Sarcina 2: Elaborare proiect/cerere de finanțare

Studenți: Bratu Maria-Cristina, Mîndru Iulia Mădălina, Domokos Reka

Anul III, Grupa A

1. Rezumatul proiectului
Proiectul nostru se axează pe o intervenție focalizată pe reducerea analfabetismului
prin acordarea de suport moral, financiar și educativ.
Analfabetismul este o problemă foarte des întâlnită mai ales la copii, această este
răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Analfabetismul reprezintă o problemă socială, acesta este reprezentat de persoanele
care nu au deprins niciodata scrierea și citirea, de exemplu în țările în curs de dezvoltare, care
nu au mers niciodată la școală, se înscriu în rândul analfabetismului primar.
Cauzele analfabetismul sunt foarte multe, acestea sunt reprezentate de factorii sociali
și familiari, cum ar fi: greutățile sociale, părinții care nu își dau interesul pentru educația
propriului copil, neglijența, toate acestea contribuie la neputința copilului de a învăța citirea și
scrierea.
Asociația Lume Bună, Construim Motivație, se ocupa cu strângerea de fonduri pentru
a investi în reducerea abandonul școlar, analfabetismului funcțional și să dezvolte inteligența
emoțională.
2. Descrierea problemei
Analfabetismul este problema socială pe care am identificat-o în România, pornind de
la rezultatele multor statistici ce arată că există foarte mulți copii care nu au deprinderea de a
citi și a scrie.
Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare
problemă a sistemului educațional din România.
Termenul de analfabetism funcțional a devenit tot mai popular în ultimii ani în
România. Publicul din România a devenit mai conștient de acest fenomen în special datorită
rezultatelor elevilor români la testele PISA. Aceste teste au arătat că eșantioanele de elevi
români testate o dată la 3 ani au performanțe semnificativ mai slabe decât elevii din alte țări
din Uniunea Europeană, iar rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu
s-a situat între 40 și 45%.
Problema se rezumă la numărul mare de elevi ce sunt în risc de abandon școlar, și a
persoanelor adulte ce întâmpină probleme în integrarea pe piața muncii.
3. Scopul proiectului
Scopul proiectul, reprezentând problema centrală, este de a focaliza întreaga
intervenție pe cele mai importante aspecte care privesc rezolvarea problemei; Acestea sunt
suportul material și moral. Este de dorit ca acești copii să fie susținuți pentru a deprindere
scrierea și citirea, și să se organizeze programe în școli pentru a-i învăța asta. --- Reducerea
fenomenului cu 20% în 2 ani din județul Cluj.
4.Obiectivele proiectului
a) Reducerea cu 80 a numărului de elevi din gimnaziu cu risc de abandon școlar timp
de 2 ani prin participarea la un program recuperatoriu extrașcolar.
b) Creșterea cu 30% a percepției publice despre fenomen prin accesarea platformelor
online, prin participare la întâlniri de radio în vederea informării și sensibilizării populației
timp de 2 ani
c) Creșterea cu 60 a numărului de părinți care să sprijine copiii în continuarea școlii
timp de 2 ani prin implicarea în activități de consiliere și worshop-uri în pereche părinte-elev
d)
5. Metodele/mjloacele
Resursele umane implicate în derularea proiectului respectând misiunea acestuia, sunt
o serie de profesioniști ce au expertiza necesară în vederea atingerii scopului stabilit. Echipa
de lucru este formată din 2 asistenți sociali, 1 consilier școlar, 2 logopezi, 2 psihologi și 10
cadre didactice.
În continuare, tot pe partea de resurse, pe plan financiar este necesară o sumă de….,
pentru a acoperi atât salariile, cât și plata dată pe achiziționarea celor mai importante
materiale, iar pe plan de resurse materiale necesare ce survin pe tot parcursul proiectului,
aducând un aport substanțial împlinirii obiectivelor, se include achiziționarea de rechizite în
care intră un ghiozdan, un penar echipat, 15 caiete, ce revine fiecărui copil, deci pentru toți
