III.

Calculul parametrilor procesului tehnologic de recondiționare a

piesei
3.1. Calculul adaosurilor de prelucrare și a dimensiunilor intermediare
a. Rectificarea cilindrică interioară a locașului pentru rulmentul de ghidare al arborelui
primar al cutiei de viteze la cota ∅ 47+−0,013
0,003
.

Adaosul de prelucrare minim pentru suprafețele exterioare de revoluție exterioare se determină

cu relația

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρ2i−1+ ε 2i

Unde

 R zi−1 = 16 μm [2] tab. 7.3. pag. 271

 Si−1 = 15 μm [2] tab. 7.3. pag. 271
 ρi−1 = 0 (deoarece se utilizează un dispozitiv cu prisme autocentrant)
 εi = 0

Prin urmare adaosul de prelucrare minim va avea valoarea :

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρi−1+ ε i =2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 )=2 ∙ (16 +15 )=62 μm
2 2

Pentru operația precedentă avem :

 Clasa de precizie 10 [2] tab 2.14. pag. 168

 Toleranța T i−1=120 μm [2] tab. 2.15. pag. 170

Astfel adaosul de prelucrare nominal are valoare :

2 A pinom=2 A pimin +T i−1=62+120=182 μm

Diametrul minim înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 min =d i min −2 A pinom=46,987−0.182=46,805 mm

d i−1 min =d i−1 nom=46,9 mm(rotunjit )

Diametrul maxim înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 max =d i−1 min +T i−1=46,9+0,120=47,02 mm

 +0,120
Deci operația de rectificare de finisare se va realiza la dimensiune ∅ 46,9+0
+0,021
b. Rectificarea cilindrică exterioară a fusurilor paliere la cota ∅ 70+0,002

Se consideră o uzură a fusurilor paliere de 0,75 mm pe rază, adică diametrul înainte de încărcarea
prin metalizare a fusurilor va fi cu 2 mm mai mic decât diametrul nominal de ∅ 70+0,021
+0,002 .

d uzat =d n −2∙ u=70−2 ∙0,75=68,5 mm

 d uzat – diametrul înainte de încărcarea prin metalizare

 d n – diametrul nominal al fusurilor paliere
 u – stratul de uzură considerat

În continuare va urma operația de încărcare prin metalizare și considerând că fusurile au o uzură

pronunțată se va adăuga un strat de material de 1 mm pe rază, prin urmare diametrul fusurilor în
urma operației de încărcare prin metalizare va fi

d încărcare =d uzat +2 ∙ r încărcare =68,5+2 ∙1=¿70,5 mm

Adaosul pentru rectificarea de finisare (operația precedentă este operația de degroșare)

Adaosul de prelucrare minim pentru suprafețele exterioare de revoluție exterioare se determină

cu relația

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρi−1+ ε i

2 2

Unde

 R zi−1 - înălțimea nereguralităților suprafeței rezultată la operația precedentă

 Si−1- adâncimea stratului superficial defect format la operația precedentă
 ρi−1- abaterile spațiale ale suprafeței față de bazele tehnologice
 ε i- eroarea de instalare a suprafeței de prelucrat la operația considerată

Din [2] tab. 7.3. pag. 271 se alege

 R zi−1 = 16 μm [2] tab. 7.3. pag. 271

 Si−1= 15 μm [2] tab. 7.3. pag. 271

Mărimea abaterii spațiale remanente după diferite faze tehnologice de prelucrare mecanică a
suprafeței de revoluție la fixarea între vârfuri se calculează cu formula

ρ=√(2 ∙ ∆c ∙ l c )2 + ρ2centr [2] rel. 7.9. pag. 272

La calculul adaosului de prelucrare pentru operațiile care urmează după strunjirea de finisare a
pieselor netratate termic abaterea, curbarea specifică se neglijează, fiind nulă.

La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor tratați termic după strunjirea de
finisare se va considera curbarea specifică ce apare din cauza tratamentului termic.

La calculul adaosurilor de prelucrare care urmează supă strunjirea de finisare, eroarea de centrare
remanentă este neglijează.

 ρ=0 [2] tab. 7.4. pag. 273

Eroarea de instalare la prelucrarea între vârfuri nu se consideră.

 ε i=0

Prin urmare adaosul de prelucrare minim va avea valoarea :

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρi−1+ ε i =2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 )=2 ∙ (16 +15 )=62 μm
2 2

Pentru operația precedentă avem :

 Clasa de precizie 10 [2] tab 2.14. pag. 168

 Toleranța T i−1=120 μm [2] tab. 2.15. pag. 170

Astfel adaosul de prelucrare nominal are valoare :

2 A pinom=2 A pimin +T i−1=62+120=182 μm

Diametrul maxim al arborelui înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 max =d imax +2 A pinom=70,021+0.182=70,203 mm

d i−1 max =d i−1 nom=70,2 mm( rotunjit )

Diametrul minim înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 min =d i−1 max−T i−1=70,2−0,120=70,08 mm

Deci operația de rectificare de finisare se va realiza la dimensiune ∅ 70,2−0

−0,120.

Cunoscând astfel diametrul de la care se începe operația de rectificare de degroșare, precum și

diametrul intermediar înainte de a realiza operația de rectificare de finisare, se poate calcula
adaosul ce trebuie îndepărtat la rectificarea de degroșare.

2 A p degroșare =d încărcare −di−1 nom =70,5−70,2=¿0,3 mm

În final adaosul de prelucrare nominal real va fi

2 A p total =2 A p degroșare + 2 A pinom =0,3+0,2=¿0,5 mm

c. Rectificarea cilindrică exterioară a fusurilor paliere la cota ∅ 65−0

−0,019

Se consideră o uzură a fusurilor paliere de 0,75 mm pe rază, adică diametrul înainte de încărcarea
−0
prin metalizare a fusurilor va fi cu 2 mm mai mic decât diametrul nominal de∅ 65−0,019 .

d uzat =d n −u=65−2 ∙0,75=¿63,5 mm

 d uzat – diametrul înainte de încărcarea prin metalizare

 d n – diametrul nominal al fusurilor paliere
 u – stratul de uzură considerat pe rază

În continuare va urma operația de încărcare prin metalizare și considerând că fusurile au o uzură

pronunțată se va adăuga un strat de material de 1 mm pe rază, prin urmare diametrul fusurilor în
urma operației de încărcare prin metalizare va fi

d încărcare =d uzat +2 ∙ r încărcare =63,5+2 ∙1=¿65,5 mm

Adaosul pentru rectificarea de finisare (operația precedentă este operația de degroșare)

Adaosul de prelucrare minim pentru suprafețele exterioare de revoluție exterioare se determină

cu relația

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρ2i−1+ ε 2i

Unde

 R zi−1 = 16 μm [2] tab. 7.3. pag. 271

 Si−1 = 15 μm [2] tab. 7.3. pag. 271
 ρi−1 = 0
 εi = 0

Prin urmare adaosul de prelucrare minim va avea valoarea :

