Puteri și radicali

Funcția f :  , f  x   x n , unde n  , n  2 , se numește funcție putere.

Funcția f : D  , f  x   n x , unde n  , n  2 , și D  , dacă n este impar, respectiv

D   0,   , dacă n este par, se numește funcție radical de ordin n .

Funcția radical de ordinul 2 este f :  0,    , f  x   x , iar funcția radical de ordinul 3 este

f:  , f  x  3 x .

Proprietăți

1. Funcțiile f , g : 0,    , f  x   x și g  x   2n x , unde n 

2n *
, sunt funcții bijective,
fiecare fiind inversa celeilalte.
2. Funcțiile f , g :  , f  x   x 2n1 și g  x   2 n 1 x , unde n  *
, sunt funcții bijective, fiecare
fiind inversa celeilalte.
3. Funcția putere de exponent impar este strict crescătoare pe . Funcția putere de exponent par
este strict descrescătoare pe  , 0 și strict crescătoare pe  0,   .
4. Funcția radical de ordin impar este strict crescătoare pe . Funcția radical de ordin par este strict
crescătoare pe  0,   .
5. Funcția radical de ordin impar este convexă pe  , 0 și concavă pe  0,   . Funcția radical de
ordin par este concavă pe  0,   .

Proprietăți ale radicalilor

Fie a, b  și n, k  , n, k  3 impare sau a   0,   , b  0,   șI n, k  *

, n  2 , avem:

a na
1. n
an  a ; 2. n
a b  n a  n b ; 3. n  ,b  0 ; 4. n
a  nk a k ;
b nb
n
5. a k  a , k  2 ; a  nk a , k  2 ; a  n b ab.
k n n k n
6. 7.
Proprietăți ale puterilor


Fie a, b   , r, s  .

1. a 0  1 și 1s  1 ; 3.  a  b   a s  b s ;
s
2. a r  a s  a r  s ;

s
ar a a
 
s
s
4. a
r
 a r s ; 5.  ar s ; 6.    s;
b b
s
a

pentru a  1, avem a r  a s  r  s

7. 
pentru a   0,1 , avem a  a  r  s
r s



Fie a, b   , x, y  .

1. a 0  1 și 1x  1 ; 3.  a  b   a x  b x ;
x
2. a x  a y  a x  y ;

x
ax a
  ax
y x y
a 5. y  a x  y ; 6.    x ;
x
4. a ;
a b b

pentru a  1, avem a x  a y  x  y

7. 
pentru a   0,1 , avem a  a  x  y
x y

Funcții injective, surjective, bijective, inversabile

Definiție. Funcția f : A  B este:

 Injectivă, dacă pentru orice x1 , x2  A, x1  x2 avem f  x1   f  x2  ;

 Surjectivă, dacă pentru orice y  B , există x  A astfel încât f  x   y ;
 Bijectivă, dacă este injectivă și surjectivă.

Definiție. Funcția f : A  B este inversabilă dacă există o funcție g : B  A astfel încât g f  1A și

f g  1B . Notăm g  f 1 și spunem că f 1 este inversa funcției f .

Observații:

1. Funcția f : A  B este injectivă dacă și numai dacă este îndeplinită una dintre condițiile:
a. Pentru orice x1 , x2  A , astfel încât f  x1   f  x2  , rezultă x1  x2 .
b. Pentru orice y  B , ecuația f  x   y are cel mult o soluție x  A .

2. Funcția f : A  B e surjectivă dacă și numai dacă este îndeplinită una dintre condițiile:
a. Im f  B .
b. Pentru orice y  B , ecuația f  x   y are cel puțin o soluție x  A .

3. Funcția f : A  B este bijectivă dacă și numai dacă y  B există și este unic un element x  A ,
astfel încât f  x   y (altfel spus pentru orice y  B ecuația f  x   y are o unică soluție x  A ).

