Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice

PIETE
FINANCIARE

Asist. dr. Bunescu Liliana

 I. Economii versus investitii
Care ar fi diferenta dintre economisire si investitie?
Economisirea presupune "pastrarea" in siguranta a sumelor
detinute, in timp ce prin investirea acelorasi sume se asteapta o
"multiplicare" a acestora.
Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o
protectie la inflatie, ci si sa aduca un castig real, in conditiile unui risc
acceptabil.
INVESTITIE = VALOAR E + TIMP RECUPE R AR E + R ISC

Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului in

luarea deciziei investitionale:
- investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct si
liber in ce active isi investeste disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si
obligatiuni cumpara, la ce banci constituie depozite, etc);
- investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la
mai multi investitori, iar strategia de plasare a acestor sume este
elaborata de specialisti ai pietelor financiare (ca in cazul fondurilor de
investitii).
 Deosebiri A economis i A i nves ti
Obiectiv Acumularea de capital Acumularea de profit
Risc asumat Aproape zero Ridicat
Randament Destul de scazut, > rata Ridicat
inflatiei

Randamentul unui plasament = raportul dintre profitul net

obtinut si capitalul investit.

Profitul net = (pret de vanzare – pret de cumparare) x nr

de titluri comisioane + dividende/dobanzi.
 II. PIATA DE CAPITAL continut si functii
Concepte de bază ale pieţei financiare

Activul este un bunaparţinând unei persoane şi care poate fi

valorificat în activitateaeconomică. În raport cu natura procesului de
valorificare, activele sunt dedouă feluri: realeşi financiare

• Activele reale sunt constituite din bunuri corporale (tangibile)

sau incorporale (intangibile) care, integrate în circuitul economic,
generează venituri în viitor sub formă de profituri, rente, chirii
etc. (engl. tangible sau real assets).

• Activele financiare sunt materializate în înscrisuri (hârtii ori

înregistrări în cont) care consacră drepturile băneşti ale deţinătorilor
lor, precumşi drepturile acestuia asupra unor venituri viitoare
rezultate din valorificarea activelor respective (dobânzi, dividende,
etc.).
 PIATA FINANCIARA = PIATA BANCARA + PIATA
MONETARA + PIATA DE CAPITAL

1) Piaţa bancară se caracterizează prin tranzacţii cu

active bancare nonnegociabile, a căror lichiditate este maximă.
Piaţa bancară se caracterizează prin risc redus, siguranţă
(posibilitatea retragerii activelor în orice moment).

2) Piaţa monetară este caracterizată prin tranzacţii cu

active financiare pe termen scurt de către societăţile financiare.
Activele monetare au grad ridicat de lichiditate şi sunt
negociabile (depozite bancare, bilete la ordin, cecuri, certificate de
depozit).

3) Piaţa de capital este specializată în tranzacţii cu active

financiare pe termen rnediu şi lung. Aceste active au un grad de risc
mai mare şi sunt negociabile.
 TIPURI DE FINANTARE
A. FINANTARE INDIRECTA B. FINANTARE DIRECTA
- prin concentrarea fondurilor - prin emisiuni de titluri
disponibile în bănci şi financiare de către utilizatorii
utilizarea acestor resurse de fonduri). Şi finanţarea
pentru creditarea directă poate avea forme în
utilizatorilor de fonduri care se apelează la
intermediari

Cererea de capital esteexprimată decătre societăţilor publice şi

private, instituţii financiar-bancare naţionale şi internaţionale, societăţi
deasigurări, etc.

Oferta de capital provine din economisire. Persoanele fiziceşi

juridice care dispun de astfel de economii le pot depune labănci sau le
pot investi, fie îninvestiţii reale, fie în plasamente.
 TIPURI DE TRANSFERURI DE CAPITAL

1. Transferuri directe de bani şi titluri de valoare, atunci când o

firmă vinde acţuni sau obligaţiuni, direct către investitori, fără să
apeleze la intermediari.

2. Transferuri prin intermediul unui dealer (o casă de

investiţii). Dealer-ul serveşte drept intermediar şi facilitează
emisiunea de titluri financiare.

3. Transferuri printr-un intermediar financiar (bancă, fond

mutual). Intermediarul obţine fonduri emiţând propriile titluri de
valoare şi apoi utilizează banii pentru a cumpăra titlurile emise de
unele firme.

Investitorii pot fi:

- individuali (persoane fizice sau juridice carerealizează tranzacţii de
dimensiuni modeste)
- instituţionali (societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni
mari:bănci, societăţi de asigurare, societăţi deinvestiţii, fonduri
mutuale, fonduri de pensii).
 Tipologia pieţelor de capital

1) în funcţie participanţii la tranzacţie, scopul tranzacţiei şi

momentul în care se face tranzacţia
• Piaţa primară
• Piaţa secundară
2) în funcţie de tipul titlurilor care fac obiectul tranzacţiilor,
distingem două mari categorii:
• Piaţa obligaţiunilor
• Piaţa acţiunilor
• Piaţa opţiunilor
3) în funcţie de modalităţile de negociere distingem între:
• Piaţa de licitaţie
• Piaţa de negocieri
4) în funcţie de nivelul de organizare a pieţei:
• Piaţa OTC (engl. over the counter) sau la ghişeu este o
piaţă prin telefon, telex sau computer localizată la
sediile brokerilor sau dealerilor. Este o piaţă de
negociere şi, în general, este pentru obligaţiuni.
• Piaţa organizatăeste o piaţă cu reguli de
tranzacţionare fixate. Are o localizare fizică centrală.
Este o piaţă de licitaţie. Pe aceste pieţe sunt
tranzacţionate în principal acţiunile.