2 A pimin=2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 ) +2∙ √ ρ2i−1+ ε 2i =2 ∙ ( Rzi−1 +S i−1 )=2 ∙ (16 +15 )=62 μm

Pentru operația precedentă avem :

 Clasa de precizie 10 [2] tab 2.14. pag. 168

 Toleranța T i−1=120 μm [2] tab. 2.15. pag. 170

Astfel adaosul de prelucrare nominal are valoare :

 2 A pinom=2 A pimin +T i−1=62+120=182 μm

Diametrul maxim înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 max =d i max +2 A pinom=64,981+ 0.182=65,163 mm

d i−1 max =d i−1 nom=65,2mm (rotunjit )

Diametrul minim înainte de prelucrarea de rectificare de finisare va fi :

d i−1 min =d i−1 max−T i−1=65,2−0,120=65,08 mm

Deci operația de rectificare de finisare se va realiza la dimensiune ∅ 65,2−0

−0.120

Cunoscând astfel diametrul de la care se începe operația de rectificare de degroșare, precum și

diametrul intermediar înainte de a realiza operația de rectificare de finisare, se poate calcula
adaosul ce trebuie îndepărtat la rectificarea de degroșare.

2 A p degroșare =d încărcare −di−1 nom =65,5−65,2=¿0,3 mm

În final adaosul de prelucrare nominal real va fi

2 A p total =2 A p degroșare + 2 A pinom =0,3+0,2=¿0,5 mm

3.2. Calculul regimurilor de lucru

a. Lărgirea găurilor de prindere ale flanșei de prindere a volantului ∅ 14.

1. Alegerea mașinii unelte

Se face o alegere prealabilă a mașinii unelte, în funcție de gabaritul și masa piesei, urmând ca
alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru când mașina unealtă se verifică la
solicitările de lucru. Din studiul pieței se alege o mașină de găurit cu coloană KSMB 4/40.

https://tuboni.ro/masina-de-gaurit-cu-stand-si-coloana-ksbm-440/278.htm

https://www.profishop.com/ro/main-de-gurit-pe-coloan-cu-angrenaje-elmag-gbm-4-50-sga-
82011?number=EL0-
6446&gclid=Cj0KCQiAk4aOBhCTARIsAFWFP9G7BOYzQghVRQk9HwN3OrgpFjsMlzPEu2
ldMBMXz-EZXAmMbOFuuYUaApWFEALw_wcB

2. Alegerea sculei așchietoare

Se face în funcție de condițiile de lucru, prin urmare pentru operația dată se va utiliza un cuțit de
strunjit frontal pentru a realiza o strunjire de finisare. Se alege un lărgitor armat cu plăcuțe P10
pentru oțel călit cu următoarele caracteristici

 T = 30 min, din [2], volumul II, pagina 29, tabelul 16.46.

 u = 0,7, uzura admisibilă, din [2], volumul II, pagina 29, tabelul 16.46.

3. Adâncimea de așchiere

Calculul adâncimii de așchiere la lărgirea găurilor se face cu relația din 2, volumul II, pagina 30,
relația 16.22.

D−d 14−12
t= = =1mm
2 2

Unde

 D – diametrul lărgitorului
 d – diametrul găurii preliminare

4. Avansul de așchiere

Avansul de așchiere se determină cu relația din [2], volumul II, pagina 30, relația 16.23.
0,6
s=Cs ∙ D

Unde

 C s – coeficient de avans, din [2], volumul II, pagina 31, tabelul 16.48, C s = 0,042

Prin urmare avansul necesar va avea valoarea

mm
s=0,042∙ 140,6 =0,204
rot

La prelucrarea oțelurilor cu plăcuțe dure avansurile se iau de două ori mai mici decât la cele din
oțel rapid prin urmare avansul va avea valoarea

s 0,204 mm
sf = = =0,102
2 2 rot

Din gama de avansuri a mașinii unelte se alege avansul cel mai apropiat de acesta prin urmare
avansul va avea valoarea

mm
 s=0,07
rot
5. Viteza de așchiere

Viteza de așchiere se determină cu relația din [2], volumul II, pagina 32, tabelul 16.50.

10 ∙ D0,6
v= 0,45 0,3 0,6
T ∙t ∙ s

Unde

 C v – coeficient funcție de materialul de prelucrat, din [2], volumul II, pagina 32, tabelul
16.49, C v = 16,3
 X V ,Y V , ZV – exponenți funcție de materialul de prelucrat, din [2], volumul II, pagina 32,
tabelul 16.49, C v = 16,3
 T – durabilitatea economică a sculei (vezi punctul 1)
 D - diametrul lărgitorului (vezi punctul 3)
 s – avansul de așchiere (vezi punctul 4)

Prin urmare viteza de așchiere va avea valoarea

10∙ 14 0,6 m
v= 0,45 0,3 =51,98
30 ∙ 1 ∙0,07 0,6
min

Turația sculei va fi

1000 ∙ v 1000∙ 51,98 rot

n= = =1181,83
π ∙d π ∙ 14 min

Din gama de turații oferită de mașina unealtă se alege o turație inferioară

rot
 n = 1100
min

Viteza de așchiere a mașinii unelte va fi

π ∙ d ∙ n π ∙ 14 ∙ 1100
v= = =48,38
1000 1000

La lărgire calculul forțelor și momentelor nu este necesar deoarece acestea sunt neglijabile.

a. Strunjirea interioară a locașului pentru rulmentul de ghidare al arborelui primar al

cutiei de viteze.

1. Alegerea mașinii unelte

Se face o alegere prealabilă a mașinii unelte, în funcție de gabaritul și masa piesei, urmând ca
alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru când mașina unealtă se verifică la
solicitările de lucru. Din studiul pieței se alege o strung universal ED1500 INDIG HOLZMANN
cu caracteristicile L = 1500, h = 450, N = 5,5 kW.

https://tuboni.ro/strung-universal-ed-1500indig-80-holzmann/1257.htm?
gclid=CjwKCAiAtdGNBhAmEiwAWxGcUjc-AZA5M3OhCSatV4yj3WrbDVG8UqKI0Y_Nw-
tTJnHGzlCEwJEGjRoC6xkQAvD_BwE

2. Alegerea sculei așchietoare

Se face în funcție de condițiile de lucru, prin urmare pentru operația dată se va utiliza un cuțit de
strunjit frontal pentru a realiza o strunjire de finisare. Din [3], volumul I, pagina 111, tabelul 5.1.
se alege un cuțit pentru strunjire frontală cu plăcuțe din carburi metalice având următoarea
geometrie:

 χ =75˚
 χ s=15 ˚
 h x b=16 x 16
 c=5

3. Determinare adâncimii de așchiere

Adaosul de prelucrare parțial va fi :

d pf −d sf 47,2−47,02
Ap= = =0,09 mm
2 2

Adâncimea de așchiere va fi :

2∙ A p
t= = A p =0,09 mm
2

4. Determinarea avansului

Din [4], volumul I, pagina 160, tabelul 9.8 se alege avansul S = 0,03...0,06 mm/rot pentru un
cuțit armat cu carburi metalice, t ¿ 3 mm și d ¿ 100 mm.

