc turilor e necesar de a ine cont de volumul lucr rilor de deplasare a
înc rc turilor dintre sectoare în interiorul depozitului;
121
 8.1.3. Masa specific a circula iei m rfurilor în depozit caracterizeaz capacitatea depozitului, care
revine la 1 m.p.:
M
M sp , unde S – suprafa a depozitului.
S
8. 1.4. Coeficientul intensit ii utiliz rii capacit ii depozitului Qi:
Cmax
Qi ,
Cmed
unde: Cmax – circula ia m rfurilor în luna cea mai tensionat ;
Cmed – circula ia medie lunar a m rfurilor în depozit.
8.1.5. Activitatea sumar a depozitului:
Ad = Smdt × Smz,
unde: Smdt – stocul mediu în tone;
Smz – stocul mediu în zile;
8.2. Indicatorii ce caracterizeaz eficien a utiliz rii înc perilor din depozite:
8.2.1. Capacitatea depozitului. Se m soar în metri cubi, în tone sau în num rul de vagoane cu
înc rc tur , care pot fi amplasate în depozit;
8.2.2. Suprafa a util a depozitului;
8.2.3. Coeficientul de utilizare a suprafe ei depozitului;
8.2.4. Coeficientul de utilizare a volumului depozitului;
8.2.5. Intensitatea traficului de m rfuri a depozitului ce caracterizeaz utilizarea suprafe ei de stocare
a depozitului.
8.3. Indicatorii ce caracterizeaz integritatea înc rc turii:
8.3.1. Num rul cazurilor de furt al m rfurilor;
8.3.2. Num rul cazurilor de deteriorare a m rfurilor din vina lucr torilor depozitului;
8.4. Indicatorii ce caracterizeaz rezultatele financiare ale activit ii depozitului:
8.4.1. Cheltuielile de depozitare – se determin prin suma cheltuielilor pentru stocarea diferitelor
înc rc turi i suma cheltuielilor administrative;
8.4.2. Costul stoc rii înc rc turilor – se calculeaz ca o valoare medie pentru toate depozitele i se
determin prin raportarea cheltuielilor sumare, legate de executarea lucr rilor de depozitare la num rul de
tone-zile p strate.
Întreb ri de control:
1. Caracteriza i obiectul cercet rilor în domeniul logisticii i aparatul metodologic aplicat.
2. Defini i modelul logistic i modelarea logistic .
3. Caracteriza i metoda model rii analitice a sistemelor logistice. Numi i avantajele i neajunsurile
acestei metode.
4. Ce reprezint modelarea imitativ a sistemelor logistice? Din ce procese const modelarea
imitativ i ce scopuri urm re te?
5. În ce cazuri se recomand aplicarea metodei model rii imitative?
6. Numi i avantajele i dezavantajele model rii imitative.
7. Explica i smnifica ia abord rii sistemice în logistic .
8. Descrie i consecutivitatea form rii sistemelor în logistic prin abordarea tradi ional .
9. Descrie i consecutivitatea form rii sistemelor în logistic prin abordarea sistemic .
10. Efectua i caracteristica comparativ a abord rii tradi ionale i sistemice în formarea sistemelor
logistice.
11. Aduce i un exemplu de abordare trai ional i sistemic în formarea sistemului logistic. Care
este rezultatul utiliz rii principiilor abord rii sistemice?
12. Caracteriza i avantajele i dezavantajele sistemului de exper i.
13. Formula i scopul i procedura efectu rii analizei ABC.
14. Formula i principiul diferen ierii indicatorilor în metoda analizei XZY, în dependen de nivelul
varia iei cererii.
15. În ce const esen a problemei "a produce sau a procura" inând cont de nivelul dezvolt rii
logistice?
16. Descrie i a indicatorilor utiliza i pentru m surarea caracteristicilor fluxului material.
122
 Tema 14. DOMENIILE FUNC IONALE ALE LOGISTICII

14.1. Caracteristica domeniilor func ionale ale logisticii

Obiectul de studiu al logisticii este fluxul material, iar fiecare din sectoarele responsabile de fluxul
material posed specificul s u. Pot fi eviden iate cinci domenii func ionale ale logisticii: aprovizionarea,
produc ia, distribu ia, transportarea i domeniul informa ional, specificul c rora îl vom reda în continuare
[29, p.133-136].
1. De procesul asigur rii întreprinderii cu materie prim i materiale se ocup doar logistica
aprovizion rii. La aceast etap se studiaz i se aleg furnizorii, se încheie contractele i se controleaz
executarea lor, se adopt m suri în caz de înc lcare a condi iilor de livrare. Orice întreprindere
produc toare dispune de un serviciu care realizeaz aceste func ii. Abordarea logistic la dirijarea
fluxurilor materiale care ca activitatea acestui serviciu, legat de formarea parametrilor fluxului material
s nu fie izolat , dar s fie subordonat strategiei de dirijare a fluxului material al întreprinderii. Pe de alt
parte, problemele privind procesul transport rii fluxului material de la depozitele de produse finite ale
furnizorului pân la sec iile întreprinderii – consumator constituie o preocupare specific , de aceea
aceast activitate a fost eviden iat într-un compartiment separat al logisticii i anume logistica
aprovizion rii.
În practic , sectorul activit ii logisticii de aprovizionare este determinat de condi iile contractului cu
furnizorii i func iile serviciului de aprovizionare în cadrul întreprinderii (figura 14.1.)

Întreprinderea de produc ie

Aprovizionarea Sec ia de produc ie Desfacerea

a) b) c)
logistica de logistica de logistica de
aprovizionare produc ie distribu ie

Figura 14.1. Sectoarele fluxului material, ce revin serviciilor de aprovizionare, de produc ie i de

distribu ie [29, p.134]

2. În procesul dirij rii fluxului material în interiorul întreprinderii, care creeaz bunuri materiale sau
acord serviciile materiale, în general, se solu ioneaz sarcinile logisticii de produc ie.
Specificul acestei etape const în aceea c activitatea de circula ie a fluxului se execut în limitele
teritoriului unei întreprinderi. Participan ii la procesul logistic, de regul , nu particip la schimbul m rfii
contra bani. Fluxul se deplaseaz nu în urma contractelor încheiate, ci ca rezultat al deciziilor adoptate de
conducerea întreprinderii.
Logistica de produc ie interac ioneaz strâns cu sfera aprovizion rii i distribuirii produselor finite
(figura 14.1).
3. Dirijarea fluxurilor materiale în procesul realiz rii produselor finite reprezint obiectul de
activitate al logisticii de distribu ie. Acest domeniu al logisticii constituie o preocupare atât a
întreprinderilor produc toare, cât i a întreprinderile comerciale. La aceast a activitate particip
structurile autoritare, deoarece de organizarea distribu iei depinde starea economic a regiunii. De
exemplu, în cazul organiz rii insuficiente a sistemei de distribuire a produselor alimentare în regiune
situa ia autorit ilor locale va fi foarte instabil .
În figura 14 este ar tat c în sfera aten iei logisticii de distribu ie fluxul material nimere te aflându-se
înc în sec iile de produc ie. Aceasta înseamn c problemele referitoare la ambalaj, dimensiunea lotului
123
fabricat i timpul, în care acest lot trebuie executat, precum i alte probleme importante pentru procesul
realiz rii încep s fie solu ionate la etapele anterioare ale dirij rii fluxului material.
4. La dirijarea fluxurilor materiale, în sectoarele de transport se solu ioneaz problemele legate de
logistica de transport. Volumul total al activit ii de transport, executate în procesul de aducere a fluxului
material de la sursa ini ial a materiei prime pân la consumatorul final poate fi împ r it în dou grupe
mari:
a) activitatea executat de transportul, care apar ine unit ilor de transport specializate (transportul
public);
b) activitatea executat de transportul propriu al celorlalte întreprinderi, care nu sunt specializate în
opera iuni de transport.
La fel ca i alte domenii func ionale ale logisticii, logistica de transport nu are limite conturate clar.
Metodele logisticii de transport se aplic la organizarea oric ror traficuri. Îns obiectul prioritar al
studierii i dirij rii în acest compartiment este fluxul material, care are loc în procesul traficului cu
transportul public.
5. Logistica informa ional . Rezultatele circula iei fluxurilor materiale se afl în leg tur direct cu
ra ionalitatea organiz rii circula iei fluxurilor informa ionale. În ultimul deceniu anume posibilitatea
dirij rii efective a fluxurilor informa ionale a permis solu ionarea problemei dirij rii fluxului material.
Importan a mare a componentei informa ionale în procesele logistice a determinat crearea domeniului
logisticii informa ionale. Obiectul cercet rii logisticii informa ionale îl reprezint sistemele
informa ionale, care asigur dirijarea fluxurilor materiale folosind microprocesoarele, tehnologiile
informa ionale.
Logistica informa ional este legat strâns de celelalte domenii func ionale ale logisticii. Acest
compartiment studiaz organizarea fluxurilor informa ionale în interiorul întreprinderii, precum i
schimbul de informa ii între diferi i participan i la procesele logistice, afla i la distan e considerabile unul
fa de altul (de exemplu, cu ajutorul mijloacelor de comunicare prin satelit).

14.2. Interac iunea logisticii de distribu ie cu logistica de aprovizionare

S examin m procesul dirij rii fluxurilor materiale între dou întreprinderi, una dintre care este
furnizorul m rfurilor, iar cealalt cump r torul angrosist. De pe pozi ia primei întreprinderi, dirijarea
fluxului material trebuie s fie realizat prin metodele logisticii de distribu ie. De pe pozi ia întreprinderii
a doua, acela i flux trebuie s fie dirijat prin metodele logisticii de aprovizionare. Aceast contradic ie
aparent poate fi u or solu ionat .
S analiz m dirijarea fluxului material în cazul când cump r torul a achitat furnizorului cheltuielile
pentru livrarea m rfurilor la depozitul s u. În acest caz profitul furnizorului, în mare m sur depinde
eficien a cu care va fi organizat livrarea comenzii la depozitul cump r torului. Atunci responsabil pentru
dirijarea fluxurilor materiale este furnizorul i metoda utilizat se refer la logistica de distribu ie.
Cump r torul, care deja a achitat cheltuielile pentru transport, nu câ tig de la optimizarea transport rii
[29, p.137-138].
Metodele logisticii de aprovizionare în procesul dirij rii fluxurilor materiale se vor utiliza atunci
când cump r torul, conform condi iilor contractului de sine st t tor, va înc rca marfa de la depozitul
furnizorului. Dac serviciul de aprovizionare va ac iona eficient, va fi posibil îmbun t irea rezultatelor
economice ale cump r torului.
Agen ii economici se pot în elege i pentru alte condi ii de livrare. Astfel, furnizorul dintr-un alt ora
poate transporta marfa pân la sta ia feroviar din ora ul s u, la care participa serviciul de distribu ie al
furnizorului. Ulterior pentru organizarea mi c rii m rfii de la sta ia feroviar pân la depozitul
cump r torului va fi responsabil serviciul de aprovizionare al cump r torului.
Punctul în care serviciul de distribu ie al furnizorului transmite dirijarea cu fluxul material serviciului
de aprovizionare al cump r torului se determin de condi iile franc rii înc rc turii, prev zute în
contractul de livrare.
Termenul "franco" înseamn includerea în pre ul produsului a cheltuielilor pentru livrarea produc iei
consumatorului. În contractul de livrare termenul "franco" indic pân la care punct, pe traseul circula iei
produselor spre cump r tor, cheltuielile legate de transport i asigurare le va suporta furnizorul.
Condi iile franc rii înc rc turii delimiteaz sfera de activitate a serviciului de desfacere a furnizorului
i serviciul aprovizion rii cump r torului.
124
 Îns nu trebuie s uit m c atât logistica aprovizion rii, cât i logistica de distribu ie sunt domenii
func ionale ale activit ii logistice. Aceast activitate se realizeaz în comun atât de serviciul de
aprovizionare al cump r torului, cât i de serviciul de distribu ie al furnizorului. De aceea toate deciziile
în domeniul logisticii de distribu ie trebuie s fie adoptate în leg tur reciproc cu deciziile logisticii de
aprovizionare a cump r torului. Numai o astfel de conlucrare va asigura realizarea concep iei logistice a
dirij rii fluxurilor materiale.

Întreb ri de control:
1. Explica i necesitatea eviden ierii unui compartiment special în logistic numit logistica
aprovizion rii.
2. Caracteriza i ac iunile logisticii de produc ie în procesul dirij rii fluxurilor materiale în interiorul
întreprinderii.
3. Ce probleme ale logisticii de distribu ie le rezolv întreprinderile produc toare i de comer ?
4. Ce sarcini specifice în sectoarele transportului rezolv logistica opera iunilor de transport?
5. Analiza i rolul logisticii informa ionale în organizarea mi c rii fluxurilor informa ionale.
6. Caracteriza i interac iunea logisticii de distribu ie cu logistica de aprovizionare în procesul livr rii
produselor finite de la furnizor la consumator.

