Vitaminele prenatale: de ce sunt importante ?

În timpul sarcinii, o femeie are nevoie de mai multe vitamine și minerale, dar și de o
cantitate suplimentară de carbohidrați, proteine și grăsimi. De exemplu, dacă înainte de sarcină
erau suficiente 0,8 g/kg corp de proteine, în cele 9 luni cât este însărcinată o femeie are nevoie
de 1,1 g/kg corp.
Vitaminele în sarcină sunt necesare pentru dezvoltarea corectă a bebelușului. Sunt
femei care pot asigura cantitatea necesară de micro și macronutrienți din alimentație, altele
care au nevoie de suplimente.

Ce diferentieaza vitaminele prenatale (vitamine inainte de

sarcina) de alte tipuri de vitamine

Vitaminele prenatale contin mai mult acid folic si fier, comparativ cu alte multivitamine
pentru adulti. Atat acidul folic, cat si fierul sunt doi nutrienti nelipsiti din necesarul zilnic al unei
femei insarcinate, intrucat rolurile pe care le indeplinesc au un impact semnificativ asupra
decursului sarcinii si evolutiei fatului.

 Acidul folic (forma de administrare a folatului, denumirea pentru vitamina B9) - este o vitamina
ce ajuta la prevenirea defectelor de tub neural din timpul vietii intrauterine, malformatii grave
de la nivelul sistemului nervos central (creierul si maduva spinarii);

 Fierul - cu toate ca fierul nu este o vitamina, acesta este inclus in schema de suplimente
nutritive prenatale; este un element esential ce ajuta la dezvoltarea si cresterea copilului si, mai
mult de atat, previne anemia, o patologie in care globulele rosii (eritrocitele) nu se dezvolta
adecvat si/sau nu se afla in numar suficient.
De asemenea, anumite studii au indicat faptul ca vitaminele prenatale, pe langa asigurarea
sanatatii mamei si a fatului, scad riscul de nastere a unui copil cu greutate redusa (copil
dismatur).

Acid folic in sarcina

Acidul folic este, probabil, cel mai important nutrient necesar in sarcina. Se recomanda
ca acesta sa fie luat in cantitati de 400 micrograme zilnic, chiar din perioada necesara
conceptiei.
Defectele de tub neural apar din primul trimestru de sarcina, chiar inaintea momentului
in care femeia afla ca este insarcinata. Astfel, se recomanda administrarea de acid folic pentru
orice femeie de varsta fertila care poate concepe un copil, intrucat multe sarcini (aproximativ
50%) nu sunt planificate.

Vitamina C in sarcina

Vitamina C este nutrientul esential pentru mentinerea sanatatii celulare, facilitarea

absorbtiei fierului, imbunatatirea sistemului imunitar al copilului, precum si stimularea sintezei
colagenului.

Vitamina E in sarcina

Alaturi de vitamina C, zinc, magneziu si B6, vitamina E este intalnita in aproape toate marcile de
vitamine prenatale. Este un nutrient cu rol antioxidant, protejand membranele celulare si
asigurand integritatea structurala si functionala a pielii si ochilor. In plus, imbunatateste
sistemul imunal copilului.
 

Alte vitamine pentru gravide (recomandate)

Vitaminele prenatale nu includ acizi grasi de tip omega-3, nutrienti care au rol important
in dezvoltarea creierului oricarui copil. Daca graviduta nu consuma peste sau alte alimente
bogate in acizi grasi omega-3, medicul ii poate recomanda suplimente care sa contina acest tip
de nutrienti, in plus fata de vitaminele prenatale.
Calciul si vitamina D sunt, de asemenea, importante, in special in al treilea trimestru de
sarcina, cand au loc dezvoltarea accelerata si intarirea oaselor copilului . De aceea, este indicat
sa se consume lapte fortificat cu vitamina D sau alimente bogate in calciu, care contin si
vitamina D.

Vitamina D in sarcina

Vitamina D3 (calcitriolul) se recomanda la orice varsta, in special in perioada in care

soarele nu este suficient de puternic sa stimuleze sinteza acesteia (toamna, iarna si o mare
parte din primavara).  
Vitamina D3 in sarcina joaca un rol suplimentar, astfel ca, impreuna cu calciul, asigura buna
dezvoltare a sistemului osos al copilului in viata intrauterina.