Înainte de a compara avansul cu gama de avansuri oferită de mașina unealtă se va verifica

avansul în funcție de calitatea prescrisă suprafeței cu formula din [2], volumul I, pagina 356,
relația 10.28.
e5 eb
s=CSR ∙ R a ∙ r

Unde:

 C SR – coeficient care ține seama de unghiul de atac principal al cuțitului din [2], volumul I,
pagina 356, tabelul 10.24 C SR = 0,0899
  Ra −¿rugozitatea suprafeței, Ra= 1,6 μm
 r – raza la vârf, r = 1 mm
 e 5 , e6 – exponent al rugozității și al razei de racordare la vârf a sculei, din [2], volumul I,
pagina 356, tabelul 10.24, e 5=0,509 , e 6=0,463

Prin urmare va rezulta:

e5 eb 0,509 0,463
s=CSR ∙ R a ∙ r =0,0899 ∙1,6 ∙1 =0,11 mm/rot

Așadar din gama de avansuri a mașinii unelte se alege avansul imediat inferior avansului determinat cu
relația de mai sus. Consultând gama de avansuri oferită de mașina unealtă aleasă a rezultat în final
avansul :

 s=0,09 mm/rot

5. Determinarea vitezei de așchiere

Viteza de așchiere se determină cu relația din [2], volumul I, pagina 359, relația 10.29.

CV
v= ∙ k1 ∙ k2 ∙ … ∙ k9
( )
n
m XVHB YV
T ∙t ∙ s ∙
200

Unde:

 C V – coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează și ale

materialului sculei așchietoare din [2], volumul I, pagina 361, tabelul 10.30 C V = 257
 T – durabilitatea economică a sculei așchietoare, din [2], volumul I, pagina 335, tabelul
10.3. T = 90 minute
t
 – adâncimea de așchiere determinată la punctul 3
 X V ,Y V – exponenții adâncimii de așchiere, din [2], volumul I, pagina 361, tabelul 10.30
X V =0,18, Y V =0,2
 s – avansul de așchiere, determinat la punctul 4
 HB – duritatea materialului exprimată în unități Brinel
 n – exponentul durității materialului expus prelucrării, n = 1,5
 k 1 ∙ k 2 ∙ … ∙ k 9 – diferiți coeficienți care țin seama de condițiile de lucru

Coeficientul k 1 ține seama de influența secțiunii transversale a cuțitului și determină din [2],
volumul I, pagina 359, relația 10.30.

( ) ( )
ξ 0,08
q 16 ∙16
k 1= = =0,934
20 x 30 20 ∙30
Unde:

 q – suprafața secțiunii transversale

 ξ – coeficient în funcție de materialul de prelucrat, pentru oțel ξ = 0,08

Coeficientul k 2 ține seama de unghiul de atac principal al cuțitului [2], volumul I, pagina 359,
relația 10.31.

( ) ( )
45 ρ 45 0,3
k 2= = =0,875
χ 75

Unde:

 χ – unghiul de atac principal

 ρ – exponent în funcție de materialul de prelucrat, pentru oțel ρ = 0,3

Coeficientul k 3 ține seama de tăișul secundar al cuțitului [2], volumul I, pagina 359, relația 10.32.

( ) ( )
0,09 0,09
a 15
k 3= = =1
χ1 15

Unde:

 χ 1– unghiul de atac secundar

 a = 15 pentru scule armate cu plăcuțe dure

Coeficientul k 4 ține seama de tăișul secundar al cuțitului [2], volumul I, pagina 359, relația
10.33.

() ()
r μ 1 0,2
k 4= = =0,87
2 2

Unde:

 r – raza de racordare a cuțitului r = 1

 μ – exponent funcție de tipul prelucrării și de materialul de prelucrat, pentru oțel μ = 0,2.

Coeficientul k 5 ține seama de influența materialului din care este confecționată partea așchietoare
a sculei. Din [2], volumul I, pagina 362, tabelul 10.31. a rezultat:

 k5 = 1

Coeficientul k 6 ține seama de materialul ce se prelucrează. Din [2], volumul I, pagina 363,
tabelul 10.32. a rezultat:

 k 6 = 1,1
Coeficientul k 7 ține seama de modul de obținere a semifabricatului. Din [2], volumul I, pagina
363, tabelul 10.32. a rezultat:

 k7 = 1

Coeficientul k 8 ține seama de starea stratului superficial al semifabricatului. Din [2], volumul I,
pagina 363, tabelul 10.32. a rezultat:

 k 8 = 0,9

Coeficientul k 9 ține seama de forma suprafeței de degajare a cuțitului. Din [2], volumul I, pagina
364, tabelul 10.32. a rezultat:

 k 9 = 1,2

În final viteza de așchiere va avea valoarea:

257 m
v= ∙ 0,9∙ 0,87 ∙ 0,97 ∙ 0,87∙ 1 ∙1,1 ∙1 ∙ 0,9∙ 1,2=71,74
( 504
200 )
0,125 0,18 0,2
1,5
min
90 ∙ 0,2 ∙0,09 ∙

Turația piesei va fi:

1000 ∙ v 1000∙ 71,74 rot

n= = =485,91
π ∙d π ∙ 47 min

Din gama de turații a mașinii unelte se alege turația:

rot
 n = 480
min

Prin urmare viteza de așchiere a piesei va fi:

π ∙ d ∙ n π ∙ 47 ∙ 480 m
v= = =70,87
1000 1000 min

6. Puterea efectivă

Puterea efectivă în cazul strunjirii se determină cu relația:

Fz ∙ v
N e=
6000

Unde:
  F z – forța principală de așchiere
 v – viteza de așchiere

Forța principală de așchiere se va calcula cu formula din 2, volumul I, pagina 347, relația 10.7.
x1 y1 n1
F z =C4 ∙ t ∙ s ∙ HB

Unde:

 C 4 – coeficient în funcție de materialul de prelucrat și de materialul sculei așchietoare,

din [2], volumul I, pagina 346, tabelul 10.15 C 4 = 35,7
 x 1 , y 1 – exponenții adâncimii și avasului de așchiere, din [2], volumul I, pagina 353,
tabelul 10.21, x 1=1 y 1=0,75
 n1 – exponentul durității materialului de prelucrat, din [2], volumul I, pagina 353, tabelul
10.22, n1 =0,35
 t – adâncimea de așchiere
 HB – duritatea materialului de prelucrat

Prin urmare forța principală de așchiere va avea valoarea:

1 0,75 0,35
F z =35,7 ∙0,09 ∙ 0,09 ∙ 504 =4,66 N

Puterea necesară va avea valoarea:

0,466 ∙70,87
N e= =0,005 kW
6000

În final se va compara puterea necesară pentru realizarea strunjirii frontale de finiție cu puterea
reală a mașinii unelte.