cei 80. Mai apoi, achiziționarea unei imprimante și a foilor ce au fost folosite în scop
didactic. De asemenea, deplasarea la worshop-uri trebuie decontată, mai exact drumurile a
celor 10 deplasări.
O primă activitate, ce va fi începută pe data de 10 februarie și are durata de o
săptămână, constă în familiarizarea specialiștilor noi, anume a asistenților sociali, logopezilor
și psihologilor, cu noua școală și implicit cu elevii pe care îi vor întâlni.
A doua activitate ce se continuă cronologic celei de dinainte, își propune pe o durată
de timp continuă celor 2 ani stabiliți, să ofere consiliere elevilor și părinților acestora în
vederea atingerii obiectivului propus pentru obținerea scopului principal urmărit în proiect.
 A treia activitate urmărită …
7. Evaluarea
Evaluarea inițială este stabilită pentru data de 10 februarie 2023, respectiv la începutul
proiectului, moment în care cadrele didactice, împreună cu diriginții de la clase, oferă un test
pentru a evalua capacitățile copiilor și unde se înregistrează pierderile majore, mai apoi
consilierul școlar, ce răspunde de monitorizarea progresului copilului, logopedul, psihologul
și în final asistentul social, în vederea observării și analizării stadiului în care copiii se află,
care sunt lipsurile avute, pentru a stabili concret unde trebuie lucrat și pe ce se pune accentul
mai departe în demersurile ce vor fi efectuate. În baza acestei evaluări inițiale stabilite, se
planifică activitățile și procedurile de intervenție, urmând ca la finalul proiectului, respectiv
peste 2 ani, să se ofere un test de evaluare finală pentru a cerceta ameliorarea situației actuale
cu care copiii pornesc în acest process, în vederea notării vreunei îmbunătățiri, respectiv a
evoluției numărului de copii ce raportează această problemă.
Evaluarea pe parcurs constă în evaluarea eficientizării metodelor folosite în folosul
copiilor cu scopul de a reduce numărul copiilor analfabeți și de asemenea, riscul de abandon
școlar. Astfel, se va monitoriza progresul ce se înregistrează în privința programului
recuperatoriu extrașcolar pentru elevi, procentajul în care activitatea de consiliere și
participarea la worshop-uri are o influență notabilă în comportamentul părinților în folosul
copiilor și nu în cele din urmă, oferirea de chestionare oamenilor pentru a cerceta modul în
care campaniile de informare au lăsat sau nu un impact în privința conștientizării
fenomenului. Se va lua în vedere dacă copiii lucrează într-o atmosferă prielnică lor, dacă sunt
stimulați și motivați să depună efort, evaluând modalitatea de lucru al profesioniștilor, aceștia
raportând lunar observațiile lor, creându-se o fișă de monitorizare și un plan de activități,
precum și evaluând eficiența activităților și ce se poate îmbunătăți.
Evaluarea finală constă în observarea impactului pe care proiectul l-a avut asupra
elevilor, părinților acestora și populației. Astfel, se vor evalua rezultatele obținute după cei 2
ani în care au avut loc activitățile derulate, pentru a verifica dacă scopul propus la începutul
proiectului a fost atins și implicit, dacă există îmbunătățiri la nivel de performanță școlară,
oferindu-se un test ce va fi comparat cu cel oferit în evaluarea inițială. De asemenea, prin
instrumentul chestionarulului publicat online se va face o analiză a percepției publice, în
aceeași modalitate, comparând rezultele inițiale cu cele finale.
Costul acestor evaluări intră în bugetul total alocat proiectului, fiind incluse salariul
fiecărui profesionist angajat în demersurile schimbării, mai exact 2 asistenți sociali, 1
consilier școlar, 2 logopezi, 2 psihologi și 10 cadre didactice, precum și pentru deplasarea
părinților și elevilor la worshop-uri, alături de costurile pentru resursele implicate, cum sunt
asigurarea de rechizite pentru cei 80 de copii, asigurarea unei imprimante, foilor ce survin
materialelor pentru copii…estimându-se un cost de ….