Şcoala Postliceala Sanitară „Grigore Ghica-Vodă” din Iaşi

EFECTUL PLACEBO

NUME: VASILIU ANDREEA

ANUL: III
GRUPA: A
 CUPRINS

ISTORIC …………………………………………………………………....3

CARACTERISTICI GENERALE…………………………………………...4

EFECTUL PLACEBO ŞI EFECTUL NOCEBO……………………………5

INDICAŢII SI CONTRAINDICAŢII ALE FOLOSIRII SUBSTANŢELOR

PLACEBO….……….………………………………………………….……6

FORMELE FENOMENULUI PLACEBO ……………………………….…7

FACTORII DE CARE DEPINDE EFECTUL…...…………………...……..8

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………11

2
 ISTORIC

Placebo este echivalentul cuvântului latin placeo („a plăcea“), care poate fi
tradus prin „voi plăcea“ sau, mai liber, „voi fi plăcut“ .Cuvântul placebo, astfel
preluat, are sensul de agreabil, plăcut, în sens de promisiune, şi deci poate defini
aşteptarea unui bolnav, când i se dă un medicament, la acţiunea utilă, plăcută a
acestuia.

Prima substanţă folosită ca placebo a fost apa; acţiunea sa „benefică“ se baza

pe prestigiul profesional al medicului care recomanda administrarea apei ca fiind
un remediu foarte bun. Odată cu creșterea nivelului socio-cultural al pacienţilor,
apa a trebuit să fie sterilizată, îmbuteliată în fiole și apoi administrată; au apărut
medicamentele placebo, care imitau forma unui medicament, iar conţinutul poate fi
zahăr, vitamina C, calciu carbonic sau o altă substanţă inertă farmacologic. Doar în
jur de 30-35% dintre oameni răspund la efectul placebo și nu au nevoie de un
medicament cu efect farmacologic. Când încrederea pacientului în medic și
medicament este maximă, efectele somatice și psihice ale substanţei inactive apar
până la 90% dintre pacienţi. Trebuie reţinut faptul că vindecările placebo nu sunt
totale și de durată; de aceea, este important ca medicii care prescriu medicamente
active farmacologic să le prezinte cu încredere pacienţilor, astfel încât efectul
placebo, prin puterea sugestiei, să se adauge la efectul medicamentos.

Efectul placebo a fost descoperit într-o clinică în care se încerca un nou

medicament pentru banala răceală.Unor pacienţi li se administra noul medicament,
iar altora pilule din zahăr. Al doilea grup reprezenta grupul de control. Se urmărea
eficacitatea medicamentului. Rezultatul a fost unul surprinzător: după cateva zile de
tratament, pacientii din ambele grupuri s-au vindecat aproape în egală măsură.
Substanţele folosite pe post de placebo ( amidon, zahăr, sare, vitamina C, calciu

3
carbonic sau orice altă substanţă neutră ) sunt folosite în testarea medicamentelor
noi. Studiile făcute în acest sens includ trei grupuri de control: primul grup
primeşte un medicament deja cunoscut, al doilea grup produsul nou, iar al treilea o
substanţă placebo.

CARACTERISTICI GENERALE

Efectul placebo este o ameliorare măsurabilă sau observabilă a unor

simptome care nu poate fi atribuită efectelor admnistrării unui medicament, ci mai
degrabă așteptărilor pe care le are subiectul în legătură cu acel medicament.

Eficacitatea placebo-ului se bazează pe încrederea acordată de pacient acestui

medicament, ale cărui efecte reale nu le cunoaște. Medicamentele placebo sunt în
general compuse dintr-o substanţă care nu are niciun efect. Uneori, medicamentul
placebo poate să fie o substanță cu anumite efecte asupra organismului, dar care nu
are niciun efect asupra bolii tratate.

4
 Spre exemplu unui pacient care suferă de diabet i se administrează pastile de
vitamina C şi se observă o anumită ameliorare a simptomelor sale. Atunci vorbim
despre efectul placebo.
Efectul placebo poate să rezulte şi din acţiunea favorabilă unei substanţe care nu
este un medicament.

