INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU

INFRACȚIUNI DE SERVICIU
Infracțiuni:
-delapidarea
-purtarea abuzivă
-abuzul în serviciu
-neglijența în serviciu

OBIECTUL JURIDIC
OBIECTUL MATERIAL
SUBIECȚII INFRACȚIUNII
LOCUL ȘI TIMPUL SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII

A RT. 295 – delapidarea

-relațiile de serviciu presupun, în general, existența calității de salariat,
dar nu în mod obligatoriu; spre exemplu: vor exista relații de serviciu și
în situația în care este angajată o persoană fizică în baza unui contract de
management pentru a administra o societate sau o instituție
-relațiile sociale privind buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu
-relațiile sociale privind ocrotirea patrimoniului
-///
-banii, valorile sau alte bunuri cu valoare economică aflate în
administrarea sau gestionarea unui funcționar public sau funcționar
privat
(o practică judiciară constantă a consacrat faptul că plusurile în gestiune
rezultate din activitatea funcționarului care administrează sau
gestionează bunurile pot face obiectul infracțiunii de delapidare,
deoarece aparțin unității, chiar și în situația în care proveniența lor are
caracter fraudulos. De aceea, în doctrină s-a concluzionat că bunurile ce
fac obiectul material al infracțiunii de delapidare nu trebuie să aparțină
obligatoriu patrimoniului unității, ci trebuie să fie administrate sau
gestionate de funcționar)
1) subiectul activ:
-funcționarul public care are calitatea de administrator sau gestionar al
banilor, bunurilor sau valorilor instituției
-funcționarul privat care are calitatea de administrator sau gestionar al
banilor, bunurilor sau valorilor instituției
(subiectul activ este dublu circumstanțiat)
=gestionar = noțiunea de gestionar este definită de Legea nr. 22/1969
potrivit căreia gestionarul este acel angajat al unei persoane juridice
prevăzute la art. 176 din Codul Penal care are ca atribuții principale de
serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în
admnistrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia. În
practică s-a admis că gestionarul de fapt poate fi subiect activ al
infracțiunii prevăzute de art. 295 Cod Penal. În reglementarea actuală,
când noțiunea de “funcționar privat” nu este condiționată de existența
calității de salariat, cu atât mai mult se impune o nouă interpretare a
noțiunii de “gestionar”, în sensul că poate răspunde pentru infracțiunea
de delapidare și gestionarul de fapt, dar numai în condițiile în care
acesta este funcționar public, un angajat al funcționarului public
prevăzut la art. 175 alin. (2) Cod Penal sau al persoanei juridice
=administrator = persoana care desfășoară o activitate de conducere,
realizând acte de dispoziție cu privire la situația bunurilor aparținâd
subiectului pasiv 
(dacă gestionarul are un contact efectiv cu bunurile, administratorul are
de cele mai multe ori un contact virtual)
2) subiectul pasiv:
-persoana juridică sau persoana fizică prevăzută la art. 175 alin. (2) Cod
Penal ale cărei bunuri sunt gestionate sau administrate
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
! administratorul asociației de proprietari sau locatari are calitatea de
funcționar public, astfel că fapta sa ce constă în însușirea, folosirea sau
traficarea de bani, valori sau alte bunuri pe care le administrează sau
gestionează constituie infracțiunea de delapidare
-///
ART. 296 – purtarea abuzivă
-relațiile sociale privind buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu
-demnitatea, integritatea fizică, sănătatea persoanei
-corpul persoanei
(în situația în care fapta este săvârșită prin exercitarea de loviri sau alte
violențe)
1) subiectul activ:
-persoana aflată în exercitarea
atribuțiilor de serviciu
2) subiectul pasiv:
 21) subiectul pasiv principal:
-instituția, unitatea sau
persoana fizică al cărei angajat
este făptuitorul
22) subiectul pasiv adiacent:
-persoana fizică împotriva
căreia se îndreaptă activitatea
abuzivă a făptuitorului
! în situația în care în aceeaşi împrejurare cel aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu întrebuinţează expresii jignitoare, ameninţă ori
exercită acte de violenţă asupra mai multor persoane, se vor reţine atâtea
infracţiuni câte persoane vătămate sunt, deoarece infracţiunile la care
face referire norma sunt infracţiuni contra persoanei. Pluralitatea de
subiecți pasivi secundari conduce la reținerea unui concurs de
infracțiuni
 3) pariticipația penală:
-instigare
-complicitate
-///
ART. 297 – abuzul în serviciu
-relațiile sociale privind buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu
-relațiile sociale privind ocrotirea patrimoniului
-///
1) subiectul activ:
-funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu
-funcționarul privat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu
2) subiectul pasiv:
21) subiectul pasiv principal:
-instituția publică, autoritatea publică, persoana juridică, funcționarul
public prevăzut la art. 175 alin. (2) Cod Penal pentru care lucrează
subiectul activ
22) subiectul pasiv adiacent:
-persoana ale cărei interese au fost lezate prin săvârșirea faptei
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
-///
ART. 298 – neglijența în serviciu
-relațiile sociale privind buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu
(realizarea cu diligență a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii
publici sau persoanele prevăzute de art. 308 Cod Penal)
-relațiile sociale privind
ocrotirea patrimoniului
-///
1) subiectul activ:
-funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu
-funcționarul privat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu
2) subiectul pasiv:
21) subiectul pasiv principal:
-instituția publică, autoritatea publică, persoana juridică, funcționarul
public prevăzut la art. 175 alin. (2) Cod Penal pentru care lucrează
subiectul activ
22) subiectul pasiv adiacent:
-persoana ale cărei interese au fost lezate prin săvârșirea faptei
-///
 SITUAȚIA PREMISĂ
ELEMENTUL MATERIAL AL LATURII OBIECTIVE
URMAREA IMEDIATĂ A LATURII OBIECTIVE
LEGĂTURA DE CAUZALITATE
ART. 295 – delapidarea