4. Dacă f : A  B este inversabilă și f 1 : B  A este este inversa funcției , atunci are loc echivalența:
f  x   y  x  f 1  y  , unde x  A și y  B .

5. O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă.

Funcția exponențială și funcția logaritmică
1. Logaritmi
Definiție. Fie a  0, a  1 și x  0 . Unicul număr real y cu proprietatea a y  x se numește logaritmul numărului x în
baza a și se notează log a x .

Cu alte cuvinte, log a x  y dacă și numai dacă a y  x .

Observații

1. Dacă a  10 , numărul log10 x  lg x se numește logaritmul zecimal al lui x .

2. Dacă a  e , numărul log e x  ln x se numește logaritmul natural al lui x .

Proprietățile logaritmilor

1. a loga x  x, x  0, a  0, a  1 ; 3. log a a  1, a  0, a  1 ; 5. x loga y  y log a x , x, y  0, a  0, a  1 .

2. loga a x  x, x  , a  0, a  1; 4. log a 1  0, a  0, a  1 ;

Operații cu logaritmi

1. log a x  log a y  log a  xy  , x, y  0 ; 3. loga x p  p loga x, x  0, p  ;

x 1
2. log a x  log a y  log a   , x, y  0 ; 4. log a p x  log a x, x  0, p  .
 y p

Schimbarea bazei unui logaritm

log b x lg x ln x
1. log a x  , a, b, x  0, a, b  1. Consecință: log a x   .
log b a lg a ln a

2. log a b  logb c  log a c, a, b, c  0, a, b  1 .

1
3. log a b  , a, b  0, a, b  1 .
log b a

2.Funcția exponențială și funcția logaritmică

Funcția exponențială de bază a  a : 0, a  1 este funcția f :   0,   , f  x   a x .

Funcția logaritmică de bază a  a  0, a  1 este funcția g :  0,    , g  x   log a x .

Proprietăți

1. Funcțiile exponențiale de bază a și logaritmică de bază a sunt funcții bijective, fiecare fiind inversa celeilalte.
2. Funcțiile exponențială de bază a și logaritmică de bază a sunt funcții strict crescătoare, dacă a  1 , și strict
descrescătoare, dacă a   0,1 .
3. Funcția exponențială de bază a este convexă pentru orice a   0,1  1,   . Funcția logaritmică de bază a este
concavă, dacă a  1 și convexă, dacă a   0,1 .
Numere complexe
, unde , este mulțimea numerelor complexe.

Dacă , unde , numerele reale și se numesc partea reală și respectiv partea

imaginară a numărului complex ; notăm , .

Elementele mulțimii se numesc numere pur imaginare.

Modulul unui număr complex este numărul real .

Proprietăți:

1. ;
2. ;
3. ;

Conjugatul unui număr complex este numărul complex .

Proprietăți:
1. ;
2. ;
3. ;
4. .

Observaţii
1. dacă și numai dacă ;
2. Fie un număr complex nenul. Atunci dacă și numai dacă .

1. Forma trigonometrică a unui număr complex

Pentru orice număr complex nenul există și sunt unice numerele reale şi
astfel încât .

Avem și , unde .

Dacă și , atunci ; dacă şi , atunci .

Operaţii cu numere complexe scrise sub forma trigonometrică

Fie . Atunci:

1. ;
2. ;
3. ;
4. .
Fie . Rădăcinile de ordinul ale numărului complex sunt
. Rădăcinile de ordinul ale unității formează
mulțimea .

2. Aplicații ale numerelor complexe în geometrie

1. Formula distanţei dintre două puncte: .
2. Patrulaterul este paralelogram dacă și numai dacă .
3. Fie punctele oricare două diferite în planul . Atunci:
a. ;
b. .
Metode de numărare. Elemente de combinatorică

1. Probleme de numărare

Pentru orice n se notează cu n!  1 2  ...  n și 0!  1.

