UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Analiza sistemului de control în

cadrul S.C.

Student:
Cuprins:
1. Prezentarea societăţii.........................................................................................................3
2. Prezentarea formelor de control existente în firmă............................................................3
3. Puncte tari ale sistemului de control................................................................................10
4. Puncte slabe ale sistemului de control şi riscuri generate de către acestea......................11
5. Propuneri şi recomandări.................................................................................................12

2
 1. Prezentarea societăţii
Societatea GAMA S.A. îşi desfăşoară activitatea în municipiul Iaşi, având sediul social pe
strada Moldovei, nr.19. Firma este înregistrată la Registrul Comerţului al judeţului Iaşi sub
numărul J22/254/1991, având codul unic de înregistrare 1997826.
Capitalul social subscris era la 31.12.2009 de 15.876.083 lei, divizat în 158.760.836 aqcţiuni,
cu o valoare nominală de 0,1 lei/acţiune. Titlurile societăţii GAMA S.A. sunt înscrise la cota
Bursei de Valori bucureşti, la categoria a-II-a şi se tranzacţionează pe această piaţă din februarie
1998. Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor este ţinută de către societatea de regstru independent
S.C. Depozitarul Central S.A., Bucureşti.
În conformitate cu Codul CAEN, obiectul de activitate al societăţii este constituit de fabricarea
de metraje prin tricotare sau croşetare (cod CAEN 1391). În practică S.C. GAMA S.A. este unul
dintre cunoscuţii fabricanţi de textile din România.
La adresa sediului social se află amplasate halele de producţie şi birourile personalului
administrativ. Societatea nu deţine şi nu are închiriate alte spaţii de producţie sau de desfacere pe
raza judeţului Iaşi sau în teritoriu.

2. Prezentarea formelor de control existente în firmă

În cadrul firmei GAMA S.A. controlul intern este organizat şi se exercită din interiorul
societăţii, precum şi prin nivelurile ierarhice imediat superioare, în cazul de faţă, prin Consiliul de
Administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor.
Controlul intern desfăşurat în cadrul prezentei entităţii vizează următoarele obiective:
- sporirea operativităţii controlului;
- creşterea responsabilităţii firmei în administrarea patromoniului propriu şi pentru calitatea şi
eficienţa activităţilor desfăşurate.
Una din formele îmbrăcate de controlul intern în cadrul firmei analizate este constituită de
controlul managerial (operaţional, ierarhizat). Acest control se exercită în cadrul atribuţiilor
normale de serviciu de către toate persoanele cu funcţii de conducere. În acest caz, fiecărei funcţii
îi este atribuit un set de răspunderi bine precizate care este însoţit de autoritatea adecvată funcţiei
respective. În acest mod, îndeplinirea sarcinilor poate fi urmărită şi măsurată.
În cadrul societăţii GAMA S.A. persoanele cu funcţii de conducere sunt: managerul însărcinat
cu supervizarea producţiei, directorul financiar, director de marketing-vânzări, managerul de
resurse umane şi directorul general.
Persoanele aflate pe aceste posturi au următoarele obligaţii specifice:
 Exercitarea de controale directe asupra compartimentelor din subordine;
 Dezvoltarea autocontrolului şi a controlului reciproc în activitatea curentă a
personalului din subordine;
 Stabilirea pentru fiecare subordonat ce îndeplineşte o funcţie de conducere la rândul
său, atribuţiile de control ierarhic, condiţii de exercitare a acestora şi răspunderile ce îi
revin pentru modul concret de îndeplinirea a lor.
Ţinând cont de faptul că societatea GAMA are ca obiect de activitate producţia, această
situaţie necesită obligatoriu existenţa unui control periodic. Prezenta necesitate derivă din
volumul mare de bunuri produse şi tranzacţionate, rulaj ridicat al materiilor prime şi materiale
precum şi a valorilor băneşti. În acest sens, organizarea propriu-zisă a controlului ierarhizat este
efectuată prin intermediul deciziilor directe luate de către conducerea entităţii. Directorul general
este cel care stabileşte atribuţiile de control repartizate nivelurilor ierarhice subordonate.
