Tema 2:Analiza programului de producție și comercializare

S1:Corelația indicatorilor privind programul de producție și comercializare

S2:Analiza îndeplinirii progrmului de producție după structură și sortimente
S3:Analiza ritmicității producției
S4:Analiza calității și competitivității producției
S5:Analiza valorii adăugate
S6:Analiza veniturilor din vânzări

Subiectul 1
În practica analitică se utilizează un system de indicatori rezultativi ce aderă la programul de producție și
comercializare.
Principalii indicatori sunt:
1.valoarea producției globale-VPG
2.valoarea(volumul) producției fabricate-VPF
3.valoarea(volumul) producției vîndute-VPV
4.valoarea adăugată-VA
5.venituri din vânzări-VV

VPG reprezintă volumul producției obținute în unitățile de producție unde ciclul operațional depășește 30
zile.
De exemplu,în intreprinderile agricole procesul de producție durează un an de zile.Pentru întreprinderile
industrial VPG va include volumul producției fabricate și producției neterminate.
VPF reprezintă rezultatul util al activității întreprinderii industrial, de construcție sau prestatoare de
servicii care s-a obținut în decursul anului.
Legătura dintre VPF și VPG se va exprima:

(1)

Unde, -valoarea producției neterminate.

VPV reprezintă acea parte a producției fabricate care a fost vîndută consumatorului sau expediată
organizatiei comerciale ori de transport.
Legătura dintre VPV și VPF se exprimă:

(2)
Unde, soldul produției în stocuri,respective
-la nceput de an;
-la finele anului.
VA reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăgată la valoarea mărfurilor și
serviciilor procurate.
Legătura dintre VA și VPF se exprimă:
(3)

-consumurile și cheltuielele intermediare provenite de la terț,care se calculează prin nsumarea

consumurilor și cheltuielelor material ale întreprinderii și consumurilor și cheltuielelor pentru serviciile
prestate de la terț.
VV reprezintă suma veniturilor din vânzarea produselor finite cît și a altor vânzări(de mărfuri,din
prestarea serviciilor),ce reprezintă pentru întreprindere activitatea operațională.
 Legătura dintre VV și VPV se exprimă:
VV=VPV+VAV (4)

Unde,VAV-venitul din alte vânzări a activității operaționale.

Toți indicatorii menționați au legături reciproce care se manifestă prin formulele menționate,cît și prin
ritmurile de creștere.Însă,cea mai strănsă legătură poate fi redată cu ajutorul balanței producției.
Balanța producției se exprimă în 2 variante-formulele (5) și (6).
Si +VPF=VPV+Sf (5)

Si+VPF+ (6)

Unde, –rezultatele inventarierii producției finite la depozitul întreprinderii,cnd s-a depistat surplus;
-rezultatele inventarierii producției finite,cînd s-au depistat lipsuri.
În baza balanței producției se poae determina fiecare parametru.
De exemplu,
1.1 VPV=Si+VPF-Sf
6.1
Deoarece în formulele balanței producției este prezentă forma aditivă,calculul influenței factorilor se
efectuează după metoda balanțieră.
6.1.1
6.1.2
6.1.3
6.1.4
6.1.5
Pentru aprecierea balanței producției se întocmește următorul tabel:
Tabel.Analiza balanței producției
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
A 1 2 3=2-1
1.Si
2.VPF
3.
4.Total intrări
producție
5.VPV
6.Sf
7.
8.Total ieșiri producție

În baza datelor din tabel se apreciază dacă este egalitate între total intrări și total ieșiri de producție.În
cazul acestei egalități înseamnă că informația este veridică și poate fi utilizată în compartimentele
ulterioare ale analizei.