Caracterele generale ale efectului placebo:

- substanţa administrată este inertă farmacodinamic;
- efectul este simptomatic;
- durata efectului este, de regulă, scurtă.
- instalarea efectului este mai rapidă decât a unei substanţe farmacodinamice active;
- acţiunea este nespecifică.

EFECTUL PLACEBO ŞI EFECTUL NOCEBO

Efectul nocebo este efectul invers celui așteptat, care apare când nu există încredere
în doctor, în medicament, în caz de expectanţe negative privind vindecarea, eșecul
tratamentelor anterioare sau când pacientul a fost avertizat că poate fi vorba despre
un placebo. Tratamente care, în trecut, nu l-au ajutat pe pacient îl fac pe acesta
neîncrezător în viitor și orice medicament ar lua e privit cu neîncredere. De
asemenea, acest efect poate fi explicat prin împlinirea profeţiilor, referitor la citirea
de către pacient a efectelor adverse din prescripţiile medicamentelor. De exemplu,
de foarte multe ori nu se informează pacientul despre impotenţă ca efect advers,
pentru că aceasta are un determinism psihologic puternic și s-a observat că, în cazul
aflării acestui efect, apariţia lui crește considerabil.

5
Efectul placebo se obţine când se administrează un medicament activ farmacologic
și imediat pacientul începe să se simtă mai bine, se ameliorează simptome asupra
cărora medicamentul respectiv nu poate acţiona. Așadar, efectul psihologic al
medicamentului precede efectul farmacodinamic. Exemplul cel mai tipic pentru
această categorie îl reprezintă acţiunea unor preparate pe bază de vitamine de
stimulare a apetitului sau producerea unor efecte tonice, acţiunea antibioticelor
administrate într-o viroză respiratorie care se vindeca „de la sine“ în condiţii de
repaus (dar bolnavul începe „să se simtă bine“ abia după ce a început
antibioterapia).

INDICAŢII SI CONTRAINDICAŢII ALE FOLOSIRII

SUBSTANŢELOR PLACEBO

Indicatii :

1. Relaţie terapeutică excelentă (medic optimist, preocupat de bolnav, iar acesta –

încrezător în medic și medicament).

2. Simptomele bolii nu pot fi tratate cu medicamente active sau aplicarea acestora

are efecte echivalente.

3. Situaţii în care se urmărește sevrajul în urma administrării unui medicament care,

după ce și-a îndeplinit rolul terapeutic, nu mai este necesar, dar s-a instalat o
dependenţă.

4. Situaţii care necesită scăderea dozelor unui medicament activ, cu efecte

secundare importante.

Contraindicatii:

6
1. Existenţa unei medicaţii active și fără efecte secundare marcate pentru
simptomele de tratat. Pacienţii la care, după administrarea medicamentului placebo,
nu apare nicio schimbare în starea lor de sănătate.

2. Bolnavii placebo negativi, ca și cei care stabilesc o relaţie terapeutică deficitară

cu medicul.

3. Situaţiile de aplicare repetată a efectului placebo duc la diminuarea progresivă a

acţiunii terapeutice; adesea, apare efectul nocebo.

4. Folosirea repetată a efectului placebo scade şi efectul terapeutic al

medicamentelor reale.

5. În cazul bolilor, în care lipsa unei substanţe active poate agrava boala. La bolnavi
aflaţi într-o stare critică, trataţi cu placebo, faţă de cei cu preparate active, în cazul
evaluării unor medicamente noi, apare o discriminare – Illhardt consideră că „acolo
unde placebo nu mai este un factor terapeutic, ci un factor perturbant, sau devine un
surogat al terapiei, atunci apare problema etică“.

FORMELE FENOMENULUI PLACEBO

Fenomenul placebo apare în următoarele situaţii:

• substanţe inactive farmacologic, care sunt administrate ca medicament şi

diminuează simptomatologia. Aceste substanţe placebo întăresc convingerea
pacientului că se însănătoşeşte după ce ia acest „medicament“; în ultimul timp, sunt
utilizate pentru controlul comparativ al eficacităţii diferitelor produse
farmacologice adevărate.

7
• substanţe/intervenţii medicale efectuate pentru o boală a unui pacient şi care duc
indirect la ameliorarea unei alte boli (de exemplu: după operaţia de varice ale
membrelor inferioare, pacientul nu a mai făcut colici renale).

