Activitate: Exemple de distorsiuni cognitive care generează anxietate și depresie

Identificarea și etichetarea distorsiunilor cognitive ne poate ajuta să vedem tiparele din interpretarea
noastră greșită. În continuare, sunt prezentate câteva erori cognitive pe care ar fi bine să le cunoști.
Menținerea acestui tip de distorsiuni cognitive se poate dovedi paralizantă și acest tip de gânduri stă
la rădăcina anxietății.

Gândirea de tipul totul sau nimic

Perceperea lucrurilor ca fiind toate rele sau toate bune. În loc să vedem anxietatea ca incomodă sau
dificilă, o vedem în termeni de alb și negru, cum ar fi oribilă sau îngrozitoare. Dacă facem o
greșeală, am putea crede că am eșuat sau că suntem ratați.
Exemplu: “Ar fi oribil dacă nu mi-aș găsi cuvintele!”

Suprageneralizarea
Generalizarea pornind de la un caz particular. Gândirea în termeni absoluți, cum sunt întotdeauna și
niciodată și luarea în considerare a unui singur eveniment negativ ca fiind un tipar care nu se mai
sfârșește niciodată.
Exemplu: “Niciodată nu reușesc să mă împrietenesc cu nimeni!”

Filtrul mental
Alegerea unui singur eveniment negativ și insistarea asupra lui.
Exemplu: “Dacă odată nu am reușit să vorbesc în public, niciodată nu voi reuși.”

Amplificarea sau minimalizarea

Fie exagerarea lucrurilor, fie negarea faptului că ceva este o problemă atunci când chiar este.
Exemple: “Sunt cea mai rea mamă care-a existat vreodată” sau “Nu e nimic – nu e mare lucru”
(atunci când în realitate înseamnă foarte mult pentru tine)

Personalizarea
Presupunerea că este vina ta și că ești inadecvat. Centrarea pe sine și credința că lucrurile au
legătură cu sine, deși aceasta este doar e interpretare. Atunci când cineva se comportă într-un fel
care ne afectează negative și considerăm ca acel comportament este un răspuns pentru noi,
personal, iar apoi tindem să ne învinovățim singuri.
Exemplu: “Pare plictisită; probabil că nu-i place deloc să stea de vorbă cu mine!”

Etichetarea
Etichetarea de sine într-un mod jignitor dacă faci vreo greșeală sau nu reușești.
Exemplu: “N-am reușit, prin urmare sunt un ratat!”

Jocul comparațiilor
Comparația cu ceilalți și nevoia de a ne menține la nivelul altora, ca să ne simțim bine în raport cu
sine.
Exemplu: “El este mult mai inteligent decât mine, iar eu sunt un prost.”

Belmont, J. (2015). The Therapist's Ultimate Solution Book: Essential Strategies, Tips & Tools to Empower
Your Clients. WW Norton & Company.
Prezicerea viitorului
Predicția rezultatelor negative ca și cum ar fi fapte reale, așteptându-ne să se întâmple lucruri rele.
Exemplu: “Șefa mea se va supăra dacă pun prea multe întrebări și o să creadă că sunt slab.”

Afirmații cu “ar trebui”

Gândirea în moduri inflexibile, folosind cuvinte cum ar fi trebuie, limitând gândirea flexibilă și
plină de compasiune și alimentând și mai mult anxietatea. Existența ideilor preconcepute cu privire
la felul în care “ar trebui” să fie unii oameni.
Exemplu: “N-ar trebui să fac greșeli și ar trebui să mă placă toată lumea”.

Belmont, J. (2015). The Therapist's Ultimate Solution Book: Essential Strategies, Tips & Tools to Empower
Your Clients. WW Norton & Company.