Tema 15. SERVICIILE LOGISTICE

15.1. Defini ia serviciului logistic

În practica economic mondial s-a eviden iat tendin a de diminuare a ponderii elementelor corporale
ale produselor fabricate de sectorul industrial. În condi iile tranzi iei la economia de pia , concuren a
dintre furnizori i intermediari se realizeaz nu prin func ia de produc ie sau prin rezultatul material al
acesteia. Deseori ambalajul, stilul i imaginea produsului în mare m sur condi ioneaz dezvoltarea
cantitativ i calitatea serviciilor, care determin poten ialul de competitivitate a subiec ilor logisticii.
În literatura de specialitate, "service-ul" este echivalat cu deservirea tehnic a produselor industriale,
aflate în exploatare un timp îndelungat. Astfel "... service-ul" (deservirea tehnic ) a consumatorilor reprezint
un complex de servicii legate cu distribu ia i utilizarea în consum [49]. În aceast defini ie, în calitate de
obiect al service-ului se eviden iaz produsul în forma lui fizic . Dar luând în considera ie cre terea ponderii
elementelor acorporale ale produsului – prin no iunea de service se subîn elege totalitatea serviciilor, acordare
consumatorilor (cump r torilor) în scopul satisfacerii acestora. Fiind un produs al muncii, orientat asupra
unui obiect sau persoan (organiza ie), service-ul trebuie studiat sub dou aspecte:
1) sub aspectul fluxului de produse;
2) din punct de vedere al consumatorului.
Service-ul nu este o totalitate abstract de servicii, ci un ansamblu de servicii legate cu produsul i
utilizarea ra ional a acestuia.
În sistemul distribu iei m rfurilor e ra ional de a folosi no iunea de "service logistic", care prezint
totalitatea serviciilor, ce înso esc fluxurile de produse, de informa ii i de mijloace b ne ti între produc tori,
intermediari i clien i. Fluxurile informa ionale i financiare circul în scopul func ion rii optime a
întreprinderii i se afl în rela ie reciproc cu fluxurile de produse ca obiect principal al logisticii. Dup cum
relev economi tii "Service-ul logistic este legat nemijlocit cu distribu ia i reprezint un ansamblu de servicii,
acordate în procesul livr rii m rfurilor" [27]. Dup p rerea noastr , aceast defini ie trebuie completat
deoarece service-ul logistic începe cu mult înainte de procesul livr rii i vânz rii volumului fizic al produselor.
Pe de alt parte, service-ul logistic cuprinde nu doar livrarea i vânzarea m rfurilor, dar finan area i
informarea în limitele interac iunii între subiec ii logisticii.
Consider m c service-ul logistic reprezint un complex de opera iuni logistice, ce asigur
satisfacerea necesit ilor cump r torilor în procesul dirij rii cu fluxurile materiale, de marf ,
financiare i informa ionale. Aceast defini ie a service-ului logistic rezult din faptul c tiin a logistic
include un spectru mai larg de probleme decât dirijarea distribu iei fizice a m rfurilor.
În condi iile luptei de concuren a ap rut necesitatea de a trece de la orientarea abstract spre pia în
baza cercet rilor de marketing la orientarea spre consumatorul concret ca obiect al logisticii. De aici apar
125
noi cerin e pentru organizarea serviciului logistic, care ne permite s determin m limitele competen ei
logistice, calitatea deservirii, condi iile i responsabilitatea intermediarilor în sistemul logistic.
Service-ul logistic trebuie s cuprind toate func iile i subdiviziunile întreprinderii în scopul
organiz rii fluxurilor materiale, de marf , informa ionale i financiare. Totodat service-ul logistic cere o
nou gândire în folosirea acestor resurse: de la optimizarea unor sectoare la optimizarea sistemic a
tuturor proceselor.
Aceste cerin e se refer la logistica de distribu ie, în programul c reia sunt incluse:
a) angajarea personalului pentru acordarea serviciilor legate cu achizi ionarea, transportarea, desfacerea
m rfurilor, organizarea activit ii de reclam , întocmirea documentelor necesare, acordarea diferitelor
servicii comerciale i intermediare;
b) arenda depozitelor magazinelor, bazelor angro i altor obiecte comerciale, necesare pentru stocarea i
vânzarea m rfurilor;
c) primirea i plata serviciilor logistice din partea organiza iilor externe i persoanelor fizice, care n-au
participat la distribu ia m rfurilor;
d) colectarea informa iei necesare pentru a determina volumul i structura resurselor;
e) vânzarea m rfii cump r torului, încasarea mijloacelor financiare i achitarea pl ilor (impozitelor)
c tre organele fiscale de stat (municipale). Toate aceste m suri trebuie corelate i organizate pentru
acordarea serviciilor logistice la timp i în locul stabilit, pentru a lua un ansamblu de decizii calitative
cu privire la gradul de utilizare a tuturor resurselor (materiale, de marf , informa ionale, financiare, de
munc , informa ionale etc.).
În ultimii ani, serviciile logistice sunt foarte solicitate. Astfel, în rile dezvoltate serviciile reprezint
peste 70% din Produsul Na ional Brut. Unele servicii se transform în activit i de antreprenoriat
independente. De exemplu, serviciile logistice ca form de antreprenoriat la întreprinderi necesit
studierea urm toarelor probleme: studierea pie ei; stabilirea rela iilor economice cu partenerul, cu
eviden ierea parametrilor principali (volumul, timpul, distan a i stabilirea fluxurilor de marf ); selectarea
clien ilor poten iali; conlucrarea cu unit ile de transport specializat i re ele de depozite; între inerea
depozitelor proprii; completarea loturilor de m rfuri pentru livrare; gestiunea cu stocurile de m rfuri.
În condi iile "pie ei cump r torului", vânz torul e nevoit s - i formeze activitatea sa, conform cererii
de cump rare. Totodat aceasta nu se limiteaz doar la cererea de marf . Cump r torul dicteaz condi iile
sale i în domeniul componen ei i calit ii serviciilor, acordate lui în procesul furniz rii m rfii.
Termenul de serviciu, semnific ac iunea cuiva, care aduce folos, ajutor altuia. Activitatea vizând
acordarea serviciilor, adic satisfacerea nevoilor cuiva, se nume te service.
Natura activit ii logistice presupune probabilitatea acord rii consumatorului fluxului material, a unor
servicii logistice variate. Servisul logistic e legat indisolubil cu procesul de distribuire i reprezint prin
sine un complex de servicii, acordate în procesul livr rii m rfii.
Obiectul serviciului logistic reprezint diferi i consumatori ai fluxului material. Servisul logistic e
realizat sau de însu i furnizorul, sau de firma de expeditiv, care se specializeaz în domeniu servisului
logistic.
Activit ile în domeniul deservirii logistice pot fi împ r ite în trei grupe principale [29, p.352-353]:
activit ile ce preced vânzarea, adic m surile pentru formarea sistemului service-ului logistic;
activit ile privind acordarea serviciilor logistice, realizate în procesul vânz rii m rfurilor;
serviciile logistice dup vânzare.
Pân la începutul procesului de vânzare activitatea în domeniul serviciilor logistice include, în fond,
determinarea politicii întreprinderii în sfera acord rii serviciilor i, de asemenea, planificarea lor.
În procesul vânz rii m rfurilor pot fi acordate diverse servicii logistice, de exemplu:
p strarea stocurilor de m rfuri în depozit;
executarea comenzii, inclusiv alegerea sortimentului, ambalarea, formarea loturilor de înc rc tur
i alte opera ii;
garantarea siguran ei livr rii;
punerea la dispozi ie a informa iei despre fluxul înc rc turilor.
Serviciile dup vânzare reprezint deservirea garantat , obliga iunile cu privire la examinarea
reclaman ilor cump r torilor, înlocuirea m rfii etc.

15.2. Principiile serviciului logistic. Clasificarea serviciilor logistice

126
 Luând ca baz principiile service-ului modern, putem formula principiile service-ului logistic în
distribu ia m rfurilor:
1. Obligativitatea serviciilor propuse. Nivelul minimal al service-ului este determinat de intensitatea
concuren ei pe pia . Serviciul trebuie s devin elementul principal în oferta operatorului.
Nivelul minimal al service-ului logistic se determin prin formul :
SL1ijk +SL2ijk + ... + SLnijk NL,
unde:
NL – nivelul minimal al service-ului logistic func ie de intensitatea luptei de concuren .;
SL1ijk ... SLnijk – totalitatea serviciilor logistice, aferente la fluxului de m rfuri i, expediate în
regiunea j.
2. Alegerea liber a formei i nivelului service-ului logistic de c tre consumator. În condi iile
pie ei, clientul are dreptul s se dezic oricând de serviciile logistice pe care le propune intermediarul,
folosind autodeservirea sau serviciile oferite de o alt persoan . În acest caz costul livr rii trebuie
mic orat cu valoarea serviciilor logistice propuse de intermediari:
Cc = Cp + Clv + Cusl
Clv1 = Cc – (Clv + Cusl)
Clv2 = – pv,
unde:
Cc – costul deplin al consumului;
Cp – pre ul produsului;
Clv – costul livr rii (f r pre ul produsului);
Cusl – costul utiliz rii serviciilor logistice;
Clv1 – costul livr rii în condi iile când consumatorul se dezice de la complexul serviciilor logistice;
Ctv2 – costul livr rilor în condi iile când consumatorul se dezice de serviciile postvânzare a
produselor.
3. Flexibilitatea serviciului logistic. Calitatea i volumul serviciilor trebuie s fie orientate spre
consumatorul concret i s se adapteze necesit ilor sale individuale. Volumul optim al service-ului
logistic este determinat, pe de o parte, de scopurile i resursele intermediarului, iar pe de alt parte, de
necesit ile clien ilor. Flexibilitatea serviciului logistic reprezint un model de compensare a riscurilor,
care apar în procesul realiz rii produsului, caracteristicile c ruia nu permit s garant m consumatorului
un regim de exploatare optimal. Flexibilitatea serviciului logistic se exprim prin formula:
ESL = f(li, lex),
unde:
ESL – flexibilitatea serviciului logistic;
li – restric iile interne ale operatorului (inclusiv pe resurse);
lex – restric iile externe (inclusiv dinamica preferin elor consumatorilor).
4. Comoditatea service-ului. Parametrii serviciului logistic sunt determina i de consumator.
Evaluarea calit ii serviciului depinde de condi iile consumului i de accesibilitatea serviciilor logistice.
Costul consumului este o func ie de comoditate a serviciului logistic:
CCSL = CSLP + Chind,
unde:
CCSL – costul consumului serviciilor logistice;
CSLp – costul serviciilor logistice;
Chind – cheltuielile indirecte, care m resc valoarea consumului (de exemplu, a teptarea în rând pentru
deservire etc.).
5. Adaptarea tehnic a service-ului. Parametrii serviciului logistic depind în mare m sur de
caracteristicile tehnice ale fluxului de m rfuri, deoarece serviciul este continuarea procesului de produc ie
în sfera circula iei. Adaptarea tehnic a serviciului înseamn corespunderea tehnologiei, metodelor,
mijloacelor i instrumentelor service-ului logistic, precum i a nivelului de preg tire a personalului, care
acord servicii logistice condi iilor tehnice ale fluxurilor de m rfuri prelucrate. De exemplu, ambalajul
folosit trebuie s corespund caracteristicilor tehnice, ergonomice i ecologice de expediere a m rfurilor,
precum i mecanismelor de înc rcare-desc rcare, mijloacelor de transport, care aduc marfa la locul de
depozitare, p strare i consum. Ace ti parametri pot fi reflecta i prin formula:
PSL = f(Ptfl),
127
 unde:
PSL – parametrii service-ului logistic;
Ptfl – parametrii tehnici ai fluxului de m rfuri;
f – func ia variabilelor.
6. Asigurarea cu informa ie a service-ului logistic. Interac ionând direct cu consumatorii lucr torii
care realizeaz serviciul logistic au posibilit i unice de colectare a informa iei. Analiza informa iei
ob inute în procesul service-ului logistic permite s program m i s model m comportamentul
consumatorilor (clien ilor), precum i reac ia invers , cea a consumatorilor asupra diferitor subiec i din
lan ul logistic. Informa ia selectat reprezint o surs important de date pentru determinarea strategiei de
dezvoltare a sistemului logistic în viitor.
7. Corespunderea politicii de pre uri în domeniul service-ului logistic cu variabilele interne i
externe ale activit ii de distribu ie. Pre ul serviciilor logistice este rezultatul strategiei de distribu ie i
tacticii subiectului logisticii. În baza determin rii scopurilor prioritare ale serviciului logistic, care se
realizeaz prin politica de formare a pre urilor, subiectul logisticii determin costul serviciilor. O m sur
eficient în rela iile dintre partenerii serviciului logistic poate fi politica de pre uri deschis , care
presupune participarea consumatorilor la calcularea valorii serviciului logistic i formarea pre urilor
pentru fiecare intermediar în parte. Aceasta înseamn c pre ul service-ului logistic este o func ie (f) a mai
multor variabile:
CSL = f(ChSL, NSL, O SL, P SL,),
unde:
CSL – costul serviciilor logistice;
ChSL – cheltuielile legate cu acordarea serviciilor logistice, condi ionate de îmbinarea variabilelor
interne ale mecanismului economic al intermediarului;
NSL – necesitatea în servicii logistice;
OSL – oferta serviciilor logistice;
PSL – pre ul strategic al intermediarului.
8. Certificarea serviciilor logistice permite întreprinderii s - i înt reasc pozi ia pe pia , s
sporeasc competitivitatea în baza garant rii calit ii serviciilor logistice. Pentru aceasta este necesar
crearea unui sistem obligatoriu de certificare a serviciilor în R. Moldova. Certificarea serviciilor are
scopul de a proteja interesele consumatorilor i de a-i ajuta în alegerea competent a executorului
serviciilor.
9. Corespunderea service-ului logistic produselor realizate. Organizarea service-ului logistic poate
admite livrarea produsului f r un ansamblu corespunz tor de servicii. Dar când pe pia se lanseaz un
produs de o complexitate foarte mare, reac ia consumatorilor fa de produs f r service-ul logistic
corespunz tor va fi negativ .
Multiple servicii logistice pot fi reunite în grupe i subgrupe cu caracteristici identice. Clasificarea
serviciilor logistice sistematizeaz diferite tipuri i forme de deservire, ceea ce permite s se efectueze o
dirijare judicioas cu serviciile logistice la nivelul micro i macroeconomic.
Particularit ile serviciilor logistice, acordate în comer pân la vânzare, în procesul vânz rii i dup
vânzarea m rfurilor, au fost luate ca baz pentru clasificare a service-ului logistic dup criteriul timp
(tabelul 15.1).