5) în funcţie de momentul în care se execută contractele

încheiate
• Piaţa la vedere (piaţă spot, cash)
• Piaţa la termen (piaţă futures)
 III. TENDINTE PE PIATA DE
CAPITAL
• Bursele de valori sunt pieţe în care guvernele şi companiile pot
obţine capitaluri pe termen lung, iar investitorii potcumpăra şi vinde
titluri de valoare.
• Peste 90 de ţări au burse de valori oficial recunoscuteşi multe
dintre acesteţări au mai mult de obursă.
• Colapsul comunismuluişi adoptarea politicilor depiaţă au dus
la dezvoltarea burselor de valori.
• Valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile listate
depăşeşte PN B alţării respective. Acest fapt este evident înţări
cum ar fi Canada,Franţa, Japonia, Suedia, Marea Britanie, SUA.
• În uneleţări ca Finlanda, Olanda,Elveţia, Hong Kong, capitalizarea
pieţei este mai mult decât dublul PNB

• “triunghiul de aur” = SUA + Londra + Tokyo

• America este cea maiimportantă sursă de capital
propriu, furnizând peste o treime din totalul mondialşi
este împărţită în trei centre financiare:
1. New York Stock Exchange – (NYSE)
2. NASDAQ (National Association of Securities Dealers
Automated Quotations)
3. American Stock Exchange (AMEX)

Statele Unite ale Americii, Anglia, Japonia si Hong Kong

prezinta cele mai ridicate capitalizari din lume, cu ponderi de
27,41%, 6,05%, 4,26% si 6,38% din capitalizarea totala a burselor
din lume, de 51.240.987 milioane USD (pe baza datelor furnizate
de sistemul Bloomberg 2010).

140 de tari dintr-un total de 203 de state prezinta cel putin o piata
bursiera.
EUA l9.044.477 467.160

Ca nad a I.&79.&29 3,28 364.440 ?6.148

Braz ili a 1.90D.738 9.99B
Nexic 376.608 0,73W 14.495 6.391
Chile ?4 3.75* O,48V 14.465
Célu mbi a 134. *OO 0,26% B.88b 3.0 18
sere 8 D.494 0,16Va 8.307 *.923
Ve nez ue la 8,651 O,O?% 12.80# 5.9 63

Trinidad 7. 381 0,D19o 10 .981

3 2 fTIB I CB 2, 944 O,01% 3.7 92
Ba rbados 1.DE3 19.397 9 ,7 61
Bursele europene

• În Europa, trendul este spre fuziunea burselor de valori şi al

formării alianţelor. Acest trend este încurajat de către principalele
instituţii financiare care doresc tranzacţionarea acţiunilor în afara
graniţelor proprii la costuri cât mai mici.
1. London Stock Excha ge
2 E UR ONE XT =Bruxelles, Amsterdam şi Paris
-capitalizare a pieţei de 1500 miliarde lire sterline, cu puţin mai mică
decât cea a bursei de la Londra
-burse internaţionale cu lichiditate sporită şi costuri mai mici pentru
investitori.
- Lu emburg, Milano, Zurich.
3 Bursa Germană (Deutsche Börse) este a treia bursă ca
însemnătate în Europa - A încercat fără succes să realizeze
fuziun şi alianţe pentru a crea o bursă pan-europeană
dominantă.(1997 Neuer Market)
 Capita I iznre (‹i›il 0/ d i n ca pitnl i z a •.'fi din PI B reg iti‹1e PI B/ LOC llÎtor U? E) PI B loc ti itor U?
U fiD ) rea ( P P P) D
g lo b a ia (p ret i ri ‹ o nsta Mte
)

An glia 3.099.029 6,05% 35445 2B.489

Franta 3,8 1&o E4.36*

GertTiBlzia 1.402.527 ?,74% 35.613 25.420

1. IOF, 986 174,434« 4 2. 536 Z7.789

801.32g 1,56@ 39,sg% 31.954 16.330

Italia 781.987 1,3Ü 0 3D.736 l9.3B0

Rusi a 0,97% 16,509o lô. 189 3.074

Suedia 973.°80 0,92Ú0

Oland a 338. 312 0,66A 40.849 *7.070

Belg ia 0, 0 O 3-4.493

Narvegia 27OB04 0,51& 5 B. 138 42.684

Finlanda 198.44 5 o,sg% 58,D6S, Ü5.4?7 '8.695

Danemarca °04.239 0,40% 40,B4%« 36.607 32.426

Turcia J46.797 13.9?O 5.240

Grecia 0,2?A ?9.361 13.4-*7

AusLria 133 .429 *1,919o 3B.15* *7.13?

Capi@lïza re burôeră deœmbrïe 2011)
120
Œ.9
100 30&
29.3&
21.86 256
B0
1B.56
20&
fi0 14.76
12.D'l 15%
40 10.16 è
26.0 10%
2p 14.
6
C«hè Ungańa Pd0nia^ R0m&iİa’ Buğarè DBÓd Œstrlø

• riłd. EUR < CaQäËan: blxsieă (4i PIB)

* Œpilalizarea Bnrsei de Valori” Bucure tİ exclude capi&Iİzarea Emb Group
Œnk ’Œpllalizarœ I3ursei de la Var on”a ínr/nde dœr capi&Iizaæa
companíifor /oca/e Sursa. Ccros6[ Cæte GTanp Gemefare Ra ă de Capílal
4. NOREX = Stockholm, Copenhaga, + ulterior Islandaşi Norvegia. Bursele
individuale aurămas independente, continuând să listeze companii şi să
supravegheze tranzacţiile.Totuşi, regulile şi reglementările generale au fost
armonizate pentru a facetranzacţiile internaţionale mai simpleşi mai ieftine.

Helsinki a decissă rămână în afara alianţei, în schimbdeţine controlul asupra

Tallinn Stock Exchangeşi arelegături foarte bune cu BursaGermană.

Globalizarea fluxurilor financiare

Globalizarea financiară sereferă la integrarea pieţelor de capital la nivel

mondial.
Nivelul internaţionalizării pieţelor de capital propriu esteilustrată de
volumul tranzacţiilor de acţiuni ale unor companiistrăine în centrele
financiare majore

a. Numărul mai mare de companii care caută o bursă pentru a lista acţiunile
b. Acţiunile au oferit un randament bun, pe termen lung (randamente
semnificativ peste nivelulinflaţiei sau cele ale obligaţiunilor). (bull market)
 Finanţare transfrontalieră este influentata de…

Dereglementarea. În majoritatea ţărilor avansate au fost

eliminate restricţiile privind cumpărarea şi vânzarea de
valute, ceea ce a încurajat mişcarea capitalului de
investiţie.