Subiectul 2
Analiza se efectuează în 2 etape:
I. Se apreciază îndeplinirea programului după structura producției fabricate
 Prin structura producției se subînțelege ponderea fiecărui produs sau grupe de produse în volumul
total al producției fabricate.Aprecierea programului de producție după structură se efectuează în
baza coeficientului mediu de structură care se determină:

= ×100%

În procesul analizei se utilizează următoarele modalități:

La prima se calculează producția fabricată efectiv după ponderea programată:

A doua modalitate-așa numita „Metoda de echivalare” conform căreia programul după

structură se consider îndeplinit dacă în structura fabricării este păstrată ponderea
programată.Mărimea echivalentă se obține prin selectarea rezultatului minim dintre
volumul efectiv și volumul recalculat al producției.
Tabel.Analiza îndeplinirii programului de producție după structură
Feluri de Volumul producției fabricate, Procentul de Producția În limita
produse mii lei îndeplinire a fabricată structurii
Planificat Efectiv planului efectiv după programate,
ponderea mii lei
programată,
mii lei
A 1 2 3= 4= 5=min 2 și 4
A 8715 8715 100 9242 8715
B 9240 9218 99,76 9218
C 4080 7228 176,17 4327 4327
------ ------- ------ ------- ------- ------
Etc.
TOTAL 52700 55890 106,05 55890 52989

Calculăm coeficientul mediu de structură:

Concluzie
Conform calculelor efectuate la întreprinderea analizată planul după structură nu a fost îndeplinit cu
5,19%,din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în valoare de 2901 mii lei.Această cifră
poate fi considerată ca rezervă internă.

II. Se apreciază îndeplinirea programului pe sortimente.

Prin sortiment se subînțelege varietatea produselor fabricate care se deosebesc după fel,categorie de
calitate și se exprimă în unități naturale.
Analiza îndeplinirii programului de producție pe sortimente se efectuează cu baza coeficientului mediu pe
sortimente:
Tabel.Aprecierea îndeplinirii programului de producție pe sortimente
Feluri de Volumul fabricării, Prețul pe Valoarea producției În limita
produse unități naturale unitate de fabricate,mii lei sortimentului
produs,lei programat
planificat efectiv planificat efectiv
A 1 2 3 4=3×1 5=3×2 6=min 4 și 5
A 1350,4 1065,2 32,00 43214 34087 34087
B 9111,2 7977,4 23,00 209557 183481 183481
C 1304,3 1092,4 22,00 28694 24032 24032
------ ------ ------ ------ ------ ------- ------
Etc.
TOTAL X X X 383103 388237 340527

În baza datelor din tabel calculăm:

1. Coeficientul mediu pe sortimente

2. Valoarea producției care nu a fost obținută din nerespectarea sortimentului programat.

Concluzie
În baza calculelor efectuate se constată că la întreprindere planul pe sortimente nu a fost
îndeplinit,cu 11,11%,din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în valoare de 42576
mii lei.
Cifra obținută constituie rezerva internă de majorare a VPF pe viitor.

Subiectul 3
Prin ritmicitate se subînțelege îndeplinirea programului de producție conform graficului stabilit.

Aprecierea după ritmicitate se utilizează prin 2 metode:

I. Se calculează procentul de îndeplinire a graficului stabilit în fiecare lună după formula:

Unde, -numărul efectiv de zile în care graficul de producție a fost îndeplinit;

-numărul de zile calendaristice pe lună(lucrătoare).
II. Prevede calcularea coeficientului mediu de ritmicitate după formula:

Tabel.Aprecierea ritmicității producției fabricate

Trimestre Programat Efectiv Producția obținută în

limita ritmicității
programate
 Suma (mii Ponderea Suma (mii Ponderea Suma Ponderea
lei) (%) lei) (%) (mii lei) (%)
A 1 2 3 4 5=min 1și3 6=
I 74322,0 19,4 58041,5 14,95 58041,5 16,65
II 83133,3 21,7 96282,8 24,8 83133,3 23,84
III 90412,3 23,6 116859,3 30,1 90412,3 25,93
IV 135235,4 35,3 117053,4 30,15 117053,4 33,58
TOTAL 383103 100 388237 100 348640,5 100
Concluzie
În baza calculelor din tabel s-a stabilit valoarea coeficientului de ritmicitate:

Deoarece, coeficientul este mai mic decît 100%,volumul produciei care nu s-a obținut constituie 34462,5
mii lei(348640,5-383103). Astfel la întreprindere programul după ritmicitate nu a fost îndeplinit cu 9%, din
această cauză volumul producției care nu a fost obținut a constituit 34462,5 mii lei.