128
 Tabelul 15.1
Clasificarea serviciilor logistice în comer
Criteriile de clasificare Categoriile de servicii
1. Dup timpul acord rii serviciilor a) servicii pân la vânzare
b) servicii în procesul vânz rii
c) servicii post vânzare
2. Dup forma achit rii a) servicii cu plat
b) servicii f r plat
3. Dup con inutul serviciilor a) servicii cu corporale
b) servicii acorporale
4. Dup modul de utilizare a serviciilor a) servicii directe
b) servicii indirecte
5. Dup gradul de adaptare la necesit ile a) servicii standardizate
consumatorilor b) servicii individuale
6. Dup forma de organizare a) servicii realizate cu for ele proprii a întreprinderii
b) servicii realizate cu atragerea p r ilor ter e
c) autodeservire
7. Dup aria activit ii a) servicii locale
b) servicii regionale
c) servicii na ionale
d) servicii interna ionale

Din tabel rezult c eviden ierea serviciilor cu plat i f r plat este conven ional deoarece
serviciile f r plat în sistemul logistic sunt mai mult formale. Serviciile f r plat intr în cheltuielile
circulante, valoarea c rora este inclus în costul livr rii m rfurilor. Serviciile logistice cu plat reprezint
totalitatea serviciilor, valoarea c rora nu intr în valoarea m rfurilor livrate i se achit printr-o factur
separat .
Clasificarea serviciului logistic dup con inut presupune eviden ierea serviciilor cu caracter corporal
i acorporal. Serviciile cu caracter corporal au ca scop schimbarea parametrilor fizici ai fluxurilor de
m rfuri pentru apropierea produselor din punct de vedere tehnologic de necesit ile celora care le folosesc
(de exemplu, corespunderea produsului fabricat sortimentului pentru consum, ambalarea m rfii etc.).
Serviciile cu caracter acorporal cuprind serviciile, legate cu func iile managementului (de exemplu,
consultarea angaja ilor în domeniul dirij rii cu stocurile, mijloacele de transport, monitorizarea fluxurilor,
elaborarea i realizarea în practic a schemelor individuale privind plata m rfurilor). Practica ne arat c
ponderea serviciilor cu caracter acorporal înregistreaz o cre tere continu în volumul general al
serviciilor logistice atât în prezent, cât i în perspectiv .
Dup direc iile de utilizare serviciile logistice se împart în servicii directe i indirecte. Serviciile
logistice directe întrunesc serviciile determinate nemijlocit de con inutul tranzac iei (contractului), care
sunt necesare pentru crearea condi iilor optimale pentru colaborarea comercial de lung durat . Service-
le logistice directe i indirecte pot fi realizate nemijlocit de c tre vânz tor, sau cu participarea organiza iei
ter e.
Dup gradul de adaptare la necesit ile consumatorului concret serviciile logistice se împart în
servicii standardizate i individuale. Serviciul standardizat include un complex de servicii, solicitate
deseori de clien i. Serviciile logistice standardizate provin de la utilizatorul concret, de la necesit ile
individuale ale acestuia. Serviciile logistice individuale cuprind servicii bazate pe necesit ile specifice
ale clien ilor.
Dup forma de organizare, serviciul logistic se clasific în servicii realizate cu for ele proprii, cu
atragerea unei p r i i autodeservirea. La rândul s u, realizarea serviciilor cu for ele proprii poate lua
forma descentralizat i centralizat . Forma descentralizat de organizare a serviciilor logistice este
folosit atunci, când subdiviziunile întreprinderii efectueaz deservirea logistic de sine st t tor în func ie
de destina ie i în limitele subiectului logistic eviden iat. Forma centralizat de organizare a serviciilor
logistice prevede acordarea serviciilor de c tre subdiviziunea func ional în structura intermediarului.
Dup aria activit ii serviciile logistice se clasific în servicii locale, regionale, na ionale i
interna ionale. Particularit ile deservirii logistice acordate consumatorilor autohtoni i str ini sunt
condi ionate de specificul pie ei interne i externe a serviciilor logistice, de legisla ia în vigoare în fiecare
ar .

129
 15.3. Constituirea sistemului serviciului logistic
Nomenclatorul larg ai serviciilor logistice, influen a serviciilor asupra competitivit ii firmei i
asupra costurilor, precum i un ir de al i factori au determinat necesitatea existen ei unei strategii clare a
firmei în domeniul deservirii logistice a consumatorilor.
S analiz m procesul de constituire a sistemului serviciilor logistice la întreprindere (tabelul 15.2).
Tabelul 15.2
Procesul de constituire a sistemului serviciilor logistice la firm
Segmentarea pie ei de consum, adic împ r irea ei în grupe concrete de consumatori, pentru fiecare din
acestea pot fi necesare anumite servicii în corespundere cu particularit ile de consum.

Determinarea celor mai importante servicii pentru cump r tori.

Ierarhizarea serviciilor. Concentrarea aten iei asupra celor mai importante servicii pentru cump r tori.

Determinarea standardelor serviciilor în sec iune pe segmente separate ale pie ei.

Evaluarea serviciilor acordate, stabilirea leg turii reciproce dintre nivelul serviciului i costul acestora,
determinarea nivelului necesar al serviciilor pentru asigurarea competitivit ii companiei

Stabilirea leg turii inverse cu cump r torii pentru asigurarea corespunderii serviciilor la necesit ile
acestora.
Sursa: [29, p.354]

Segmentarea pie ei de consum poate fi realizat dup factorul geografic, dup caracterul serviciilor
sau dup un alt criteriu. Alegerea serviciilor importante pentru cump r tori, ierarhizarea lor, determinarea
standardelor serviciilor se poate realiza efectuând anchet ri periodice ale consumatorilor.
Evoluarea serviciilor acordate se realizeaz prin diferite metode. De exemplu, nivelul siguran ei
livr rii poate fi m surat prin ponderea loturilor livrate la timp. Modul de evaluare a serviciilor logistice,
depinde de metodele i tehnicile de gospod rie, m rimea întreprinderii, nivelul concentr rii produc iei i
distribu iei m rfurilor.
În calitate de criteriu pentru optimizarea serviciilor logistice este considerat criteriul minimiz rii
costurilor, legate cu transportarea produsului la locul de consum, determinate propor ional fa de toate
costurile interne i externe ale întreprinderii.
În dependen de domeniul de activitate al întreprinderii conceptul de acordare a serviciilor logistice
poate fi diferen iat pentru trei tipuri de întreprinderi: mari, mijlocii i mici.
La întreprinderile mari pot fi eviden iate urm toarele servicii logistice:
organizarea transport rii m rfurilor la distan e mari în colaborare cu alte întreprinderi, folosind
expedi iile cu îmbinarea mai multor tipuri de transport (transportul plurimodal);
între inerea depozitelor de tranzit pentru m rfurile, care nu necesit prelucrare în procesul
expedierii i p str rii acestora;
acordarea unui ansamblu de servicii privind repartizarea m rfurilor între diferite zone cu orientare
spre satisfacerea cerin elor subiectului economic la nivel de republic , nu la nivel de comun sau
jude ;
acordarea serviciilor de expediere a m rfurilor atât cu transport propriu, cât i cu transportul altor
întreprinderi;
între inerea depozitelor pentru stocarea m rfurilor care necesit condi ii specifice de p strare (la
temperaturi joase) i de expediere cu transport specializat (dotat cu frigorifere) .a.;
expedierea m rfurilor la export i import de c tre filialele întreprinderii amplasate peste hotare.
Întreprinderile mari, de obicei, sunt organizate ca societ i pe ac iuni, iar filialele acestora
func ioneaz ca unit i autonome, înregistrate, de obicei, ca societ i cu r spundere limitat . Organizarea
activit ii întreprinderii mari presupune reglarea tuturor proceselor tehnologice cu ajutorul serviciilor
logistice.
La întreprinderile mijlocii volumul serviciilor logistice este mai restrâns comparativ cu
întreprinderile mari. Întreprinderile mijlocii sunt specializate într-un tip de servicii logistice având ca scop

130
sporirea calit ii acestora i men inerea competitivit ii întreprinderii pe pia . Întreprinderile mijlocii
acord urm toarele tipuri de servicii:
între inerea depozitelor de tranzit în punctele finale de expediere a m rfurilor la distan e mari (ci
nu în punctele intermediare ca la întreprinderile mari);
expedierea m rfurilor la distan e mici;
între inerea depozitelor cu produse, p strate în frigorifere, i expedierea acestora cu transportul
specializat.
Întreprinderile mijlocii activeaz rar ca societ i pe ac iuni, cea mai r spândit form de organizare
este societatea cu r spundere limitat , care nu cere o reglementare strict a activit ii.
La întreprinderile mici nomenclatorul serviciilor logistice acordate este mai îngust comparativ cu
întreprinderile mari i nu cere un volum mare de investi ii. Aceste servicii pot fi realizate cu ajutorul
mijloacelor tehnice simple i sunt:
expedierea m rfurilor (la unele întreprinderi mici acesta este unical serviciu logistic);
expedierea m rfurilor la distan e mici în raza unei regiuni.
Cea mai r spândit form de organizare a întreprinderii mici este forma individual cu un singur
proprietar. Orice alt form organizatoric nu e ra ional deoarece va atrage costuri sporite.
Putem concluziona c , o dat cu cre terea dimensiunii întreprinderii spore te nu atât volumul
serviciilor logistice, cât calitatea acestora: la întreprinderile mici – expedierea m rfurilor; la
întreprinderile mijlocii – expedierea i depozitarea; la întreprinderile mari – expedierea, depozitarea i
totalitatea serviciilor logistice suplimentare.
Dac ne referim la specializarea unor întreprinderi mici în prestarea serviciilor logistice, scopul
acestor agen i economici poate fi exprimat cu ajutorul modelelor economico-matematice. Astfel,
scopurile întreprinderilor mici în domeniul serviciilor logistice sunt:
a) maximizarea profitului ob inut la acordarea fiec rui serviciu logistic:
n m k
Wsl Pijf MAX ,
i 1 j 1 f 1

unde:
Pijf – profitul ob inut de la serviciul logistici i acordat consumatorului f situat în regiunea j.
n m k
Pijf
i 1 j 1 f 1
– profitul global acumulat de la serviciul logistic acordat.
Astfel, serviciul logistic este o surs de sporire a eficien ei afacerii;
b) sporirea volumului desfacerii i a cifrei de afaceri:
n m k
Wsl Dijf MAX ,
l 1 j 1 f 1

unde:
Dijf – volumul desfacerilor i cifra de afaceri ob inut de la serviciul i destinat consumatorului f, ce
activeaz în regiunea j;
n m k
Dijf – volumul global al încas rilor de la serviciul logistic acordat.
i 1 j 1 f 1

Sporirea volumului i calit ii serviciilor acordate permite:

înt rirea pozi iei întreprinderii pe pia , datorit optimiz rii serviciului logistic;
atragerea de noi consumatori prin acordarea serviciilor logistice individuale în procesul vânz rii
m rfurilor;
atragerea clien ilor noi prin acordarea serviciilor de livrare a m rfurilor concuren ilor, ceea ce ar
permite ca o parte din cheltuieli în procesul constituirii infrastructurii serviciului logistic s fie
efectuate din contul concuren ilor.
c) crearea unor rela ii eficiente între parteneri: furnizori – intermediari – clien i. Acordarea
serviciului logistic calitativ i variat va permite s se extind schimbul de informa ii, s sporeasc nivelul
de încredere între parteneri în procesul circula iei m rfurilor de la produc tor la client.