Tehnologia. Transmiterea rapidă a informaţiilor financiare

pe întreg mapamondul a sporit semnificativ eficienţa
pieţelor financiare.

Instituţionalizarea. Cu trei decenii în urmă majoritatea

acţiunilor erau deţinute de indivizi. Astăzi, pieţele
financiare sunt dominate de instituţii financiare (fonduri
de pensii, companii de asigurări, fonduri mutuale).
❑ O măsură importantă a dezvoltării pieţelor financiare o reprezintă
adâncimea acestora, respectiv raportul dintre activele financiare şi
dimensiunea economiei măsurată prin PIB. (activele financiare ale unei
ţări pot fi de câteva ori mai mari decât PIB-ul)
❑ Statele Unite au o poziţie unică fiind piaţa financiară cea mai mare şi
centrul global al capitalului. Totuşi, odată cu crearea monedei unice
europene, euro, pieţele financiare europene, prin integrare, câştigă
cotă de piaţă.
❑ Pieţele financiare japoneze scad în importanţă la nivel global, în timp ce
pieţele financiare din China sunt în expansiune rapidă. Pieţele financiare
din restul lumii (Singapore, America Latină) sunt neglijabile la nivel
mondial.
❑ Deşi dolarul american este în declin, el continuă să domine pieţele
financiare globale. Este moneda cel mai mult tranzacţionată şi preferată în
emisiunile de acţiuni şi obligaţiuni.

În zilele noastre nu se mai poate vorbi despre pieţe financiare

naţionale. Acestea sunt într-un continuu proces de integ rare într-o
singură piaţă globală, pe măsură ce deţinerile internaţionale de titluri
financiare şi fluxurile de capital transfrontaliere sunt în creştere.
3apDnia 3,7 18,B65 66,50T« 34,099 40,4 B1

Chin a 3,269,?33 O
b, 38 /o 4l,D4 « 1,9 63

Hang KDn g Z,329,868 9,55% 61Z,D6Ta

India 1,3D3,7D1

Austraia 1,3?1,nsg 64,5?9« 35,677 ?4,400

C oreea be 1, 6JOo E7,939 15,447

Ta iwan 747,479 1,46% 148,907« n.a n.a

King apar= 4 61,334 D,9O9 136,33 to ?7,991

Malaysia 3DD,*94 0, 59 0 9559T« 14,?l5

Ind on sia *31,?63 D,459o 18,65% 3,975 1,083

Thailanda 1 BD,*43 O,3Z% 3T,9BRa 7,7D3 *.645

Philippine B7,316 O,17% 3,5 1 0

Pa kistan 33,J17 o,ores 13,87 9« 2,644 67B

Noua 16,69T« ?7,029 14,794

Zeeanda
Vietnam &4,74g 0,07% s<7
 IV. VALORI MOBILIARE
Produsele bursiere reprezintă totalitatea titlurilor financiare
ce se tranzacţionează pe piaţa de capital. După modul în care
sunt create, produsele bursiere pot fi: primare, derivate, sintetice.

1. Titlurile primare sunt emise de utilizatorii de fonduri

❑ pentru mobilizarea capitalului propriu -acţiunile
❑ pentru atragerea capitalului împrumutat - obligaţiunile
2. Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte
încheiate între emitent (vânzător) şi beneficiar (cumpărător) şi
care dau celui din urmă drepturi asupra unor active ale
emitentului, la o scadenţă viitoare, în condiţiile stabilite prin
contract.
Ex. contracte futures şi opţiuni.
3. Produsele sintetice rezultă din combinarea de către societatea
financiară a unor active financiare diferite şi crearea unui
instrument de plasament nou.
 1.1.ACTIUNILE

Acţiunile (engl. shares) sunt titluri financiare emise de o companie

pentru constituirea, mărirea sau restructurarea capitalului propriu. Sunt
valori mobiliare care reprezintă o cotă parte din capitalul social al unei
societăţi şi care încorporează drepturi sociale şi patrimoniale.
Tipuri de acţiuni:
• acţiuni comune şi acţiuni preferenţiale.
• acţiuni nominative si acţiuni la purtător

Confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:

- dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub
forma de dividende) ;
- dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a
intreprinderii;
- dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea
societatii;
- drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul
lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.
 1.2. OBLIGATIUNILE