Totodată, precizează activităţile şi operaţiunile ce fac obiectul controlului, periodicitatea
exercitării controalelor şi obiectivele urmărite.
3
 În mod concret, exercitarea controlului operaţional în cadrul compartimentelor firmei se
desfăşoară astfel:
În ceea ce priveşte procesul producţiei, acesta este organizat şi se realizează pe următoarele
secţii: atelier proiectare tehnologică – creaţie, secţie tricotaj, secţie finisaj, atelier croit şi secţia de
confecţii. Controlul se efectuează inopinat de managerul de producţie la faţa locului, prin
verificări faptice, de regulă prin sondaj. Verificările faptice îmbracă următoarele mijloace de
realizare:
Managerul de producţie inspectează direct, la faţa locului, compartimentele din subordine
pentru a cunoaşte modul în care şi-au îndeplinit sarcinile curente în comparaţie cu prevederile
iniţiale, cu normele de muncă şi cu responsabilităţile enumerate în fişa postului.
Inspecţia directă constă în urmărirea angajaţilor din compartimentele pe care managerul de
producţie le are în subordine. În cazul în care managerul de producţie sesizează abateri de la
situaţia normală acesta va lua măsuri imediate de reglementare a neregulilor constatate, prin
tragerea la răspundere a vinovaţilor. Concret, în funcţie de gravitatea faptelor constatate, se va
proceda la aplicarea de penalizări prin reţineri salariale, suplimentarea orelor de muncă în cazul
neîndeplinirii normei de lucru etc.
O altă modalitate de realizare a controlului de către managerul de producţie constă în folosirea
mijloacelor rapide de comunicare şi informare. Vorbim aici de utilizarea telefoanelor şi a
aparatelor de emisie recepţie pentru efectuarea controlului responsabililor secţiilor de producţie.
Finalizarea activităţii de control presupune întocmirea unui raport detailat care este înaintat
conducerii întreprinderii.
Directorul financiar este însărcinat cu controlul următoarelor compartimente: serviciul
normare – costuri, serviciul financiar, serviciul contabilitate, serviciul sisteme informatice. Acest
control se desfăşoară inopinat la faţa locului, prin verificări faptice şi documentare.
Din punct de vedere al exercitării lui, în acest caz controlul operaţional, îmbracă mai multe
forme, utilizându-se în acest scop următoarele metode şi mijloace tehnice de realizare:
Directorul financiar observă direct la faţa locului modul în care personalul din subordine îşi
îndeplineşte sarcinile atribuite. În plus, se folosesc telefoanele pentru a asigura o comunicare
eficientă între directorul financiar şi compartimentele din subordine. În cazul serviciului de
normare – costuri, există anumite cifre de control care sunt verificate şi confruntate periodic cu
cele obţinute în urma calculelor efectuate de personalul biroului. Aceste cifre se referă în
principal la costurile totale ale fiecărui produs în parte, calculate de la lună la lună. În cazul în
care apar diferenţe semnificative, serviciul de normare – costuri va înainta o notă informativă în
acest sens directorului financiar. Dacă există semne concrete de continuare a acestei stări, va fi
informată conducerea generală a întreprinderii. Serviciile de contabilitate şi financiar trebuie să
întocmească periodic rapoarte, documente centralizatoare, dări de seamă. De exemplu, registrul
de casă este întocmit şi predat în fiecare zi; directorul financiar are obligaţia şi poate controla
inopinat banii existenţi în casă la începutul/sfârşitul fiecărei zile (compară scripticul cu fapticul –
banii existenţi în casieria firmei cu „banii” de pe hârtie); registrul jurnal trebuie întocmit de biroul
de contabilitate corect (fără erori, omisiuni, greşeli de calcul) în fiecare zi etc.