Calciul in sarcina

Calciul este un nutrient nelipsit din orice marca de vitamine prenatale. Nu numai ca
asigura integritatea tesutului osos al mamei pe timpul sarcinii, ci ofera necesarul atat ei, cat si
copilului. Efectul sau este maxim in combinatie cu vitamina D3, intrucat isi completeaza
reciproc functiile.

Daca nu se poate bea lapte sau manca alimente bogate in calciu, medicul ginecolog va
recomanda administrarea unor suplimente de calciu si vitamina D, pentru a-ti putea asigura
nivelul necesar al acestor nutrienti.

Cand incepe administrarea de vitamine prenatale

Ideal, ar trebui sa se inceapa administrarea vitaminelor prenatale imediat dupa

conceptie. Exceptie face acidul folic, nutrient ce este recomandat sa fie administrat inainte de
momentul conceptiei sau, uneori, chiar in cazul in care nu se planuieste un copil in prezent, dar
se intentioneaza, pe viitor.
 Defectele de tub neural sunt printre cele mai importante patologii intrauterine. Totusi,
pe langa patologiile neurologice, sunt multe altele care pot interveni in timpul sarcinii, daca
necesarul de nutrienti nu este suplinit. Astfel, cu cat administrarea de vitamine prenatale
incepe mai devreme, cu atat riscul dezvoltarii afectiunilor intrauterine scade considerabil.

Cat timp trebuie luate vitaminele prenatale

Indicat ar fi ca vitaminele prenatale sa fie administrate pe tot parcursul sarcinii. Uneori,

medical va recomanda sa se continue folosirea vitaminelor prenatale si dupa nastere, mai ales
daca mamica alapteaza.

Vitamine in sarcina (pro si contra)

Beneficiile unor vitamine prenatale sunt multiple, pornind de la suplinirea necesarului
nutritional al unei femei gravide si mentinerea evolutiei ideale a sarcinii si ajungand pana la
asigurarea starii de sanatate si dezvoltarea optima a fatului. 
Totusi, in unele cazuri, aceste vitamine se pot asocia cu reactii adverse, fapt ce poate
destabiliza balanta disconfort-beneficiu.
Unele femei pot avea o senzatie de greata, dupa ce iau vitamine pentru sarcina, in
special daca administrarea lor s-a realizat la distanta de mese.
De asemenea, fierul, element nelipsit din vitaminele prenatale, poate cauza constipatie.
Pentru a preveni constipatia se recomanda urmatoarele metode:
 Sa se bea multe lichide;
 Sa se includa mai multe fibre in dieta zilnica;
 Sa se practice sport zilnic (conform indicatiilor medicului);
 Doctorului poate recomanda un laxativ usor.
 Acidul folic: rol, beneficii, administrare, precauții
Acidul folic - ce este, rolul lui, beneficii
Acidul folic sau folatul este un nutrient esențial care face parte din complexul de opt
vitamine hidrosolubile B. E important de menționat faptul că acidul folic reprezintă o formă
sintetică a vitaminei B9 și nu se regăsește în mod natural în alimente, ci sub formă de supliment
alimentar. Folatul este forma naturală a vitaminei B9. Totodată, după ce a ajuns în organism,
acidul folic este transformat în vitamina B9 pentru a putea fi asimilat.
Acidul folic este necesar pentru buna funcționare a organismului, fiind implicat în
producția de material genetic (ADN) și în alte funcții ale organismului. Acesta contribuie la
producerea de energie, la metabolizarea carbohidraților, reglează funcționarea sistemului
nervos și transformările proteinelor și lipidelor în organism.