• orice formă de terapie care e folosită pentru efectele ei nespecifice psihologice şi

psihofiziologice (cărbunele şi apa pentru deochi, cu scopul de a vindeca durerea de
cap şi starea de rău, o îmbăiere pentru calmarea cefaleei). Frecvent folosite în
trecut, în diferite culturi, aceste leacuri, care nu aveau proprietăţi medicale, sunt
folosite din ce în ce mai rar astăzi.

8
 FACTORII DE CARE DEPINDE EFECTUL

• Bolnavul:
Studiile au arătat că unele persoane răspund prin manifestări clinice la
administrarea unor substanţe neuter, persoanele “placebo-sensibile” sau “placebo-
reactive” reprezintă o 1/3 din totalul populaţiei. Alte persoane nu prezintă nici un
fel de manifestări clinice la administrarea substanţelor Placebo, ele fiind numite
persoane “placebo-nonreactive” şi reprezintă 2/3 din populaţie.
Dintre persoanele care răspund la substanţele placebo, unele reacţionează
favorabil, în sensul că se simt bine, alte reacţionează negativ. Diferenţierea in
funcţie de reacţie nu ţine de personalitate, ci e de naturǎ conjuncturalǎ (o persoană
poate fi “placebo-reactivă” într-o zi şi “placebo-nonreactivă” peste câteva
săptămâni sau invers). Totuşi, prin aplicarea unor tehnici proiective şi a unor teste
de personalitate s-a constatat că trăsături precum extroversia, sociofilia,
sugestibilitatea, conformismul sunt corelate cu un grad crescut de reactivitate la
substanţele Placebo, în timp ce alte trăsături ca: introversia, sociofobia, rigiditatea,
susceptibilitatea şi neîncrederea se opun apariţiei fenomenului Placebo, corelând cu
apariţia unor reacţii “non-placebo”.
S-a demonstrat că femeile răspund pozitiv la un placebo, mai intens şi în
număr mai mare decât bărbaţii.Copiii şi adolescenţii au un răspuns mai slab la

9
placebo pentru că apariţia acestui fenomen se bazează şi pe încrederea pacientului
în pregătirea profesională a medicului. De aceea, fenomenul se manifestă frecvent
la persoanele vârstnice.
Indiferent de vârsta pacientului şi de investiţia sa afectivă în medic şi
medicament, efectul Placebo cunoaşte o diminuare progresivă cu fiecare nouă
administrare.

•Boala:
Cercetările au demonstrat că efectul vizează indirect boala, substanţele
acţionând asupra simptomelor şi nu asupra etiopatogenezei. În afecţiunile cu un
grad mai mare de subiectivitate, afecţiuni psihogene, substanţele Placebo au efecte
mai bune, iar în afecţiunile cu un nivel inferior de organicitate efectul este redus.
Cea mai mare frecvenţă de reacţie se întâlneşte în cazul durerilor (cefalee, mialgii)
care sunt reversibile. Beneficiul produs de o substanţă Placebo este echivalent cu
efectul unui analgezic.
În psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare prin efect placebo
se înregistrează în manifestările somatoforme hipocondrice şi în simptome ca:
anxietatea, depresia exogenă, insomnia şi astenia. În general, întreaga
fenomenologie neurotică se poate ameliora prin administrarea substanţelor Placebo,
cu amendamentul că în patologia neurotică efectul Placebo este invers proporţional
cu intensitatea manifestărilor clinice, cu durata bolii şi cu cantitatea de
medicamente primite anterior.

•Terapeutul şi relaţia cu pacientul:

O relaţie pozitivă între cei doi întăreşte efectul placebo. Efectul terapeutic al
substanţei depinde nu numai de încrederea pacientului în medicamente, ci şi de
10
încrederea medicului în substanţa administrată.

•Forma farmaceutică a medicamentului:

- substanţele administrate sub formă de injecţii sunt mai eficiente decât cele
administrate oral;
- substanţele administrate intravenos sunt mai eficiente decât cele administrate
intramuscular;
- pilulele au un efect placebo mai puternic decât soluţiile, iar acestea sunt mai
puternice decât tabletele.
- substanţele colorate sunt mai eficiente decât cele necolorate; - ---substanţele
sapide şi mai ales cele amare sunt mai eficiente.