De competenţa organului de control ierarhizat (directorul financiar) ţine şi verificarea
măsurilor luate pe linia pazei avutului propriu. În acest sens, pentru a surprinde realitatea
fenomenului controlat, verificările faptice sunt inopinate şi repetate de mai multe ori. Controlul
măsurilor de asigurare a securităţii numerarului are în vedere modul de înzestrare şi funcţionare a
casieriei. Controlul exercitat va oferi răspunsuri la următoarele aspecte: ocupă casieria o încăpere
separată? Are grilaje metalice? Operaţiunile de încasări şi plăţi se desfăşoară la ghişeu?
Numerarul şi celelalte valori se păstrează în case de bani? În plus se are în vedere asigurarea

4
mijloacelor de transport şi însoţitorilor pentru deplasarea numerarului de la firmă la bancă şi
invers, precum şi la punctele de efectuare a plăţilor.
Directorul de marketing – vânzări are sub control următoarele compartimente: departamentul
de marketing şi integrare europeană, departamentul de vânzări, care cuprinde la rândul său:
reţeaua de vânzări, desfacerea şi magazinul de prezentare şi departamentul de logistică, cu
compartimentele sale: aprovizionarea, procedurile import-export, depozite şi transporturi).
Responsabilităţile acestuia se referă în primul rând la asigurarea pazei şi măsurilor de
siguranţă la magazinul de prezentare, magaziile şi depozitele societăţii. În acest sens, în
asigurarea pazei la depozite se controlează personalul care asigură paza efectivă a acestora,
modul de organizare a schimburilor, existenţa proceselor de predare a serviciului. În plus, se
verifică starea depozitelor, asigurarea lor cu obloane la uşi ferestre, calitatea încuietorilor, modul
de sigilare şi desigilare. Ţinând cont de faptul că depozitele firmei sunt amplasate în aer liber,
separat de halele de producţie, se verifică suplimentar dacă acestea sunt împrejmuite,
supravegheate şi iluminate pentru a nu exista posibilităţi de sustragere sau înstrăinare a bunurilor.
Verificările menţionate mai sus îmbracă atât forme faptice, cât şi documentare, metodele de
realizare a acestora fiind: observare directă, informare personală şi folosirea telefoanelor şi
staţiilor de lucru ca mijloace rapide de comunicare.
Un alt organ de conducere însărcinat cu exercitarea funcţiilor de control managerial este şi
managerul de resurse umane. Acesta are în subordine următoarele compartimente: serviciul de
securitate şi sănătate în muncă, serviciul protecţia mediului, PSI, protecţie civilă, administrativ,
biroul administrare personal şi cabinetul medical.
Verificările efectuate de către managerul de resurse umane sunt faptice cât şi documentare, ca
metode şi tehnici de realizare a acestora numărându-se: inspecţia directă, întocmirea şi înaintarea
de rapoarte de control, folosirea telefoanelor pentru comunicare rapidă. Desfăşurarea propriu-zisă
a acestor verificări este prezentată în continuare, pentru fiecare din serviciile şi birourile unde
acestea se produc.
În cazul organizării controlului de poartă, organul de control are obligaţia să verifice dacă
există posturi de pază la toate intrările şi ieşirile din societate. În plus, acesta urmăreşte dacă se
asigură în mod corespunzător controlul individual asupra persoanelor care intră şi ies din firmă,
dacă se ţine evidenţa mijloacelor de transport care ies încărcate (aici se întocmeşte şi se
completează un registru special), dacă se verifică documentele de însoţire a bunurilor care intră şi
ies din firmă şi dacă se aplică pe aceste documente ştampila „executat controlul de poartă”.
În ceea ce priveşte controlul serviciului intern de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI)
organul de control are următoarele responsabilităţi: verifică existenţa Regulamentului de Ordine
Interioară, inclusiv obligaţiile de a cunoaşte şi respecta deciziile de prevenirea şi stingerea
incendiilor; urmăreşte existenţa instrucţiunilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor
pentru fiecare compartiment de lucru, respectiv loc de muncă; ţine evidenţa zonelor cu risc de
incendiu ridicat (unde este cazul); verifică existenţa planului de acţiune în cazul unei situaţii de
urgenţă (unde este cazul); verifică existenţa planului de intervenţie pe unitate şi a planului de
evacuare pe fiecare etaj; verifică fişele individuale de instructaj pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor, inclusiv modul de însuşire şi respectare a măsurilor PSI. În plus, organul de control
verifică îndeplinirea criteriilor şi a cerinţelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare,
reglementare privind PSI prevăzute de actele normative în vigoare.
