Cancerul de nazofaringe(rinofaringe)(Sub.

41)
I. Generalitati:
A. Date anatomice:

1. prezentare generala: constitue etajul superior al faringelui. Repere: superior(baza craniului),

inferior(valul palatin si orofaringele), anterior(fosele nazale), posterior(corpii vertebrali C1 si C2),
lateral(muschii pterigoidieni lateral si median, deschiderea trompei lui Eustachio, foseta Rosenmuller).

2. vascularizatie: arteriala(ramuri ale arterei carotide externe[a.faringiala ascendenta, a.faciala, a.lingula

si maxilara] venoasa(plexul venoas parafaringian care dreneaza in v.jugulara interna), limfatica(ggl.
retrofaringieni, spinali, jugulocarotidieni, subdigastrici). Vasele limfatice de la nivelul ggl. spinali sunt
incrucisate ceea ce explica precocitatea adenopatiilor bilaterale, ganglionul cel mai frecvent invadat este
situat profund retromandibular in apropierea mastoidei.

3. inervatia: senzitiva(n. glosofaringian, n. vag, simpaticul cervical), motorie(n. vag, n. glosofaringian).

B. Istorie naturala:

1. histologie: epiteliul care tapeteaza nazofaringele este format din epiteliu cilindric startificat si epiteliu
ciliat. Histologia formelor maligne este reprezentata de: carcinom nediferentiat necheratinizat(tipul III –
aprox. 60-65%), carcinom diferentiat nekeratinizat(tipul II – aprox. 10%), carcinom scuamos
cheratinizat(tipul I – aprox.20%), alte tumori(sarcoame, plasmocitom, limfoepiteliom s.a).

2. extindere: locala – anterioara( obliterarea trompei lui Eustrachio, fose nazale si etmoid),
superioara(spre baza craniului, invazia sinusului cavernos cu afectarea in ordine a n.VI[abducens],
III[oculomotor], V[trigemen – ramurile 1 si 2], IV[trohlear]; mai invadeaza sinusul sfenoidal si mai rar
orbita), inferior(de-a lungul peretilor posteriori si laterali in orofaringe), lateral si posterior(spatiu
masticator; spatiul retrofaringian cu paralizia n.IX[glosofaringian], X[vag], XI[accesor], XII[hipoglos]);
limfatica(ggl. retrofaringieni, subdigastrici, spinali, retromandibular), hematogena(cele mai comune
locuri - plaman, os, ficat). Carcinoamele nediferentiate ale nazofaringelui sunt cele mai metastazante
tumori ORL pe cale hematogena

C. Prezentare clinica: obstructie nazala, epistaxis, odinofagie, otalgie, acufene, otita medie si hipoacuzie
unilaterala (adesea prin obliterarea trompei lui Eustachio), parestezii ale fetii si hemilimbii,
diplopie(afectarea nervului VI), deficite motorii prin afectarea de nervi cranieni(III, IV, VI, IX, XI, XII),
adenopatie cervicala(prezenta in 90% din cazuri la diagnostic), trismus(prin invazie laterala in spatiul
masticator).

D. Diagnostic: anamneza, examen clinic(inspectia - orofaringelui, cavitatii bucale, foselor nazale,

ganglionilor cervicali), rinoscopie posteriora, biopsie tumorii primare sau punctie biopsie a adenopatiilor,
CT(se foloseste mai ales in cazul invaziei osoase si extensiei intracraniene), RMN(metoda de examinare
de electie, vizualizeaza bine invazia in tesuturile moi, metastazele ganglionare si extensia loco-regionala)
cu sc. la nivelul capului si gatului(pana la zona claviculelor), CT TAP la pacientii cu risc crescut(N+, in
special N3).