131
 15.4. Evaluarea nivelului deservirii logistice
Un criteriu important, care permite evaluarea sistemului de deservire, atât de pe pozi ia furnizorului,
cât i de pe pozi ia beneficiarului serviciilor, este nivelul serviciului logistic.
Nivelul serviciului logistic poate fi calculat dup urm toarea formul :
mr
100% ,
Mp
unde:
– nivelul serviciilor logistice;
Mp – evaluarea cantitativ a volumului teoretic al serviciilor logistice;
mr – evaluarea cantitativ a volumului real al serviciilor logistice acordate.
Pentru aprecierea nivelului serviciilor logistice se aleg cele mai importante forme de servicii, adic
acele, acordarea c rora e înso it de cheltuieli considerabile, iar neacordarea – cu pierderi esen iale pe
pia .
Expunem în continuare dou variante de calculare a m rimii nivelului serviciului logistic:
Varianta I. S lu m în calitate de exemplu o întreprindere angro, care comercializeaz piese de
schimb pentru automobile de o anumit marc . Lista general (nomenclatura) a pieselor de rezerv pentru
automobile con ine 2000 de piese, din care întreprinderea dispune în permanen de 500. Conform
formulei nivelul serviciului poate fi calculat dup cum urmeaz :
500
100% 25% [29, p. 356].
2000
Pentru a majora valoarea indicelui dat, va fi necesar de a suporta cheltuieli suplimentare legate de
m rirea stocului, cu aplicarea unui sistem de dirijare mai eficient .a. Prin urmare, în cazul nostru
cre terea nivelului de deservire va înseamn extinderea sortimentului.
Varianta II. Nivelul serviciului poate fi evaluat, de asemenea, prin compararea timpului necesar
pentru executarea serviciilor logistice, acordate de facto în procesul livr rii, cu timpul, care ar fi fost
consumat în cazul acord rii întregului complex de servicii în procesul livr rii. Calculele se efectueaz
dup urm toarea formul :
n
ti
i 1
N
100% [50],
ti
i 1
unde:
N – num rul serviciilor, care ar putea s fie acordate teoretic;
n – num rul real al serviciilor acordate;
ti – timpul necesar pentru efectuarea serviciului.
n N
Astfel t i – timpul total, consumat real pentru acordarea serviciilor, iar t i – timpul, care putea fi
i 1 i 1
consumat teoretic, pentru executarea întregului complex de servicii posibile.
15.5. Rela ia dintre costul i nivelul serviciilor acordate
Odat cu cre terea nivelului serviciului, cresc cheltuielile pentru deservire, îns cre terea nu este
direct propor ional . Cauza const în aceea, c subiectul serviciului, adic persoana, care acord servicii,
acord mai întâi de toate acele servicii, care reprezint pentru el costuri mai reduse.
Revenind la primul exemplu de pe pag. 225 men ion m c conform regulii Pareto, numai 20% din
sortiment asigur 80% profit. Prin urmare, ar fi ra ional de inclus în lista pieselor de schimb (rezerv )
realizate 400 de variet i, care se vând cel mai frecvent. Îns pia a, în acest caz comerciantul, nu va
satisface cererea pentru alte m rfuri, neînsemnate dup p rerea subiectului serviciului. Pentru a fi
competitiv comerciantul trebuie s extind sortiment, produselor, incluzând în el i produse de cerere
medie, iar mai apoi i de cerere rar .
Între inerea m rfii de cerere medie va costa mai scump decât între inerea produselor de cerere mare,
dar i mai scump îl va costa între inerea produselor de cerere rar . Astfel, extinzând sortimentul, adic
m rind nivelul serviciului, întreprinderea spore te costurile legate cu între inerea lui.

132
 Produsele pu in solicitate se p streaz în depozitul întreprinderii comerciale o perioad mult mai
lung decât produsele de cerere frecvent . Prin urmare, costurile pentru p strarea lor vor fi mult mai mari.
Începând cu 70%, costurile serviciilor cresc în mod exponen ial fa de nivelul serviciului, iar la
nivelul de 90% i mai sus acesta devine nerentabil. S-a stabilit c la cre terea nivelului serviciului de la
95% pân la 97% efectul economic cre te cu 2%, iar costurile cresc cu 14% [29, p.358].
Exponenta (func ia exponen ial ) – func ia y = ex, în care variabila independent (în cazul dat nivelul
serviciului) reprezint indicele gradului, la baza c rui se afl num rul e = 2,7.
S analiz m influen a logisticii asupra raportului costuri – nivelul serviciului. Vom majora nivelul
serviciilor ( )prin dou procedee:
1) m rind volumul stocurilor, l sând f r schimb rii sistemul de primire a comenzilor i livr rilor;
2) introducând a un sistem rapid de transmitere a informa iei referitoare la comanda i livrarea rapid a
produselor comandate, l sând neschimbat volumul stocurilor.
Prima cale de majorare a nivelului serviciului este extensiv i conduce la cre terea costurilor legate
cu între inerea stocurilor.
A doua cale nu necesit majorarea stocului, în cazul dat competitivitatea cre te din contul schimbului
rapid de informa ie i dirijarea materialelor.
15.6. Rela ia dintre volumul vânz rilor i nivelul serviciilor logistice
Determinarea reac iei pie ei fa de nivelul serviciilor este similar cu determinarea efectului economic de
la m surile de promovare. Curba reac iei pie ei, ca regul , are form de "S" (figura 15.1), fapt care se explic
prin dou cauze fundamentale:
1. Majoritatea pie elor, cer de la vânz tori un nivelul minimal al serviciului ("pragul minimal al
serviciului"). Activitatea întreprinderii pân la acest nivel nu va aduce un venit esen ial.
Asigurarea nivelului serviciilor pân la pragul minim poate fi nerentabil .
2. Dup un anumit nivel al serviciului pia a devine nereceptiv fa de cre terea lui ulterioar . Pe
curba reac iei pie ei punctul pragului maximal al serviciului indic nivelul deservirii, dup care cre terea
lui ulterioar nu va fi înso it de cre terea vânz rilor.
Reac ia pie ei în func ie de nivelul serviciului logistic poate fi exprimat prin pierderea unui num r
din cump r tori, cauzat de înr ut irea serviciului. Curba va avea, de asemenea, dou valori limit min i
max (figura 15.2).
Venitul de la
vânz ri, lei

Nivelul
serviciului,
min max
%
Semne conven ionale:
min – pragul minimal al nivelului serviciilor
max – pragul maximal al nivelului serviciilor

Figura 15.1. Rela ia dintre venitul de la vânz ri i nivelul serviciilor logistice

Sursa: [29, p.361]

133
Pierderea pie ei în
urm înr ut irii
serviciilor

Nivelul
serviciilor,
mi max
%
Semne conven ionale:
min – pragul minimal al nivelului serviciilor
max – pragul maximal al nivelului serviciilor

Figura 15.2. Rela ia dintre pierderea pie ei în urma înr ut irii serviciilor i nivelul
deservirii

Sursa: [29, p.361]

15.7. Determinarea m rimii optimale a serviciului logistic

Cre terea nivelului serviciului logistic e înso it , pe de o parte, de cre terea costurilor de deservire,
iar pe de alt parte, de cre terea volumului vânz rilor i respectiv, de cre terea veniturilor. Sarcina
deservirii logistice const în determinarea m rimii optimale a nivelului deservirii.
M rimea optimal a nivelului serviciului se poate reprezenta, grafic construind curbele costurilor i
veniturilor în dependen de modificarea nivelului deservirii (figura 15.3).

134
 Venit de la realizare
i cheltuieli pentru
deservire, lei
f2

f1

Curba
profitului

Nivelul
serviciilor,
%
Pierderi opt

Semne conven ionale:

f1 – cheltuielile pentru deservire în func ie de nivelul
deservirii
f2 – venitul de la realizare în func ie de nivelul deservirii
Figura 15.3. Determinarea nivelului optim al deservirii. Criteriul profitul maximal
Sursa: [29, p. 362]

Nerentabilitatea procesului comercial la un nivel redus al serviciului logistic (partea stâng a

graficului) apare pe pie ele dezvoltate în sfera deservirii. Dac o întreprindere angro cu un sortiment în
limita a 10% din sortimentul propus de concuren i preconizeaz s activeze pe o asemenea pia ,
cheltuielile (1) pentru crearea sortimentului pot s nu fie compensate, în leg tur cu interesul sc zut al
cump r torilor vis-à-vis de serviciile acestui angrosist. Prin urmare acesta va înregistra un volum de
vânz ri sc zut.
M rimea optimal a servisului se poate afla prin sumarea curbelor vizând cheltuielile pentru
deservire i pagubele pie ei, provocate de reducerea nivelului de deservire (des. 15.4).
În aceast figur curba F1 indic dependen a cheltuielilor de deservire de nivelul deservirii, iar curba
F2 dependen a pagubelor pie ei, provocate de înr ut irea deservirii, de m rimea nivelului de deservire.

135
 Costurile deservirii i pierderea pie ei în
rezultatul înr ut irii deservirii

F1

F2
Nivelul
serviciului, %

opt

Figura 15.4. Determinarea nivelului optimal al serviciului. Criteriul – costuri i pierderi

minimale
Sursa: [29, p. 363]
Anterior s-a men ionat c în urma aplic rii logisticii în majoritatea cazurilor are loc deplasarea curbei
costurilor spre dreapta. În leg tur cu aceasta e necesar de a men iona, c indiferent de forma curbei
costurilor i, de asemenea, de punctul critic minimal i maximal al nivelului de deservire, profitul la toate
nivelurile de deservire se m re te. Acest fapt are loc în leg tur cu aceea, c pentru orice ( ) aplicarea
logisticii, f r schimbarea venitului, reduce costurile pentru deservire, majorând respectiv diferen a, adic
profitul.
Nivelul serviciului logistic se determin în baza compar rii dinamicii costurilor cu veniturile de la
organizarea serviciilor logistice. M rimea costurilor se va situa între limitele maximale i minimale ale
deserviri logistice. Astfel, nivelul maximal de deservire logistic este nivelul când costurile pentru
organizarea deservirii sunt egale cu veniturile de la acordarea serviciilor, ceea ce se poate exprima prin
formula:
Nmax,d,l = Vlim,d,l – Chlim,d,l,

unde:
Nmax,d,l – nivelul maximal al deservirii logistice;
Chlim,d,l – costurile organiz rii deservirii logistice;
Vlim,d,l – veniturile de la deservirea logistic .
În cazul dat, interesul intermediarului const în sporirea volumului tranzac iilor, volumului fluxului
de m rfuri, ponderii intermediarului pe pia etc. Pe de alt parte, furnizorul urm re te scopul de a forma
un cerc de cump r tori fideli de a stabili rela ii economice cu astfel de clien i pe un termen îndelungat. De
regul , cheltuielile legate cu schimbarea furnizorului sunt considerabile, iar intermediarul nu este în stare
s asigure servicii logistice calitative într-un termen redus. Astfel, modelul comport rii consumatorului
serviciilor logistice i ale furnizorului trebuie s se bazeze pe analiza eficien ei investi iilor capitale,
necesare pentru realizarea serviciului logistic. Este vorba despre indicatorii ce caracterizeaz eficien a
utiliz rii fondurilor fixe noi i vechi, inclusiv: profitul, rentabilitatea, termenul de recuperare a fondurilor
fixe noi, coeficien ii eficien ei absolute i relative a investi iilor capitale .a. De exemplu, coeficientul
eficien ei economice relative se poate determina cu ajutorul formulei:

Chf 2 Chf 1
K ec ,
I c1 I c2
unde:
Chf2 – cheltuielile circulante, legate cu folosirea fondurilor fixe învechite;
Chf1 – cheltuielile circulante, legate cu folosirea fondurilor fixe noi;

136
 I c1 – investi iile capitale, legate cu folosirea fondurilor fixe noi;
I c2 – investi iile capitale, legate cu folosirea fondurilor fixe învechite;
Kec – coeficientul eficien ei economice relative la utilizarea diverselor variante de inova ii.
Nivelul minimal al deservirii logistice este determinat de intensitatea concuren ei pe pia i se
bazeaz pe analiza a tept rilor consumatorilor în domeniul serviciilor logistice. Agentul (intermediarul)
trebuie s determine dac cump r torul îl consider responsabil: 1) numai de pre ul m rfii; 2) de pre ul
deplin al cump r turii (pre ul m rfii + transportarea + înc rcarea + desc rcarea + montarea etc.); 3) de
pre ul global al consumului sau folosirii fluxului de marf (pre ul livr rii + pre ul utiliz rii). Nivelul
minimal de deservire corespunde nivelului critic, coborârea sub care condi ioneaz refuzul tuturor
consumatorilor de la serviciile furnizorului (sau intermediarului) dat.
Nivelul optimal de deservire logistic este rezultant de la func ia scop, orientat spre maximizarea
profitului logistic, minimizarea costurilor legate cu deservirea logistic , minimizarea costurilor totale ale
intermediarului în func ie de unele restric ii (indicatori fic i ai fluxului de m rfuri, indicatorii calit ii i
volumului serviciilor logistice etc.). Astfel, nivelul optim de deservire logistic , care asigur volumul
beneficiului, ob inut cu oarecare restric ii planificate, reprezint nivelul prin care diferen a între veniturile
i costurile deservirii logistice sunt maximale i se exprim prin formula:
n m f
N opt ,d ,l ijk MAX ;
l 1 j 1 k 1
n m f n m f
Vijk Chijk MAX ,
l 1 j 1 k 1 l 1 j 1 k 1

unde:
ijk – beneficiul de la serviciile logistice realizate la fluxul de produse i, adresate consumatorului k,
situat în regiunea j;
Vjik – veniturile acumulate în procesul acord rii serviciilor logistice la fluxul de produse i adresate
consumatorului k, situat în regiunea j;
Chjik – costurile acord rii serviciilor logistice la fluxul de produse i adresate consumatorului k, situat
în regiunea j;
Organizarea deservirii logistice se afl într-o leg tur strâns cu procesul dezvolt rii serviciului
propriu-zis ca surs de acumulare a profitului de la fiecare intermediar. Dup cum relev economi tii, pe
m sura sporirii profitului de la utilizarea serviciilor logistice cre te gradul de centralizare cu dirijarea
acestei func ii la nivelul microeconomic. Pot fi eviden iate urm toarele etape de dezvoltare a serviciului
logistic:
1) serviciul logistic este centrul costurilor, în care furnizorul efectueaz deservirea logistic pentru a
vinde produsul;
2) serviciul logistic este sursa de acumulare a adaosurilor comerciale, deoarece formarea rela iilor
economice i sporirea volumului fluxurilor de produse condi ioneaz cre terea veniturilor;
3) serviciul logistic este centrul de acumulare a profitului i de creare a unit ilor businessului
mic, deoarece deservirea logistic devine o direc ie strategic de activitate aduc toare de venituri stabile
întreprinderii, adic se poate vorbi despre antreprenoriatul mic în domeniul logisticii.
Actualmente, este greu de a determina rolul func ional al logisticii în cadrul mecanismului de studiere
a pie ei. Practic este imposibil de stabilit caracterul interac iunii logisticii cu alte ramuri ale economiei.
Este dificil aprecierea i func ionarea serviciilor logistice la întreprinderile mari, mijlocii i mici,
deoarece în actele normative existente serviciile logistice sunt echivalate cu "realizarea altor tipuri de
activitate". În acest sens este necesar o lege "cu privire la activitatea logistic în R.M." pentru
intensificarea prest rii serviciilor logistice i dezvoltarea micului business în sfera logisticii.
În perspectiv , o importan deosebit poate avea elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciului
logistic în dependen de conceptul de organizare a serviciului logistic ales. În acest scop vom elabora
schema procesului de dirijare cu serviciul logistic, cu urm toarele etape (tab. 15.1.)