N MU =5,5 kW > N r=0,005 kW

b. Strunjirea frontală a flanșei de prindere a volantului

1. Alegerea mașinii unelte

Se face o alegere prealabilă a mașinii unelte, în funcție de gabaritul și masa piesei, urmând ca
alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru când mașina unealtă se verifică la
solicitările de lucru. Din studiul pieței se alege o strung universal ED1500 INDIG HOLZMANN
cu caracteristicile L = 1500, h = 450, N = 5,5 kW.

https://tuboni.ro/strung-universal-ed-1500indig-80-holzmann/1257.htm?
gclid=CjwKCAiAtdGNBhAmEiwAWxGcUjc-AZA5M3OhCSatV4yj3WrbDVG8UqKI0Y_Nw-
tTJnHGzlCEwJEGjRoC6xkQAvD_BwE

2. Alegerea sculei așchietoare

Se face în funcție de condițiile de lucru, prin urmare pentru operația dată se va utiliza un cuțit de
strunjit frontal pentru a realiza o strunjire de finisare. Din [3], volumul I, pagina 111, tabelul 5.1.
se alege un cuțit pentru strunjire frontală cu plăcuțe din carburi metalice având următoarea
geometrie:

 χ =90 ˚
 χ s=5 ˚
 h x b=30 x 30
 c = 15

3. Determinare adâncimii de așchiere

Pentru înlăturarea bătăii frontale a flanșei se consideră că flanșa va trebui să aibă lungimea finală
de 39,5 mm.

Adaosul de prelucrare parțial va fi:

A p =l sf −l pf =40−39,8=0,2 mm

Adâncimea de așchiere va fi:

t= A p =40−39,8=0,2mm

4. Determinarea avansului

Din [4], volumul I, pagina 160, tabelul 9.8 se alege avansul S = 0,03...0,06 mm/rot pentru un
cuțit armat cu carburi metalice, t ¿ 3 mm și d ¿ 100 mm.

Înainte de a compara avansul cu gama de avansuri oferită de mașina unealtă se va verifica

avansul în funcție de calitatea prescrisă suprafeței cu formula din [2], volumul I, pagina 356,
relația 10.28.
e5 eb
s=CSR ∙ R a ∙ r

Unde:

 C SR – coeficient care ține seama de unghiul de atac principal al cuțitului

 Ra −¿rugozitatea suprafeței
 r – raza la vârf
 e 5 , e6 – exponent al rugozității și al razei de racordare la vârf a sculei

Prin urmare va rezulta:

e5 eb 0,597 0,297
s=CSR ∙ R a ∙ r =0,0893 ∙1,6 ∙ 0,5 =0,09mm /rot
Așadar din gama de avansuri a mașinii unelte se alege avansul imediat inferior avansului determinat cu
relația de mai sus. Consultând gama de avansuri oferită de mașina unealtă aleasă a rezultat în final
avansul:

 s=0,06 mm/rot

5. Determinarea vitezei de așchiere

Viteza de așchiere se determină cu relația din [2], volumul I, pagina 359, relația 10.29.

CV
v= ∙ k1 ∙ k2 ∙ … ∙ k9
( )
n
m XV HBYV
T ∙t ∙ s ∙
200

Unde:

 C V – coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează și ale

materialului sculei așchietoare, din [2], volumul I, pagina 361, tabelul 10.30, C V = 257
 T – durabilitatea economică a sculei așchietoare, din [2], volumul I, pagina 335, tabelul
10.3, T = 90 minute
 t – adâncimea de așchiere determinată la punctul 3
 X V ,Y V – exponenții adâncimii de așchiere, din [2], volumul I, pagina 361, tabelul 10.30
X V = 0,18, Y V = 0,2
 s – avansul de așchiere, determinat la punctul 4
 HB – duritatea materialului exprimată în unități Brinel
 n – exponentul durității materialului expus prelucrării, n = 1,5
 k 1 ∙ k 2 ∙ … ∙ k 9 – diferiți coeficienți care țin seama de condițiile de lucru

Coeficientul k 1 ține seama de influența secțiunii transversale a cuțitului și determină din [2],
volumul I, pagina 359, relația 10.30.

( ) ( )
ξ 0,08
q 25 ∙25
k 1= = =1,0032
20 x 30 20 ∙30

Unde:

 q – suprafața secțiunii transversale

 ξ – coeficient în funcție de materialul de prelucrat, pentru oțel ξ = 0,08

Coeficientul k 2 ține seama de unghiul de atac principal al cuțitului [2], volumul I, pagina 359,
relația 10.31.
 ( ) ( )
45 ρ 45 0,3
k 2= = =0,8122
χ 90

Unde:

 χ – unghiul de atac principal

 ρ – exponent în funcție de materialul de prelucrat, pentru oțel ρ = 0,3

Coeficientul k 3 ține seama de tăișul secundar al cuțitului [2], volumul I, pagina 359, relația 10.32.

( ) ( )
0,09 0,09
a 15
k 3= = =1,1039
χ1 5

Unde:

 χ 1– unghiul de atac secundar

 a = 15 pentru scule armate cu plăcuțe dure

Coeficientul k 4 ține seama de tăișul secundar al cuțitului [2], volumul I, pagina 359, relația
10.33.

() ( )
r μ 0,5 0,2
k 4= = =0,7578
2 2

Unde:

 r – raza de racordare a cuțitului r = 0,5

 μ – exponent funcție de tipul prelucrării și de materialul de prelucrat, pentru oțel μ = 0,2.

Coeficientul k 5 ține seama de influența materialului din care este confecționată partea așchietoare
a sculei. Din [2], volumul I, pagina 362, tabelul 10.31. a rezultat:

 k5 = 1

Coeficientul k 6 ține seama de materialul ce se prelucrează. Din [2], volumul I, pagina 363,
tabelul 10.32. a rezultat:

 k 6 = 1,1

Coeficientul k 7 ține seama de modul de obținere a semifabricatului. Din [2], volumul I, pagina
363, tabelul 10.32. a rezultat:

 k7 = 1

Coeficientul k 8 ține seama de starea stratului superficial al semifabricatului. Din [2], volumul I,
pagina 363, tabelul 10.32. a rezultat:
  k 8 = 0,9

Coeficientul k 9 ține seama de forma suprafeței de degajare a cuțitului. Din [2], volumul I, pagina
364, tabelul 10.32. a rezultat:

 k 9 = 1,2

În final viteza de așchiere va avea valoarea:

257 m
v= ∙ 1∙ 0,81 ∙1,1 ∙0,75 ∙ 1∙ 1,1∙ 1 ∙0,9 ∙ 1,2=120,12
( 504
200 )
1,5
min
900,125 ∙ 0,20,18 ∙0,06 0,2 ∙

Turația piesei va fi:

1000 ∙ v 1000∙ 120,12 rot

n= = =394,17
π ∙d π ∙ 97 min

Din gama de turații a mașinii unelte se alege turația:

rot
 n = 390
min

Prin urmare viteza de așchiere a piesei va fi:

π ∙ d ∙ n π ∙ 97 ∙ 390 rot
v= = =118,84
1000 1000 min

6. Puterea efectivă

Puterea efectivă în cazul strunjirii se determină cu relația:

Fz ∙ v
N e=
6000

Unde:

 F z – forța principală de așchiere

 v – viteza de așchiere

Forța principală de așchiere se va calcula cu formula din 2, volumul I, pagina 347, relația 10.7.
x1 y1 n1
F z =C4 ∙ t ∙ s ∙ HB

Unde:
  C 4 – coeficient în funcție de materialul de prelucrat și de materialul sculei așchietoare,
din [2], volumul I, pagina 346, tabelul 10.15 C 4 = 35,7
 x 1 , y 1 – exponenții adâncimii și avasului de așchiere, din [2], volumul I, pagina 353,
tabelul 10.21, x 1=1 y 1=0,75
 n1 – exponentul durității materialului de prelucrat, din [2], volumul I, pagina 353, tabelul
10.22, n1 =0,35
 t – adâncimea de așchiere
 HB – duritatea materialului de prelucrat

Prin urmare forța principală de așchiere va avea valoarea:

1 0,75 0,35
F z =35,7 ∙0,2 ∙0,06 ∙ 504 =7,64 N

Puterea necesară va avea valoarea:

0,764 ∙ 118,84
N e= =0,015 kW
6000

În final se va compara puterea necesară pentru realizarea strunjirii frontale de finiție cu puterea
reală a mașinii unelte.

N MU =5,5 kW > N r=0,015 kW

c. Rectificarea cilindrică exterioară a fusurilor paliere la cota ∅ 70+0,021

+0,002

1. Alegerea mașinii unelte

Se face o alegere prealabilă a mașinii unelte, în funcție de gabaritul și masa piesei, urmând ca
alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru când mașina unealtă se verifică la
solicitările de lucru.

În urma unui studiu al pieței se va alege o mașină de rectificat arbori cotiți K1500U cu distanța
între centre de 1600 mm.

2. Alegerea sculei

Mașina unealtă, pe care se execută prelucrarea, admite o piatră de rectificat exterioară cu

dimensiunile D = 813 mm și B = 30 mm din studiul pieței.

Din [3], vol. II, pag. 182, tab. 9.412, în funcție de materialul de prelucrat și tipul rectificării se
aleg materialul abraviz E, granulația de 60, duritatea M și liant ceramic.
4. Stabilirea avansurilor

La rectificarea cu avans longitudinal este necesar atât avansul longitudinal s l, cât și cel
transversal de pătrundere st.

Avansul longitudinal se calculează cu relația:

mm
sl= β ∙ B [ ]
rot . piesa

Unde :

 β – reprezintă avansul longitudinal în fracțiuni din lățimea discului abraviz

 B – reprezintă lungimea discului abraviz

Prin urmare, avansul longitudinal va fi :

mm
 sl= β ∙ B=0,5 ∙30=15 – pentru rectificarea de degroșare
rotpiesa
mm
 sl= β ∙ B=0,4 ∙ 30=12 – pentru rectificarea de finisare
rotpiesa

Avansul de pătrundere pentru rectificarea cilindrică exterioară cu avans longitudinal se

recomandă în funcție de diametrul piesei, viteza avansului principal și de coeficientul β.

Din [2], volumul II, tabelul 22.3., pagina 310 se alege viteza avansului principal:

m
 v a=20 – pentru rectificarea de degroșare
min
m
 v a=32 – pentru rectificarea de finisare
min

Astfel din [2], volumul II, tabelul 22.1., pagina 309 se alege avansul de pătrundere pentru
rectificarea de degroșare:

mm
 st =0,021
cursă

Astfel din [2], volumul II, tabelul 22.2., pagina 310 se alege avansul de pătrundere pentru
rectificarea de finisare:

mm
 st =0,012
cursă

5. Adâncimea de așchiere și numărul de treceri

Adâncimea de așchiere se alege simultan cu avansul de pătrundere, întrucât la rectificare cele
două noțiuni se confundă.

Numărul de treceri la rectificarea cilindrică exterioară cu avans longitudinal se calculează cu

relația

A p max
i= [treceri]
t

Unde

 A p max – adaosul de prelucrare maxim pe rază [mm]

 t – adâncimea de așchiere [mm]

Prin urmare numărul de treceri va fi

A p max 0,15
 i= = =8 treceri – pentru rectificarea de degroșare
t 0,021
A
 i= p max = 0,1 =9 treceri – pentru rectificarea de finisare
t 0,012

6. Stabilirea vitezei de așchiere și a vitezei de rotație a piesei

Viteza de așchiere la rectificare este considerată viteza de rotație a discului de rectificat v, m/s.
Așadar din [2], volumul II, tabelul 22.9, pagina 313 se alege:

m
 v=31,5 – pentru ambele tipuri de rectificări
s

Prin urmare turația discului abraziv va fi:

60000∙ v 60000 ∙ 31,5 rot

n s= = =739,98
π∙D π ∙813 min

Din [3], volumul I, tabelul 10.11, pagina 228 se alege turația sculei abrazive:

rot
 n s=760
min

În final se recalculează viteza de așchiere reală cu relația:

π ∙ D ∙ n s π ∙ 813 ∙ 760 m
v= = =32,35
60000 60000 s

Viteza de rotație a piesei pentru rectificarea de degroșare se calculează analitic cu relația

 0,3
0,2 ∙ d
vp = 0,5
∙ K VT
T ∙ β ∙ st

Unde:

 T – durabilitatea economică a discului abraviz abravize

 K VT – coeficient de corecție în funcție de durabilitatea discului abraviz

Din [2], volumul II, tabelul 22.10, pagina 314 se alege durabilitatea economică a discului abraziv
pentru rectificarea de degroșare:

 T =11 min

Din [2], volumul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de degroșare:

 K VT =1

Așadar viteza de rotație a piesei va avea valoare :

0,3 0,3
0,2 ∙ d 0,2 ∙70,5 m
vp= ∙ K VT = 0,5 ∙1=20,58
0,5
T ∙ β ∙ st 6 ∙ 0,5 ∙ 0,021 min

Turația piesei va fi :

1000 ∙ v p 1000∙ 20,58 rot

np= = =92,91
π ∙d π ∙ 70,5 min

Din [3], volumul I, tabelul 10.11, pagina 228 se alege turația de rotație a piesei:

rot
 n p =90
min

În final viteza de rotație a piesei va fi:

π ∙ d ∙ n p π ∙ 70,5 ∙90 m
vp= = =19,93
1000 1000 min

Viteza de rotație a piesei pentru rectificarea de finisare se calculează analitic cu relația:

0,3
0,1 ∙ d
v p = 0,5 ∙ K VT ∙ K VB
T ∙ β ∙ st

Unde:

 T – durabilitatea economică a discului abraviz

  K VT – coeficient de corecție în funcție de durabilitatea discului abraviz
 K VT – coeficient de corecție în lățimea discului abraziv

Din [2], volumul II, tabelul 22.10, pagina 314 se alege durabilitatea economică a discului abraziv
pentru rectificarea de finisare

