2.1.

Din perspectiva profesorului evaluator, în raport cu prevederea metodologiei

din Art. 12 (1), explicați utilitatea încadrării notelor acordate de cei 2 evaluatori la
evaluarea inițială a unei lucrări în marja de maximum 1 punct.
Care sunt elementele care pot conduce la diferențe de notare de peste 1 punct?

Încadrarea notelor acordate de cei 2 evaluatori la evaluarea inițială a unei

lucrări în marja de maximum 1 punct este deosebit de utilă, deoarece este vorba
tocmai de subiectivismul care poate interveni la evaluarea subiectelor de
literatură. Să nu uităm că suntem oameni și fiecare are propria modalitate de
percepere a unui text sau a unei rezolvări.
În ceea ce privește diferența de notare de peste 1 punct, există câteva
elemente care concură la producerea respectivei situații. Astfel, diferenţele de
notare de peste 1 punct pot să apară în condiţiile în care evaluatorii nu urmăresc
atent modul în care candidatul tratează subiectul, nu respectă baremul, acordă
punctaje intermediare în situaţia în care acestea nu sunt prevăzute în barem. De
asemenea, mai pot apărea diferențe mai mari de 1 punct și din cauza modului în
care corectorii acordă diferit punctajul pentru redactare.

2.2. Argumentați necesitatea înscrierii în metodologie a Art. 12 (2) privind

calcularea, de către președintele comisiei, a notei finale din cele 4 (patru) note,
după eliminarea celor două note – valori extreme, ca medie aritmetică cu două
zecimale fără rotunjire, a celor două note – valori centrale.
Care pot fi implicațiile acestui mod de calcul?
Înscrierea în metodologie a Art. 12 (2), privind calcularea, de către
preşedintele comisiei, a notei finale din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor
două note - valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a
celor două note - valori centrale, este necesară, deoarece lămureşte, în manieră
clară şi categorică, modul în care se notează o lucrare care a fost apreciată în
mod evident diferit de evaluatori diferiţi. Stabilirea notelor care se iau în calcul
pentru socotirea mediei aritmetice finale este necesară, dat fiind faptul că
lucrarea respectivă primeşte, după recorectare, alte două note.
Implicațiile acestui mod de calcul vor fi pozitive, deoarece reflectă
obiectivitatea aprecierii tezei, reprezintă o modalitate de armonizare a punctelor
de vedere ale corectorilor diferiţi, fiind atât în avantajul evaluatului, cât și al
evaluatorului. De asemenea, acest mod de calcul micşorează posibilitatea
calculării eronate a mediei candidatului, prin folosirea notelor care reprezintă
valori extreme. Selectarea notelor reprezentând valori centrale va conduce la
obţinerea unui rezultat mai adecvat al evaluării tezei respective.
2.3. Din perspectiva profesorului evaluator, argumentați necesitatea existenței
prevederii metodologiei din Art. 12 (3) referitoare la încadrarea diferențelor dintre
notarea unei lucrări în etapa de evaluare inițială și notarea în etapa de contestații
în marja de maximum 1,5 puncte.

Care sunt elementele care pot conduce la diferențe de notare de peste 1,5
puncte?

Prevederea din Art. 12 (3) referitoare la încadrarea diferenţelor dintre

notarea unei lucrări în etapa de evaluare iniţială şi notarea în etapa de contestaţii
în marja de maximum 1,5 puncte este necesară, deoarece menţionează clar un
prag de eroare admisibil între corecturile diferite pe aceeaşi teză. Încadrarea în
această marjă de eroare este acceptabilă în condiţiile în care, la cele două
evaluări, pot apărea diferenţe între corectori motivate, de exemplu, de punctajul
acordat la redactare, în cazul subiectelor care au alocat un punctaj separat
pentru redactare şi pentru conţinut (în cazul examenului de bacalaureat există
această situaţie, în cazul tuturor subiectelor).
În cazul cazul depășirii marjei de diferenţă între notele obţinute la evaluarea
iniţială şi la contestaţii, va exista o eroare de evaluare. Elementele care pot
conduce la diferenţe de notare de peste 1,5 puncte ţin de: organizarea procesului
de evaluare (timpul alocat fiecărei lucrări/tuturor lucrărilor, care poate reprezenta
un factor favorizant al erorilor de evaluare, din cauza grabei); modul de
corectare: interpretarea subiectivă a baremului de corectare şi de notare,
acordarea unor punctaje intermediare, acolo unde acestea nu sunt prevăzute de
barem, acordarea permisivă a punctajului integral, deşi candidatul nu a dat un
răspuns corect, conform baremului; acordarea punctajului pentru redactare
integral, chiar dacă răspunsul nu se încadrează în numărul minim de cuvinte
prevăzut de cerinţă. De asemenea, la diferențe mai mari de 1,5 puncte, pot
concura și alte elemente precum: greşelile de transcriere/de calcul al mediei,
greşeli de calcul al notei finale.