137
 Tabelul 15.1
Procesul de dirijare a serviciului logistic
Nr. Etapele
Con inutul programului
crt. programului
1 Planificarea serviciului 1.1.Elaborarea obiectivului strategic al serviciului logistic;
logistic 1.2.Efectuarea cercet rilor de marketing (cercetarea pie ei serviciilor logistice, studierea poten ialului
subiectului logisticii de distribu ie);
1.3.Elaborarea mecanismului lu rii deciziei cu privire la serviciile logistice (asigurarea cu informa ie a
procesului adopt rii deciziei, analiza gradului corespunderii dintre necesit ile clien ilor i direc iile
de formare a resurselor la intermediari);
1.4.Determinarea parametrilor serviciului logistic (determinarea standardelor de calitate a serviciilor
oferite clien ilor, nivelul optim al serviciului logistic, calcularea valorii serviciului logistic, evaluarea
condi iilor de plat pentru serviciile acordate).
2 Organizarea serviciului 2.1.Determinarea formelor de organizare a serviciului logistic (cu for ele proprii, atragerea organiza iilor
logistic ter e la realizarea serviciului logistic, autodeservirea).
3 Realizarea serviciului 3.1.Preg tirea produc iei cu destina ie industrial pentru consum (reformarea sortimentului de produc ie
logistic în sortiment pentru consum);
3.2.Ambalarea, marcarea;
3.3.Înc rcarea;
3.4.Expedierea;
3.5.Desc rcarea;
3.6.Lichidarea neajunsurilor;
3.7.Montarea;
3.8.Consultarea speciali tilor i instruirea lucr torilor;
3.9.Furnizarea materiei prime, pieselor etc.
4 Controlul 4.1.Alegerea formei de control;
4.2.Determinarea standardelor de control;
4.3.Calcularea rezultatelor reale ale serviciului logistic;
4.4.Estimarea devierilor de la standardele serviciilor logistice;
4.5.Compararea rezultatelor reale cu standardele serviciilor logistice i elaborarea m surilor corective;
4.6.Realizarea m surilor de corectare a programului serviciului logistic.

15.8. Criteriile calit ii deservirii logistice

Pentru a aprecia calitatea deservirii logistice se aplic urm toarele criterii (29, p.364-365):
siguran a livr rii;
perioada de timp la primirea comenzii pân la livrarea lotului de m rfuri;
flexibilitatea livr rii;
disponibilitatea stocurilor în depozitul furnizorului;
posibilitatea acord rii creditelor i, de asemenea, un ir de alte criterii.
S caracteriz m primele 3 criterii din cele numite:
Siguran a livr rii. În general, prin no iunea de siguran se are în vedere o însu ire complex a
sistemului, care const în capacitatea lui de a executa func iile stabilite, p strând caracteristicile sale în limitele
stabilite.
Siguran a livr rii const în capacitatea furnizorului de a respecta termenele livr rii stabilite de contract.
Siguran a livr rii este determinat de siguran a respect rii termenelor execut rii anumitor opera ii, care includ
în sine procesul livr rii.
Un factor esen ial, care influen eaz asupra siguran ei livr rii, este existen a obliga iunilor (garan iilor)
contractuale care stabilesc faptul c furnizorul poart responsabilitate în cazul nerespect rii termenelor livr rii.
Perioada de timp de la ob inerea comenzii pân la livrarea lotului de m rfuri include în sine:
timpul înregistr rii comenzii;
durata fabric rii (acest timp se adaog la termenul livr rii, dac m rfurile comandate mai întâi
trebuie s fie fabricate);
durata ambal rii;
durata expedierii;
durata livr rii.
138
 Respectarea termenului de livrare indicat în contract depinde de faptul, cât de strict sunt respectate
termenele activit ilor enumerate mai sus. De exemplu, se poate întâmpla c comanda primit s nu fie
procesat îndat , a a c posibil nu vor fi respectate termenele planificate pentru fabrica ia m rfii sau termenele
vizând transportarea avizat de expeditor.
Flexibilitatea livr rii înseamn capacitatea sistemului de livrat de a ine cont de necesit ile specifice ale
clien ilor. De exemplu:
posibilitatea de a schimba tipul ambalajului;
posibilitatea de a schimba forma comenzii;
posibilitatea de a schimba procedeul de transmitere a comenzii;
posibilitatea revoc rii comenzii de livrare;
posibilitatea clientului de a ob ine informa ia despre starea comenzii plasate;
rezolvarea reclama iilor în cadrul livr rilor incomplete.
Importan a indicatorilor men iona i poate varia în timp. De exemplu, în cazule deficitului mijloacelor de
plat o importan deosebit cap t acordarea creditelor. Concomitent, în rile cu economie de pia
dezvoltat cel mai important indicator este siguran a livr rii.
Întreb ri de control:
1. Defini ii serviciul logistic.
2. Explica i necesitatea de a elabora strategia firmei în domeniul serviciilor logistice.
3. Enumera i etapele form rii sistemului serviciilor logistice.
4. Caracteriza i metoda evalu rii cantitative a nivelului deservirii logistice.
5. Explica i dependen a indicatorilor economici ai activit ii întreprinderii de nivelul deservirii logistice.
6. Enumera i indicatorii relativi ai nivelului deservirii logistice.

Tema 16. CONDUCEREA ACTIVIT ILOR LOGISTICE

16.1. Conducerea cu factorul timp în realizarea procesului logistic
Atât pe pia a produselor cu destina ie industrial , cât i pe pia a bunurilor de consum public consumatorii
devin tot mai sensibili fa de timpul în decursul c ruia se execut comanda lor.
Reducerea timpului permite a mic ora cheltuielile suplimentare pe care le suport clientul în a teptarea livr rii
sau încercând s g seasc variante alternative. În prezent, consumatorii plaseaz pe primul plan durata execut rii
comenzii i acest fapt influen eaz asupra comportamentului de consum [27].
În sistemele tradi ionale de dirijare a fluxurilor materiale în calitate de criteriu de baz la alegerea furnizorului
deseori este considerat pre ul. Continuând s acorde aten ia cuvenit pre ului m rfurilor livrate, organizarea
logistic pune accentul pe durata execut rii comenzii.
Furnizorul, care nu recunoa te importan a factorului timp i care nu dispune de un sistem capabil s satisfac
condi iile de timp ale pie elor cu schimb ri rapide, va e ua în lupta concuren ial .
Cauzele principale ale cre terii importan ei factorului timp sunt [27]:
Reducerea brusc a ciclului de via al m rfurilor;
Orientarea consumatorilor spre activitate în condi iile stocurilor reduse;
Intensificarea factorului cererii pie ei i, ca rezultat, majorarea pagubelor provocate de cre terea
obiectiv a erorilor prognozelor.
S caracteriz m succint fiecare factor în parte:
Reducerea brusc a ciclului de via a m rfurilor. De exemplu, ma ina de dactilografiere mecanic avea
ciclul de via complet de aproximativ 30 ani. Ma ina de dactilografiere electromecanic , care a înlocuit ma ina
mecanic , avea un ciclul de via complet de aproximativ 10 ani. Ma ina electromecanic de dactilografiat a cedat
locul ma inii electronice de dactilografiat cu un ciclu de via de patru ani. Dispozitivele moderne de dactilografiat
au un ciclu de via mai pu in de un an. În acest timp foarte scurt e necesar a elabora planul de aprovizionare, de
produc ie i desfacere.
Prin urmare, capacitatea de dezvoltare rapid a produsului devine un element-cheie în competitivitatea
întreprinderii.
Tendin a consumatorilor de a mic ora stocurile. Una din cele mai v dite tendin e din ultimii ani este tendin a
general a companiilor de a mic ora stocurile de materie prim , subansamble sau produc ie finit . Prin reducerea
stocurilor se elibereaz capitalul companiei i se mic oreaz costurile.

139
 Orientarea participan ilor la procesele logistice spre activitatea în condi ii cu stocurile reduse, pentru livrarea
comenzii la momentul oportun, devine unul din indicii de baz ai evalu rii furnizorului.
Este evident c acele companii care reu esc s ob in reducerea perioadei dintre primirea comenzii i livrare,
vor avea prioritate asupra concuren ilor lor cu o reac ie mai înceat .
Intensificarea factorului cererii pie ei (cre terea caracterului imprevizibil al cererii) i, ca rezultat, majorarea
pierderilor provocate de cre terea obiectiv a erorii prognozelor.
O problem actual a majorit ii întreprinderilor, care activeaz cu fluxuri materiale, este gradul ridicat de
eroare a prognozelor, care atrag dup sine decizii gre ite i pagube economice corespunz toare.
Indiferent de complexitatea metodelor de prognozare utilizate, în condi iile incertitudinii pie ei, erorile
prognozelor sunt inevitabile. Dezvoltarea pie elor de m rfuri, a concuren ei, modificarea brusc a pre urilor i, de
asemenea, al i factori ai pie ei prezint cauze obiective ale cre terii erorilor prognoz rii.
Reducerea duratei proceselor logistice în aceste condi ii atrage dup sine mic orarea erorilor prognoz rii
(întrucât gre eala prognozei este propor ional cu termenul prognoz rii i reducerea corespunz toare a pre urilor,
generate de aceste gre eli.
Durata procesului logistic poate fi examinat atât de pe pozi ia consumatorului, cât i de pe pozi ia
furnizorului. Din punct de vedere al consumatorului, prezint interes durata de executare a comenzii, adic timpul
care a trecut din momentul plas rii comenzii pân la momentul livr rii m rfii (ciclul: plasarea – livrarea m rfii).
Din punctul de vedere al furnizorului, nu mai pu in importan prezint timpul din momentul primirii
comenzii cump r torului pân la momentul încas rii pl ii pentru marfa livrat , inclusiv timpul total al circula iei
capitalului activ, începând din momentul achizi iei materiei prime i terminând cu încasarea pl ii de la cump r tor
(ciclul: ob inerea comenzii – încasarea pl ii).
S analiz m fiecare ciclu în parte.
Ciclul "plasarea comenzii – livrarea m rfii".
Dup cum s-a men ionat deja, în mediul economic actual viteza înalt a reac iei furnizorului la cererea ap rut
reprezint una din sursele principale ale competitivit ii, întrucât o perioad îndelungat a execut rii comenzii
necesit de la cump r tor elaborarea prognozelor de lung durat i e legat de crearea stocurilor.
În figura 16.1. sunt ar tate etapele principale ale ciclului "plasarea comenzii – livrarea m rfii", unde fiecare
opera iune necesit un anumit timp pentru executare. Diapazonul oscila iilor posibile a duratei întregului ciclu se
afl între 12 i 34 zile.
ETAPA I ETAPA II ETAPA III
Recep ionarea Prelucrarea Verificarea
comenzii (1-3 zile) comenzii (2-4 zile) creditului (1-6 zile)

ETAPA VI ETAPA V ETAPA IV

Livrarea m rfii Completarea Întocmirea
(3-8 zile) comenzii documentelor
(4-10 zile) (1-3 zile)

Figura 16.1. Etapele ciclului "plasarea comenzii – livrarea m rfii"

Sursa: [29, p.371]

Dup cum vedem, teoretic, fiecare etap poate fi executat în termene extrem de concise. Îns în
sistemele tradi ionale de dirijare administrativ acest lucru este pu in probabil. Este i mai pu in probabil
c în lipsa sistemului unic de dirijare a procesului, orientat la reducerea timpului necesar pentru
executarea comenzii, toate aceste opera ii vor fi îndeplinite în termene reduse.
Un alt scop al sistemului de dirijare a timpului pentru executarea comenzii const în siguran a
respect rii termenului de livrare stabilit, care deseori se dovede te a fi condi ie nu mai pu in important
decât durata ciclului "plasarea comenzii – livrarea m rfii".
Ciclul "primirea comenzii – încasarea pl ii". Dup cum s-a men ionat deja, orice furnizor este
cointeresat în reducerea timpului total de circula ie a capitalului, adic a perioadei transform rii comenzii
în bani.