Obligaţiunile (engl. bonds ) sunt titluri reprezentative

ale unei creanţe a deţinătorului asupra emitentului, care
poate fi statul, un organism public sau o societate
comercială.
Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi şi vor fi
răscumpărate decătre emitent lascadenţă. Pentru emitent,
obligaţiunile reprezintă un instrument de
mobilizare a capitalului de
împrumut.
Ele au valoarenominală şi dau drept de încasare a unui
cupon (dobânda). Emisiunea se poate face, fie ad pari (la
valoarea nominală), fie sub pari (sub valoarea nominală).
Rambursarea se poate face, fie ad pari, fie supra pari
(peste valoarea nominală).
Obligatiune retractabila, ipotecara, convertibila, asigurata.
 2. 1. CONTRACTE FUTUR ES
Contractul futures este o înţelegere între un vanzator si
un cumparator de a vinde / cumpara o cantitate s tandard de
active cu livrarea in viitor la o dată numită “scadenţă” şi la un
pret negociat în momentul încheierii tranzacţiei, totul în baza
unor clauze standardizate.
1. Simbolul contractului acesta identifică contractul futures
DERRC, DEBRD. DESIBGOLD, DEEUR/RON
2. Activul suport - este marfa sau produsul care face obiectul
contractului si care este tranzacţionată pe piaţa spot.
Ex. cursul valutar, actiuni, indici, rata dobanzii
3. Cotatia - cotaţia activului suport pe piata spot.
Cursul EUR/RON - euro/lei actiunile listate - lei/actiune
rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) - puncte procentuale
indicii bursieri si paritatea EUR/USD – in puncte cu 4 zecimale
4. Pasul de tranzacţionare - reprezintă fluctuaţia minimă
a preţului pe piaţa futures.
Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni, pasul
este de 0.0001 RON.
5. Marimea obiectului contractului sau multiplicator- este
standardizată pentru fiecare contract şi reprezintă cantitate
de activ suport tranzacţionată în cadrul unui contract
futures.
• 1 ctr futures pe cursul USD/RON = 1.000 dolari (EUR/RON =
1.000 euro).
• 1 ctr futures pe actiuni = 1.000 actiuni
• Atentie! NU se pot tranzactiona fractiuni de contract.
6. Data scadentei -este ziua în care expiră contractul futures.
3,6,9,12 luni
7. Pretul de executare la scadenţă: este pretul la care se
lichidează contractele futures respectiv obligaţiile asumate
de către vânzători şi cumpărători.
• Pozitia des chisa pe piata futures este un contract futures
cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operaţiune inversă.
• Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a
2 pozitii: una de vanzare (sau“short” ) in contul vanzatorului
si una de cumparare (sau“long”) pentru cumparator.
• Diferenţele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata
futures si pretul la care aceasta este inchisa genereaza
investitorului un profit sau pierdere.

De exemplu, dacă investitorul cumpără un contract futures

DESIF2 (având mărimea de 1.000 acţiuni) sau, cu alte cuvinte
deschide 1 pozitie long la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il
vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800 lei/actiune, in urma
acestor operatiuni el realizeaza un profit de (1.9800 – 1.9500) *
1.000 * 1 = 30 lei Daca el ar inchide pozitia la pretul de 1.9300
lei/actiune, ar marca o pierdere de (1.9300 1.9500) * 1.000 * 1
= - 20 lei
 2.2. CONTRACTE OPTIONS

Optiunea defineste un contract standardizat care da

cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde
activul suport de la baza contractului (marfuri, valute, valori
mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare) la un
pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite
vânzatorului la încheierea contractului, numita prima, în cadrul unei
perioade de timp predeterminate.

• THALES Grecia – masline

• Singura bursa românească pe care se tranzactioneaza optiuni
este Bursa MonetarFinanciară si de Marfuri Sibiu
• volumele de tranzactionare pe segmentul options este semnificativ
mai mic decât cel înregistrat pe contractele futures
• fiecareopţiune acoperă 1 contract futures
suport
• Preţul pe carecumpărătorul unei opţiuni îlplăteşte
vânzătorului opţiunii este cunoscut sub numele de primă.
• Optiuni PUT ce dau
cumparatorului dreptul dar nu si
obligatia de a vinde activul • Optiuni europene ce pot fi
suport pana la scadenta, la exercitate numai la scadenta
pretul de exercitare in schimbul optiunii;
primei put platite vanzatorului la
incheierea tranzatiei. Vanzatorul • Optiuni americane ce pot fi
optiunii put are obligatia de a exercitate oricand pana la
cumpara activul suport daca scadenta optiunii
cumparatorul optiunii decide
exercitarea acesteia.
• Optiuni CALL ce dau
cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a cumpara, activul
suport la pretul de exercitare, la
o anumita data sau pe o anumita
perioada pana la acea data.
Vanzatorul optiunii call are
obligatia de a vinde activul
suport daca
cumparatorul optiunii decide
exercitarea acesteia

1. 2.
Caz nr. 1 Cumparare optiune CALL

Profi

PreJ activ stii*ort

0

Pret Je exercitare

PierJere
 Caz nr. 2 Vanzare optiune CALL

Pi et ‹›ctiv siı ›oit

0
Piet ‹le exei
cit‹1ie

Piei ‹leie
Caz nr. 3 Cumparare optiune PUT

Pret activ s«yort

Pet Je exercitare

Pierdere
 Caz nr. 4 Vanzare optiune PUT

Piet ‹lctiv .s‹i))oiJ

0
Piet de exeicit‹›ie

Piei ‹leie
 V. BURSA continut si functii

Bursele de valorireprezintă pieţe de capital oficiale unde

se vândşi secumpără valori mobiliare în scopul mobilizării de
capitaluri financiare pe termen mediuşi lung, solicitate pentru
realizarea unor importanteacţiuni economiceşi sociale pe
plannaţional şi internaţional.
Bursa de valori sedefineşte prinexistenţa uneiinstituţii
care dispune despaţii pentru tranzacţii unde seconcentrează
cerereaşi oferta de titluri financiareşi serealizează
negocierea, contractareaşi executarea contractelor în mod
deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.
• Familia de hangii Van der Bursen - Bruges
• Primabursă demărfuri a fost
înfiintaţă la Anvers in 153
• 1724 Paris, 1773 Londra,
1615 Frankfurt, 1784 New York
• 1881 Bursa de comertiu din Iasi
 Caracteristicile bursei:
1. Piata de marfuri s i valori .
Bursele de mărfuri sunt centre ale vieţii comerciale,
pieţe unde setranzacţionează bunuri care au anumite
caracteristici sunt bunuri generice, care se individualizează
prinmăsurare, numărare sa cantărire;
- produse agroalimentare (grâu, porumb, orez, soia etc.),
metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea,
cacao,zahăr etc.), produse de origineminerală (petrol); sunt
însă mărfuri debursă şi unele produse cu un grad mai mare
de perisabilitate(ouă, carne). Pe dealtă parte,există şi burse
organizate pentru servicii, respectiv pentru închirieri de nave
(navlosire) sauasigurări.
Bursele de valori sunt centre ale vieţii financiare unde
se facvanzări/cumpărări de hartii de valoare (acţiuni, bonuri
de tezaur etc.); totodată, la bursele de valori se pot realiza şi
operaţiuni cu valute, metale preţioase sau efecte de comerţ.
 2. Piaţă "simbolică" - la bursele de mărfuri nu
se negociază asupra unor bunuri fizice,
individualizate şi prezente ca atare la locul
contractării, ci pe baza unor documente
reprezentative ("hartii), careconsacră dreptul de proprietate
asupramărfii şi constituie imaginea comercială acesteia
(o anumită cantitate demarfă de oanumită
calitate). Bursa este, prin urmare, opiaţă dematerializată
unde se încheie contractul dintre părţi, identificareaşi
circulaţia mărfurilor realizandu-se în afara aceste pieţe.

