UNIVERSITATEA DE STAT DE

EDUCATIE
FIZICA SI SPORT

Facultatea de Kinetoterapie

REFERAT
LA DISCIPLINA:Biomecanica
TEMA: ANALIZA BIOMECANICĂ A POZIŢIILOR
A Elaborat:Uncu Radu
Grupa 211-KTO,ANUL
II
A Verfificat:Dorgan Viorel
 Chisinau,2020

Cuprins:

1.Introducerea
2.Analiza biomecanică a poziţiilor cu sprijin superior
3.Poziţia atârnat
4. Poziţia stand
5. Poziţia în genunchi
6. Poziţia şezând pe un suport cu picioarele în sprijin pe sol
7.Bibliografia
1.Introducerea
Analiza mişcărilor corpului uman sau biomecanica a evoluat considerabil
în ultima perioadă, graţie datelor ştiinţifice noi şi a utilizării tehnicilor de
înregistrare mult mai precise, ca EMG
Biomecanica este ştiinţa care studiază mişcările fiinţelor vii, ţinând seama
de caracteristicile lor mecanice. Ea poate fi considerată o mecanică aplicată la
statica şi dinamica vieţuitoarelor în general şi a omului în special
Biomecanica studiază modul cum iau naştere forţele musculare, analizându-
le din punct de vedere mecanic, cum intră în relaţie cu forţele exterioare care
acţionează asupra corpului. Pornind de la aceste relaţii de interdependenţă,
biomecanica exerciţiilor fizice stabileşte eficienţa lor mecanică şi indică
metodele practice pentru creşterea randamentului în funcţie de scopul
antrenamentului fizic.
Poziţiile sunt puncte de plecare ale unor mişcări globale sau
parţiale.
Ele sunt foarte numeroase, însă din pnct de vedere biomecanic se
împart în patru mari categorii :
1) Poziţii cu sprijin superior (atârnat şi derivatele sale);
2) Poziţii cu sprijin inferior (stând şi derivatele sale);
3) Poziţii cu sprijin pe membrele superioare şi inferioare;
4) Poziţii cu sprijin pe tot corpul (culcat şi derivatele sale).
În analiza biomecanică a oricărei poziţii este necesar să se ţină seama de
urmatoarele elemente:
- definirea poziţiei;
- tipul de echilibru (stabil, instabil) şi baza de susţinere,
C.G.G, unghiul de stabilitate;
- pârghiile principale care acţionează în poziţia respectivă;
- unghiurile principale care se realizează între cuplurile şi lanţurile cinematice
specifice poziţiei pe care o analizăm;
- grupele şi lanţurile musculare care asigură prin activitatea statică poziţia;
- tipurile de activitate musculară statică (fixare, consolidare, mentinere) depusă
de aceste grupe şi lanţuri musculare;
- aplicaţii practice; la ce foloseşte poziţia pe care o analizăm.
2.Analiza biomecanică a poziţiilor cu sprijin superior
Corpul este întins pe verticală şi se sprijină pe mâini, iar axa umerilor se află
deasupra punctelor de reazem.
• simplu
a) cu corpul pe vertical
– cu braţele întinse (1)
– pe antebraţe (paralele) (2)
– pe braţe (paralele) (3)
– echer (închis, depărtat)
– lateral (cruce)
– spre stg., spre dr.
– dorsal
– călare
b) cu corpul pe orizontală – cumpănă, pe un cot, pe coate, liberă c) cu
corpul răsturnat – stând pe braţe (paralele)
– stând pe cap
– stând pe omoplaţi
– stând pe mâini
– stând pe o mână
– stând pe antrebraţe
– sprijin lateral răsturnat (inele)

• mixt
a) sprijin stând – apropiat (4)
– depărtat
b) sprijin ghemuit (5)
c) sprijin pe genunchi (6)
d) sprijin aşezat – apropiat
– depărtat
– pe o coapsă
 e) sprijin culcat – facial (7)
– dorsal (8)
– costal (9)
• combinat
– atârnările combinate sunt specifice paralelelor inegale, corpul venind în contact
cu ambele bare.

3.Poziţia atârnat
Corpul este întins şi se menţine suspendat de un aparat, apucat cu mâinile în
pronaţie sau supinaţie, membrele superioare întinse, coatele extinse, membrele
inferioare întinse şi apropiate, axa umerilor fiind sub punctele de sprijin.
Caracteristici:
– centrul de greutate este situat sub punctele de sprijin;
– menţinerea impune un efort mare ;
– este contraindicată bolnavilor pulmonari şi cardiovasculari deoarece blochează
respiraţia în inspir şi stânjeneşte circulaţia.
• simplu (de mâini) (fig. H) :
a) pe verticală – cu braţele întinse (1)
– cu braţele îndoite (2)
– echer (3)
- dorsal (4)
– cu genunchii îndoiţi (5)
b) pe orizontală – planşa
– înainte (facială) (6)
– înapoi (dorsală) (7)
c) răsturnat – cu picioarele întinse (8)
– îndoit (9)
– călare (10)
agăţat de o altă parte a corpului:
– de genunchi (11)
– de un genunchi
– de vârfuri (12)
 • mixt
– la un genunchi (13)
– la genunchi (14)
– de vârfuri (15)
– cuib (16)