140
 Este necesar de subliniat c ciclul dat const nu numai în prelucrarea comenzii, emiterii facturii i
încasarea pl ii. Aici se refer , de asemenea, i timpul pentru aprovizionare i produc ie, adic întregul
ciclu de finan are a capitalului circulant.
Abordarea logistic a dirij rii timpului în cadrul fiec rui ciclu const în proiectarea i controlul
duratei procesului logistic de circula ie a fluxurilor materiale, informa ionale i financiare pe tot traseul
deplas rii.
Necesitatea reducerii timpului proceselor logistice, la prima vedere, este evident , îns
implementarea ideii în practic are loc cu dificult i. Cauza principal const în faptul c în sistemul
logistic timpul de executare, de regul , este un parametru de baz prestabilit, pe care numai unii manageri
îndr znesc s -l modifice. Aceasta fapt duce la aceea c sistemul activeaz permanent în baza unor
parametri demoda i, care pe parcursul multor ani n-au fost înnoi i.
Este necesar de men ionat c receptivitatea procesului la modific rile cererii se mic oreaz o dat cu
cre terea duratei circula iei de la sursa materialelor pân la consumator. Lan urile de lung durat nu
permit s se fixeze la momentul oportun terminarea cererii i frâneaz leg tura produc iei cu pia a.
Solu ionarea problemelor sus-numite i asigurarea reac iei rapide la modificarea cererii necesit o
nou atitudine fa de dirijarea timpului proceselor logistice.
Durata maximal a ciclului de executare a comenzii depinde de timpul în care cump r torul e de
acord s a tepte din momentul plas rii comenzii pân la primirea m rfii.
În unele cazuri el este m surat în luni, în altele – în câteva ore. Este cert faptul c asupra deciziei
cump r torului de a a tepta influen eaz condi iile concuren iale ale pie ei, precum i natura produsului.
Majoritatea întreprinderilor se confrunt cu situa ia în care timpul real, pe parcursul c ruia ele sunt în
stare s execute comanda, adic timpul necesar pentru achizi ia materiei prime, produc ia i livrarea
produsului finit, dep e te timpul pe care cump r torul este de acord s -l a tepte. Acest fenomen este
numit decalajul timpului de executare a comenzii.
Scopul serviciului logistic const în c utarea posibilit ilor de a reduce decalajul timpului de
executare a comenzii. Acest fapt se poate realiza:
mic orând timpul pentru efectuarea opera iilor la furnizor în întregul lan logistic;
m rind ciclul comenzii cump r torului cu ajutorul ob inerii mai rapide a informa iei referitoare la
cerin ele clientului, inclusiv cu ajutorul îmbun t irii calit ii progrnoz rii cererii la m rfuri.

16.2. Perfec ionarea circula iei m rfurilor în comer prin utilizarea conceptului logistic
Scopul perfec ion rii circula iei m rfurilor în comer , în baza conceptului logistic, const în crearea
sistemelor de procesare a m rfurilor cu eficien înalt , capabile s asigure produsul necesar, la locul
cuvenit, la momentul oportun, în cantitatea necesar , cu cheltuieli minime i la un pre acceptabil. Acest
sistem trebuie s posede o înalt capacitate de adaptare la schimb rile mediului extern.
Reformele de la începutul anilor "90 au avut ca urmare dezintegrarea întreprinderilor în comer . Ca
rezultat, actuala organizare a circula iei m rfurilor autohtone se caracterizeaz printr-o coordonare
insuficient a ac iunilor participan ilor. Statul nu particip la dirijarea acestui proces. Distribuirea
stocurilor între verigile sistemului poart un caracter întâmpl tor i ira ional. La depozitele angro, în trafic
i în magazine se aplic procese tehnologice tradi ionale de prelucrare a informa iei i m rfurilor, f r ca
acestea s fie coordonate între ele.
Utilajul aplicat de participan i nu este corelat dup parametrii de exploatare. Din mai multe motive de
ordin organiza ional costul transport rii este ridicat. În magazine nu sunt create condi ii pentru accesul
liber al transportului, desc rcarea i recep ionarea rapid a m rfii. Opera iunile comer ului cu ridicata, cu
am nuntul i transportarea nu sunt integrate într-un sistem de planificare unic.
Misiunea logisticii în aceste condi ii const , în primul rând, în intensificarea coordon rii tehnico-
tehnologice, economice i metodologice a eforturilor participan ilor la procesul circula iei m rfurilor.
Modelul organiz rii logistice a circula iei m rfurilor este prezentat în figura 16.2. Produc ia,
comercial cu ridicata, comer ul cu am nuntul i transportul încearc s coordoneze i s planifice
împreun ac iunile sale.
Procesele tehnologice tradi ionale sunt adaptate în corespundere cu cerin ele organiz rii optimale a
fluxului material.
Participan ii stabilesc în comun utilajul tehnic aplicat, coordoneaz transportarea, repartizarea
stocurilor, stabilesc modul de repartizare a venitului suplimentar ob inut.
141
 Cu alte cuvinte, se creeaz o func ie unic de dirijare cu fluxurile materiale i cele informa ionale i
financiare legate de primele. Ca rezultat, elementele lan ului de distribuire a m rfurilor se asociaz într-un
sistem competitiv, care asigur o dirijare eficient a fluxurilor materiale.
În pofida importan ei consolid rii informa ionale a proceselor comerciale, de produc ie i de
transport, logistica nu trebuie echivalat cu automatizarea dirij rii circula iei m rfurilor.
Sistemele informa ionale prezint numai o parte a sistemelor logistice, care reunesc în afar de
informa ie i tehnica, tehnologia, planificarea i economia participan ilor la circula ia m rfurilor.
Fluxul direct al m rfurilor i informa ia, dotarea tehnic , planificarea coordonat reprezint
elementele care permit livrarea m rfii la momentul oportun cump r torului cu cheltuieli minime, f r
pagube i deterior ri. De exemplu, s-a demonstrat prin calcule c dac aprovizionarea cu m rfuri se va
face într-un ambalaj-tar în loc de l zi tradi ionale, în circuitul comer ului angro i cu am nuntul la 1 t de
marf reambalat , cheltuielile de munc se reduc de la 6 opera ii pân la 1,75 [29, p.379]. Se reduc brusc
sta ion rile transportului. Îns , pentru ca tehnologia numit s fie aplicat permanent, este necesar
organizarea logistic a circula iei m rfurilor.
Aspectele tehnico-tehnologice ale integr rii procesului de livrare a produsului finit de la produc tor
la consumatorul final, deocamdat , r mân în afara sferei de cuprindere a antreprenorilor.

Figura 16.2. Folosirea abord rii logistice în dirijarea cu fluxurile materiale în

Obiectele dirij rii – participan i la circuitul m rfurilor

procesul circula iei m rfurilor

Sursa: [29, p.377]

142
 Logistica presupune existen a leg turilor economice stabile dintre participan ii la circula ia
m rfurilor. Numai între partenerii stabili ai afacerilor poate exista transparen a sistemelor de eviden a
costurilor, apare posibilitatea elabor rii i aplic rii tehnologiilor de prelucrare a m rfurilor i informa iilor
agreate de parteneri.
La finele anilor 90 procesul de dezintegrare, legat de strategia privatiz rii, este înlocuit prin tendin a
de integrare con tient a activit ii economice a diferitor structuri comerciale în cadrul formelor
organiza ionale generale. Pot fi eviden ia i factorii externi i interni de dezvoltare a integr rii în comer .
Factori externi pentru comer , care stimuleaz dezvoltarea proceselor integra ioniste în ramur ,
sunt [27]:
incertitudinea pie ei;
declinul cererii din diferite motive;
acutizarea problemelor, legate de desfacerea m rfurilor;
deficien ele în circula ia m rfurilor, provocate de infrastructura slab dezvoltat a activit ii
comerciale.
Factorul intern al integr rii în comer const în intensificarea concuren ei.
Din experien a comer ului mondial se presupune c procesele integra ioniste în comer se vor
desf ura pe fondul apari iei urm toarelor tipuri de asocia ii (societ i):
re ele ale organiza iilor de comer ;
asocia ii cooperatiste ale structurilor comerciale;
re ele angro i cu am nuntul create pe baz benevol .
Este necesar a men iona posibilit ile înalte ale optimiz rii logistice a structurilor integrate. De
exemplu, în re elele americane i europene cu am nuntul integrarea sistemelor informa ionale angro i cu
am nuntul permite a informa în mod automat furnizorul despre mic orarea cantit ii m rfurilor din
magazinele deservite.
Este remarcabil i exemplul sistemului comercial MIGROS din Elve ia, care cuprinde 46% din pia a
na ional de consum [29, p.381]. Aici comenzile magazinelor se formeaz i se transmit automat la
depozitul central angro sau la uzina produc toare de produse alimentare.
Nivelul automatiz rii procesului comercial în întregime pe sistem este atât de înalt, c în numeroase
magazine lipsesc manageri responsabili pentru organizarea livr rilor i controlul calit ii m rfurilor.
Re elele de magazine pot s creeze pe teritoriul deservit câteva centre de distribu ie i s încheie
contracte cu o companie logistic specializat pentru realizarea traficurilor i expedierea înc rc turilor.
Integrarea comer ului reprezint o legitate obiectiv a dezvolt rii sale, care se va manifesta i în
Republica Moldova. Programul cu privire la dezvoltarea comer ului i alimenta iei publice prevede
dezvoltarea re elelor i în comer .
Din punctul de vedere economic i organiza ional, prin dezvoltarea diferitelor forme de integrare a
întreprinderilor comerciale se va reu i:
reducerea costurilor suplimentare în baza cre rii serviciilor de dirijare centralizat , centraliz rii
func iilor de aprovizionare, transportare, eviden i control;
realizarea achizi iilor în loturi mari în condi ii favorabile de decontare i livrare, ceea ce va
influen a nivelul pre urilor i cointeres rii cump r torilor;
utilizarea tehnologiilor informa ionale moderne pentru dirijarea re elei i crearea bazelor de date
pentru sortimentul produselor;
sus inerea produc torilor autohtoni, prin acordarea unor priorit i la livrare;
dezvoltarea serviciilor suplimentare la întreprinderile comerciale, organizarea minibrut riilor,
sec iilor pentru prelucrarea c rnii, de semifabricate etc.
Dezvoltarea sistemelor logistice în comer ul unui ir de ri occidentale este condi ionat anume de
existen a re elelor comerciale, c rora le revine o pondere de circa 90% din volumul circula iei m rfurilor
[29, p.382].
Din punctul de vedere logistic, cei mai importan i participan i la procesul de circula ie a m rfurilor
sunt unit ile comer ului angro i de transport. Perfec ionarea logisticii în comer ul angro poate fi
realizat în dou direc ii:
a) dezvoltarea comer ului angro în cadrul perfec ion rii tehnice i organiza ionale a întregului sistem
de circula ie a m rfurilor;