3. Piaţă liberă. Bursele suntpieţe libere, în sensul că

asigură confruntarea directă şi deschisă a cererii şi
ofertei care semanifestă în mod real în economie.
4. Piaţă organizată. Bursa este opiaţă organizată, în
sensulcă tranzacţiile serealizează conform unor
principii, normeşi reguli cunoscuteşi acceptate de
participanţi.

5. Piata reprezentativa - funcţia centrală a bursei

este tocmai de a stabili zilnic nivelul preţului,
adică punctul de echilibru alpieţei, acelpreţ care
asigură - în condiţiile date - volumul maxim
de tranzacţii. Prin această funcţie a sa,
bursa devine un reper al întregii activităţi
economice,sursă ainformaţiei debază pentru agenţii
economici - nivelul preţului.
 Bursa de valori îndeplineşte mai multe funcţii:

1. Bursa are un rol central în procesulfinanţării activităţii

economice.Odată titlurile emise decătre firmă pentru a
sefinanţa, acestea pot fitranzacţionate prin intermediul
bursei.
2. Bursa este nucleul pieţei capitalurilor . Labursă cotează
cele mai importante firme din fiecare ţară, iar cursul
acţiunilor se stabileşte zilnic prin
mecanismultranzacţiilor în funcţie de cererea şi
oferta de acţiuni. Bursa este importantă
din cel puţin două puncte de vedere:
- în plan microeconomic - labursă sestabileşte valoarea
pepiaţă a unei firme (valoarea capitalizată).
- în plan macroeconomic - bursareprezintă un indicator
al situaţiei economico-financiare a ţării, reflectat prin
indicele bursier
3. Bursa este o piaţă de plasament pentrudeţinătorii de
capital. Cei ce deţin fonduri disponibile investesc în titluri
de valoare ori de câte ori randamentul previzionat este
mai mare decât rata medie arentabilităţii îninvestiţii
similareşi când se obţin câştiguri dinoperaţiunile cu
titlurile financiare.

4. Bursa este o piaţă detranzacţii întrecorporaţii - Prin

cumpărarea deacţiuni seconcentrează practic puterea
de decizie asupra unei firmepână la controlul complet
asupra acesteia
 35 Cs pîtB îzwea bursieră, fBră Erste Grcup Bwk (md. ELE)
31.4
30
25
24.5
25
21B
2D

g20 17.6
15 ]
13.0 13.5 14.2
E ’* 12.2
10.9
10

4.4 4.9
5

”YTD.- Valori corespunzâtoare de la incepiilul anului 2012

Secîiun e bursa! BVB Sectiune bMrsa: RASDAO Cur»”valutar

gs sga.szz.»ă8 LEI B.047.498. 4B5 LEI 1 USD = 3,512P LEI
19.8B8.”72B.568 EUR 9.BBB.065.Î¥î6 EUR 1 EUR = 6,S236 LEI
25.5B9.282.132 USD 2.B76.1&. 972 USD
eli i t
 Paralela intre bursa si piata OTC
Burse Pieţe OTC
1. Localizarea tranzacţiilor, adică existenţa negociate
unui spaţiu delimitat, a unei clădiri cu sală
de negocieri, unde se desfăşoară (în
exclusivitate) tranzacţiile cu titluri
financiare
2. Accesul direct la piaţă este, în principiu,
limitat la membrii bursei şi la titlurile
acceptate în bursă

3. Negocierea şi executarea contractelor se

realizează de un personal specializat - prin
diferite sisteme de tranzacţie bazate pe
licitaţie publică
4. Realizarea tranzacţiilor este supusă unor
reguli ferme instituite prin lege şi
regulamentul bursei; agenţii de bursă sînt
ţinuţi să respecte anumite obligaţii
5. Datorită concentrării ordinelor şi a
mecanismului tranzacţional se
formează un curs unic pentru titlurile
1. Lipsa unei localizări, a unei clădiri;
tranzacţiile sînt executate în oficiile
societăţilor financiare, care
acţionează ca dealeri ("la ghişeul"
acestora, deci" over- the-counter")
2. Accesul este mai larg, atît
pentru clienţi, cît şi pentru titluri; există
numeroşi creatori de piaţă ("market
makers")
3. Tranzacţiile se realizează prin negocieri
directe între vînzător şi cumpărător,
rolul de contraparte în tranzacţie fiind
jucat de dealer
4. Reglementarea tranzacţiilor este mai
puţin fermă şi cuprinzătoare; de
regulă ea este făcută de asociaţiile
dealerilor

5. Deoarece preţurile sînt stabilite prin

negocieri izolate, acestea pot să
varieze de la o firmă (dealer) la alta
 Cerintele pietei secundare de capital

LICHIDITATEA, ceea ce înseamnă că pepiaţa respectivă trebuiesă

fie oabundenţă de fonduri disponibile şi de active financiare; opiaţă
lichidă este una în care există posibilitatea de a vinde şi cumpăra,
operativşi fără întreruperi, active financiare. Lichiditatea garantează
funcţionarea continuă apieţei.
EFICIENŢA are în vedere existenţa unor mecanisme de realizare
operativă la costuri cât mai reduse a tranzacţiilor. Cu cât costurile sunt
mai mici, atractivitatea pentru investitori este mai mare.
TRANSPARENŢA prevede accesul directşi rapid lainformaţiile
relevante pentru deţinătorul de active financiare. Este o condiţie a
eficienţei.
CORECTITUDINEA este legată de transparenţă. Crearea unui cadru
riguros pentru a reglementatranzacţiile este sarcina organizării pieţei.