 T =12 min

Din [2], volomul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de degroșare

 K VT =1

Din [2], volumul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de degroșare

 K VB=1,6

Așadar viteza de rotație a piesei va avea valoare :

0,3 0,3
0,1 ∙ d 0,1 ∙70,2 m
vp= ∙ K VT = 0,5 ∙1 ∙1,6=34,45
0,5
T ∙ β ∙ st 12 ∙ 0,4 ∙ 0,012 min

Turația piesei va fi :

1000 ∙ v p 1000∙ 34,45 rot

np= = =156,2
π ∙d π ∙ 70,2 min

Din [3], volumul I, tabelul 10.11, pagina 228 se alege turația de rotație a piesei:

rot
 n p =90
min

În final viteza de rotație a piesei pentru rectificare de finisare va fi :

π ∙ d ∙ n p π ∙ 70,2∙ 90 m
vp = = =19,84
1000 1000 min

7. Stabilirea forței principale de așchiere

Forța principală de așchiere se stabilește cu relația

F z =C F ∙ v 0,7 0,7 0,6

p ∙ sl ∙ t daN

Unde :
  C F – coeficient de corecție al forței care ține seama de natura materialului C F =2,1

Prin urmare pentru rectificarea de degroșare forța de așchiere va fi:

F z =C F ∙ v 0,7 0,7 0,6 0,7 0,7 0,6

p ∙ sl ∙ t =2,1 ∙19,93 ∙ 15 ∙ 0,021 =11,18 daN

Prin urmare pentru rectificarea de finisare forța de așchiere va fi:

F z =C F ∙ v 0,7 0,7 0,6

p ∙ sl ∙ t =2,1 ∙19,94
0,7
∙120,7 ∙ 0,0120,6 =6,83 daN

8. Stabilirea puterii

Puterea necesară pentru rectificarea de degroșare și finisare cu avans longitudinal se stabilește cu

relația:

N=0,15∙ v 0,7 0,7 0,7

p ∙ sl ∙ s t ∙ d
0,25
∙ B 0,25 ∙ K NT ∙ K NB kW

Unde:

 K NT – coeficient de corecție în funcție de duritatea discului abraziv

 K NB – coeficient de corecție în funcție de lățimea discului abraziv

Din [2], volumul II, tabelul 22.13, pagina 316 se alege coeficientul de corecție în funcție de
duritatea discului abraziv pentru rectificare

 K NT =1,04

Din [2],volumul II, tabelul 22.14, pagina 316 se alege coeficientul de corecție în funcție de
lățimea discului abraziv pentru rectificare

 K VB=0,65

Puterea necesară pentru rectificarea de degroșare va fi :

0,7 0,7 0,7 0,25 0,25
N=0,15∙ 19,93 ∙ 15 ∙0,021 ∙ 70,5 ∙15 ∙ 1,04 ∙0,65=2,09 kW

Puterea necesară pentru rectificarea de finisare va fi :

0,7 0,7 0,7 0,25 0,25
N=0,15∙ 37,93 ∙ 12 ∙ 0,012 ∙ 70,2 ∙ 15 ∙1,04 ∙ 0,65=1,2kW

Puterea necesară pentru asigurarea mișcării principale la rectificarea de degroșare se calculează

cu relația:

F z ∙ v 11,18 ∙ 32,35
N= = =3,61 kW
100 100
Puterea necesară pentru asigurarea mișcării principale la rectificarea de finisare se calculează cu
relația:

F z ∙ v 6,83∙ 32,35
N= = =2,2 kW
100 100

Puterea acționării piesei pentru rectificarea de degroșare va fi :

F z ∙ v p 11,18∙ 19,94
N= = =0,037 kW
6000 6000

Puterea acționării piesei pentru rectificarea de finisare va fi :

F z ∙ v p 6,83∙ 19,94
N= = =0,022kW
6000 6000

În final se va compara puterea mașinii unelte de rectificat arbori cotiți K1500U aleasă în urma
unui studiu al pieței cu puterea reală necesară.

N MU > N R ↔5,5 kW >3,61 kW

Concluzia este că puterea mașinii unelte este suficientă pentru realizarea regimurilor de lucru
stabilite prin calcul.

d. Rectificarea cilindrică exterioară a fusurilor manetoane la cota ∅ 65−0

−0,019

1. Alegerea mașinii unelte

Se face o alegere prealabilă a mașinii unelte, în funcție de gabaritul și masa piesei, urmând ca
alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru când mașina unealtă se verifică la
solicitările de lucru.

În urma unui studiu al pieței se va adopta o mașină de rectificat arbori cotiți K1500U cu distanța
dintre centre de 1600 mm.

2. Alegerea sculei

Mașina unealtă, pe care se execută prelucrarea, admite o piatră de rectificat exterioară cu

dimensiunile D = 813 mm și B = 30 mm din [3], volumul II, tabelul 10.10, pagina 228.

Din [3], volumul II, tab. 9.412, pag. 182, în funcție de materialul de prelucrat și tipul rectificării
se aleg materialul abraviz E, granulația de 60, duritatea M și liant ceramic.

4. Stabilirea avansurilor
La rectificarea cu avans longitudinal este necesar atât avansul longitudinal s l, cât și cel
transversal de pătrundere st.

Avansul longitudinal se calculează cu relația:

mm
sl= β ∙ B [ ]
rot . piesa

Unde :

 β – reprezintă avansul longitudinal în fracțiuni din lățimea discului abraviz

 B – reprezintă lungimea discului abraviz

Prin urmare, avansul longitudinal va fi :

mm
 sl= β ∙ B=0,5 ∙30=15 – pentru rectificarea de degroșare
rotpiesa
mm
 sl= β ∙ B=0,4 ∙ 30=12 – pentru rectificarea de finisare
rotpiesa

Avansul de pătrundere pentru rectificarea cilindrică exterioară cu avans longitudinal se

recomandă în funcție de diametrul piesei, viteza avansului principal și de coeficientul β.