Numărul submulțimilor unei mulțimi finite cu n elemente este 2 n .

Regula sumei. Dacă un obiect A poate fi ales în m moduri, iar un obiect B poate fi ales în n moduri,
astfel încât nicio alegere a lui A să nu coincidă cu vreo alegere a lui B , atunci alegerea „lui A sau B ”
poate fi realizată în m  n moduri.

Regula produsului. Dacă un obiect A poate fi ales în m moduri, iar pentru fiecare astfel de alegere ,un
obiect B se poate alege în n moduri, atunci alegerea perechii  A, B  poate fi realizată în m  n
moduri.

Principiul includerii și excluderii. card  A B   card  A  card  B   card  A B  .

2. Elemente de combinatorică
O submulțime ordonată cu k elemente a mulțimii A este un k -uplet ( x1 , x2 ,..., xk )  A  ...  A ,în
k ori

care xi  x j , pentru orice i, j  1, k , i  j .

Permutări. Fie A  a1 , a2 ,..., an  o mulțime cu n elemente. O permutare a mulțimii A este o

mulțime ordonată formată cu cele n elemente ale mulțimii A . Orice funcție bijectivă f : A  A
definește o permutare a mulțimii A .

Numărul permutărilor unei mulțimi cu n elemente este Pn  n ! (permutări de n ). Prin convenție,

P0  1 .

Aranjamente. Numărul submulțimilor ordonate cu k elemente ale unei mulțimi cu n elemente este
n!
Ank   n   n  1  ...   n  k  1 (aranjamente de n luate câte k ).
 n  k !
Combinări. Numărul submulțimilor cu k elemente ale unei mulțimi cu n elemente este
n! n   n  1  ...   n  k  1
Cnk   (combinări de n luate câte k ).
k !  n  k ! k!

Proprietăți
nk
1. Formula combinărilor complementare: Cn  Cn ;
k

k 1
2. Formulă de recurență pentru combinări: Cn  Cn
k
 Cnk11 ;
3. Cn0  Cn1  ...  Cnn  2n .
 4. Cn0  Cn2  Cn4  ...  Cn1  Cn3  Cn5  ...  2n1 .
5. kCnk  nCnk11 .
Cnk Cnk11
6.  .
k 1 n 1
Observații. Fie A o mulțime cu n elemente și B o mulțime cu m elemente. Atunci:

1. Dacă n  m , numărul funcțiilor injective f : A  B este egal cu Am .

n

2. Dacă m  n , numărul funcțiilor bijective f : A  B este egal cu Pn  n ! .

3. Dacă A , B  și n  m , numărul funcțiilor strict crescătoare/descrescătoare f : A  B
n
este egal cu C m .

3. Binomul lui Newton

 a  b  Cn0 a n  Cn1a n1b1  ...  Cnk a nk bk  ...  Cnnbn , pentru orice a, b  și n  
n
.

1. Dezvoltarea binomială are n  1termeni.

k nk k
2. Termenul general al dezvoltării este Tk 1  Cn a b (termenul de rang k  1 )
3. Cnk se numește coeficientul binomial al termenului Tk 1 .
Funcții trigonometrice inverse și ecuații trigonometrice

     
I.Funcția arcsin :  1,1    ,  este inversa funcției sin :   ,    1,1 .
 2 2  2 2

  
1. sin x  y  x  arcsin y, x    , , y   1,1  .
 2 2 

  
2. arcsin  sin x   x, x    , ;sin  arcsin y   y, y   1,1 .
 2 2 

  
3. arcsin   x   arcsin x, x    , .
 2 2 

4.Ecuația sin x  a, a   1,1 are mulțimea soluțiilor  1 arcsin a  k k   .

k

5. sin f  x   sin g  x   f  x   g  x   2k  , k   f  x   g x   2k 1  , k 

II.Funcția arccos :  1,1  0,   este inversa funcției cos : 0,     1,1 .

