Proiect de lecție

Instituția: Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.2 Bistrița

Clasa: a VII- a B
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba română
Subiectul lecției: „Vasile Porojan”- de Vasile Alecsandri
Tipul lecției: transmitere de noi cunoștințe
Înainte de începerea lecției:
Elevii au fost familiarizați cu biografia poetului Vasile Alecsandri, respectiv cu opera acestuia, știind să grupeze poeziile
învățate după temele fundamentale: natura, dragostea și istoria. Știu de asemenea că poetul provenea dintr-o familie de boieri, a cărei
preocupare a fost să-l pregătească pentru viață, oferindu-i posibilitatea să aibă un traseu școlar amplu, atât în țară cât și în străinătate.
Totodată, la lecțiile de Consiliere și Orientare au parcurs diverse tematici legate de comunicarea asertivă, acceptare și toleranță și
multiculturalitate.
Consider că această lecție este valoroasă deoarece abordează problematica alterității culturale, având ca finalitate dezvoltarea
comportamentelor dezirabile din punct de vedere social, respectiv cele referitoare la altruism, acceptare față de semeni, ducând la
schimbarea unor atitudini și prejudecăți față de etnia romă, în condițiile în care o bună parte din elevi provin din această etnie.
Valorizarea etniei rome, pornind de la exemplul lui Alecsandri, a fiecărei identități în parte, va crea premisele colaborării și
coooperării, acceptării diversității indiferent de culoarea pielii, a statutului social sau de alte posibile bariere interumane, ducând la
eficientizarea comunicării între elevi, atât în cadrul cadrul școlii cât și dincolo de spațiul școlar.
 Elevii vor fi puși în mai multe situații de exersare a gândirii critice, cu ajutorul metodelor specifice: Brainstormingul, Explozia
stelară, Mozaicul și Cvintetul și Lectura predictivă. De asemenea, în cadrul Reflecției, vor avea posibilitatea în cadrul jocului Pro-
Contra să- și exprime părerea pe o temă controversată legată de prejudecățile referitoare la etnia romă.
Competențe generale
: Acceptarea diversității și alterității culturale prin schimbarea unor cogniții negative față de etnia romă.
Valorizarea individuală și de grup, a elevilor de etnie majoritară față de minoritari.
Dezvoltarea competențelor elevilor de receptare și producere a unui text oral și scris.
Competențe specifice:
- Să stabilească câmpul lexical al cuvintelor copilărie și toleranță;
- Să citească clar, corect și expresiv fragmentul propus din lectura „Vasile Porojan” de Vasile Alecsandri;
- Să se familiarizeze cu aspecte din copilăria poetului Vasile Alecsandri, respectiv cu jocurile, jucăriile specifice epocii și
relațiile de prietenie pe care care poetul le-a avut în acea etapă de vârstă;
- Să stabilească pe baza interogațiilor din Explozia stelară, personajele, locul, timpul și modalitățile de intracțiune socială;
- Să explice cuvinte și expresiile utilizate de către autor;(„țigan lingurar”, „șatră”,” rival”, „robi”, „pitar”)
- Să stabilească modul în care au relaționat cu elevii de copiii de etnie romă în diverse situații de viață;
- Să reflecteze la unele idei și prejudecăți încetățenite despre etnia romă;
- Să realizeze în extensie un cvintet referitor la tema lecției- Prietenia dintre poetul Vasile Alecsandri și Vasile Porojan;
Condiții prealabile:
Pentru a putea parcurge această lecție, elevii trebuie să fie familiarizați cu personalitatea lui Vasile Alecsandri, cu câteva
poezii scrise de acesta și de asemenea modalitatea de implicare în cadrul metodelor interactive, specifice gândirii critice.
De asemenea, respectând modelul ABC, ghidați de către cadrul didactic, vor fi puși în situația de iluminare, de raționalizare
 a unor cogniții iraționale, negative, de agresivitate și frustrare, schimbându- le cu unele pozitive, raționale, referitoare la
interacțiunile sociale și la interculturalitate.
Evaluare: Forma predominantă de evaluare este evaluarea de proces, respectiv cea continuă, materializată prin răspunsuri
la întrebări și bilețele de ieșire. Alte metode de evaluare utilizate vor fi chestionarea orală și cea scrisă în cadrul activității
de grup.
Resurse temporale: 45 de minute
Resurse umane: 15 elevi din clasa a VII-a B, de la C.S.E.I. Nr.2 Bistrița
Resurse procedurale: Brainstormingul, Explozia stelară, Mozaicul, Cvintetul, observația, conversația, explicația, lectura
predictivă și jocul „Pro- Contra”.