În controlul cabinetului medical, organul verifică organizarea şi desfăşurarea activităţii
conform programului de lucru afişat, prin controale inopinate realizate la faţa locului. Verifică
activitatea desfăşurată în cadrul cabinetului, prin consultarea fişelor de evidenţă a persoanelor
consultate în cadrul cabinetului. Urmăreşte existenţa materialelor, medicamentelor şi a obiectelor

5
declarate pentru desfăşurarea lucrului în bune condiţii etc. Poate solicita rapoarte de activitate pe
anumite perioade de timp de la angajaţii cabinetului medical.
În urma desfăşurării activităţilor sus-menţionate toate organele de control managerial au
obligaţia de a întocmi rapoarte privind situaţiile constatate, de a aplica penalizări şi de a anunţa
conducerea societăţii cu privire la faptele semnalate.
O altă formă de exercitare a controlului intern în cadrul S.C. GAMA S.A. îl constituie
controlul gestionar. Existenţa controlului gestionar în societate este strâns legată de necesitatea ca
fiecare agent economic, fiecare subdiviziune din structura organizatorică şi fiecare gestiune
relativ independentă să fie supuse periodic unui control analitic.
Spre deosebire de controlul ierarhizat din interiorul societăţii, controlul gestionar se realizează,
de regulă, o singură dată pe an, cuprinzând totalitatea operaţiunilor economice şi financiare care
au avut loc de la precedenta verificare. În cazul societăţii GAMA, controlul gestionar
funcţionează într-un compartiment distinct plasat în subordinea directă a conducerii superioare.
O primă direcţie de manifestare a controlului gestionar este reprezentată de respectarea
prevederilor legale specifice domeniului în aprecierea calităţii recepţiilor de bunuri. Recepţiile de
bunuri, indiferent de modul de provenienţă: aprovizionări, transferuri sau investiţii, vor fi supuse
unor operaţii riguroase de recepţie cantitativă şi calitativă, efectuate de comisii special constituite.
Controlul gestionar urmăreşte modul de constituire a comisiilor de recepţie şi autorecepţie (ex
autorecepţie: produse recepţionate de la magazinul propriu), inclusiv competenţa membrilor
acestora în identificarea bunurilor aprovizionate, stabilirea cantităţilor şi aprecierea stărilor
calitative. În plus, controlul verifică modul de funcţionare a comisiilor: dacă comisiile se
întrunesc la timp şi ori de câte ori este nevoie, dacă la recepţie participă toţi membrii comisiei şi
dacă operaţiunile de măsurare, verificare şi analiză se desfăşoară în condiţii normale de exigenţă.
Controlul gestionar verifică modul de valorificare a constatărilor şi propunerilor comisiilor de
recepţie, sub aspectul măsurilor luate de către societate în cazul aprovizionării unor valori
materiale necorespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ (de exemplu:
restituirea materialelor necomandate, refuzul de plată total sau parţial, înregistrarea şi eventual
imputarea diferenţelor calitative etc.
Societatea GAMA este interesată să cunoască cu exactitate, cel puţin anual, starea reală a
patrimoniului său. În acest sens foloseşte cea mai complexă de control gestionar: inventarierea.
Aceasta îmbină controlul faptic cu cel documentar şi are ca scop principal stabilirea situaţiei reale
a tuturor elementelor de activ şi pasiv ale societăţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu
orice titlu, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale pentru fiecare exerciţiu financiar.
Operaţiunea de inventariere se realizează prin intermediul unei comisii de inventariere legal
constituite şi investite cu atribuţii precis delimitate. Componenţa comisiei de inventariere se
stabileşte prin dispoziţie scrisă de către directorul general, la propunerea directorului financiar.
