PROIECT DIDACTIC

DISCIPLINA:Economie
PROFESOR: BEJINARIU MĂRIOARA COCUȚA
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Consumatorul şi comportamentul său raţional
CLASA: a XI-a
SUBIECTUL: Utilitatea economică și programul de achiziție și de consum
SPAȚIU: sala de clasă
DURATA: 50 minute
TIPUL LECŢIEI: Comunicare de cunoștințe
SCOPUL LECTIEI: Asimilarea de cunoștințe cu privire la utilitatea economică și programul de achiziție și de consum rațional
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Interpretarea utilității ca expresie a satisfacției persoanei în momentul creșterii consumului resurselor ca mijloace de
satisfacere a trebuinţelor
4.1 Proiectarea unui comportament rațional al consumatorului printr-un consum optim ce asigură maximizarea satisfacției
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Elevii vor fi capabili:
O1: elevii vor defini termenii utilitate economică, individuală, totală, marginală, legea lui Gossen; obiectivul va fi atins dacă elevii vor
identifica exemple corespunzătoare termenilor menționați;
O2: elevii vor analiza legea lui Gossen; obiectivul va fi atins dacă elevii vor identifica relațiile formelor de utilitate și evoluția utilității;
O3: elevii vor aplica corect formulele date în exemple concrete cu calcul numeric în programul de achiziție și de consum; obiectivul va fi atins
dacă vor identifica programul de achiziție și de consum cel mai avantajos;
O4: elevii vor identifica comportamentul consumatorului rațional și alegerea optimă; obiectivul va fi atins dacă elevii vor identifica programul
de achiziție și de consum care să confere satisfacție maximă într-un exemplu dat;
STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: expunerea, dezbaterea, conversaţia, exerciţiul
 MIJLOACE ŞI RESURSE: fişe de lucru, fișe de evaluare, Manual de Economie-Dorel Ailenei, Elena Bălan;
Manual de Economie-Maria Liliana Lăcătuș, George-Paul Lăcătus; Economie, concepte, formule, probleme,
rezolvări-Floriana Pana; Ghid practic de economie-Gina Drăgoiu-Carpen
DESCRIEREA LECȚIEI

Secvenţele lecţiei T Ob Elementele esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluare

Activitatea profesorului Activitatea Metode Mijloace

elevilor

Voi crea condiţiile optime pentru buna Sunt atenţi la ce

1. Moment
1 desfăşurare a lecţiei (climat psiho- spune Conversația
organizatoric afectiv, prezenţa, materiale didactice). profesorul.

Profesorul explică elevilor, că fiecare Sunt atenţi la ce Expunerea -manual observarea

2. Captarea atenţiei 2
dintre noi, în calitate de consumator, spune de sistematicǎ a
urmărește o cât mai bună satisfacere a profesorul. Dezbaterea economie elevilor;
nevoilor prin consumul de bunuri și -alte surse
servicii care să ne ofere cea mai mare
satisfacție. Alegerea și a achiziția noastră
din oferta de bunuri și servicii este
condiționată de veniturile disponibile.

Anunţ tema lecției și anume „Utilitatea Sunt atenţi la ce Expunerea -manual observarea
3. Comunicarea
2 economică” și obiectivele operaționale ce spune profesorul de sistematicǎ a
temei şi a
vor fi atinse după parcurgerea acesteia. și notează în Conversaţia economie elevilor;
obiectivelor lecţiei
caiet titlul
lecției.