4. Poziţia stand
Poziţie ortostatică bipedă şi plantigradă, cu călcâiele apropiate, vârfurile
uşor depărtate, trunchiul drept, genunchii întinşi, braţele întinse pe lângă corp, cu
degetele apropiate şi întinse, palmele orientate spre coapse, capul drept, privirea
înainte (anterior).
Caracteristici:
– are cea mai mică bază de susţinere; – centrul de greutate se află în poziţia ce
mai înaltă şi se proiectează în mijlocul bazei de susţinere, uşor anterior de
articulaţia talocrurală; – este cea mai instabilă poziţie fundamentală solicitând
musculatura posturală; – favorizează mişcările ample ale membrelor superioare şi
contracţia izometrică a musculaturii capului, gâtului, trunchiului şi a membrelor
inferioare; – este indicată în reeducarea deficienţelor fizice globale şi segmentare,
a mersului şi echilibrului
Poziţii derivate:
• pe ambele picioare (fig. A):
– depărtat – frontal (1)
– anteroposterior cu piciorul stâng înainte
– anteroposterior cu piciorul drept înainte (2)
– încrucişat – cu piciorul drept peste (3)
– cu piciorul stâng peste
– cu genunchii semiîndoiţi (4)
– cu genunchii îndoiţi (ghemuit) (5)
-fandat:
– înainte (1)
 – lateral (2)
- înapoi (3)
-pe vârfuri:
– depărtat – frontal
– anteroposterior cu piciorul stâng înainte
– anteroposterior cu piciorul drept înainte
– încrucişat: cu piciorul stâng peste, cu piciorul drept
-peste – cu genunchii semiîndoiţi
– cu genunchii îndoiţi (ghemuit)
pe un picior – cu celălalt picior întins şi ridicat: lateral, înainte, înapoi
– cu celălalt picior îndoit şi ridicat: lateral (5), înainte (6), înapoi (7)
– cu celălalt picior întins sprijinit: lateral (8), înainte (9), înapoi (10)
• pe un picior îndoit:
– cu celălalt picior întins ridicat : lateral, înainte, înapoi;
– cu celălalt picior întins sprijinit: lateral, înainte, înapoi.
5. Poziţia în genunchi
(6. Poziţia şezând pe un suport cu picioarele în sprijin pe sol)
Baza de susţinere este pe faţa anterioară a gambelor, cu vârfurile întinse
menţinute în extensie, călcâiele apropiate, trunchiul drept, bărbia orizontală,
privirea anterior, braţele întinse pe lângă corp.
Caracteristici:
– bază mai mare de susţinere;
– centrul de greutate situat jos aproape de sol;
– menţinerea poziţiei este incomodă.
Poziţii derivate:
• pe genunchi
– cu genunchii apropiaţi: cu călcâiele depărtate (2);
– cu genunchii depărtaţi: cu călcâiele apropiate (3), cu călcâiele depărtate (4);
– pe călcâie aşezat: cu călcâiele depărtate, cu genunchii depărtaţi.
• pe un genunchi:
– celălalt picior întins sprijinit: înainte, lateral, înapoi (1,2,3);
– celălalt picior îndoit sprijinit: lateral, înainte (4,5);
– celălalt picior întins ridicat: înainte, lateral, înapoi (cumpăna pe
genunchi) (6,7,8);
– celălalt picior îndoit ridicat: lateral, înainte, înapoi (9,10,11).

7.Bibliografia
https://www.spiruharet.ro/facultati/sport-bucuresti/biblioteca/
049a65ab85368f5558054da01c252717.pdf
https://www.academia.edu/19607324/
Anatomia_Dinamicii_Segmentelor
https://classroom.google.com/c/MTU5Nzk4NTU2MjA4/m/
MTU5Nzk4NTU2MjY4/details
https://www.google.com/search?
rlz=1C1PRFI_enMD832MD832&sxsrf=ALeKk034OPtqBT43sGsH5C
R6yqgKPm34rg%3A1605902008323&ei=uB64X-SRE-
SwrgSLiJkQ&q=sprijin+superior+miscare&oq=sprijin+superior+miscar
e&gs_lcp=CgZwc3ktYWIQAzIFCCEQoAE6BAgjECc6BAghEBVQkC
NY2zBg2zRoAHAAeACAAbEBiAGXCpIBAzAuOZgBAKABAaoBB
2d3cy13aXrAAQE&sclient=psy-ab&ved=0ahUKEwjkzf-
V85HtAhVkmIsKHQtEBgIQ4dUDCA0&uact=5