II. Epidemiologie:
 In 2020 conform WHO a reprezentat a 22-a forma de cancer ca incidenta la nivel mondial, si a 21-a
forma de cancer ca si incidenta in ceea ce priveste mortalitatea datorata afectiunilor oncologice.
Reprezinta 0,7% din incidenta neoplaziilor, fiind unul printre cele mai des intanite forme de cancer ORL
cu o pondere de 1,2/100000 de locuitori. In America de N si Europa incidenta este mai mica de aprox.
1/100000 de locuitori, comparativ cu tari endemice unde incidenta este mult mai mare precum Asia de
S-E(in special sudul Chinei), Micronezia/Polinezia, Africa de N, aceste zone enumerate avand incidente
cuprinse intre 20-30/100000 de locuitori. Pe tari rata cea mai mare a cazurilor si mortalitatii se afla
descrescator in China, Indonezia, Vietnam, India, Malaezia. Incidenta in cadrul sexului masculin este de
2-3 ori mai mare decat in cazul femeilor. Rata mortalitatii la nivel global fiind de 0,7/100000 de
locuitori(barbati 1/100000 vs. femei 0,4/100000 de loc.). Varsta cu incidentele cele mai mari este
cuprinsa intre 50-60 de ani. Cea mai des intalnita forma histologica este reprezentata de carcinomul
nediferentiat necheratinizat, distributia incidentei pe histologii fiind(carcinom nediferentiat
necheratinizat 60-65%, carcinom diferentiat necheratinizat 10%, carcinom scuamos[cheratinizat] 20%)
Etiologie: virusil Epstein-Barr(corelatie demonstrata prin prezenta genomului viral in celule maligne, al
anumitor proteine membranare codate de genomul viral la suprafata celulelor maligne si titruri crescute
de IgA anti EBV, infectia fiind implicata preponderent in aparitia formelor histologice necheratinizate
nediferentiate, afecteaza celulele epiteliale si nu limfocitele ca in cazul limfomului Burkitt), fumatul,
alimentele sarate(acestea fiind bogate in nitrozamine), alimentele afumate, susceptibilitatea
genetica( anumite genotipuri HLA clasa I cum ar fi HLA-A2-B46 si B17 intalnite la popoarele asiatice fiind
cele mai incriminate asociate cu un risc crescut de 2-3 ori, HLA-B5 polimorfismul genetic al citocromului
CYP2E1 si CYP2A6 s.a), factori ocupationali(formaldehida, fumul, rumegusul, nichel s.a), sexul masculin,
paradontita si igiena orala deficitara(incarcatura bacteriana crescuta poate genera inflamatia care poate
constitui un promotor al carcinogenezei, de asemenea bacteriile pot produce nitrozamine implicate
aditional in carcinogeneza, studiile au demosntrat ca pe fond inflamator oral replicarea EBV este
favorizata rezultand titruri virale mai mari). Screeningul: eset recomandat in zonele endemice prin -
anticorpi anti EBV(din cauza faptului ca genele si produsi acestora sunt prezenti la toate tumorie cu
histologie de tip III), VCA-IgA anti EBV ADN si EA/IgA masurate prin ELISA pot fi detectate in ser cu ani
inaintea manifestarilor clinice, au o senisibilitate si specificitate si valuare predictiva foarte buna, dar
exista si deficiente ale acestor markeri de monitorizare si anume, 2% din indivizii cu VCA-IgA poz.
dezvolta neoplazia, titrurile de anticorpi anti EBV pot creste si datorita altor cauze(stres,
imunodeprimare s.a) scazandu-le specificitatea. Testarea EBV AND: se poate efectua mai ales la formele
necheratinizate nediferentiate, din tumora sau din sang, prin ISH(pentru EBV ARN-codificat) si IHC, PCR
masoara incaracatura virala din plasma prin detectarea ADN-ului EBV; aceste testari pot fi folositoare
pentru monitorizarea bolii reziduale si raspunsului la tratament.

III. Tratament:
A. Boala localizata si avansata loco-regional:

1. st.I(T1N0M0): RTE la nivelul leziunii primare si electiv la nivel cervical. Ulterior cazul va fi urmarit(de
vazut‘’urmarire post RTE/CHRTE’’).

2. st.II-IVA(T0[EBV+]-T1N1-3; T2-4N0-3): CHRTE urmata de chimioterapie; Chimioterapie de inductie

urmata de CHRTE; CHRTE(2B). Ulterior cazul va fi urmarit(de vazut‘’urmarire post RTE/CHRTE’’).