Decizia de numire menţionează obligatoriu persoanele desemnate, responsabilul de comisie,
gestiunile şi compartimentele de inventariat, modul de efectuare a inventarierii, datele de
începere şi de terminare a operaţiunilor. Comisia de inventariere desemnată de directorul general
este alcătuită din două persoane, salariaţi ai firmei, cu pregătire şi cunoştinţe specifice pentru
buna desfăşurare a inventarierii.
Inventarierea presupune identificarea exactă a elementelor patrimoniale, stabilirea stocurilor
faptice şi a soldurilor valorice şi înscrierea lor în documente oficiale. Inventarierea se desfăşoară
la locurile de depozitare, de păstrare sau de folosinţă a bunurilor şi valorilor şi în prezenţa
gestionarului răspunzător de integritatea lor.
Inventarierea se realizează pe gestiuni, pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri şi în
funcţie de regimul juridic al acestora. Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventar.
Comisia controlează toate locurile în care pot exista bunuri supuse inventarierii.
6
 Fără a insista pe modul efectiv de desfăşurare a inventarierii, vom menţiona că inventarierea
permite în final stabilirea situaţiei reale şi efective a gestiunilor de valori materiale şi băneşti,
precum şi a celorlalte elemente aflate în patrimoniul firmei, atât din punct de vedere cantitativ şi
valoric, cât şi din punct de vedere calitativ.
Stabilirea rezultatelor inventarierii presupune determinarea plusurilor şi minusurilor de
inventar, precum şi a deprecierilor suferite de anumite elemente patrimoniale. Rezultatele se
stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din
fişele de magazie şi din serviciu financiar-contabil.
În sarcina controlului gestionar cade şi verificarea condiţiilor de depozitare şi conservare a
valorilor materiale. În acest sens organele de control gestionar desemnate de către conducerea
societăţii urmăresc: existenţa capacităţilor de depozitare, nivelul tehnic şi starea acestora; modul
de organizare a magaziilor şi depozitelor (sunt organizate în funcţie de destinaţia şi natura
bunurilor gestionate → societatea are organizată separat gestiunea produselor realizate în sistem
lohn, inclusiv locul de depozitare al acestora); măsurile luate în cadrul societăţii pentru
întreţinerea capacităţilor de producţie. În plus, organul de control gestionar verifică dacă
depozitele societăţii dispun de mijloace necesare transportului şi manipulării bunurilor, dacă
există aparate de cântărire, măsurare şi control, rafturi care să permită accesul uşor la bunurile
depozitate etc.
De asemenea, organul de control gestionar urmăreşte dacă toate bunurile din unitate, în special
cele aflate în folosinţă: obiecte de inventar, echipament de protecţie, truse de scule sunt date în
grija directă a unor persoane şi modul în care acestea se ocupă de păstrarea, folosirea sau
consumarea lor; verifică dacă bunurile din gestiuni sunt etichetate şi descrise în mod
corespunzător (simbol, cod, denumire, dimensiuni) pentru a putea fi identificate rapid şi cu
maximă precizie; verifică dacă firma a stabilit şi dacă gestionarii cunosc persoanele care au
dreptul să dispună eliberarea bunurilor din gestiunile lor (lista acestor persoane şi specimenele de
semnături fiind comunicate fiecărui gestionar); urmăresc dacă societatea utilizează limite minime
şi maxime de stocuri şi dacă gestionarii respectă obligaţiile ce le revin în cazul depăşirii acestora
(sesizarea în scris a compartimentelor aprovizionare, financiar sau producţie); alte asemenea
obligaţii revin gestionarilor în cazul apariţiei unor pericole iminente de distrugere sau degradare a
valorilor gestionate; verifică dacă în firmă se face în mod curent instructajul gestionarilor atunci
când aceştia sunt puşi în situaţia de a păstra sau manipula materiale ori produse cu caracteristici
deosebite (inflamabile, explozibile, toxice, urât mirositoare etc).