-existența unor raporturi de administrare sau gestionare între o instituție,

autoritate publică sau persoană juridică, pe de o parte, și un funcționar
public sau funcționar privat, pe de altă parte
-însușirea de bani, valori sau alte bunuri
-folosirea de bani, valori sau alte bunuri
-traficarea de bani, valori sau alte bunuri
(pentru sine sau pentru altul)
(de exemplu: în sarcina inculpatei a fost reținută infracțiunea de
delapidare constând în aceea că în calitate de casier în incinta stației de
metrou Piața Unirii 2 și-a însușit suma de 6745 lei provenită din
încasările zilnice)
=însușire = scoaterea bunului din sfera de stăpânire a instituției și
trecerea lui în patrimoniul subiectului activ. În cazul acestei modalități,
obiectul delapidării îl pot face doar bunurile mobile
=folosire = scoaterea temporară din sfera patrimonială a instituției a
bunului și utilizarea lui de către funcționarul public, funcționarul privat
sau de către terțe persoane, cu titlu gratuit. Spre deosebire de însușire,
unde bunul intră în patrimoniul făptuitorului, în cazul folosirii, bunul
este readus de făptuitor în sfera patrimonială a instituției. Din punct de
vedere juridic, bunul rămâne în patrimoniul societății, însă faptic el este
scos din sfera de stăpânire a instituției. În cazul acestei modalități,
obiectul delapidării îl pot face atât bunurile mobile, cât și bunurile
imobile (în cazul bunurilor imobile, folosirea nu implică în mod
obligatoriu scoaterea în fapt a bunului din sfera patrimonială a unității,
ci doar utilizarea lui cu titlu gratuit în alte scopuri decât cele impuse de
sarcinile de serviciu
(de exemplu: folosirea cu titlu gratuit a unor camere de hotel pentru o
anumiă perioadă de timp în folosul prietenilor funcționarului)
=traficare = scoaterea temporară a bunului din sfera de stăpânire a
instituției, bun care este dat spre folosire unui terț contra unui câștig. Și
în cazul traficării, scoaterea bunului în afara instituției este temporară,
pe durata de timp necesară, după care este readus în patrimoniul
acesteia. În cazul acestei modalități, obiectul delapidării îl pot face atât
bunurile mobile, cât și bunurile imobile
-starea de pericol pentru relațiile de serviciu
-prejudiciul produs instituției sau persoanei juridice cu care subiectul
activ se află în rapoturi de serviciu
(prejudiciul este reprezentat de:
-valoarea bunului
 -uzura bunului
-lipsa de folosință a bunului)