Preferinţele consumatorilor se exprimǎ în

utilitatea bunurilor şi serviciilor. observarea
4.Dirijarea Din punct de vedere economic, Notează în caiet Expunerea Manual sistematicǎ a
învățării O1 utilitatea este satisfacţia sau noţiunile predate de elevilor;
40 plǎcerea resimţitǎ de o persoanǎ în economie
urma consumǎrii unui anumit bun
sau serviciu. Aprecierea utilitǎţii
unui bun sau serviciu este
subiectivǎ. Utilitatea totalǎ
Utilitatea totalǎ (U t ) reprezintǎ satisfacţia Conversaţia
totalǎ resimţitǎ de un consumator în urma
consumǎrii unui numǎr oarecare de bucǎţi
dintr-un bun.
Notǎm:
U 1 = utilitatea primei bucǎţi care se
consumǎ;
U 2 = utilitatea celei de-a doua bucǎţi
care se consumǎ;
Dezbaterea
U 3 = utilitatea celei de-a treia bucǎţi care
se consumǎ; ...
U n = utilitatea celei de-a n-a bucǎţi care se
consumǎ;
U t = utilitatea totalǎ; Participă activ la
U t = U 1 + U 2 + U 3 + ... + U n = U discuţii
i , unde i = 1,2,...,n.


Rezultǎ : U t = U i , unde i = 1,2,3,...,n. Expunerea
O1 Utilitatea marginalǎ
Utilitatea marginalǎ ( U mg ) reprezintǎ
satisfacţia suplimentarǎ resimţiţǎ de un
consumator în urma consumǎrii Explicația
unei unitǎţi suplimentare dintr-un bun, didactică
ceilalţi factori rǎmânând constanţi
Formula dupǎ care se calculeazǎ utilitatea
marginalǎ este :
  U
U mg   Q , observarea
Unde : U mg  utilitatea marginalǎ; ∆U = Notează în caiet sistematicǎ a
variaţia utilitǎţii; ∆Q = variaţia cantitǎţii noţiunile predate elevilor;
consumate.
Prin definiţie, utilitatea totalǎ este suma
utilitǎţilor individuale în condiţiile asumǎrii Expunerea
unei cantitǎţi oarecare dintr-un bun. Manual
Prin definiţie, utilitatea marginalǎ reprezintǎ de
variaţia utilitǎţii totale în condiţiile în care economie
cantitatea consumatǎ dintr-un bun se
modificǎ cu o unitate.
O2
Utilitatea marginalǎ descreşte pe mǎsurǎ ce
creşte consumul. Acesta atinge valoarea
Conversaţia
zero atunci când utilitatea totalǎ începe sǎ
scadǎ, capǎtǎ valori negative.
Evoluţia utilitǎţii marginale, în funcţie de
cantitatea consumatǎ, este definitǎ de legea
descreşterii utilitǎţii marginale. Conform
acestei legi, utilitatea marginalǎ se Participă activ la
diminueazǎ pe mǎsurǎ ce creşte cantitatea în discuţii
care este consumat un bun.
Comportamentul consumatorului se
Dezbaterea
subordoneazǎ unor cerinţe de raţionalitate şi
eficienţǎ. Raţional este ca satisfacţia
resimţitǎ de consumator în urma cheltuirii
venitului de care dispune sǎ fie cât mai mare.
Satisfacţia resimţitǎ reprezintǎ efectele
obţinute în urma consumului, iar venitul
cheltuit reprezintǎ efectele depuse în vederea
consumului
Eficienţa consumului se exprimǎ sub forma
raportului utilitate/preţ:

E U = utilitatea sau satisfacţia resimţitǎ; E =

eficienţa; P = preţul.
 În termeni de utilitate, eficienţa unui act de Expunerea
consum se mǎsoarǎ prin utilitatea pe unitatea observarea
monetarǎ cheltuitǎ, iar un consumator sistematicǎ a
raţional obţine maximum de utilitate elevilor;
cumpǎrând, cu venitul limitat de care
dispune, diferite bunuri sau servicii oferite
Notează în caiet
spre vânzare. noţiunile predate Manual
Regula de maximizare a utilitǎţii: de
O3 economie
Utilitatea maximǎ se obţine atunci când Conversaţia
utilitatea marginalǎ obţinutǎ cu ultima
unitate monetarǎ cheltuitǎ pentru
achiziţionarea unui bun este aceeaşi cu
utilitatea marginalǎ pe ultima unitate
monetarǎ cheltuitǎ pentru orice alt