Principalele beneficii
Având în vedere că acidul folic este transformat în vitamina B odată ce ajunge în
organism, putem vorbi în continuare de beneficiile acesteia pentru organism. Astfel, printre
principalele beneficii se numără:
 Previne malformațiile congenitale - nivelul scăzut de folați în primele stadii ale sarcinii
au fost asociate cu un risc crescut de apariție a malformațiilor la nivelul creierului, coloanei
vertebrale sau măduvei osoase. Din acest motiv este important ca femeile însărcinate să
consume suplimente alimentare cu acid folic atât înainte, cât și în timpul sarcinii.
 Susține sistemul nervos - un nivel optim de acid folic este benefic pentru prevenirea
tulburărilor de dezvoltare neurologică sau emoțională. Totodată, acesta poate preveni apariția
demenței și poate ajuta la scăderea declinului cognitiv.
 Reduce nivelul de homocisteină - homocisteina este o moleculă care se află în strânsă
legătură cu apariția problemelor cardiovasculare, aterosclerozei sau trombozelor venoase, dar
și cu apariția stărilor depresive. Astfel, acidul folic ajută la reducerea nivelului de homocisteină
și previne apariția acestor probleme de sănătate.
 Previne apariția depresiei - nivelul scăzut de acid folic este asociat cu depresia.
Suplimentele pe bază de acid folic stimulează astfel receptorii de serotonină de la nivelul
creierului și pot fi recomandate împreună cu tratamentul împotriva depresiei.
 Susține sistemul imunitar - deficitul de acid folic poate duce la slăbirea sistemului
imunitar și la apariția anemiei megaloblastice. Administrarea unei doze optime de acid folic
crește rezistența organismului împotriva infecțiilor.
Așa cum am amintit mai sus, acidul folic joacă un rol important și în sinteza și repararea
ADN-ului și, în același timp, ajută organismul să absoarbă substanțele nutritive din alimente.
Acidul folic ajută și la crearea de celule noi, cu precădere a globulelor roșii.

Care sunt simptomele deficitului de acid folic

De regulă, simptomele deficitului de acid folic în organism pot să apară treptat, însă se
agravează dacă această problemă nu este tratată la timp. Unul dintre principalele semne ale
deficitului de acid folic este apariția anemiei megaloblastice, din cauza deficitului de globule
roșii. Astfel, e important de reținut că anemia se manifestă prin oboseală, lipsa apetitului, dureri
de cap, stări de leșin sau diaree.
Alte simptome ale deficitului de acid folic sunt următoarele:
 Stări depresive (nivel ridicat de homocisteină);
 Apariția alergiilor;
 Slăbiciune musculară;
 Tulburări de memorie;
 Oboseală;
 Stări de iritabilitate;
 Respirație sacadată.
Totodată, un nivel scăzut de acid folic este asociat și cu risc crescut de apariție a malformațiilor
congenitale la nou-născuți, a infarctului (din cauza nivelului ridicat de homocisteină), a
cancerului de stomac, naștere prematură sau chiar avort.
Este recomandat un consult medical pentru a stabili cu exactitate dacă este vorba de deficit de
acid folic. Medicul va pune un diagnostic în baza unor analize de sange, care vor indica nivelul
de folați din celulele roșii.

Cauze ale deficitului de acid folic

Pentru început e important de reținut că acidul folic este o vitamină hidrosolubilă. Acest
lucru înseamnă că se dizolvă odată ajunsă în organism și nu rămâne depozitată în grăsimea din
celule. Cu alte cuvinte, în organism nu se formează o rezervă de acid folic și este necesar un
aport constant. Astfel, câteva dintre cauzele care pot duce la apariția deficitului de acid folic
sunt:
 O alimentație dezechilibrată - este important să consumăm alimente bogate în vitamina
B, precum carnea roșie, broccoli sau citrice, dar și alimente îmbogățite cu acid folic ori
suplimente pe bază de acid folic, în special în perioada sarcinii. De reținut este faptul că
alimentele gătite excesiv pot pierde o cantitate semnificativă de vitamina B9.
 Anumite boli - există anumite afecțiuni care pot duce la absorbția deficitară de acid folic
în organism. Printre acestea se numără boala Crohn, afecțiunile renale sau boala celiaca.
 Fumatul și alcoolismul - acestea pot duce la scăderea nivelului de acid folic din organism.
 Unele medicamente - precum cele folosite pentru tratarea cancerului, epilepsiei sau
poliartritei reumatoide.
 Sarcina și perioada alăptării - în aceste perioade crește nevoia organismului de acid folic
și vitamina B9.