Subiectul 4
Prin calitatea producției se subînțelege proprietățile particulare ale fiecărui produs fabricat,care
corespund unor cerințe strict determinate de piața de desfacere ssau satisfac anumite necesități ale
consumatorilor.
Prin competitivitate se subînțelegee corespunderea produsului fabricat cerințelor pieței de desfacere.
În practică se utilizează un sistem de indicatori ai calității care depind de particularitățile ramurale.De
exemplu,în tutunărit,calitatea producției se apreciază după clase de calitate:
Clasa superioară;
Clasa I;
Clasa II;
Clasa III;
Clasa IV.
La unele produse fabricate calitatea se apreciază după categorii. De exemplu:
Categoria superioară;
Categoria I;
Categoria II;
Nestandart.
Analiza calității producției se efectuează după etape:
I La prima etapă se apreciază ponderea produselor care dețin certificat de calitate în volumul totalal
producției fabricate sau producției vîndute.
Dacă în dinamică crește ponderea produselor ce dețin certificat de calitate,această semnifică că la
întreprindere s-a îmbunătățit calitatea producției.
II La etapa e doua se apreciază îndeplinirea programului de producție pe calitate în baza prețului
mediu ponderat –indicator de calitate.
În acest caz aprecierea calității se va efectua:

-prețul ponderat efectiv;

 -prețul ponderat după plan.
Prețul mediu ponderat se va calcula în baza datelor tabelului:
Tabel.date inițiale pentru analiza programului de producție pe calitate.
Produse, Prețul pe Programat Efectiv
categorii de unitate de Q,mii buc. Suma,mii lei Q,mii buc. Suma,mii lei
calitate produs,lei
A 1 2 3=2*1 4 5=4*1
Produs „D”
Calitate I 48,1 344 16546,4 304 14622,4
Calitate II 42,4 62 2628,8 62 2628,8
Calitate II 41,12 65 2672,8 26 1069,1
Calitate IV 38,5 131 5043,2 80 3080,0
TOTAL X 602 26891,5 472 21400,3
Prețul mediu ponderat se calculează după formula:

cantitatea produsului din calitatea respectivă;

volumul total al produsului în unităi fizice;
prețul pe unitate de produs al calității respective.
În baza datelor din tabel vom calcula prețul mediu ponderat planificat și efectiv:

Calculăm procentul de îndeplinire a planului după calitate:

Conform calculelor efectuate se constată că la întreprindere planului după calitate a fost îndeplinit cu
101,5%.Supraîndeplinirea constituie 1,5%.
În cazul cînd procentul calitate este mai mic decît 100% e necesar de a calcula volumul producției care nu
a fost obținut din nerespectarea calității programate.În exemplul nostru acesta depășește 100%,fapt ce
semnifică că întreprinderea nu dispune de rezerve interne prinvind majorarea producției pe seama calității
produsului „D”.

III La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor și în primul rînd a calității prin
intermediul prețului mediu ponderat la modificarea venitului din vânzarea produsului.

În acest caz formula dependenței factoriale se va exprima:

D –venitul din vânzări.

Calculul influenței factorilor se efectuează după formulele:
3.1

3.2
BIF: -5491,2=316,24-5807,44
Conform calculelor constatăm că la întreprindere majorarea calității produsului “D” a influențat pozitiv
asupra creșterii veniturilor cu 316,24 mii lei.Aceasta ne atestă despre efortul întreprinderii în sporirea
calității producției pe piața de desfacere.

IV La etapa a patra de analiză se apreciază calitatea produselor după coeficientul mediu al categoriei
de calitate.

La această etapă se determină influența categoriei de calitate după formula:

-coeficientul mediu al categoriei de calitate efectiv și planificat.

-volumul total al calității vîndute efectiv.
-prețul categoriei superioare.

V.La etapa a cincea se apreciază calitatea produselor în baza reclamațiilor.