!Obs.: Tratamentul bolii incipiente si avansate loco-regional:

- Tratamentul bolii incipiente(T1N0M0) – se recomanda tratament cu RTE ca unica masura terapeutica
plus RTE profilactica la nivel cervical. Se recdomanda folosirea IMRT, avand in vedere capacitatea mai
sporita de crutare din campul de iradiere al tesuturilor la risc(cohlee, nerv optic, tesut cerebral s.a.).
- Tratamentul bolii avansate locoregional(st.II-IVa) – CHRTE - trialul INTERGRUP 0099 a comparat
CHRTE(cu Cisplatin) urmata de chimioterapie adjuvanta(Cisplatin + 5FU, 3 cicluri) vs. RTE ca unic
tratament, obtinandu-se un avantaj in OS, controlul loco-regional si scaderea recuentelor, de asemenea
un alt studiu de faza III desfasurat in Asia a confirmat faptul ca CHRTE prezinta un beneficu in
supravietuire fata de RTE ca unic tratament, cu OS la 5 ani de 70% vs. 50%; un alt studiu desfasurat in
Singapore, modelat dupa studiul INTERGROUP 0099 a confirmat beneficiile adaugarii tratamentului pe
baza de platina la RTE urmata de chimioterapie adjuvanta(Cisplatin + 5FU); un alt studiu de faza III care a
comparat CHRTE cu sau fara chimioterapie adjuvanta(Cisplatin + 5FU) nu a gasit diferente considerabile
intre cele doua abordari, pentru a verifica acesta descoperire Blanchard et al a desfasurat o meta-analiza
pe 19 studii de cancer nazofaringian avansat loco-regional, in care a comparat CHRTE cu sau fara
chimioterapie adjuvanta, stabilind ulterior ca indiferent de strategie sunt aduse avantaje in materie de
OS si PFS; tot pe acesta tema a fost desfasurata o alta meta-analiza care a inclus 20 de trialuri unde de
asemenea s-a comparat CHRTE cu sau fara chimioterapie adjuvanta, de acesta data obtinandu-se un
avantaj in cazul adaugarii chimioterapiei adjuvante, in materie de PFS. Chimioterapia de inductie urmata
de CHRTE – exista evidenta care sustin folosirea acestei strategii terapeutice in boala avnsata loco-
regional; doua trialuri de faza III efectuate in China au demonstrat un beneficu de supravietuire in
folosirea chimioterapiei de indictie(rescurtare - CHIND) uramata de CHRTE vs. CHRTE ca unic tratament,
avantajul fiind prezentat de un control tumoral mai bun, insa evidentele sunt inconstante in rezultate,
unele studii precizand un avantaj in OS si FPS de partea metodei de tratament ce presupune CHIND
comparativ cu CHRTE ca unic tratament, alte studii ne putand demonstrat vreo diferenta intre CHIND
urmata de CHRTE vs. CHRTE vs. CHRTE urmata de chimioterapie adjuvanta; un studiu recent desfasurat
in Hong-Kong a comparat de asemenea CHIND(Cisplatin + 5FU sau Cisplatin + capecitabina) urmata de
CHRTE vs. CHRTE urmata de chimioterapie adjuvanta(Cisplatin + 5FU), obtinandu-se rezultate mai bune
de partea tehnicii ce presupune CHIND in ceea ce priveste controlul tumoral; ca si concluzie grupurile de
experti(ESMO, NCI, NCCN) nu au ajuns la un conses definitiv in ceea ce priveste avantajul CHIND urmata
de CHRTE vs. CHRTE urmata de chim. adj., astfel o declaratie de consesns elaborata de ASCO/CSCO
recomanda la pacientii cu boala avansata loco-regional care nu au primit chimioterpie de inductie
inainte de CHRTE sa le fie administrata chimioterapie adjuvanta dupa CHRTE, ambele variante fiind
agreate. In ceea ce priveste regimul recomandat in asocierea cu RTE(CHRTE) este Cisplatin, indiferent de
metoda terapuetica utilizata(chim. de inductie sau chimioterapie adjuvanta), in cazul chimioterapiei
adjuvante regimul preferat este Cisplatin + 5FU, iar in cazul pacientilor care nu pot tolera Cispaltin se
poate inlocui cu Carboplatin(indiferent de seting - inductie, concomitent cu RTE sau adjuvant); in cazul
chimioterapiei de inductie regimul preferat(1A) este Gemcitabina + Cisplatin, iar Docetaxel + Cisplatin +
5FU(doza modificata – Docetaxel 60 mg/mp, urmatorul ciclu se va repeta in ziua 22 + Cisplatin 60
mg/mp, urmatorul ciclu se va repeta in ziua 22 + 5FU 600 mg/mp, administrare continua z1-5, 22-26, 43-
47)) este si el recomandare 1A in cazul bolii asociate EBV, pentru boala non-asociata EBV este
recomandare 2A.
B. Boala metastatica - st.IVB(T1-4N0-3M1): Gemcitabina + Cisplatin reprezinta indicatie de categoria 1A
ca si tratament initial in acest stadiu, demonstrand un avantajin studiile de faza III in OS si PFS
comparativ cu Cisplatin si 5FU. Pentru pacientii cu boala metastatica oligometastatica se recomanda
aditional utilizarea terapiilor locale(interventie chirurgicala sau RTE) daca boala a prezentat raspuns la
chimioterapie. Alte regimuri utilizate in tratamentul bolii metastatice sunt – Cisplatin/Carboplatin +
taxani, Cisplatin + 5FU, Gemcitabina + Carboplatin. Pembrolizumab si Nivolumab au fost investigate in
boala metastatica sau recurenta, Pembrolizumab a fost investigat in studiul de faza IB KEYNOTE 028 la
pacientii cu PD-L1 poz. cu boala recurenta sau metastatica, toti pacitii din trial au primit anterior
chimioterapie de linia I, astfel rata raspunsurilor terapeutice(raspunsuri partiale, deoarece nici un
pacient din studiu nu a raspuns complet) a fost de 26% cu o durata a raspunsului de 17 luni, OS la 12 luni
de 63% si PFS la 12 luni de 34%, astfel NCCN recomanda Pembrolizumab la pacientii cu boala recurenta
sau metastatica care au evoluat pe un regim anterior de linia I si care prezinta PD-L1 pozitiv si/sau
mutation burden-high(TMB-H), fiin o recomandare de categoria 2B, de asemenea Nivolumab a fost
investigat in trialurile de faza I/II la pacientii cu boala recurenta sau metastatica , astfel CHECKMATE 358
a inregistrat o rata a raspunsului de 20,8% si o rata a controluluilui bolii de 45% la 24 de pacienti, tot in
cadrul acestui studiu intr-un alt brat de pacientii tratati anterior cu un regim de linia I care au
progresat(>80% din acestia prezentand forme nekeratinizate de cancer de nazofaringe), s-a obtinut o
rata a raspunsului de 20%, cu OS la 1 an de 59% si PFS la 1 an de 19%, bazat pe aceste observatii
Nivolumab este recomandare de categoria 2B pentru pacientii cu boala metastatica sau recurenta care
au progreasat pe un regim de linia I si cu histologie ne-cheratinizata.