O altă formă a controlului gestionar se manifestă în privinţa controlului sistemului informatic
din firmă. Pe această linie se verifică desfăşurarea în condiţii optime a principalelor activităţi din
sistem şi anume: introducerea datelor, procesarea datelor pentru obţinerea informaţiilor, ieşirea
informaţiilor din sistem (cale electronică, suport de hârtie), stocarea datelor (pe suporţi
electronici, suporţi clasici). În plus, controlul sistemului informatic presupune şi verificarea
performanţelor sistemului şi a parametrilor optimi de lucru. Efectuarea controlului sistemului
informatic se face de către specialişti în domeniu, desemnaţi de conducerea societăţii.

3. Puncte tari ale sistemului de control

Sistemul de control al intern al societăţii GAMA S.A. prezintă următoarele puncte tari:
 în cazul controlului ierarhizat sarcinile de control sunt distribuite pe niveluri ale conducerii
şi pe funcţii; directorul general distribuie direct aceste sarcini directorilor
compartimentelor firmei (managerul de resurse umane, directorul de vânzări – marketing,
directorul financiar şi managerul producţiei). La rândul lor, aceştia delegă pentru
îndeplinirea anumitor sarcini de control personalul competent aflat în subordine;
 sarcinile de control sunt comunicate în scris persoanelor abilitate;
7
  persoanele însărcinate cu efectuarea controlului sunt capabile să desfăşoare activităţile de
control pentru care au fost desemnate (deţin cunoştinţele necesare pentru realizarea
controlului în domeniile vizate);
 pentru fiecare operaţiune şi activitate de control sunt formulate concret sarcinile şi
obiectivele care trebuiesc îndeplinite;
 fiecare operaţiune de control se încheie cu un raport, dare de seamă asupra activităţilor
controlate;
 conducerea firmei are o atitudine pozitivă faţă de formele proprii de control intern;
 conducerea întreprinderii urmăreşte să valorifice rezultatele obţinute în urma efectuării
controalelor interne;
 organizarea controlului intern, în cazul tuturor formelor sale, este în conformitate cu
normele legale şi metodologice în vigoare;
 în cadrul personalului din departamentele firmei există un control reciproc şi autocontrol în
activităţile desfăşurate;
 existenţa formelor de control intern conduce la creşterea calităţii şi eficienţei activităţilor
desfăşurate;
 existenţa formelor de control intern conferă o încredere mai mare a acţionarilor,
investitorilor sau terţelor persoane interesate asupra întregii activităţi desfăşurate de către
societate.

4. Puncte slabe ale sistemului de control şi riscuri generate de către

acestea
Unul din punctele slabe ale sistemului de control din cadrul firmei GAMA costă în inexistenţa
unei evidenţe riguroase a controalelor efectuate, în cazul controlului ierarhizat şi a celui
gestionar, sau a refuzurilor de viză, în cazul controlului preventiv. Aceasta ar presupune alocarea
unor anumite resurse umane şi financiare pentru centralizarea tuturor rapoartelor înaintate
conducerii în urma desfăşurării operaţiunilor de control, resurse de care societatea nu dispune în
prezent.
Ţinând cont de faptul că societatea GAMA este într-o continuă dezvoltare, sporindu-şi
capacitatea de producţie, produsele vândute, valorile băneşti, este necesară o dezvoltare şi pe linia
sistemului de control al societăţii. De exemplu, în cursul anului 2009, societatea a construit încă
trei magazii şi spaţii de depozitare adiacente. Lărgirea spaţiului de depozitare nu a condus la
mărirea personalului însărcinat cu paza şi protecţia acestuia, ci doar la delegarea acestor sarcini
unui procent din personalul deja existent în cadrul societăţii, încadrat pe alte posturi de muncă.
Soluţia nu este una din cele mai potrivite deoarece aceasta a presupus formarea personalului
pentru îndeplinirea cerinţelor posturilor de muncă pentru care a fost reîncadrat.