ADAPTABILITATEA presupune răspunsul prompt al pieţei la noile

condiţii economiceşi extraeconomice
 Avantajele cotaţiei la bursă

➢ Asigurarea mobilităţii capitalului. Acţionarii pot în orice moment

să vândă toate sau o parte din acţiunile pe care le deţin într -o
companie cotată şi să găsească cumpărător la un preţ de piaţă
stabilit în funcţie de cerere şi ofertă.

➢ Diversificarea posibilităţilor de finanţare. Pentru a evita atingerea

unor limite în finanţare, recurgând doar la finanţarea prin
intermediul băncilor sau altor instituţii specializate, dar şi pentru a
câştiga în flexibilitate, independenţă, companiile trebuie să-şi
diversifice posibilităţile de finanţare, lucru oferit de bursă.

➢ Creşterea reputaţiei. Intrarea la bursă contribuie la întărirea prestigiului

unei companii în măsura în care acest lucru o face mai bine
cunoscută pe piaţă, îi sporeşte renumele său şi al produselor sale,
dar şi ca
urmare a standardelor pe care a trebuit să le îndeplinească pentru a
putea fi cotată la bursă.
 Conditii de listare la BVB
Actiuni Romania
Cat 1 Cat 2 Cat 3
dispersia actiunilor
>25% >25% >25%
distribuite public
actiuni trebuie sa fie
distribuite public la cel 2000
- -
persoane
putin
capitaluri proprii din
ultimul exercitiu >2 mil >1 mil
>30 mil EUR
financiar EUR EUR
profit net ultimii 2 ani - -
pentru cel
sa prezinte un plan de putin
afaceri - -
urmatorii 3 ani
calendaristici
sa depuna un
memoriu de DA DA DA
prezentare
 Obligatiuni corporative Romania

Cat 1 Cat 2 Cat 3

trebuie sa fie
1000 100
distribuite public -
persoane persoane
la cel putin

valoarea
împrumutului >200.000 >200.000 >200.00
obligatar EUR EUR 0 EUR

Obligatiuni municipale
• valoarea împrumutului obligatar > 200.000 EUR
Titluri de stat sunt de drept admise
Obligatiuni Internationale
• valoarea împrumutului obligatar > 200.000 EUR
 VI. Indicii bursieri

Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta

evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare s i a cursului
valorilor mobiliare de pe pietele respective.

Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor

unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective.

Indicii sunt, înesenţă, omăsură a dinamicii valorice a unui grup

reprezentativ de acţiuni sau a tuturor acţiunilor cecotează la bursă.
I. S electarea eşantionului, format dintr-unnumăr restrans de titluri,
astfel încat acestasă fie reprezentativ pentrusituaţia generală a bursei
sau a unui sector al acesteia. (Paris, indicele CAC ( Cotation Assistée en
Continu)reflectă evoluţia bursei în funcţie de cursul a 40 deacţiuni.
II. Determinarea ponderii diferitelor elemente ale eşantionului În
acest sens,există trei variante: pondereegală , ponderarea cu
capitalizareabursieră , fără nici o pondere (simpla adiţionare a preţurilor
diferiteloracţiuni şi măsurarea evoluţiei sume obţinute).
III. A leg erea datei de referinţă şi a indexării (de exemplu, la indicele
CAC40, data dereferinţă este 31.12.87;mărimea obţinută la aceadată
a fostechivalată cu 1000 de puncte)

Tipuri de indici bursieri

I. După valorile mobiliare care îi compun:
Indici bursieri pentru acţiuni BET, CAC-40, DAX, ATX, AEX, PSI20
Indici bursieri pentru obligaţiuni J.P. Morgan Government Bond Index,
Barclays Capital Aggregate Bond Index
Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi alte instrumente
de economisire

II. După modul de calcul

Indici bursieri din generaţia I (medie aritmetică simplă)
Indici bursieri din generaţia a II-a ( număr mare de valori
mobiliare,
domenii diferite de activitate,pondere cu capitalizare bursieră)
III. În funcţie de gradul de cuprindere
Indici bursieri generali ai pieţei BET, BET-C, NYSE-C
Indici bursieri sectoriali (industria automobilelor, extractivă,
farmaceutică) BET-FI, BET-NG, NYSE ENERGY

IV.În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi

Indici bursieri în timp real
Indici bursieri la sfârşitul zilei (pe baza preţurilor de închidere)

V.După apartenenţa geografică a valorilor mobiliare

Indici bursieri cuprinzând valori mobiliare cotate pe o singură
piaţă Indici bursieri zonali (Europa, Asia-Pacific, America de Nord)
Indici bursieri mondiali (MSCI, Frank-Russell)

VI. După tipul pieţei

Indici ai pietei bursiere BET-C, NYSE-C, TOPIX
Indici ai pieţeiextrabursiere RASDAQ-C, NASDAQ-C, JASDAQ-C
VII.În raport cu instituţia care îi calculează
Indici bursieri oficiali BET-C, NYSE-C
Indici bursieri neoficiali (publicaţii economico-financiare, intermediari)
NIKKEI, FTSE100

Piaţa
Denumirea Conţinutul Utilizarea
bursieră
indicelui
New York Dow Jones "Media" cursurilor celor mai Indică tendinţa bursei de pe Wall
mari 30 de titluri industriale Street
americane

NYSE Capitalizarea bursieră a celui Bun indicator al tendinţei de

Composite mai important segment al ansamblu pentru titlurile
pieţei New York-eze: NYSE importante

Standard & Capitalizarea bursieră a 500 Indice considerat decătre specialişti

Poor's de titluri cotate la NYSE, drept cel mai reprezentativ pentru
AMEXşi pe OTC evoluţia de ansamblu a pieţei
Tokio Nikkei (sau Media cursurilor a 225 de Reprezintă aproape 50% din
Nikkei Dow titluri cuprinse în prima capitalizarea bursieră a primei
Jones) secţiune la Tokyo Stock secţiuni la TSE
Exchange (TSE)