Importanța acidului folic în sarcină

Așa cum s-a menționat anterior, în perioada sarcinii și alăptării crește nevoia organismul
de a asimila acid folic și vitamina B9. Tocmai de aceea e important ca femeile însărcinate sau
care se pregătesc să aibă un copil să înceapă sa ia suplimente pe bază de acid folic deoarece
acesta ajută la dezvoltarea corectă a fătului și previne apariția malformațiilor la nivelul
creierului sau măduvei spinării.
 Totodată, acidul folic, administrat înainte sau în timpul sarcinii, protejează fătul
împotriva următoarelor afecțiuni:
 Cheiloschizis (buza de iepure);
 Palatoschizis (despicătura vălului palatin);
 Malformații ale inimii;
 Defecte de tub neural.
Suplimentele cu acid folic pot reduce riscul de avort spontan, naștere prematură,
dezvoltarea insuficientă a fătului în pântec sau greutatea redusă la naștere.

Care este cantitatea necesară de acid folic

Acidul folic nu se găsește în mod natural în alimente și poate fi administrat sub formă de
supliment alimentar. Folații, în schimb, reprezintă forma naturală de vitamina B și poate fi găsit
în alimente.
În ceea ce privește doza zilnică recomandată de acid folic, aceasta este următoarea:

Categoria Doza de acid folic/zi

0-6 luni 65 μg (micrograme)

7-12 luni 80 μg

1-3 ani 150 μg

4-8 ani 200 μg

9-13 ani 300 μg

14+ ani 400 μg

Înainte e sarcină/în perioada sarcinii 600 μg

În perioada alăptării 500 μg

 Trebuie menționat că anumite boli pot crește nevoia organismului de acid folic. Acestea
pot fi anemia, diareea cronică, bolile intestinale sau bolile ficatului. De asemenea, în cazul
stresului sau a febrei prelungite, dar și a persoanelor care fac hemodializă este necesară o
cantitate ridicată de acid folic.

Alimente bogate în acid folic

Folații (vitamina B9) se regăsesc în mod natural în următoarele alimente:
 Linte;
 Năut;
 Broccoli;
 Ficat;
 Sparanghel;
 Varză și varză de Bruxelles;
 Conopidă;
 Mazăre;
 Spanac;
 Avocado;
 Anghinare;
 Fasole;
 Citrice;
 Semințe de floarea soarelui;
 Gălbenuș.
Totuși, există și alimente care sunt îmbogățite cu acid folic tocmai pentru a suplini
deficitul din organism. Acestea sunt pâinea, cerealele, făina, mălaiul, batoanele proteice sau
orezul.

Contraindicații și posibile efecte secundare ale administrării de acid folic

 În ceea ce privește administrarea de acid folic există câteva precauții de care ar fi bine să
se tina cont, dar și efecte secundare ce ar putea să apară.
În primul rând, în cazul în care apar semnele unei anemii este indicat mergerea la medic
pentru a vedea care sunt cauzele. Motivul este acela că anemia poate apărea și din cauza
deficienței de fier sau vitamina B12. Dacă nu se urmeaza tratamentul corect, pot să apară
complicații, precum leziuni ale nervilor, mai ales dacă este vorba de o deficiență de vitamina
B12.
În al doilea rând, o cantitate mult prea mare de acid folic poate duce la acumularea
acestuia în sânge și cauza slăbirea sistemului imunitar sau reducere funcțiilor cerebrale. Alte
reacții adverse care pot să apară din cauza unei cantități ridicate de acid folic pot fi crampele
abdominale, diareea, stările de confuzie, iritabilitatea, tulburările de somn, greața sau alte
probleme digestive. Efectele secundare apar, totuși, destul de rar având în vedere că acidul folic
este solubil în apă și este eliminat cu ușurință din organism prin urină.
În unele cazuri, administrarea unor cantități ridicate de acid folic pentru o perioadă
îndelungată poate crește riscul de infarct la persoanele care au probleme cardiovasculare, dar și
de apariție a cancerului de plămâni sau a cancerului de prostată.
Persoanele care au alergii și iau suplimente de acid folic pot dezvolta o reacție alergică la
acid folic. Aceasta se manifestă prin apariția unor erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, roșeață
și dificultăți de respirație.
Totodată, acidul folic poate interacționa cu anumite medicamente, așa că este indicat
un consult medical pentru a stabili care este doza zilnică recomandată de acid folic și cum poate
fi administrat.