-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 296 – purtarea abuzivă
-sunt situații când subiectul activ este îndreptățit să uzeze de forță pentru
a-și îndeplini îndatoririle de serviciu, cu condiția ca acest mod de a
proceda să constituie unica posibilitate de executare a acestor îndatoriri.
Totodată, în situația în care acesta a depășit însă limita necesității, fapta
lui va constitui infracțiune
-existența unor atribuții de serviciu
alin. (1):
-întrebuințarea de expresii jignitoare
(s-a arătat în doctrină că legiuitorul sancționează doar utilizarea de
“expresii jignitoare”, nu și utilizarea de “gesturi jignitoare”, ca urmare a
faptului că folosirea de expresii jignitoare înseamnă “a spune cuvinte
care aduc atingere demnității unei persoane”. Potrivit opiniei doamnei
Cristina Rotaru, noțiunii de “expresii jignitoare” îi poate fi dat un înțeles
mai larg, care să cuprindă și gesturile jignitoare, pentru că textul de lege
nu face expres referire la “expresii verbale jignitoare” și totodată
gesturile jignitoare prezintă aceeași gravitate)
alin. (2):
-amenințarea
-lovirea sau alte violențe
-starea de pericol pentru relațiile de serviciu
-atingerea adusă integrității fizice, sănătății persoanei
-ex re
(infracțiuni de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 297 – abuzul în serviciu
-pentru a se stabili în concret
dacă un comportament se circumscrie acestei infracțiuni, trebuie
analizate actele normative ce guvernează acea activitate. Într-o decizie a
sa, CCR a arătat că neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea unui act în
mod defectuos trebuie analizată numai prin raportare la atribuțiile de
serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe
ale Guvernului
-existența unor atribuții de serviciu
(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o
acțiune, fie printr-o inacțiune)
alin. (1):
-neîndeplinirea unui act
-îndeplinirea unui act în mod
defectuos
(existența infracțiunii este
condiționată de producerea unei pagube sau a unei vătămări a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice)
=neîndeplinirea unui act = presupune omisiunea cu știință de a-l efectua
deși, potrivit atribuțiilor de serviciu, îndeplinirea acestuia era
obligatorie. Neîndeplinirea unui act poate consta fie în lăsarea în
nelucrare a unui act care trebuia adus la îndeplinire, fie în refuzul
nejustificat de a da curs unei cereri, solicitări sau unui ordin.
Neîndeplinirea poate fi totală sau parțială
=îndeplinirea unui act în mod defectuos = conform unei Decizii a CCR,
prin sintagma “îndeplinirea în mod defectuos” se înțelege “îndeplinirea
prin încălcarea legii”,defectuozitatea la îndeplinire privind conținutul,
forma sau întinderea îndeplinirii, momentul efectuării actului, condițiile
de efectuare
(de exemplu: fapta inculpatei care, în calitate de agent poștal, a primit
spre comunicare o sentință civilă, a introdus actul în scândurile de la
gard, după care a făcut mențiunea pe dovada de comunicare că a afișat
actul pe ușa principală a locuinței, astfel încât actul nu a ajuns în posesia
destinatarului)
(este important de reținut că nu are relevanță dacă făptuitorul a încălcat
una sau mai mult atribuții de serviciu)
alin. (2):
-îngrădirea exercitării unui drept
-crearea unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică,
avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție
HIV/SIDA
(de exemplu: încadrarea unei persoane într-o funcție inferioară pregătirii
sale pe temei de sex sau acordarea unui salariu mai mic pe temei de
origine etnică; refuzul internării unei persoane într-un spital pe temei de
rasă sau refuzul de a înscrie o persoană la un concurs pe temei de
dizabilitate)
-pagubă
-vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice
sau persoane juridice
-îngrădirea exercitării drepturilor unei persoane
-crearea unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică,
avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție
HIV/SIDA
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 298 – neglijența în serviciu
-pentru a se stabili în concret dacă un comportament se circumscrie
acestei infracțiuni, trebuie analizate actele normative ce guvernează acea
activitate. Într-o decizie a sa, CCR a arătat că neîndeplinirea unui act sau
îndeplinirea unui act în mod defectuos trebuie analizată numai prin
raportare la atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația
primară – legi și ordonanțe ale Guvernului