Topix Capitalizarea bursieră a Reprezentativ pentru tendinţa de

prmei secţiuni la TSE ansamblu a pieţei

TSE Capitalizarea bursieră Indicator mai amplu decît Topix,

pentru secţiunile I şi II de cu valabilitate mai mare pentru
la TSE (peste 1500 titluri) firmele demărime medie

Media geometrică a Indicator instantaneu, cel mai

Londra FT-30 cursurilor celor mai mari utilizat la Londra
30 de titluri listate
FTSE-100 (sau Capitalizarea bursieră a Indicator de tendinţă
Footsie) celor mai mari 100 de valabil pentru urmărirea
companii marilor corporaţii
Frankfurt FAZ Media cursurilor bursiere Indicator reprezentativ pentru
a economie deoarece include
100 de mari titluri (curs titluri provenind din 15
ponderat cu valoarea sectoare diferite de activitate
nominală)

DAX-30 Media cursurilor bursiere Indicator instantaneu de

a referinţă pentru urmărirea
30 de mari tiluri (curs tendinţelor de pe piaţa germană
ponderat cu valoarea
nominală)
Indicator instantaneu de
Paris CAC40 Media cursurilor celor mai referinţă pentru piaţa franceză
mari 40 de companii de pe
piaţa la termen, ponderate
cu capitalizarea bursieră
SBF Capitalizarea bursieră a Indicator mai amplu decît
(sau CAC 239 de titluri incluse pe CAC40 şi deci mai
general) piaţa la termen (RM) şi la reprezentativ pentru ansamblul
vedere pieţei
 Indici bursieri in Romania
NUME INDICE: B ET® (BUCHAR EST EXCHANGE TRA DING)
DATA LANSARE: 19 Septembrie 1997
10 (Azomures, Banca Transilvania, BRD, Biofarm, SSIF Broker,
NUMAR DE
SOCIETATI: Impact Developer & Contractor, Rompetrol Rafinare, Petrom,
SNTGN Transgaz, CNTEE Transelectrica)
SCOP: BET, primul indice dezvoltat de BVB, reprezinta indicele de referinta al pietei
de capital. BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor
mai lichide 10 companii listate pe piata reglementata BVB. Metodologia sa permite
acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si
produse structurate.
BET-C® (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING - INDICE
NUME INDICE: COMPOZIT)
DATA LANSARE: 16 aprilie 1998
NUMAR DE
variabil
SOCIETATI:
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: BET-C este indicele compozit al pietei BVB. El reflecta evolutia preturilor
tuturor companiilor listate pe piata reglemetata BVB, Categoria I si II, cu exceptia
SIF-urilor. BET-C este un indice de pret ponderat cu capitalizarea de piata a
com aniilor din com onenta sa.
 BET-FI® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENT
NUME INDICE: FUNDS)
DATA LANSARE: 31 Octombrie 2000
NUMAR DE
variabil
SOCIETATI:
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: BET-FI este primul indice sectorial al BVB si reflecta tendinta de ansamblu a
preturilor fondurilor de investitii financiare (SIF-urilor) tranzactionate pe piata
reglementata BVB. Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free
floatului acestora. Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport
pentru derivate si produse structurate
BET-XT® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED
NUME INDICE: INDEX)
DATA LANSARE: 1 iulie 2008
NUMAR DE 25 (Dafora, Banca Comerciala Carpatica, Compa, SIF-urile,
SOCIETATI: Zentiva, Antibiotice, Oltchim etc.)
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: BET-XT este un indice blue-chip si reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25
de companii tranzactionate în segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF-urile,
ponderea maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Metodologia sa permite
acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si
produse structurate.
 BET-NG® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY
NUME INDICE: & R ELATED UTILITIES INDEX)
DATA
LANSARE: 1 iulie 2008
NUMAR DE
SOCIETATI: variabil
REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
SCOP: BET-NG este un indice sectorial ce urmareste miscarea preturilor
actiunilor companiilor tranzactionate pe piata reglementata BVB, al caror
domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie si
utilitatile aferente acestuia. Ponderea maxima a unui simbol in indice este de
30%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru
instrumente financiare derivate si produse structurate.
NUME INDICE R OTX® (ROMANIAN TRA DED INDEX)
DATA
15 martie 2005
LANSARE:
NUMAR variabil (valorile indicelui au fost calculate retroactiv incepand
cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de
SOCIETATI:
1000 puncte )
SCOP: Este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului si reflecta in
timp real miscarea actiunilor„blue chip‟tranzactionate la Bursa de Valori
Bucuresti (BVB). Calculat in RON, EUR si USD, si diseminat in timp real de
Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice
tranzactionabil si poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate si
structurate.
NUME INDICE B ET-B K ® (BUCHAR ES T EXCHANGE
TRADING B ENCHMAR K INDEX
DATA LANSARE 3 iulie 2012
NUMAR SOCIETATI 25 (1000 puncte la 18 septembrie 2009)
SCOP: Indicele BET-BK este un indice de preturi ponderat cu capitalizarea free-
float-ului celor mai lichide societati listate pe piata reglementata a BVB, ce poate
fi folosit ca benchmark de catre administratorii de fonduri, dar si de alti investitori
institutionali, metodologia de calcul reflectand cerintele legale si limitele de
investitii ale fondurilor.
Valoarea in puncte a indicilor BVB
lndici buraieri

|g BET” 4.Æ5,ó9 -19,72 Æ,2Z4ô 4

|g/,BE7-BK 1 015,43 -0,99 -ß,1ß6 4
|tg{BET-C 2673,92 0,92 ß,ßË6 &
|g{BET-FI 2é.282,90 -14,85 -D,06% •
|g{BET-NG Š91,44 3,64 D,62% &
|g{BET-XT &5,29 -0,216 9
|g¿ROTX 9.641,Œ 2,4B B,056 &

Valori din data de: 02.11.2012 fDetaIi1

Evolutia indicelui BET – C in perioada 1.01.2000 – 1.11.2012

01.01.2000 01 01.2B12
 VII. FINANŢAREA FIRMELOR
PE PIEŢELE DE CAPITAL

i) Faza de start sau lansarea.