C. Boala recurenta sau perisistenta(M0)(NCCN, Head and Neck cancer, pag. 73 – ADV3 ):

1. recurenta loco-regionala fara RTE in antecedente:

a) rezecabila: IC; CHRTE; Terapie sistemica combinata urmata de RTE/CHRTE(categoria 3). Pentru
CHRTE/terapie de inductie urmata de RTE/CHRTE, cazul se va urmari, iar in caz de progresie/persitenta
bolii se vor aplica celelalte masuri de la acest subpunct(boala recurenta sau persistenta) in functie de
situatie. In cazul efectuarii IC, in functie de rezultatul histopatologic putem avea – elemente de risc
crescut(extensie extranodala, R+, margini inadecvate, pT3 sau T4, pN2 sau 3, invazie nodala la nivelurile
IV si V, VLPn1) → CHRTE(pt. extensie extranodala +- R1)(1A), RTE/CHRTE(pentru celelalte) → Urmarire;
fara elemente de risc crescut → Urmarire.

b) nerezecabila(boala nerezecabila, pacient non-fit chirurgical): CHRTE(IP0-2); Chimioterapie de inductie

urmata de RTE sau CHRTE(IP0-1); RTE(IP2); Monochimioterapie/Terapie suportiva/RTE paliativa(IP3).
Dupa RTE sau CHRTE pacientul va fi urmarit(de vazut ‘’urmarire post RTE/CHRTE’’).

2. recurenta loco-regionala cu RTE in antecedente:

a) rezecabila: IC +- Re-iradiere(RTE sau CHRTE) adjuvanta. Aceeasi conduita de urmat ca la punctul

anterior, cu exceptia ca in cazul elementelor de risc crescut se va administra re-iradiere(RTE) numai la
pacientii selectati.

b) nerezecabila: Re-iradiere +- chimioterapie(CHRTE); Tratament sistemic; Tratament suportiv. Pentru

CHRE cazul se va urmari, in caz de progresie/persitenta bolii se vor aplica celelalte masuri de la acest
subpunct(boala recurenta sau persistenta) in functie de situatie.