Prin reclamații se subînțeleg obiecțiile consumatorilor referitoare la calitatea producției livrate.În acest
caz calitatea se apreciază după ponderea produselor reclamate în volumul total al producției
vîndute.Creșterea în dinamicăa acestui indicator ne atestă reducerea calității producției la întreprinderea
analizată,
Tabel.Analiza calitativă producției după ponderea reclamațiilor.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
(+/-)
A 1 2 3=2-1
1.VPF, mii lei
2.VPV, mii lei
3.valoarea produselor
reclamate, mii lei
4.ponderea produselor 6,65 9,35 +2,7
reclamate în VPV
(3/2*100%)
Conform datelor prezentate în table putem constata ă la întreprindere are loc reșterea ponderii
produselor reclamate în totalul producției vândute de la 6,65% pînă la 9,35%. Această situație ne atestă
reducerea calității produselor finite ale întreprinderii.În acest caz managementul întreprinderii va elabora
măsuri urgent privind stoparea produselor reclamate.
Subiectul 5
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăugată la
valoarea mărfurilor,materialelor și serviciilor procurate.
Calculul valorii adăugate se efectuează după 2 metode:
I. Sintetică;
II. Analitică.
Conform metodei sintetice valoarea adăugată se calculează aferent producției fabricate și aferent
producției vîndute.În acest caz se aplică formulele:
(1)
(2)
Ci –consumurile și cheltuielele intermediare ale întreprinderii.
 Această metodă se mai numește substractivă.Conform metodei substractive,VA se modifică sub acțiunea
a 2 factori:
Calculul influenței se efectuează după metoda balanțieră.
1.1
1.2
Conform metodei analitice (aditive),calculul VA se efectuează prin însumarea elementelor
componenteale acesteia după formula:
VA=Crm+Umf+Ac+Rn (3)
Crm consumuri și cheltuieli privind retribuirea muncii,inclusive CAM și CAS.
Umf suma uzurii mijloacelor fixe
Ac alte consumuri și cheltuieli
Rn rezultatul net din producția fabricată(profit sau pierdere),care se calculează ca diferența dinrte valoarea
producției fabricate și suma consumurilor și cheltuielelor de producție.
Deoarece în formula (3),factorii sunt legați prin semnul algebraic “+”,calculul influenței se va efectua
după metoda balanțieră.
1.1
1.2
1.3
1.4
La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a valorii adăugate după următorul tabel:

Tabel.Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri absolute(+/-)

Suma, mii lei Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,% Mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Crm 35715,9 21,75 54522,3 28,65 +18806,4 +6,9
Umf 10519,7 6,41 7730,5 4,06 -2789,2 -2,35
Ac 19079,3 11,62 14805,1 7,78 -4274,2 -3,84
Rn 98928,6 60,22 113214,6 59,51 +14286,0 -0,71
Total VA 164243,5 100,00 190272,5 100,00 +26029,0 X
VA în
calcul la 1
leu de 49,49 X 49,00 X -0,49 X
producție
fabricată,
bani(

Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprindere valoarea adăugată a înregistrat o

creștere de 26029 mii lei sau cu 15,85%. Însă în calcul la un leu de producție fabricată,valoarea adăugată
are o tendință de reducere cu 0,49bani sau cu 1%. Aceasta înseamnă că a diminuat valoarea adăugată la
fiecare leu a producției fabricate cu 0,5bani. Examinînd structura VA observăm că cota preponderentă
revine rezultatului net din activitatea de producer care în anul de gestiune a constituit 59,51%,necătînd la o
reducere neesențială cu 0,71p.p. Consumurile privind retribuirea muncii cu CAS și CAM ocupă o pondere
semnificativă,astfel în anul de gestiune ponderea acestora a alcătuit 28,65% cu o majorare față de anul
precedent cu 6,9p.p.
 Analizînd influeța elementelor component observăm o acțiune pozitivă a rezultatului net și consumurilor
privind retribuirea muncii.Sub acțiunea Rn,valoarea adăugatăa sporit cu 14286 mii lei.Creșterea
consumurilor privind retribuirea muncii a contribuit la creșterea VA cu 18806,4 mii lei.
Restul elementelor component au acționat la reducerea indicatorului rezultativ cu 2789,2 și 4274,2 mii lei.
La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea VA în baza metodei ratelor.În acest scop se
calculează următoarele rate:
1. Rata de creștere a efortului propriu al întreprinderii în îndeplinirea programului de
producție:

Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv,ceea ce semnifică majorarea efortului întreprinderii în creșterea

VA.
2. Ponderea valorii adăugate în componența veniturilor din vânzări:

Caracterizează cîți bani ai valorii adăugate se conțin în fiecare leu a veniturilor din vânzări.
3. Rata aportului forței de muncă la formarea valorii adăugate:
×100% (3)
4. Rata aportului sumei uzurii mijloacelor fixe la formarea VA:
×100% (4)
A treia și a patra rată caracterizează ponderea consumurilor de muncă și a uzurii mijloacelor fixe în
componența valorii adăugate.Cu cît a contribuit factorul uman și capital la formarea VA.
La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor asupra modificării valorii adăugate.Acești
factori sunt:
a. Modificarea VPF=
b. la un leu de producție fabricată=

Legătura indicatorului rezultativ cu acești factori se exprimă:

Calculul influenței factorilor se efectuează după relațiile:

1.1

1.2

Subiectul 6
Din punct de vedere a conținutului economic,veniturile din vânzări (VV) reflect suma totală a venitului din
vânzarea produselor finite,mărfurilor,serviciilor prestate și a altor vânzări ce reprezintă activitatea de bază
a întreprinderii.
În mod analitic formula de calcul a VV se exprimă în felul următor:
VV=VPV+VMV+VSP+VCC+VAV
Unde,
VPV –venituri din vânzarea produselor finite;
VMV –venituri din vânzarea mărfurilor;
VSP –venituri din prestarea serviciilor;
VCC –venituri din contracte de construcție;
VAV –venituri din alte vânzări ce constituie pentru întreprindere activitatea operațională.
Principalele surse de informație sunt:
 Forma nr.2 “Raportul de profit și pierdere”
 Anexa la raportul nr.2,compartimentul 1.1 “Venituri din vânzări”
La prima etapă de analiză se apreciază modificările în componența și structura VV după următorul tabel:
Tabel.Analiza structurii veniturilor din vânzări în dinamică
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri absolute (+/-)
Suma,mii lei Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,% Mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.VPV 282308,2 99,59 363337,3 99,96 +81029,1 +0,37
2.VMV 916,5 0,32 42,6 0,01 -847 -0,31
3.VSP 239,8 0,03 106,3 0,03 -133,6 0
4.VCC --- --- --- --- --- ---
5.VAV --- --- --- --- --- ---
TOTAL 283464,5 100 363869,9 100 +80405,4 X
Conform calculelor efectuate în tabel rezultă că la întreprindere veniturile din vânzări au înregistrat o
creștere de 80405,4mii lei sau cu 28,37%*(80405,4/283464,5)*100%+.Creșterea VV se datorează majorării
VPV cu 81029,1 mii lei.
Restul elementelor au cauzat reducerea VV.Analizînd structura VV,observăm că atît în anul precedent,cît
și în anul de gestiune ponderea decisivă revine VPV.În anul de gestiune ponderea acestui compartiment
constituie 99,96% sau cu o creștere de 0,37p.p.
La etapa a doua se calculează influența factorilor la modificarea VPV.Acești factori sunt:
1. VPF=factor cu acțiune directă;
2. =factor cu acțiune indirectă;
3. prețurilor=factor cu acțiune directă.
Calculul influenței acestor factori se efectuează după metoda balanțieră conform tabelului:
Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea VPV,mii lei.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Rezultatul
absolută (+/-) influenței
factorilor
A 1 2 3=2-1 4
Rezultativi
1.VPV
1.1în preț current 282308,2 363337,3 +81029,1 X
1.2în preț planifi. 282035,1 321635,0 +39599,9 X
Factoriali
2. VPF în prețuri 329507 355699 +26192 +26192
planificate
3. (2-1.2) 47471,9 34064,0 -13407,9 +13407,9
4. Prețurilor de
vânzare la 273,1 41702,3 +41429,2 +41429,2
produsele finite
(1.1-1.2)
BIF: +81029,1=26192+13407+41429,2
+81029,1=+81029,1 mii lei
Concluzie
În baza calculelor effectuate în tabel se constată că venitul din vânzările produselor finite(VPV) s-a
majorat față de anul precedent cu 81029,1 mii lei.Această creștere a fost determinată de influența pozitivă
a tuturor factorilor.Majorarea VPF a contribuit la creșterea indicatorului rezultativ cu 26192 mii
lei.Reducerea stocurilor produselor finite către finele anului a contribuit la creșterea VPV cu 13407,9 mii
lei.Majorarea prețurilor de vânzare la produsele finite a determinat creșterea indicatorului rezultativ cu
41429,2 mii lei sau cu 51,1%