- finanţarea firmelor noi se face în principal din economiile
personale ale întreprinzătorului.
- seapelează şi la capitalul unor persoane apropiate, din
familie, sau generic spuscare ne iubesc” (engl.love money”).
- se poate apela la un credit bancar.
ii) Faza de creştere.
Faza de creştere se caracterizează prin oportunităţi
sporite de investiţie
Etapa I - capitalul de risc informal, respectiv la capitalul
unor indivizi bogaţi din comunitatea de afaceri (numiţi
îngeri”, engl. business angels”).
- capital de risc formal (engl. venture capital”) - fondur
de investiţie
Etapa II. Spre sfârşitul fazei de creştere, firma iese în public”,
emite acţiuni în piaţă pentru prima dată (Ofertă Publică Iniţială
- OPI).
O firmă devine publică (engl. go public”) când vinde pentru
prima dată acţiuni într -o ofertă generală către investitori.
Deci, Oferta Publică Iniţială este prima vânzare de acţiuni.
Acest proces se realizează cu ajutorul unui intermediar –
banca de investiţii (engl. „investment banker”).

iii) Maturitatea.
Alternativele de finanţare disponibile pentru companiile
mature sunt mai variate şi mai ieftine.
- Aprobarea unui “prospect in alb”
- Acordarea de drepturi
- Plasamentul pri at
 Procesul Ofertei Publice Iniţiale

• I. Trezorierul are întâlniri preliminare

cu banca de investiţii selecţionată. Bancade
investiţii vasfătui compania asupra titlurilor care trebuie
emise, precumşi a modului în care acestea trebuie
concepute.
• II. Trezorierul împreunăcu banca de investiţii trebuie să
redacteze prospectul preliminar ceurmează să fie
înaintat Comisiei de Valori Mobiliare
• III. În aşteptarea analizei prospectului şi
obţinerea aprobării, compania emitentă
împreună cu banca de investiţii demarează
activităţi de pre-vânzare:prezentări la
investitoriiprofesionişti, telefoane la investitoriprivaţi.
Aceste activităţi sedesfăşoară, pe de o parte, pentru a
promova titlurile, iar pe dealtă parte, pentru a estima
cererea în vederea stabiliriipreţului titlurilor.
IV. După câteva săptămâni de la depunerea prospectului, în
urma analizei, Comisia de Valori Mobiliare poatesă solicite
completarea informaţiilor înaintede a da aprobarea. După
definitivarea corecţiilor prospectului, Comisia de Valori
Mobiliare aprobă e is iunea de titluri.

V. Urmează s emnarea acordului final între emitent şi

banca de investiţii şi s tabilirea preţului la care se emit
titlurile.Preţul depinde de caracteristicile firmei, ale proiectuluişi
decondiţiile pieţei. Banca de investiţii va încerca apoi să
vândă cele N titluri la unpreţ P înpiaţă.

VI. Pentru o perioadă de 1-2 săptămâni titlurile sunt

oferitecătre public, urmând apoi închiderea emisiunii,
respectiv transferul fondurilor către emitent de la banca
deinvestiţii. Eventualele pierderi vor fi suportate decătre banca
de investiţii, motiv pentru care acesteinstituţii trebuiesă fie
solide din punct de vedere financiar.
Calendarul estimativ al unei OPI

Luna 1 Lu na LM na 3 Luna 4 Luna 5 Lun a 6

Z
Rezerva i
Decizie CA, pe ntru start I
ntarzieri
I
Eva! ualre interna a emJtentul ui , s c u rta prezentare

Recrutare a intermediarul ui/co n sort”iuI ui, cans ult antilor, aproxJ mativ 1
Iun Due-diligen‹e extern (J-4 saptamani )
'Pove stea' camp anie i, trai nin g mana¿e me

nt Fi na! izare a udi t f ina n clar

Pregatre prospect(lO-l2saptamani)
Prezentare p entru an alist ii de investit ii
P re -markeli ng, roadah ow

Prospect aprobat
Pregatîri finale

Oferta pub! ira (pana la 1 saptamani)

Luna 1 Lu na Luna 3 Luna 4 Luna 5 Lun a 6

Z
Sursa: BVB, Criteriile unei OPI de succes, 1.10.2012
Tehnici prin care băncile de investiţii
controlează riscul

Rolul băncii de investiţii

 Costurile emisiunii de titluri

RETRIBUIREA BĂNCII DE INVESTIŢIE. În situaţia în care banca

de investiţii subscrie emisiunea, banca de investiţii câştigă spread-
ul (diferenţa dintre preţul la care vinde titlurile în piaţă şi preţul pe care
l-a garantat emitentului). Acest spread este pentru compania
emitentă un cost.

COSTURI ADMINISTRATIVE:costurile implicate de pregătirea

prospectului (plata consilierilor, juriştilor, contabililor, auditorilor,
evaluatorilor, experţilor care contribuie la elaborarea întregii documentaţii
solicitate de organul de reglementare), taxa solicitată de organul de
reglementare (Comisia de Valori Mobiliare) pentru analiza şi aprobarea
prospectului şi costuri legate de înregistrarea, tipărirea şi distribuirea
efectivă a titlurilor, la care se adaugă cheltuieli de promovare a emisiunii.

COSTUL SUBEVALUĂRII Banca de investiţii tinde să subevalueze

emisiunea din cel puţin două motive: să vândă mai repede şi să
reducă riscul emisiunii. Prin subevaluare se încearcă convingerea
rapidă a investitorilor să cumpere titlurile, ceea ce se poate traduce
printr -o reducere a cheltuielilor de marketing a emisiunii.