IV. Principiile radioterapiei:

A. RTE definitiva: se administreaza pacientiilor T1N0 sau in cazul in care pacientul prezinta
contraindicatie de chimioterapie in combinatie cu RTE. In functie de ementele de risc avem:

1. risc crescut(st.II si mai mult): 66-70 Gy, 1,8-2,0 Gy/fr, de luni pana vineri, 6-7 saptamani.

2. risc scazut si intermediar: 44-63 Gy, 1,6-2,0 Gy/fr, partajate la fel ca anterior.
!Obs.:In cazul pacientilor care se afla in categoria de risc crescut(N+), campul de RTE va cuprinde si
ganglionii afectati impreuna cu celelalte satii ganglionare cervicale la risc.

B. CHRTE definitiva:

1. risc crescut(st.II si mai mult): 70-72 Gy, 1,8-2,0 Gy/fr., luni-vineri, 7 saptamani. Concomitent se va
administra chimioterapie cu Cisplatin(100 mg/mp; iv.; 120 min; 3 cicluri, urmatorul ciclu in ziua 22).

2. risc scazut si intermediar: 44-63 Gy, 1,6-2,0 Gy/fr., luni-vineri, 7 saptamani. Concomitent se va
administra chimioterapie cu Cisplatin(100 mg/mp; iv.; 120 min; 3 cicluri, urmatorul ciclu in ziua 22).

C. CHRTE urmata de chimioterapie adjuvanta:

1.(1A) CHRTE(ca anterior) → Cisplatin(100mg/mp; iv.; 120 min.; z1) + 5FU(1000 mg/mp; iv.;
24h/administare pe zi; z1-4)(1A). Urmatorul ciclu se va repeta in ziua 22, chimioterapia adjuvanta se va
administra 3 cicluri, clereance-ul creatininei trebuind sa fie minim 60 ml/min. pt. administrarea Cisplatin.
Se poate doza Cisplatin si la 75mg/mp.

2. CHRTE(ca anterior) → Carboplatin(5 AUC; iv.; 60 min.; z1) + 5FU(la fel ca la precedenta). Urmatorul
ciclu se va repeta in ziua 22, Chimioterapia adjuvanta se va administra 3 cicluri.

D. Chimioterapie de inductie urmata de CHRTE:

1.(1A) Cisplatin(80 mg/mp; iv.; 120 min.; z1) + Gemcitabina(1000 mg/mp; iv.; 30 min/administare pe zi;
z1,8) → CHRTE(ca mai sus, pe baza de Cisplatin de preferat sau Carboplatin). Urmatorul ciclu de
chimioterapia de inductie se va administra in ziua 22, in total 3 cicluri, dupa finalizarea chim. de inductie
se va administra CHRTE. Clereance-ul creatininei trebuind sa fie minim 60 ml/min pentru administrarea
Cisplatin.

2.(1A) (pentru boala asociata EBV) Cisplatin + Docetaxel + 5FU(schema modificata) → CHRTE(ca mai
sus, pe baza de Cisplatin de preferat sau Carboplatin): Cisplatin(60 mg/mp; iv.; 120 min.; z1) +
Docetaxel(60 mg/mp; iv.; 60 min.; z1) + 5FU(600 mg/mp; iv.; 24h/administare pe zi; z1-5) → CHRTE.
Urmatorul ciclu de chimioterapia de inductie se va administra in ziua 22, in total 3 cicluri, dupa
finalizarea chim. de inductie se va administra CHRTE. Clereance-ul creatininei trebuind sa fie minim 60
ml/min pentru administrarea Cisplatin.

3. Cisplatin + 5FU → CHRTE(ca mai sus, pe baza de Cisplatin de preferat sau Carboplatin):
Cisplatin(100mg/mp; iv.; 120 min.; z1) + 5FU(1000 mg/mp; iv.; 24h/administare pe zi; z1-4). Urmatorul
ciclu se va repeta in ziua 22, chimioterapia de inductie se va administra 3 cicluri, clereance-ul creatininei
trebuind sa fie minim 60 ml/min. pt. administrarea Cisplatin. Se poate doza Cisplatin si la 75mg/mp.