O altă problemă în sistemul de control al firmei o constituie controlul sistemului informatic,
persoanele desemnate pentru această activitate fiind specialişti din afara societăţii. Controlul
sistemului informatic este o formă de control relativ recentă în cadrul societăţii, desfăşurându-se
până în prezent doar în timpul ultimelor două exerciţii financiare. Problema cu care se confruntă
societatea este faptul că acestea are dezvoltate propriile aplicaţii de date. Acestea au fost
concepute de foşti angajaţi ai serviciului informatic. Dezvoltatorii aplicaţiilor existente în firmă
nu au realizat fişe tehnice, manuale de lucru, persoanele însărcinate cu controlul sistemului
informatic neputând aprecia 100% eficienţa şi nivelul de performanţă al sistemului informatic din
societate.
Din cauza activităţilor complexe firma se confruntă tot mai mult cu nevoia de
încadrare/delegare de personal pentru realizarea activităţilor de control din societate. Există
situaţii în care au fost semnalate consecinţe negative în urma organizării şi exercitării
8
necorespunzătoare a propriilor forme de control. De exemplu au fost delegate persoane
necompatibile cu activitatea de control pentru care au fost desemnate – casierul societăţii a
efectuat personal controlul valorilor băneşti la sfârşitul zilei în locul persoanei responsabile cu
această activitate; de asemenea au fost semnalate situaţii în care nu a fost aplicată pe toate
documentele de însoţire a bunurilor intrate în firmă ştampila „executat controlul de poartă”.

5. Propuneri şi recomandări
În urma analizei sistemului de control în cadrul societăţii GAMA S.A. echipa de audit
formulează următoarele consideraţii.
În general sistemul de control intern este în concordanţă cu obiectivele în virtutea cărora se
manifestă prin toate formele sale, şi anume creşterea responsabilităţii firmei în administrarea
patrimoniului propriu şi pentru calitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate.
Atât controlul gestionar cât şi cel financiar preventiv se desfăşoară în baza reglementărilor
legale şi normelor în vigoare.
Controlul intern se manifestă în cadrul tuturor compartimentelor firmei, activităţile de control
finalizându-se cu rapoarte şi constatări scrise asupra faptelor verificate. În plus, în cadrul
compartimentelor firmei există un autocontrol şi un control reciproc între angajaţii acestora.
Controalele interne se desfăşoară atât inopinat cât şi la date anterior stabilite pentru a fi
îndeplinite.
Majoritatea formelor de control intern folosesc mijloace rapide de comunicare şi informare,
aspect ce conduce la eficientizarea şi scăderea timpului de răspuns în activităţile de control.
Conducerea firmei are o atitudine pozitivă faţă de controalele interne desfăşurate, ţinând cont
de propunerile şi constatările formulate în rapoartele întocmite în urma controalelor efectuate.
Conducerea societăţii trebuie să înştiinţeze A.G.A. cu privire la necesitatea dezvoltării
formelor de control intern acolo unde este nevoie, de angajarea de personal adecvat pentru
realizarea activităţilor de control. Expansiunea şi dezvoltarea activităţii firmei presupune un nivel
ridicat de efectuare şi desfăşurare a activităţilor de control obişnuite precum şi de atenţie sporită
în cazul controalelor programate (de exemplu inventarierea) pentru preîntâmpinarea efectelor
negative susceptibile de a se produce în contextul acestei dezvoltări.
Conducerea întreprinderii trebuie să încadreze personal adecvat pentru efectuarea controlului
sistemului informatic, sistem ce ridică multe probleme în cazul exercitării controlului intern.
Conducerea trebuie să aibă în vedere cazurile de incompatibilitate pentru persoanele ce vor fi
desemnate să efectueze diferite controale în anumite compartimente. În acest sens trebuie să se
ţină seama şi de activităţile pe care aceste persoane le desfăşoară zilnic.
Conducerea întreprinderii trebuie să ţină evidenţa clară şi la zi a controalelor care s-au efectuat
în cadrul firmei, precum şi o programare exactă a controalelor viitoare. În plus, conducerea este
obligată să anunţe în timp util persoanele desemnate în efectuare controalelor vizavi de orice
modificări survenite de la data ultimelor dispoziţii.