Din [2], volumul II, tabelul 22.3., pagina 310 se alege viteza avansului principal:

m
 v a=20 – pentru rectificarea de degroșare
min
m
 v a=32 – pentru rectificarea de finisare
min

Astfel din [2], volumul II, tabelul 22.1., pagina 309 se alege avansul de pătrundere pentru
rectificarea de degroșare:

mm
 st =0,021
cursă

Astfel din [2], volumul II, tabelul 22.2., pagina 310 se alege avansul de pătrundere pentru
rectificarea de finisare:

mm
 st =0,013
cursă

5. Adâncimea de așchiere și numărul de treceri

Adâncimea de așchiere se alege simultan cu avansul de pătrundere, întrucât la rectificare cele

două noțiuni se confundă.
Numărul de treceri la rectificarea cilindrică exterioară cu avans longitudinal se calculează cu
relația

A p max
i= [treceri]
t

Unde

 A p max – adaosul de prelucrare maxim pe rază [mm]

 t – adâncimea de așchiere [mm]

Prin urmare numărul de treceri va fi

A p max 0,15
 i= = =8 treceri – pentru rectificarea de degroșare
t 0,021
A
 i= p max = 0,1 =8 treceri – pentru rectificarea de finisare
t 0,013

6. Stabilirea vitezei de așchiere și a vitezei de rotație a piesei

Viteza de așchiere la rectificare este considerată viteza de rotație a discului de rectificat v, m/s.
Așadar din [2], volumul II, tabelul 22.9, pagina 313 se alege:

m
 v=31,5 – pentru ambele tipuri de rectificări
s

Prin urmare turația discului abraziv va fi:

60000∙ v 60000 ∙ 31,5 rot

n s= = =739,98
π∙D π ∙813 min

Din caracteristicile mașinii de rectificat K1500U se alege turația sculei abrazive:

rot
 n s=760
min

În final se recalculează viteza de așchiere reală cu relația:

π ∙ D ∙ n s π ∙ 813 ∙ 760 m
v= = =32,35
60000 60000 s

Viteza de rotație a piesei pentru rectificarea de degroșare se calculează analitic cu relația

0,3
0,2 ∙ d
vp = 0,5
∙ K VT
T ∙ β ∙ st

Unde:
  T – durabilitatea economică a discului abraviz abravize
 K VT – coeficient de corecție în funcție de durabilitatea discului abraviz

Din [2], volumul II, tabelul 22.10, pagina 314 se alege durabilitatea economică a discului abraziv
pentru rectificarea de degroșare:

 T =11 min

Din [2], volumul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de degroșare:

 K VT =1

Așadar viteza de rotație a piesei va avea valoare :

0,2 ∙ d0,3 0,2∙ 65,50,3 m

vp= ∙ K VT = ∙ 1=20,31
0,5
T ∙ β ∙ st 0,5
11 ∙ 0,5∙ 0,021 min

Turația piesei va fi :

1000 ∙ v p 1000∙ 20,31 rot

np= = =98,7
π ∙d π ∙ 65,5 min

Din [3], volumul I, tabelul 10.11, pagina 228 se alege turația de rotație a piesei:

rot
 n p =90
min

În final viteza de rotație a piesei va fi:

π ∙ d ∙ n p π ∙ 65,5 ∙ 90 m
vp= = =18,51
1000 1000 min

Viteza de rotație a piesei pentru rectificarea de finisare se calculează analitic cu relația:

0,1 ∙ d0,3
vp = ∙ K VT ∙ K VB
T 0,5 ∙ β ∙ s t

Unde:

 T – durabilitatea economică a discului abraviz

 K VT – coeficient de corecție în funcție de durabilitatea discului abraviz
 K VT – coeficient de corecție în lățimea discului abraziv
Din [2], volumul II, tabelul 22.10, pagina 314 se alege durabilitatea economică a discului abraziv
pentru rectificarea de finisare :

 T =12 min

Din [2], volomul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de finisare :

 K VT =1

Din [2], volumul II, tabelul 22.11, pagina 315 se alege coeficientul de corecție în funcție de
durabilitatea economică a discului abraziv pentru rectificarea de finisare :

 K VB=1,6

Așadar viteza de rotație a piesei va avea valoare :

0,3 0,3
0,1 ∙ d 0,1 ∙65,2 m
vp= ∙ K VT = 0,5 ∙1 ∙1,6=33,69
0,5
T ∙ β ∙ st 12 ∙ 0,4 ∙ 0,012 min

Turația piesei va fi :

1000 ∙ v p 1000∙ 34,45 rot

np= = =164,47
π ∙d π ∙ 65,2 min

Din [3], volumul I, tabelul 10.11, pagina 228 se alege turația de rotație a piesei:

rot
 n p =90
min

În final viteza de rotație a piesei pentru rectificare de finisare va fi :

π ∙ d ∙ n p π ∙ 65,2 ∙90 m
vp= = =18,43
1000 1000 min

7. Stabilirea forței principale de așchiere

Forța principală de așchiere se stabilește cu relația

0,7 0,7 0,6
F z =C F ∙ v p ∙ sl ∙ t daN

Unde :

 C F – coeficient de corecție al forței care ține seama de natura materialului C F =2,1

Prin urmare pentru rectificarea de degroșare forța de așchiere va fi:

 0,7 0,7 0,6 0,7 0,7 0,6
F z =C F ∙ v p ∙ sl ∙ t =2,1 ∙18,43 ∙ 15 ∙ 0,021 =10,58 daN

Prin urmare pentru rectificarea de finisare forța de așchiere va fi:

0,7 0,7 0,6 0,7 0,7 0,6
F z =C F ∙ v p ∙ sl ∙ t =2,1 ∙18,43 ∙ 12 ∙ 0,012 =6,47 daN

8. Stabilirea puterii

Puterea necesară pentru rectificarea de degroșare și finisare cu avans longitudinal se stabilește cu

relația:

N=0,15∙ v 0,7 0,7 0,7

p ∙ sl ∙ s t ∙ d
0,25
∙ B 0,25 ∙ K NT ∙ K NB kW

Unde:

 K NT – coeficient de corecție în funcție de duritatea discului abraziv

 K NB – coeficient de corecție în funcție de lățimea discului abraziv

Din [2], volumul II, tabelul 22.13, pagina 316 se alege coeficientul de corecție în funcție de
duritatea discului abraziv pentru rectificare :

 K NT =1,04

Din [2],volumul II, tabelul 22.14, pagina 316 se alege coeficientul de corecție în funcție de
lățimea discului abraziv pentru rectificare :

 K VB=0,65

Puterea necesară pentru rectificarea de degroșare va fi :

0,7 0,7 0,7 0,25 0,25
N=0,15∙ 18,43 ∙ 15 ∙0,021 ∙ 65,5 ∙15 ∙ 1,04 ∙ 0,65=1,94 kW

Puterea necesară pentru rectificarea de finisare va fi :

0,7 0,7 0,7 0,25 0,25
N=0,15∙ 18,43 ∙ 12 ∙ 0,013 ∙ 65,2 ∙ 15 ∙1,04 ∙0,65=1,18 kW

Puterea necesară pentru asigurarea mișcării principale la rectificarea de degroșare se calculează

cu relația:

F z ∙ v 10,58 ∙ 32,35
N= = =3,42 kW
100 100

Puterea necesară pentru asigurarea mișcării principale la rectificarea de degroșare se calculează

cu relația:
 F z ∙ v 6,47 ∙32,35
N= = =2,09 kW
100 100

Puterea acționării piesei pentru rectificarea de degroșare va fi :

F z ∙ v p 10,58∙ 18,43
N= = =0,032 kW
6000 6000

Puterea acționării piesei pentru rectificarea de finisare va fi :

F z ∙ v p 6,47 ∙18,43
N= = =0,019 kW
6000 6000

În final se va compara puterea mașinii unelte de rectificat arbori cotiți K1500U aleasă cu puterea
reală rezultată din calcul.

