ÎMPREUNĂ PENTRU PACE

Educatoare: Diaconescu Andreea Cristina

Grădinița cu P.P. Elena Farago, Craiova

,,Dacă vrem să ajungem la o adevărată pace în această lume, atunci va trebui să începem de la
copii” (Ghandi).

Copilăria este o perioadă de asimilări masive, de formare a unor atitudini şi abilităţi care
se vor transforma în instrumente pentru tot restul vieţii, iar grădiniţa şi apoi şcoala, prin
autoritatea morală pe care o au, pot aduce o contribuţie substanţială în formarea unor atitudini și
comportamente pacifiste şi tolerante la copii. În urma ultimelor studii şi interpretări ale
specialiştilor se arată cât de mult sunt afectaţi copiii din cauza violenţei în general, dar și de
violențele verbale din mediul şcolar, de pe stradă sau de acasă.

Copiii se nasc cu dorinţa pentru pace. PACEA este un subiect minunat, un subiect despre care ne
place să vorbim şi mai ales ne place să o simţim! De ce? Pentru că aceasta-i natura noastră
omenească, originală. Am fost creaţi sa trăim în pace cu toţi oamenii . Pacea nu este numai un
Dar de la Dumnezeu, este un dar pe care ni-l oferim unul celuilalt, nu este departe, este în
interiorul nostru.

Pentru a”construi pacea” este în nevoie de multă muncă și elemente specifice, chiar activități
dedicate. In grădiniță, nu trebuie sa existe competiție: copiii sunt încurajați să formeze o
comunitate bazată pe respect și cooperare, parteneri de drum în explorarea lumii. Atunci când
apar conflicte, copiii sunt încurajați și susținuți în a găsi singuri soluții pentru rezolvarea
problemelor într-un mod civilizat. Rolul cadrului didactic este de a–i ghida către rezolvarea
constructivă și pe cale pașnică a conflictelor (prin moderarea situațiilor acolo unde este nevoie
dar și prin exemplul personal) – o lecție de viață extrem de importantă ce le va influența
comportamentul ulterior în ”lumea reală”. Această ghidare se face respectând sentimentele
tuturor persoanelor implicate, fără a le știrbi stima de sine, prin ascultare activă și oferind
oportunitatea de a își exprima sentimentele.
Înmânându-le copiiilor instrumentele și metodele necesare pentru a-și rezolva conflictele în mod
pașnic, educația neoumanistă oferă în realitate instrumentele necesare pentru a trăi în pace acum
și în viitor.

Maria Montessori considera că educația poate schimba lumea și afirma că ”Evitarea

conflictelor este misiunea politicii. Construirea păcii este misiunea educaţiei.” Trăind în vremuri
de război, ea a fost cunoscută ca un promotor activ al păcii, fiind nominalizată de trei ori la
Premiul Nobel pentru Pace. Din acest motiv educația Montessori este numită și Educație pentru
pace, crezul profund al Mariei Montessori fiind că educația este cheia pentru dezvoltarea, prin
intermediul generațiilor viitoare, a unei lumi mai bune.

Curriculumul promovat de ea este bazat pe diversitate culturală, bunătate, toleranță, grijă

și respect, iar educația pentru pace este o componentă esențială a claselor Montessori, adevărate
comunități la scară mai mică, în cadrul cărorora copiii descoperă lecții de viață ce le vor folosi pe
întreg parcursul existenței lor. Aceasta deoarece în Montessori educația nu este doar dobândirea
de abilități intelectuale sau fizice, ci contribuția activă la formarea unei noi persoane: fiecare
dintre noi își descoperă propria individualitate, valoare și deminitate umană, ajungând să
contribuie în mod conștient la bunăstarea lumii în care trăiește. Copilul este respectat, iubit,
acceptat, ghidat și încurajat să își găsească propriul rol în ca cetățean al lumii, prin mijloacele
specifice acestei pedagogii. Clasa funcționează ca o comunitate în care fiecare elev are propriul
rol bine definit, contribuind la buna funcționare a acesteia: iau decizii privitor la problemele ce
apar în clasă, gestionează activități de întreținere a spațiului (au responsabilități legate de viața
practică: punerea și strângerea mesei, îngrijirea plantelor din mediu etc.).

Rolul pedagogului este unul esențial, iar munca sa de implementare a acestor aspecte una
conștientă și susținută. Maria Montessori a înlocuit modelul pedagogului autoritar cu cel al
ghidului care susține și însoțește copilul pe drumul dezvoltării proprii. De asemenea, pedagogul
Montessori este un model de comportament dezirabil pentru copil, astfel încât va avea un
comportament plin de grație și curtoazie.

Rolul adulților nu este doar de vorbi despre pace, ci de a construi un mediu care promovează
valorile acesteia și dezvoltarea în direcția păcii, iar pentru aceasta este nevoie să se redefinească
pe ei înșiși în primul rând, în direcția păcii. Nu este suficient să susțină pacea fără a aplica ei
însuși toate lucrurile legate de aceasta și nu se poate construi un mediu de învățare a păcii
Montessori și atmosfera potrivită în clasă atunci când adultul nu a interiorizat toate elementele
acesteia (se află în conflict cu colegii sau transmite mesaje negative, de exemplu) – din acest
motiv pedagogul Montessori se află într-un proces continuu de creştere şi dezvoltare personală.

Pacea nu este o destinație, pacea este chiar drumul. Care începe cu noi. Iar educația ESTE pace.