143
 b) perfec ionarea sistemelor de prelucrare a înc rc turilor în cadrul depozitelor.
Prezen a celei de a doua direc ii este condi ionat de faptul c întreprinderile comerciale angro sunt
sisteme complexe de prelucrare a înc rc turilor. Aplicarea abord rii logistice în dirijarea fluxurilor
materiale în cadrul acestor sisteme reprezint o premis important în majorarea eficien ei func ion rii
comer ului angro.
E necesar a men iona c la începutul restructur rii pie elor logistica depozitar în cadrul comer ului
angro nu era dezvoltat . Nivelul mecaniz rii opera iilor de înc rcare-desc rcare i transportare-depozitare
reprezenta numai 11% din produsele alimentare. Numai la un num r restrâns de baze angro în cadrul
depozitului se aplicau dispozitive de ridicare electrice i tehnologii de prelucrare a înc rc turilor
ambalate.
În prezent, cheltuielile legate de transportarea i depozitarea m rfurilor de larg consum constituie
peste 40% din costul m rfurilor, iar în rile unde logistica a c p tat o larg dezvoltare aceste cheltuieli nu
dep esc 15% [29, p.383].
În procesul distribu iei m rfurilor întreprinderile angro pot executa lucr ri în domeniul serviciului
logistic a a ca: stocarea, transportarea, expedierea m rfurilor, prelucrarea, sortarea, ambalarea m rfurilor,
marcarea lor.
În condi iile pie ei serviciilor logistice dezvoltate, în structura serviciilor cu plat acordate de
întreprinderile angro pe primul loc se afl serviciile de transport, apoi serviciile pentru stocarea, marcarea,
sortarea i ambalarea m rfurilor.
Perfec ionarea procesului de circula ie a m rfurilor în comer ul cu am nuntul, la fel ca i în comer ul
angro, trebuie privit , în primul rând, ca perfec ionarea unei verigi din sistemul circula iei m rfurilor.
Veriga comer ului cu am nuntul se perfec ioneaz în m sura în care aceasta corespunde strategiei
comune, privind perfec ionarea sistemului logistic în întregime.
Deciziile cu caracter logistic se adopt deja la etapa proiect rii magazinelor, înc perile c rora trebuie s
corespund cerin elor proceselor tehnologice integrate. inând cont de interesele proceselor tehnologice
integrate, trebuie s fie stabilite [27]:
dimensiunile suprafe ei înc perilor i zonelor tehnologice e;
l imea golurilor pentru u i;
în l imea i suprafa a platformelor de desc rcare;
planificarea s lilor comerciale.
Toate componentele for elor de produc ie ale magazinului: înc perea, utilajul, tehnologia, personalul,
informa ia, produsele i tara trebuie s fie integrate într-un sistem unic care, la rândul s u, trebuie s fie
integrat în sistemul general al circula iei m rfurilor.
Transportul în logistica circula iei m rfurilor are o influen asupra costului livr rii m rfurilor
consumatorului. În practica rilor dezvoltate, opera iile de transport sunt executate, de regul , de companiile
specializate de transport.
În Republica Moldova, în prezent, este larg practicat executarea în mod independent a opera iilor de
transportare de c tre comer ul angro. Ca urmare, o dat cu executarea majorit ii expedierilor cu transport
auto, coeficientul utiliz rii mijloacelor de transport nu dep e te 0,5, iar capacitatea de înc rcare a
transportului nu este utilizat pe deplin [29, p.385].
Existen a serviciului logistic este deosebit de actual pentru re elele comerciale. Îns în Republica
Moldova aceast form de organizare, deocamdat , n-a c p tat o larg dezvoltare. De aceea, ast zi se poate
vorbi despre separarea func iilor logistice în cadrul întreprinderilor comerciale.
Func ia de specialist în logistic la o întreprindere comercial este o func ie multilateral . Scopul principal
al activit ii specialistului în logistic const în armonizarea circula iei m rfurilor atât pe calea integr rii
multilaterale a întreprinderii în mediul ambiant, cât i prin organizarea adecvat a proceselor tehnologice
comerciale în cadrul întreprinderii.
În plan operativ, la întreprinderea comercial logistica este menit s -i elibereze pe colaboratorii
serviciilor comerciale de la un ir de func ii administrative i, de asemenea, de la activit ile de dirijare a
proceselor vizând transportarea-depozitarea.
Speciali tii din sfera logisticii, de regul , sunt capabili s execute calcule tehnologice i tehnico-
economice necesare pentru adoptarea deciziilor.
Scopurile logisticii în domeniul achizi iilor sunt:
consolidarea pozi iei întreprinderii pe pia a achizi iilor;
144
 reducerea costurilor prin îmbun t irea condi iilor de achizi ionare i reducere a cheltuielilor de
colectare i transportare.
În domeniul vânz rilor logistica urm re te ra ionalizarea stocului de m rfuri în sec iile comerciale,
având ca scop urm toarele:
intensificarea competitivit ii i cre terea circula iei m rfurilor în baza îmbun t irii modului de
prezentare a m rfurilor (sortiment larg i reaprovizionarea la timpul oportun);
reducerea costurilor prin intermediul mic or rii suprafe elor i a stocurilor de m rfuri în depozite.
O logistic dezvoltat poate s ias în afara limitelor de fluxuri materiale i în cadrul reengineeringului,
procesului de afaceri poate solu iona problemele organiz rii sistemice a proceselor de flux al întregii activit i
a întreprinderii comerciale.

16.3. Premisele i problemele dezvolt rii logisticii în Republica Moldova

Interesul fa de logistic este determinat într-o mare m sur de dezvoltarea concuren ei pe pia a
serviciilor R. Moldova.
O premisa important pentru aplicarea logisticii este extinderea sortimentului în comer ul cu
am nuntul, adaptarea lui maxim la cerin ele cump r torilor.
Logistica reprezint un mecanism care necesit ac iuni precise i bine organizate din partea factorului
uman. Majoritatea speciali tilor în logistic din SUA sunt fo ti militari, pentru care disciplina i organizarea
sunt calit i profesionale. Nu întâmpl tor cele mai spectaculoase succese în sfera logisticii le ob in
întreprinderile japoneze, care dispun de un personal executiv con tiincios i disciplinat [29, p.387-388].
Logistica aduce multe avantaje sistemului în întregime, îns totodat limiteaz libertatea ac iunilor
fiec rui participant în parte. Pentru a g si o solu ie de compromis în aceast sfer este nevoie de un
profesionalism înalt.
R spândirea larg a logisticii nu poate fi explicat numai prin cre terea necesit ii în aceasta. În economie
trebuie s apar premise, care permit satisfacerea acestei necesit i. Aceste premise sunt asigurate de
realiz rile contemporane ale procesului tehnico- tiin ific (PT ).
O dat cu dezvoltarea progresului tehnico- tiin ific sunt create i încep s fie aplicate pe larg diverse
mijloace de lucru cu fluxurile materiale i informa ionale. Apare posibilitatea de a folosi utilajul corespunz tor
condi iilor concrete ale proceselor logistice. O importan a decisiv pentru dezvoltarea logisticii o are
automatizarea dirij rii proceselor logistice.
Prezent m mai jos problemele dezvolt rii logisticii în comer ul Republicii Moldova:
lipsa leg turilor logistice strânse între participan ii la circula ia m rfurilor i, în primul rând, între
întreprinderile comerciale angro i cu am nuntul:
nivelul sc zut al asigur rii tehnice a întreprinderilor comerciale angro i cu am nuntul, precum i în
transport;
dezvoltarea insuficient a tehnologiilor informa ionale. Lipsa sistemelor informa ionale, care asigur
colectarea, stocarea, prelucrarea informa iei în regimul necesar i schimbul de informa ii între
participan ii la circula ia m rfurilor;
dezvoltarea medie a intermediarilor logistici, r spândirea practicii de executare independent a unui ir
de opera ii logistice de c tre întreprinderile comerciale angro i cu am nuntul (de exemplu,
transportarea);
dezvoltarea medie a concuren ei pe pia a m rfurilor, nivelul înalt al adaosului comercial i, ca urmare,
cointeresarea redus a participan ilor la circula ia m rfurilor aplicând logistica;
problemele organiz rii circula iei tarei;
lipsa metodelor elaborate de formare a sistemelor de dirijare material în condi iile pie ei;
lipsa experien ei organiz rii logistice a circula ia m rfuri în comer ul angro i, de asemenea,
necunoa terea de c tre personalul întreprinderii comerciale angro i cu am nuntul a con inutului i
priorit ilor comportamentului logistic la dirijarea fluxurilor materiale.
O condi ie esen ial pentru organizarea logistic a comer ului const în dezvoltarea progresului tehnico-
tiin ific, prin care se în elege perfec ionarea bazei tehnico-materiale a comer ului corespunz toare sarcinilor
social-economice, implementarea unor procedee tehnologice avansate la întreprinderile ramurii i gradul de
preg tire superior al fluxurilor materiale i informa ionale recep ionate de întreprindere pentru aceste procese
[27].

145
 Direc iile fundamentale ale progresului tehnico- tiin ific (PT ) în comer sunt prezentate în figura 16.3.
În opera iile cu fluxurile materiale e necesar a folosi utilaj tehnologic de ridicare-transportare de ultima
or . Politica moderniz rii tehnice în cadrul ramurii trebuie s se bazeze pe conceptul sistemic (de exemplu, la
proiectarea sistemului de ma ini pentru întreprinderile comerciale angro i cu am nuntul).
Fondul depozitelor din sfera comer ului angro trebuie completat cu cl diri cu un singur etaj, cu blocuri
largi i cu instala ii care ofer posibilitatea de a aplica tehnologii eficiente de prelucrare a înc rc turilor,
mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice i de transport.

Perfec ionarea mijloacelor de munc

utilizate

Asigurarea întreprinderilor comerciale cu

Progresul mijloace de munc moderne
tehnico-
tiin ific
în comer Perfec ionarea obiectelor muncii utilizate

Perfec ionarea tehnologiilor aplicate

Figura 16.3. Direc iile dezvolt rii progresului

tehnico- tiin ific în comer
Sursa: [29, p.390]

Pentru organizarea logistic a comer ului prezint importan perfec ionarea mijloacelor de munc
aplicate în activitatea cu fluxurile informa ionale, inclusiv aplicarea sistemelor informa ionale care asigur
monitorizarea fluxurilor materiale.
Asigurarea întreprinderilor comerciale cu mijloace de munc se realizeaz pe calea înzestr rii
întreprinderilor comerciale cu utilaj de ridicare-transportare, tehnologic i comercial necesar i, de asemenea,
prin utilizarea maximal a resurselor tehnice existente.
Perfec ionarea obiectelor muncii utilizate include folosirea noilor tipuri de tar , ajungerea în comer cu
preponderen a m rfurilor reambalate i a celor care posed cod ha urat.
Un indicator important al dezvolt rii tehnico- tiin ifice a oric rei ramuri este tehnologia aplicat . În etapa
actual , gradul de modernizare a tehnologiilor aplicate la întreprinderile comerciale este determinat de
posibilit ile deplas rii prin punctele de tranzi ie a m rfurilor ambalate, identific rii automatizate a unit ilor
de m rfuri i schimbului intensiv de informa ii dintre participan ii la circula ia m rfurilor.
Din punctul de vedere logistic, direc iile enumerate în domeniul progresului tehnico- tiin ific trebuie s se
dezvolte nu în mod izolat, ci prin eforturi coordonate ale întreprinderilor industriale, întreprinderilor
comer ului cu ridicata, în transport i comer ul cu am nuntul, adic a tuturor participan ilor pie ei de m rfuri.
Experien a interna ional arat c aplicarea logisticii permite majorarea esen ial a eficien ei comer ului.
S analiz m efectele principale de la utilizarea logisticii:
1. Reducerea stocurilor în lan urile circula iei m rfurilor în baza:
– redistribuirii stocurilor între comer ul angro i comer ul cu am nuntul i concentrarea stocurilor în
veriga cu ridicata;
– aplic rii tehnologiilor moderne vizând controlul st rii stocurilor;
– gradului înalt al coordon rii ac iunilor participan ilor cu privire la completarea stocurilor la momentul
oportun.
Se reduc atât stocurile curente, cât i stocurile de asigurare. Cele curente – din contul livr rilor loturilor
optimale exact la termen. Stocurile de asigurare – din contul concentr rii lor într-un depozit unic de distribuire.
De exemplu, dac concentr m 100 de magazine în jurul unui depozit de distribuire i plas m în depozit
stocurile de asigurare, conform estim rii speciali tilor, f r a afecta stabilitatea deservirii, m rimea total a
stocului se va reduce de 10 ori [29, p.392].

146
 2. Utilizarea maximal a suprafe elor întreprinderilor comer ului angro i cu am nuntul. De exemplu,
optimizarea logistic a lan ului de circula ie a m rfurilor va permite schimbarea esen iala a structurii
suprafe elor în magazine, contribuind la cre terea suprafe elor comerciale. Acest fapt se poate realiza din
contul:
– reducerii volumului total al stocurilor i deplasarea unei p r i considerabile din stocuri în veriga cu
ridicata;
– transfer rii unei p r i a opera iilor de preg tire, a a ca reambalarea, marcarea, înscrierea pre urilor etc.,
în etapele premerg toare ale circula iei m rfurilor.
3. Accelerarea rota iei capitalului. Se realizeaz din contul controlului asupra plas rii i execut rii
comenzilor.
4. Reducerea cheltuielilor de transport, care pot fi realizate din contul coordon rii ac iunilor
participan ilor referitoare la utilizarea transportului.
5. Reducerea cheltuielilor legate de prelucrarea înc rc turilor, inclusiv a cheltuielilor muncii manuale.
Rezultatele unei cercet ri efectuate în Marea Britanie au ar tat c peste 70% din costul produsului, care
nimere te la consumatorul final, reprezint cheltuielile legate de stocarea, transportarea, ambalarea i alte
opera iuni, care asigur circula ia fluxului material de la sursa primar a materiei prime la consumatorul final
[figura 16.4].

Figura 16.4. Structura costului m rfii, începând de la materia prim ini ial pân la consumatorul
final cu eviden ierea elementelor logisticii
Ponderea considerabil a cheltuielilor pentru logistic în pre ul final al m rfii demonstreaz ce
rezerve pentru îmbun t irea rezultatelor economice ale agen ilor economici ofer optimizarea dirij rii
fluxurilor materiale.
147
 S analiz m componentele efectului economic ob inut de la aplicarea comportamentului logisticii
fa de dirijarea fluxurilor materiale. Aplicarea logisticii în sfera produc iei i circula iei permite:
– mic orarea stocurilor pe tot traseul circula iei fluxului material;
– reducerea timpului de circula ie a m rfurilor prin lan ul logistic;
– reducerea cheltuielilor, legate de transport;
– reducerea cheltuielilor, legate de munca manual i a celor legate de opera iile de înc rcare.
Cea mai mare parte a efectului economic se ob ine din contul mic or rii stocurilor pe tot traseul
circula iei fluxului material. Conform datelor Asocia iei industriale europene, monitorizarea fluxului
material asigur mic orarea stocurilor materiale cu 30-70%.
Importan a considerabil a optimiz rii stocurilor se explic în felul urm tor:
– în structura general a stocurilor logistice cheltuielile de între inere a stocurilor constituie
peste 50%, inclusiv cheltuielile pentru aparatul administrativ, precum i pierderile de la
deteriorarea sau delapidarea m rfurilor;
– cea mai mare parte a capitalului circulant al întreprinderilor, de regul , e concentrat în stocuri
(de la 10 pân la 50% din toate activele întreprinderii);
– cheltuielile pentru între inerea stocurilor în produc ie constituite pân la 25-30% din volumul
general al costurilor.
Mic orarea stocurilor prin utilizarea logisticii se asigur din contul distribuirii ra ionale a stocurilor, a
gradului înalt de coordonare a ac iunilor participan ilor la procesele logisticii, de majorarea siguran ei
livr rilor i un ir de alte motive.
Urm torul element al efectului economic ob inut ca rezultat al aplic rii logisticii este reducerea
timpului de circula ie a m rfurilor în lan ul logistic. În prezent, în consumul total de timp destinat
depozit rii, produc iei i livr rii, timpul de fabrica ie propriu-zis constituie în medie 2-5% (figura 16.5).
Prin urmare, peste 95% din timpul de circula ie revin opera iilor logistice. Reducerea acestui element
permite accelerarea rota iei capitalului, majorarea profitului ob inut pe o unitate de timp i reducerea
costul produc iei.
Efectul economic ob inut de la aplicarea logisticii apare, de asemenea, i ca rezultat al reducerii
cheltuielilor de transport. Se optimizeaz rutele de circula ie a transportului, se coordoneaz graficele, se
reduc distan ele parcurse, se amelioreaz al i indici ai utiliz rii transportului.
Comportamentul logistic presupune în grad considerabil de coordonare a ac iunilor participan ilor la
circula ia m rfurilor în domeniul înzestr rii tehnice a sistemelor de prelucrare a înc rc turilor. Aplicarea
mijloacelor tipice de mecanizare, ambalajul standardizat, utilizarea unor procedee tehnologice similare la
prelucrarea înc rc turilor în toate verigile lan ului logistic constituie urm torul element al efectului
economic ob inut din aplicarea logisticii i anume, reducerea cheltuielilor muncii manuale i a opera iilor
de înc rcare.