N MU > N R ↔5,5 kW >3,42 kW

Concluzia este că puterea mașinii unelte este suficientă pentru realizarea regimurilor de lucru
stabilite prin calcul.

https://pdf.directindustry.com/pdf/az-spa/cg4100-crankshaft-grinding-machines/51483-
171537.html

http://amc-schou.dk/baixu/product/358.html

3.3. Calculul normei tehnice de timp pe bucată

Norma tehnică de timp se determină cu formula :

T pî
t n= + t b +t a +t dt +t do+ t on
n

Unde

 T p î – timpul de pregătire și încheiere necesar lucrătorului înaintea începerii

prelucrării și după terminarea unui lot de produse pentru realizarea unor activități
 t b – timpul de bază în decursul căruia se produce prelucrarea propriu-zisă a piesei
 t a – timpul auxiliar ce include lucrări precum instalarea, fixarea, scoaterea piesei etc.
 t dt – timpul de deservire tehnicăa locului de muncă necesar pentru diverse activități
(reglarea sculelor, înlocuirea sculelor, înlăturarea șpanului etc.)
 t do – timpul de deservire organizatorică (curățirea și ungerea mașinii unelte, curățirea
și ungerea S.D.V. -urilor etc)
 t on – timpul pentru odihnă și necesități specific omului
 n – lotul optim de piese pentru care s-au pregătit sculele, n = 30,04 piese/schimb.
În general se stabilesc timpul de bază și cel auxiliar pentru fiecare operație, urmând ca ceilalți
timpul de deservire tehnică, timpul de deservire organizatorică și timpul pentru odihnă și
necesități firești se iau din normative ca procent din timpul de bază.

a. Norma tehnică de timp pentru strunjirea interioară a locașului pentru rulmentul de

ghidare al arborelui primar al cutiei de viteză.

Norma de timp se determină cu formula:

T pî
t n= + t b +t a +t dt +t do+ t on
n

Timpul de pregătire încheiere se determină, din [3], volumul I, pagina 193, tabelul 5.65, pozițiile
1, 2, 12, 16.

T p î =15+3+6+ 4=28 min−om

Timpul de bază se determină cu formula din [3], volumul I, pagina 118, relația 3.10.

l+ l 1+l 2 +l 3
t b= ∙i
s ∙n

Unde :

 l – lungimea suprafeței prelucrate

 l 1 – distanța de pătrundere a cuțitului
 l 2 – distanța de depășire a sculei, l 2 = 0...5 mm
 l 3 – lungimea suprafeței prelucrate pentru așchia de probă, l 3 = 0...10 mm
 s – avansul, s = 0,09 mm/rot
 n – turația piesei, n = 480 rot/min

Distanța de pătrundere a cuțitului se determină cu relația :

t 0,09
l 1= + ( 0,5 … 2 )= +1,5=1,57 mm
tan ⁡χ tan70

Prin urmare timpul de bază va fi:

40+1,57+ 0+0
t b= =0,962min−om
0,09 ∙ 480

Timpul auxiliar este

t a=t a 1+ t a 2 +t a 3 +t a 4
Unde

 t a 1 – timpul pentru prinderea și desprinderea piesei, din [3], volumul I, pagina 197,
tabelul 5.68, t a 1 = 3,5 min-om
 t a 2 – timpul pentru comanda mașinii unelte, din [3], volumul I, pagina 202, tabelul 5.73,
pozițiile 1, 3, 9, 11
t a 2=0,05+0,05+ 0,05+0,05=0,2
 t a 3 – timpul legat de fază, din [3], volumul I, pagina 203, tabelul 5.75, t a 3 = 0,25
 t a 4 – timpul pentru măsurători de control, t a 4 = 0

În final timpul auxiliar va avea valoarea

t a=3,5+0,2+ 0,25=3,95

Timpul de deservire tehnică și organizatorică

2,5 2,5
t dt = ∙ t b= ∙ 0,962=0,024 min−om
100 100

1 1
t do= ∙t = ∙0,98=0,0095 min−om
100 b 100

Timpul de odihnă și necesități firești

4,5 4,5
t on= ∙T op = ∙ ( 0,98+3,95 ) =0,2218 min−om
100 100

În final norma de timp pentru operația de strunjirea interioară a locașului va fi

28
t n= +0,98+3,95+0,024 +0,009+0,221=6,105min−om
30,04

b. Norma tehnică de timp pentru strunjirea frontală a flanșei de prindere a volantului

Norma de timp se determină cu formula:

T pî
t n= + t b +t a +t dt +t do+ t on
n

Timpul de pregătire încheiere se determină, din [3], volumul I, pagina 193, tabelul 5.65, pozițiile
1, 2, 12, 16.

T p î =15+3+6+ 4=28 min−om

Timpul de bază se determină cu formula din [3], volumul I, pagina 118, relația 3.10.
 l+ l 1+l 2 +l 3
t b= ∙i
s ∙n

Unde :

D−d 92−47
 l – lungimea suprafeței prelucrate, l= = =22,5 mm
2 2
 l 1 – distanța de pătrundere a cuțitului
 l 2 – distanța de depășire a sculei, l 2 = 0...5 mm
 l 3 – lungimea suprafeței prelucrate pentru așchia de probă, l 3 = 0...10 mm
 s – avansul, s = 0,06 mm/rot
 n – turația piesei, n = 390 rot/min

Distanța de pătrundere a cuțitului se determină cu relația :

t 0,2
l 1= + ( 0,5 … 2 )= +1,5=1,4 mm
tan ⁡χ tan90

Prin urmare timpul de bază va fi:

22,5+1,4+2+ 0
t b= =1,1 min−om
0,06 ∙ 390

Timpul auxiliar este

t a=t a 1+ t a 2 +t a 3 +t a 4

Unde

 t a 1 – timpul pentru prinderea și desprinderea piesei, din [3], volumul I, pagina 197,
tabelul 5.68, t a 1 = 3,5 min-om
 t a 2 – timpul pentru comanda mașinii unelte, din [3], volumul I, pagina 202, tabelul 5.73,
pozițiile 1, 3, 9, 11
t a 2=0,05+0,05+ 0,05+0,05=0,2
 t a 3 – timpul legat de fază, din [3], volumul I, pagina 203, tabelul 5.75, t a 3 = 0,25
 t a 4 – timpul pentru măsurători de control, t a 4 = 0

În final timpul auxiliar va avea valoarea

t a=3,5+0,2+ 0,25=3,95 min−om

Timpul de deservire tehnică și organizatorică

2,5 2,5
t dt = ∙t = ∙1,1=0,0275 min−om
100 b 100
 1 1
t do= ∙ tb = ∙1,1=0,011min−om
100 100

Timpul de odihnă și necesități firești

4,5 4,5
t on= ∙T = ∙ ( 1,1+3,95 )=0,227 min−om
100 op 100

În final norma de timp pentru operația de strunjirea interioară a locașului va fi

28
t n= +1,1+ 3,95+0,027+0,011+0,227=6,247 min−om
30,04

c. Norma tehnică de timp pentru rectificarea cilindrică exterioară a fusurilor paliere