U
mgA  
U
mgB

PA PB
Regula de maximizare a utilitǎţii ne spune
de fapt, cǎ un consumator va obţine
satisfacţie maximǎ dacǎ îşi va venitul Dezbaterea
disponibil astfel încât ultima unitate
monetarǎ cheltuitǎ pentru un bun sǎ îi
procure o satisfacţie
Aplicații – utilitate – Anexa 1 Fișa de
aplicații
su Participă activ la
O4 discuţii

4. Obţinerea - se vor verifica elementele-cheie ale

performanţei; temei Participă la Explicaţia Fise de observarea
asigurarea feed- 8 discuţii lucru sistematicǎ a
- se va realiza frontal, prin evaluarea
back-ului Conversaţia Manualul elevilor;
rǎspunsurilor obţinute la solicitǎrile
Rezolvă fişa de de
adresate;
lucru(anexa 1) Exerciţiul economie
- evaluarea va avea o componentǎ
 predominant stimulativă

5. Evaluare 3 Profesorul face aprecieri verbale despre Elevii ascultă Conversaţia Evaluare curentă
participarea/implicarea elevilor la lecţie, şi expunerea
acordând şi note

Disciplina: Economie
Clasa a XI –a

Cap. I - Consumatorul
Aplicații Utilitatea economică și programul de achiziție și de consum

1. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun

economic, până la saturaţie:
a) Umg creşte şi UT scade;
b) Umg rămâne constantă şi UT scade;
c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT;
d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT;
e) Umg descreşte.

2. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun

economic, până la saturaţie, utilitatea totală este:
a) pozitivă şi descrescătoare;
b) negativă;
c) zero;
d) descrescătoare;
e) pozitivă şi crescătoare.

3. Până la punctul de saturaţie, utilitatea marginală obţinută prin

consumul succesiv din acelaşi bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.

4. Până la punctul de saturaţie, utilitatea totală obţinută prin

consumul succesiv din acelaşi bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.

5. Utilitatea totală este maximă atunci când:

a) UmgA=UmgB;
b) UmgA/PB=UmgB/PA;
c) UmgA/UmgB=PA;
d) UmgA/PA=UmgB/PB;
e) UmgB/UmgA=PA/PB.

6. Un individ dispune de un venit disponibil Vd=20 u.m. El

consumă două bunuri X şi Y cu preţurile P x=1 u.m. şi Py=2 u.m.
În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de
consum care asigură echilibrul consumatorului este:
a) 2X şi 3Y;
b) 4X şi 8Y;
c) 3X şi 2Y;
d) 8X şi 4Y;
e) 2X şi 5Y.
7. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=5+3Qx, unde Qx
reprezintă cantitatea consumată din bunul X. Utilitatea
marginală a bunului X este:
a) 2;
b) 3;
c) 1;
d) 4;
e) 5.

8. Un consumator raţional va alege să consume cantităţi din două

bunuri corespunzător cărora:
a) utilitatea totală a fiecărui bun este maximă;
b) utilitatea marginală a fiecărui bun este maximă;
c) raportul utilitate marginală/preţ este maxim pentru fiecare bun;
d) raportul utilitate totală/preţ este maxim pentru fiecare bun;
e) raportul utilitate marginală/preţ este identic pentru fiecare bun.

9. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl

constituie:
a) aprovizionarea corespunzătoare cu factori de producţie;
b) utilitatea bunurilor economice;
c) o cantitate corespunzătoare de monedă;
d) o organizare optimă a activităţii de producere a bunurilor;
e) utilitatea în sens general.

10. Raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantităţi

determinate dintr-un bun şi nevoile sale în condiţii date de loc
şi timp exprimă:
a) caracterul obiectiv al utilităţii;
b) caracterul subiectiv al utilităţii;
c) utilitatea totală;
d) utilitatea marginală;
e) utilitatea individuală.

11. Atunci când se consumă succesiv unităţi din acelaşi bun,

intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:
a) scade;
b) nu se modifică;
c) creşte;
d) poate să crească sau să scadă;
e) se accentuează.

12. Utilitatea marginală ce se poate obţine prin consumul unor

unităţi succesive din acelaşi bun este:
a) constantă;
b) crescătoare şi pozitivă;
c) întotdeauna negativă;
d) crescătoare şi negativă;
e) descrescătoare.