1. cos x  y  x  arccos y, x  0,  , y  1,1  .

2. arccos  cos x   x, x  0,  ;cos  arccos y   y, y   1,1 .

3. arccos   x     arccos x, x   0,   .


4.Ecuația cos x  b, b   1,1 are mulțimea soluțiilor  arccos b  2k k  .
5. cos f  x   cos g  x   f  x   g  x   2k  , k   f  x   g x   2k  , k 


6. arcsin x  arccos x  , x  1,1  .
2

7. sin  arccos x   cos arcsin x   1  x , x  1,1 

2
      
III.Funcția arctg :    ,  este inversa funcției tg :   ,   .
 2 2  2 2

  
1. tgx  y  x  arctgy, x    , , y  .
 2 2

  
2. arc tg  tgx   x, x    ,  ; tg  arctgy   y, y  .
 2 2

3. arc tg   x    arc tgx, x  .

4.Ecuația tgx  c, c  
are mulțimea soluțiilor arc tgc  k k  .

5. tgf  x   tgg  x   f  x   g  x   k  , k   f  x  , g  x    2k  1 , k 
2

IV.Funcția arcctg :   0,   este inversa funcției ctg :  0,    .

1. ctgx  y  x  arcctgy, x  0,  , y  .

2. arcct  ctgx   x, x   0,   ;ctg  arcctgy   y, y  .

3. arcctg   x     arcctgx, x  .

4.Ecuația ctgx  d , d  
are mulțimea soluțiilor arcctgd  k k  .
5. ctgf  x   ctgg  x   f  x   g  x   k  , k   f  x , g x   k  , k  .


6. arc tgx  arcctgx  , x  .
2

1
7. tg  arcctgx  =ctg  arc tgx   , x  

x
Dreapta în plan

Fie d o dreaptă în planul xOy . Ecuația carteziană generală a dreptei d este d : ax  by  c  0 , unde cel
puțin unul dintre numerele reale a , b este nenul.
c
Dacă a  0 și b  0 atunci ecuația dreptei d este d : y   (dreaptă orizontală-paralelă cu Ox )
b
c
Dacă a  0 și b  0 atunci ecuația dreptei d este d : x   (dreaptă verticală-paralelă cu Oy )
a
Dacă a  0 și b  0 atunci ecuația dreapta d este o dreaptă oblică iar tangenta unghiului format de dreaptă
cu semiaxa pozitivă Ox se numește panta dreptei d și se notează m sau md .

Dacă A  xA , y A  , B  xB , yB  sunt două puncte din reperul cartezian xOy astfel încât xA  xB și y A  yB ,
yB  y A
atunci dreapta AB este o dreaptă oblică a cărei pantă este m AB  .
xB  x A
Proprietăți importante
1.Ecuația dreptei d (oblice) care trece prin punctul A  xA , y A  și are panta cunoscută md este
d : y  y A  md  x  xA  ;
2.Dacă dreapta d are ecuația d : y  mx  n, m, n  (ecuația explicită a dreptei) , atunci m este panta
dreptei;
a
3.Dacă dreapta d are ecuația d : ax  by  c  0, b  0 , atunci panta dreptei d este egală cu md   ;
b
d1  d 2
oblice
4.Două drepte oblice diferite sunt paralele dacă și numai dacă au pantele egale, adică d1 d 2  m1  m2 ;
5.Două drepte oblice d1 , d 2 sunt perpendiculare dacă și numai dacă m1  m2  1 ;
ax A  by A  c
6.Distanța dintre punctul A  xA , y A  și dreapta d : ax  by  c  0 este d  A, d   ;
a 2  b2
a b c
7.Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 și d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 coincid dacă și numai dacă 1  1  1 ;
a2 b2 c2
8. Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 și d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 sunt paralele (și neegale) dacă și numai dacă
a1 b1 c1
  ;
a2 b2 c2