TIMPUL NECESAR PENTRU

CONFEC IONAREA M RFII, t1

Timpul necesar pentru transportarea m rfii confec ionate

pân la consumator (t2)

fluxul material
t1/t2 0,05

Figura 16.5. Corela ia timpului pentru produc ia proprie a m rfii (t1) i timpului pentru
transportarea m rfii confec ionat pân la consumator (t2)

Efectul economic general, ob inut de la utilizarea logisticii, de regul , dep e te suma efectelor
elementelor enumerate. Acest fapt se explic prin apari ia a a-numitei propriet i integrate, adic calit ile
care nu sunt specifice nici unui element luat în parte sunt proprii sistemului în întregime.

148
 Aceasta se refer la apari ia unor sisteme logistice capabile s asigure livrarea produsului necesar, de
calitatea necesar , în cantitatea necesar , la momentul oportun, la locul indicat, cu cheltuieli minime.
În încheiere men ion m c optimizarea logistic a comer ului reprezint o cale natural în dezvoltarea
ramurii. Aplicarea logisticii este garan ia competitivit ii întreprinderilor comerciale, iar în viitor este
posibil ca aceasta s devin unica surs de profit a întreprinderilor.

Întreb ri de control:

1. Enumera i cauzele fundamentale ale cre terii importan ei factorului timp.

2. Aduce i câteva exemple de durat a ciclului de via a logistic .
3. Din ce etape const ciclul "amplasare – livrarea m rfii"?
4. Cum se repartizeaz timpul pentru executarea fiec rei etape a ciclului "plasarea comenzii –
livrarea m rfii"?
5. Explica i influen a timpului necesar pentru executarea comenzii asupra erorii prognoz rii.
6. Care este scopul perfec ion rii circula iei m rfurilor în comer în baza concep iei logistice?
7. Ce influen exercit asupra dezvolt rii logisticii în comer procesele integra ioniste care au loc
în ramur ?
8. Ce scopuri sunt puse în fa a logisticii la întreprinderile comerciale în domeniile achizi iilor i
vânz rilor?
9. Enumera i premisele dezvolt rii logisticii în comer .
10. Numi i problemele care împiedic dezvoltarea logisticii în comer .
11. Explica i influen a dezvolt rii tehnico- tiin ifice a ramurii asupra logisticii în comer .
12. Enumera i elementele efectului economic ob inut la aplicarea logisticii în comer .

149
 Teste
de verificare a cuno tin elor

1. Ce este logistica?
Variante de r spuns:
a) art de expediere a bunurilor materiale;
b) art i tiin privind dirijarea cu fluxurile materiale;
c) tiin privind planificarea, organizarea, dirijarea, controlul i reglementarea mi c rii
bunurilor materiale;
d) direc ie tiin ifico – practic de gospod rire;
e) activitate de antreprenoriat;
f) art comercial ;
g) arta dirij rii cu stocurile.

2. Care este obiectul principal de studiu al logisticii?

Variante de r spuns:
a) conjunctura pie ei produselor i serviciilor;
b) rela iile care apar în procesul mi c rii fluxurilor materiale de la produc tor pân la
consumator;
c) activitatea de antreprenoriat;
d) fluxurile materiale i cele informa ionale.

3. În ce const sarcina principal de dirijare a logisticii?

Variante de r spuns:
a) prin asigurarea mecanismului de elaborare a strategiilor în domeniul dirij rii cu fluxurile
materiale;
b) prin elaborarea traseului de deservire a consumatorilor;
c) prin dirijarea cu stocurile produc iei finite.

4. Când a ap rut logistica integrat ?

Variante de r spuns:
a) în secolul XIX;
b) în prima jum tate a secolului XX;
c) în anii 50-70 ai secolului XX;
d) în anii 80-90 ai secolului XX.

5. Prin ce se exprim conceptul logistic?

Variante de r spuns:
a) prin dirijarea cu fluxurile materiale;
b) prin realizarea func iilor de antreprenoriat;
c) prin dirijarea cu distribu ia m rfurilor;
d) prin ideea, care reflect diferite fenomene în mi carea bunurilor materiale;
e) sunt corecte toate r spunsurile.

6. Care factor influen eaz primordial asupra dezvolt rii logisticii?

Variante de r spuns:
a) automatizarea proceselor dirij rii în sfera produc iei i circula iei m rfurilor;
b) perfec ionarea sferei de produc ie;
c) perfec ionarea sistemelor de creditare i impozitare;
d) to i factorii lua i împreun .

7. Cu care sisteme interac ioneaz logistica?

Variante de r spuns:
150
 a) cu marketingul;
b) cu producerea;
c) cu pre urile;
d) toate r spunsurile sunt juste.

8. Care din sistemele legate de mi carea fluxurilor materiale se nume te micrologistic ?

Variante de r spuns:
a) totalitatea sta iilor c ii ferate;
b) cump r torul i organiza ia de transport legate prin contractul de livrare;
c) participan ii lan ului logistic, care asigur mi carea fluxurilor materiale prin opera iuni de
import.

9. Care din sistemele legate de mi carea fluxurilor materiale se nume te macrologistic ?

Variante de r spuns:
a) sta ia c ii ferate mari;
b) furnizorul, cump r torul i organiza ia de transport legate prin contract;
c) participan ii lan ului logistic, care asigur mi carea fluxurilor materiale în limitele Republicii
Moldova.

10. Ce defini ie de func ie logistic este corect ?

Variante de r spuns:
a) direc ie a activit ii economice care reflect dirijarea cu fluxurile materiale în sfera
productiv i cea neproductiv ;
b) multiple elemente, care se g sesc în rela ii unul cu altul i formeaz un tot întreg;
c) totalitatea diferitelor tipuri de activitate pentru a primi cantitatea necesar de înc rc turi la
locul potrivit i timpul cerut cu cheltuieli minimale;
d) grup de opera iuni logistice orientat spre realizarea scopurilor sistemului logistic;
e) sistemul de m suri pentru studierea complex a pie ei.
11. Care din func iile prezentate ine de componen a administratorului de logistic ?
Variante de r spuns:
a) alegerea tipului de transport;
b) cercetarea pie ei;
c) elaborarea recomand rilor privind excluderea din sfera produc iei articolului învechit;
d) reclama;
e) elaborarea recomand rilor privind fabricarea noilor produse.

12. Ce înseamn eficien a sistemului logistic?

Variante de r spuns:
a) indicatorii integrali ai efectului;
b) minimizarea cheltuielilor logistice;
c) calitatea activit ii sistemului logistic;
d) capacitatea sistemului logistic s aduc produsul necesar în locul potrivit i timpul cerut.

151
 BIBLIOGRAFIE

1. Acte normative care reglementeaz activitatea comercial pe teritoriul Republicii Moldova. – Edi ie a
Departamentului Comer ului al Republicii Moldova. – Chi in u, 1995, 201p.
2. Legea Republicii Moldova “Cu privire la comer ul interior”. Nr.749-XIII din 23.02.9 – Monitorul
Oficial, nr.31 din 23 mai 1996; Ziarul “Logos-pres” nr.20, mai 1996, p.15-17. [Alin.2 art.7 completat
prin Legea nr.340-XV din 06.07.2001], [Alin.3 art.8 modificat prin Legea nr.340-XV din 06.07.2001],
[Alin.3 art.31 modificat prin Legea nr.439-XV din 27.07.2001], [Alin.3 art.31 modificat prin Legea
nr.1592-XIII din 27.02.98]
3. Legea Republicii Moldova privind protec ia consumatorilor nr.105-XV din 13.03.2003, Monitorul
Oficial al R.Moldova, nr.126-131 din 27.06.2003.
4. Amalbert, Marie-Noelle “Economie d’entreprise”. Troisieme Edition, Barreau, Jean Edition Sirez,
Paris, 1989, Jivard Ginette.
5. Ballou R.H. “Business, Logistics, Management” – ed. N.Y. Pretince-Hall International, 1993.
6. Bender, Paul S – Logistic Sistem Design, în James F. Robenson, Robert G. House (eds) “The
Distribution Handbook”, The Free Dress. New York, 1985.
7. Carthz M., Jerome E. Pereault, Wiliam D. Basic Marketing. Ninth Edition. Richard D. Gwin Inc.,
Homewood III, 1997.
8. Cojocaru Gh. “Logistica: trecut, prezent i viitor” – Revista “Sisteme logistice”, Bucure ti, 1992,
nr.1-2.
9. Cristopher M. “The Strategy of Distribution Management”, London, 1986.
10. Gherasim Toader, Gherasim Andrian. “Cercet ri de marketing”, Ed. Economica, Bucure ti, 2003.
11. Interational Journal of Physical Distribution and Materials Management, 1992, nr.7.
12. Journal of Business logistics, 1986, vol.7, nr.2.
13. Kearney A.T. Logistics Productivity: the Competitive Edge in Europe. Chicago, 1994.
14. Kotler Philip. “Managementul marketingului”, traducere de Dan Greste .a., Teora, Bucure ti, 1997.
15. Laplaze M. J. Meunier, J. Weil. Logistique d’entreprises et politique comerciale de la SNCF. Reviste
general, 1948, nr.11.
16. Managementul logisticii i distribu iei. Coordonator John L. Gattorna. Bucure ti, Ed. Teora, 2001.
17. Mentzer, John T., Gomz, Roger Krapfel, Robert Ir. – Physical Distribution Service: A Fundamental
Marketing Concept, in “Journal of the Academy of Marketing”, Science Winter, 1989.
18. Olaru A. Managementul marketingului firmelor române ti. Editura ALMA, Gala i, 2000.
19. Petrovici A. Direc ii de optimizare a sistemului logistic în procesul de distribuire a m rfurilor.
Autoreferat la teza de doctor în tiin e economice. Chi in u, ASEM, 2001.
20. Petrovici S., Belostecinic Gr. Marketing. Chi in u, Ed. Universitas – ASEM, 1998.
21. Petrovici S., Mu tuc S., Golovco V. Marketing (probleme, cazuri, teste, aplica ii). – Chi in u, ASEM,
2004.
22. Pruteanu t. (coordonator). Cercetarea de marketing. Ed. Polirom, Ia i, 2002.
23. Ristea A. i al i. Tehnologie comercial . ASE Bucure ti, 1995.
24. Ristea, Ana-Lucia. Distribu ia m rfurilor. Bucure ti, 1996.
25. . . . – ( ): - ( ) ,
1995.
26. ., . : / .
., : « - », 2001.
27. . . . . – .: « », 1995.
28. . . .– . « », 2001.
29. . . :
. 4- . .: « », 2001.
30. . . : . 2- . . .« », 2000.
31. . ., . . . .:
, 1998.
32. . . . . – 3- . .
, 1973.

152
 33. ., ., . . .
. - « – – ». - . 1993, 212 .
34. . ., . . ,
. . - . . .« ». . 1995.
35. . ., . . . . - .
. .« ». . 1999.
36. ., . . . : , 1995.
37. . . . ,« », 1944.
38. . . ., , 1983.
39. : / . . . .– . , 1998.
40. , . . . : , 2001.
41. ., . - .
. , 1993.
42. . . . . . , 1997.
43. . . . :
, 1984.
44. . . . . .
. . 1990.
45. . ./ . . . . . . . - ,
1999
46. . ., . . . . - . .
.« ». . 1999.
47. . ., . . 7- . - "
", 2004.
48. . / . . . .– . , 2000.
49. . . - . . , 1995.
50. . . . .: , 1993.

Redactor – Galina Cotelea

Corector – Valentina Solovei
Rectificare computerizat – Tatiana Boico, Natalia Ivanov
Procesare computerizat – Feofan Belicov

Semnat pentru tipar 07.10.05

Format 60 84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 15,6
Coli de tipar 20,7. Comanda . Tirajul 200 ex.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM

Chi in u – 2005, str. Mitropolit G. B nulescu-Bodoni 59,
tel. 22-27-68

153