Alte regimuri folosite: Cisplatin + Epirubicin + Paclitaxel, Docetaxel + Cisplatin.

V. Doze de chimioterapie:
A. Linia I: recurent, nerezecabil, metastatic. Fara posibilitatea administrarii schemelor asociate cu
RTE(ex. : CHRTE).

1. Cisplatin + Gemcitabina(1A): Cisplatin(80 mg/mp; iv.; 120 min.; z1) + Gemcitabina(1000 mg/mp; iv.;
30 min/administare pe zi; z1,8). Urmatorul ciclu se va administra in ziua 22, in total se vor administra 6
cicluri. Clereance-ul creatininei trebuind sa fie minim 60 ml/min.
2. Cisplatin + 5FU: Cisplatin(100mg/mp; iv.; 120 min.; z1) + 5FU(1000 mg/mp; iv.; 24h/administare pe zi;
z1-4). Urmatorul ciclu se va repeta in ziua 22, in aceasta situatie(de linie) se vor administra 6 cicluri,
clereance-ul creatininei trebuind sa fie minim 60 ml/min.. Se poate doza Cisplatin si la 75mg/mp.

3. Cisplatin: 20 mg/mp; iv.; 1h; z1-5 sau 30-40 mg/mp; iv.; 1h; z1,8,15 sau 75 mg/mp; iv.; 120 min.; z1.
Se va administra urmatorul ciclu in ziua 22(valabil pentru toate dozele). In total se vor administra 6
cicluri.

4. Metotrexat: 40 mg/mp; iv.; 30 min; z1,8,15. Un ciclu se va administra in ziua 22, in total se vor
administra 6 ciluri.

5. Capecitabina: 2000 mg/mp; po.bid.; z1-14 apoi 7 zile pauza. Urmatorul ciclu se va administra in ziua
22, in total 6 cicluri.

6. Carboplatin: 400 mg/mp; iv.; 1h; z1; urmatorul ciclu se va administra in ziua 22 sau AUC5; iv.; 1h; z1;
urmatorul ciclu se va administra in ziua 22 sau AUC2; iv.; 30 min/administrare pe zi; z1,8, 15; urmatorul
ciclu se va administra in ziua 22. In total 6 cicluri pentru toate dozele.

6. Docetaxel: 75 mg/mp; iv.; 1h; z1. Urmatorul ciclu se va administra in ziua 22, in total se vor administra
6 cicluri.

Alte regimuri folosite: Cisplatin sau Carboplatin + Docetaxel, Carboplatin + Gemcitabina, Paclitaxel,
Gemcitabina, Ifosfamida + Mesna.

B. Linia II si subsecvent: regimurile de chimioterapie folosite in liniile II si subsecvent de obicei nu ofera

rate mari de raspuns si supravietuire. Se vor administra regimuri care nu au fost folosite in liniile
anterioare(ex.: daca pacientii nu au fost tratati cu regim pe baza de platina, ulterior in linia II se vor
administra astfel de regimuri; de vazut regimurile din linia I). Alte alternative sunt reprezentate de
imunoterapie:

1. Pembrolizumab: studiul KEYNOTE 028, cu rata de raspuns(raspuns partial) 26%, OS(la 6 si 12 luni) de
85% si 63%. Se va administra la pacientii PD-L1 pozitivi. Doze: 200 mg; iv.; 30 min; z1; urmatorul ciclu va
fi administrat in ziua 22. Se va administra pana la progresia bolii sau intoleranta(toxicitate critica).

2. Nivolumab: studiul de faza II CheckMate 358, a obtinut OS(la 1 an) de 59% si ORR de 20%. Se va
administra la formele necheratinizate de cancer nazofaringian. Doze: 3 mg/kg; iv.; 1h; z1; urmatorul ciclu
va fi administrat in ziua 15. Se va administra pana la progresia bolii sau intoleranta(toxicitate critica).
VI. Urmarire:
Anamneza si examen clinic(inclusiv functia nervilor cranieni, simptome care ar putea sugera recidiva
sau metastaze s.a) in primul an la 3 luni, in anul II la 6 luni, in anii 3-5 la 8 luni, peste 5 ani anual.