•Spitalizarea
Prestigiul ştiinţific al unităţii medicale, dotarea spitalului cu mijloace moderne,
pregătirea profesională şi renumele celor ce lucrează acolo sporesc succesul
fenomenului placebo.

Efectul placebo însoţeşte orice act terapeutic; el nu se limitează doar la acţiunea

unei substanţe farmacologice, ci la orice diferenţă între rezultatul aşteptat şi
rezultatul obţinut de un medicament.

CUM FUNCTIONEAZA EFECTUL PLACEBO

Efectul Placebo variaza in functie de persoana si de afectiunea pentru care este

folosit, dar mecanismele de actiune ale acestuia nu sunt inca pe deplin cunoscute.

11
 Factorii principali implicati in efectul Placebo sunt:

 Asteptarea si schimbarea de perceptie:

Puterea efectului Placebo constă în așteptările pe care persoana le are cu

privire la tratamentul administrat sau la încrederea în medicul care l-a prescris.
Această așteptare poate duce la o scădere a nivelului general de stres sau poate
determina pacientul să reconsidere inconștient simptomele pe care le
experimentează și să creadă că s-au ameliorat.

 Sistemul nervos:

Anumite cercetări au dezvăluit că există modificări semnificative în

activitatea neuronală a persoanelor care suferă de analgezie (incapacitatea de a
simți durere) de tip Placebo. Efectul Placebo variază în funcție de structura
creierului, măduvei spinării, amigdalei etc. Administrarea unui medicament
Placebo, alături de așteptarea ca starea de sănătate să fie mai bună, pot avea un
efect calmant și pot reduce nivelul de cortizol și adrenalină, hormonii stresului,
pe care organismul uman îi produce.

 Legatura dintre sistemul nervos si cel imunitar:

Creierul afectează eficacitatea sistemului imunitar, astfel că o atitudine pozitivă

duce în mod autentic la îmbunătățirea stării de sănătate. Acest tip de interacțiune
dintre creier și sistemul imunitar joacă un rol foarte important în efectul Placebo.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA RASPUNSUL POZITIV LA

PLACEBO

Caracteristicile tratemnului:
12
 Dacă vorbim despre administrarea unor pastile reale, persoana căreia îi sunt
administrate va crede că acestea conțin o substanță activă și că sunt un medicament
eficient.

Pastilele de dimensiuni mai mari sugerează o doză mai puternică decât pastilele
mai mici. Administrarea a două pastile produce un efect mai mare decât doar a
uneia. În general, injecțiile au un efect Placebo mai puternic decât pastilele.

Atitudinea generala a pacientului:

Dacă persoana este optimistă și crede că tratamentul va funcționa, șansele ca

efectul Placebo să se declanșeze sunt mai mari. Cu toate acestea, Placebo poate
funcționa chiar și dacă persoana este sceptică în privința unui răspuns pozitiv.

Relatia dintre medic si pacient:

Dacă persoana are încredere în medicul ce prescrie tratamentul, este mai

probabil ca efectul Placebo-ul să se declanșeze. Este important de menționat că
folosirea tratamentelor Placebo nu înseamnă că boala de care o persoană susține că
suferă, nu este reală. studiile arată că, dacă simptomele unei afecțiuni de care suferă
o persoană sunt ameliorate prin administrarea unui tratament Placebo, putem spune
că starea mentală joacă un rol foarte important în vindecare. Este cunoscut, de
exemplu, faptul că stresul contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale.
Acesta, la rândul său, este un factor de risc pentru bolile cardiace. Așa cum mintea
poate contribui la apariția unei afecțiuni, ea poate contribui la fel de intens și la
vindecarea ei.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Iamandescu I.B. Efectul placebo, Infomedica, 1995, 2, 94-98.

2.Iamandescu I.B. Psychoneuroallergology, Romcartexim, Bucureşti, 1998

3. https://farma.com.ro/articles/2015.4/PF_Nr-4_2015_Art-4.pdf

4. https://www.descopera.ro/stiinta/4238441-efectul-placebo-miracolele-mintii

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Placebo

6. Efectul placebo: cum ne poate influența puterea minții - Clinica Oana Nicolau

14