-///
(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o
acțiune, fie printr-o inacțiune)
-neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu
-îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu în mod defectuos
(existența infracțiunii este
condiționată de producerea unei pagube sau a unei vătămări a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice)
=neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu = presupune omisiunea cu
știință de a efectua deși, potrivit atribuțiilor de serviciu, îndeplinirea
acesteia era oligatorie
=îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu în mod defectuos = conform
unei Decizii CCR, prin sintagma “îndeplinirea în mod defectuos” se
înețelege “îndeplinirea prin încălcarea legii”
-pagubă
-vătămarea drepturior sau intereselor legitime ale unei persoane fizice
sau persoane juridice
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
(în cazul acestei infracțiuni, legătura de cauzalitate joacă un rol esențial,
deoarece poate fi atrasă răspunderea penală și a altor persoane decât cele
care au comis acțiunea sau inacțiunea producătoare de prejudicii sau de
încălcarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane, dacă
aceste alte persoane au calitatea cerută de lege și dacă și-au exercitat
neglijent atribuțiile de serviciu)

FORMA DE VINOVĂȚIE A LATURII SUBIECTIVE

MOBILUL ȘI SCOPUL LATURII SUBIECTIVE
FORMELE ȘI VARIANTELE INFRACȚIUNII
SANCȚIUNI ȘI TENTATIVĂ
ART. 295 – delapidarea
-intenție directă
-intenție indirectă
-///
-formă continuă
(folosirea de bani, valori sau alte bunuri)
(traficarea de bani, valori sau alte bunuri)
-formă continuată
(însușirea de bani, valori sau alte bunuri în mod repetat)
-art. 295 – variantă tip
-art. 308 – variantă atenuată
-art. 309 – variantă agravată
-tentativă
ART. 296 – purtarea abuzivă
-intenție directă
-intenție indirectă
-///
-formă continuată
-alin. (1) – variantă tip
-alin. (2) – variantă agravată
-///
ART. 297 – abuzul în serviciu
-intenție directă
-intenție indirectă
-mobilul – îngrădirea exercitării unui drept
– crearea unei situații de inferioritate pe temei de rasă,
naționalitate, origine etnică limbă, religie, sex, orientare sexuală,
apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecție HIV/SIDA
-formă continuă
(de exemplu: crearea de către funcționarul public cu funcție de
condudere a unei situații de inferioritate la locul de muncă pentru un
angajat pe motiv de rasă, etnie etc., situație care durează o perioadă de
timp și are multiple manifestări)
-formă continuată
-alin. (1) – varianta tip
-alin. (2) – varianta asimilată
-art. 308 – varianta atenuată
-art. 309 – variantă agravată
-art. 132 din Legea nr. 78/2000- variantă agravată
-///
ART. 298 – neglijența în serviciu
-culpă cu prevedere
-culpă fără prevedere
-///
-art. 308 – variantă atenuată
-art. 309 – variantă agravată
-///