Resurse materiale: flipchart, coli albe, markere, laptop și proiector pentru Power Point, bilețele – postit-uri.
Lecția propriu- zisă:
Evocarea- 8 minute
În această etapă a lecției voi cere în cadrul Brainstormingului să precizeze prin cuvinte- cheie, ceea ce înțeleg ei prin cuvintele
prietenie și toleranță. Toate ideile vor fi notate pe un flipchart, obținând ( posibil) următoarele:

joc jucării acceptare ascultare

toleranță
copilărie

lipsă griji prieteni

înțelegere prietenie

Vârsta de aur
Vor fi concluzionate apoi părerile elevilor despre frumusețea copilăriei și cea a acceptării între semeni. ( 5 minute)
Voi purta apoi o scurtă conversație despre poetul Vasile Alecsandri, cerând elevilor câteva date biografice și referitoare la poeziile lui,
temele principale abordate de acesta.(3 minute)

Realizarea sensului: (32 minute)

Le voi prezenta elevilor un Power Point despre copilăria lui Vasile Alecsandri și prietenia acestuia cu un copil de etnie romă,
pe numele său, Vasile Porojan. Apoi, după familiarizarea pe bază de imagini, îi voi incinta pe ultimul slide, la lectura fragmentului din
Scrisoarea adresată de Alecsandri, în care evocă figura prietenului său rom.(7 minute)
După lecturarea fragmentului voi completa colțurile steluței în cadrul metodei Explozia stelară, stabilind personajele, locul și
momentul întâmplărilor, cum se jucau copiii în acea vreme și de asemenea, la întrebarea problematizatoare vor trebui să răspundă de
ce era pedepsit mereu Vasile Porojan pentru poznele ce le făceau împreună cei doi copii.( 6 minute)
Cine?

De ce? Unde?
„Vasile Porojan”
de Vasile
Alecsandri

Cum? Cum?
Mozaicul:
Le voi propune elevilor să numere până la 4 și să se grupeze pentru a rezolva sarcinile care au fost scrise în prealabil pe coli albe:
1. De ce considerați că poetul Vasile Alecsandri își amintește cu drag figura lui Vasile Porojan?
2. Cum a fost posibilă prietenia dintre cei doi copii în ciuda faptului că proveneau din familii atât de diferite?
3. Ce calități ale lui Porojan i-au rămas întipărite în mintea poetului?
4. De ce credeți că poetul regreta atât de mult moartea lui Porojan?
Trei elevi vor fi selectați ca experți ce vor avea grijă să completeze și să organizeze prezentarea. Câte un reprezentant al ficărei
echipe va susține ideile și le va explica, colegii de la celelate grupe, putând face completări, dacă va fi cazul.( 10 minute)
Voi lansa o discuție despre prejudecățile unor oameni despre etnia romă și le voi propune elevilor jocul Pro- Contra, în care
reprezentanții grupelor vor trebui să-și argumenteze ideile. (5 minute)
De asemenea, voi cere copiilor să caute modalitățile de depășire a acestor prejudecăți, apelând la cuvintele înțelegere, toleranță,
acceptare și altruism( termenul va fi explicat). (3 minute)
Voi propune elevilor să scoată în evidență aspectele pozitive ale unor copii romi cu care au relaționat cum ar fi îndemânarea,
rapiditatea, istețimea, capacitatea de mobilizare și de ieșire din situații limită.

Încheierea lecției:
În încheiere, le voi cere elevilor să realizeze un Cvintet despre prietenia celor două personaje, respectând regulile de realizare ale
acestuia.
 Vasile- Alecsandri
Porojan

neastâmpărați năzdrăvani

alergând jucându-se cățărăndu-se

Copiii erau mereu nedespărțiți.

Prietenie

Extensia lecției: (5 minute).

Voi citi un fragment nou din lectură referitor la alte întâmplări din copilăria celor doi buni prieteni: Vasile Alecsandri și Vasile
Porojan.
Le voi propune elevilor să citească în întregime lectura despre Vasile Porojan pentru a urmări cum s-a păstrat în timp și a
evoluat această prietenie.
Le voi da elevilor bilețele de ieșire în care vor avea de desenat pe o față, starea pe care o simt după parcurgerea acestei lecții.
Voi face aprecieri globale și individuale asupra modului de desfășurare a lecției și asupra răspunsurilor date de către elevi.