13. Are un caracter subiectiv:

a) determinarea salariului;
b) delimitarea bunurilor economice de cele libere;
c) evaluarea productivităţii muncii;
d) aprecierea utilităţii economice;
e) gruparea resurselor în primare şi derivate.

14. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci

când:
a) cumpără bunuri pe baza experienţei precedente;
b) alege bunuri numai sub influenţa publicităţii;
c) alegerea bunurilor se bazează pe criterii de eficienţă;
d) face alegeri doar pe criterii ecologice;
e) cumpără bunuri la întâmplare.

15. Satisfacţia suplimentară pe care speră că o va obţine un

consumator prin folosirea unei unităţi în plus din acelaşi bun
reprezintă:
a) utilitate totală;
b) nevoie umană;
c) utilitate marginală;
d) utilitate economică;
e) utilitate în sens general.

16. Utilitatea totală atinge punctul maxim atunci când:

a) preţul unitar scade;
b) utilitatea marginală este maximă;
c) utilitatea marginală este nulă;
d) utilitatea marginală este negativă;
e) utilitatea marginală creşte.

17. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă:

a) venitul consumatorului influenţează utilitatea totală;
b) curba cererii individuale nu depinde de preţul bunului;
c) când cantitatea consumată succesiv din acelaşi bun creşte,
utilitatea marginală resimţită de consumator scade;
d) preţul bunurilor influenţează utilitatea totală resimţită de
consumator;
e) între preţ şi cantitatea cerută există o relaţie inversă.

18. Un consumator raţional achiziţionează şi consumă două bunuri:

pâine şi lapte. Dacă raportul utilitate marginală-preţ pentru
pâine este 0,4, iar preţul laptelui este de 6.000 lei/litru, atunci
utilitatea marginală a laptelui este:
a) 2.200 unităţi de utilitate;
b) 2.300 unităţi de utilitate;
c) 2.400 unităţi de utilitate;
d) 15.000 unităţi de utilitate;
e) 1.500 unităţi de utilitate.

19. Un consumator achiziţionează două bunuri X şi Y ale căror

utilităţi marginale sunt 200 unităţi de utilitate, respectiv
250 unităţi de utilitate. Dacă atât preţul bunului X cât şi preţul
bunului Y sunt de 4.000 lei, atunci consumatorul:
a) va mări consumul din X şi va reduce consumul din Y;
b) va mări consumul din Y şi va reduce consumul din X;
c) va menţine consumul din ambele bunuri;
d) va mări consumul din ambele bunuri;
e) va reduce consumul din ambele bunuri.

20. În urma consumului succesiv a 7 unităţi din acelaşi bun, un

consumator obţine următoarele utilităţi marginale: 25, 20, 17, 13,
8, -3, -8. Utilitatea totală a primelor 6 unităţi consumate este:
a) 80 unităţi de utilitate;
b) 86 unităţi de utilitate;
c) 83 unităţi de utilitate;
d) 72 unităţi de utilitate;
e) 75 unităţi de utilitate.

21. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două

bunuri, X şi Y sunt date de relaţiile: Umg X = 20-3X,
UmgY =5-2Y. Dacă preţurile celor două bunuri sunt
PX = PY = 250 u.m., atunci programul de consum este:
a) 3X şi 7Y;
b) 3X şi 3Y;
c) 7X şi 7Y;
d) 7X şi 3Y;
e) 10X şi 10Y.

22. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul

unui bun substituibil Y este 24, preţul bunului X este de 3 u.m.,
iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a
bunului Y este:
a) 8 unităţi de utilitate;
b) 7 unităţi de utilitate;
c) 72 unităţi de utilitate;
d) 21 unităţi de utilitate;
e) 27 unităţi de utilitate.

23. Un individ consumă succesiv 5 unităţi din acelaşi bun

economic utilităţile marginale fiind: 15; 13; 11; 7; 2. Utilitatea
totală după primele 4 unităţi este:
a) 28;
b) 39;
c) 7;
d) 9;
e) 46.