Imagistic in special la pacientii cu boala loco-regionala avansata(T3,T4, N+)se recoamnda CT sau

RMN de cap si gat la 8-12 saptamani post tratament si repetat ulterior la 6-12 luni in primii 2-3 ani, de
asemnea se poate efectua PET/CT pentru determinarea metastazelor/recidivelor oculte, la 3-6 luni dupa
tratamentul cu CHRTE/RTE definitiva. PET/CT se recomanda de asemnea pentru CHRTE definitiva pentru
cazurile N+, in vederea evaluarii necesitatii rezectiei de ganglioni cervicali(in cazul existentei reziduale a
acestora).

In cazul chimioterapiei de inductie se poate efectua un CT sau RMN dupa 2-3 cicluri de chim. de
inductie inaintea inceperii CHRTE.

Evaluarea functiei tiroidiene la 6-12 luni in cazul pacientiilor iradiati la nivelul gatului.
ADV3↓

VII. Supravietuire, prognostic, complicatii post-terapeutice :

A. Factori de prognostic negativ: histologia cheratinizata prezinta un prognostic
nefavorabil(carcinoamele nediferentiate au prognosticul cel mai favorabil), varsta inaintata, sexul
masculin, volumul tumoral mare(T2 si mai mult), N+(in special N2 si N3), extensia la baza craniului si
spatiu parafaringian, prezenta pre si post-tratament a titrurilor mari de ADN-ului EBV in plasma; invazia
arterei carotide; adenopatiile cervicale inferioare(factor de risc pentru metastaze la distanta).

B. Supravietuire: rata supravietuirii la 5 ani este de 61%. In formele localizate la nazofaringe

supravietuirea la 5 ani este de 85%, in cazul in care tumora invadeaza loco-regional supravietuirea la 5
ani este de 73%, in cazul bolii metastatice supravietuirea la 5 ani este de 48%. prima cauza de esec in
tratamentul cancerului nazofaringian este esecul loco-regional(80% din cazuri), fiind cel mai mare pentru
histologia de carcinoame scuamoase cheratinizate de 80-90% in primii 2 ani, dupa care riscul scade
considerabil., a doua cauza de esec este reprezentata de metastazele la distanta in 20% din cazuri, mai
ales in boala care a prezentat adenopatii cervicale joase.

C. Complicatii post-terapeutice: post tratament sistemic(cisplatin – leucopenie. trombocitopenie,

anemie, gresata, varsaturi, ototoxicitate, neurotoxicitate, insuficienta renala, aritmie; carboplatin –
greata, varsaturi, dureri abdominale, neurotoxicitate; metotrexat – leucopenie, trombocitopenie,
anemie, parestezii, cefalee, toxicitate mucoaselor, greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree,
toxicitate hepatica, toxicitate pulmonara, infectii s.a; 5FU – diaree, eritem palmo-plantar,
cardiotoxicitate; Pembrolizumab – peumonita, colita, hepatita, endocrinopatii, nefrita, pruruit, rash
cutanat, diaree; s.a ), post radioterapie(limfedemul gatului si fetei, mucozita, xerostomie prin
distrugerea glandelor salivale, favorizarea infectiilor, degradare dentara, osteoradionecroza, trismus,
alterarea gustului, conjunctivita, eritem cutanat s.a).

VIII. Stadializare:

Bibliografie:
- https://www.nccn.org/professionals/physician_gls/pdf/head-and-neck.pdf
- http://www.pathologyoutlines.com/topic/nasalnasopharyngealgeneral.html
- http://www.umfcv.ro/files/s/t/Studiul%20clinic,%20imunohistochimic%20si%20virusologic%20al%20cancerului
%20de%20rinofaringe.pdf
- https://www.wcrj.net/wp-content/uploads/sites/5/2018/03/e1046-Nasopharyngeal-cancer-in-the-world-
epidemiology-incidence-mortality-and-risk-factors.pdf
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554588/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5844099/
- https://emedicine.medscape.com/article/2006216-overview
- https://www.cancer.net/cancer-types/nasopharyngeal-cancer/statistics
- https://www.who.int/selection_medicines/committees/expert/20/applications/NasopharyngealCarcinoma.pdf?
ua=1#:~:text=NPC%20has%20historically%20been%20classified,)%20non%2Dkeratinizing%20undifferentiated
%20carcinoma.