Programă de disciplină opţională

Clasa a-VIII-a

Titlul opționalului: “Apa – factor esențial pentru supraviețuire”

Tipul opționalului: opțional interdisciplinar

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Clasa: a VIII-a

Numar ore/săptămână: 1

An școlar: 2020-2021

Liceul Gheorghe Surdu – Brezoi

Profesori: Dumitrescu Irina, Brănescu Cristian, Bota Luiza, Lungu Sorina

NOTA DE PREZENTARE

“Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieții pe pământ” (Louis Pasteur)

Alegerea temei se bazează pe o abordare interdisciplinară a rolului apei în natură, apa constituind
un factor esențial pentru supraviețuirea tuturor organisemlor.

Prezenta programă se bazează pe:

- conceptul de transdisciplinaritate (transdisciplinaritatea vizează întrepătrunderea mai multor discipline –

matematică, biologie, istorie, geografie, TIC);

- reorganizarea cunoaşterii şcolare prin abordări integrate, deschise către valorificarea achiziţiilor învăţării
dobândite de elevi în mediul formal şi nonformal;

- dobândirea de către elevi, a unor achiziţii complexe, care decurg din domeniile de competenţe cheie, dar
şi din alte sisteme referenţiale, care deschid lumea către viaţa reală; - dezvoltarea integrată a
competenţelor digitale;

- dezvoltarea unor demersuri practice care facilitează participarea directă la rezolvarea sarcinilor propuse;

- realizarea unor structuri de instruire prin sistemul de competenţe – conţinuturi, care să prezinte interes
pentru elevi, aceştia identificând pragmatic utilitatea temelor propuse în traseul lor educaţional şi social;

- asigurarea unui caracter flexibil şi generativ al sistemului de competenţe, conţinuturi, pentru evitarea
supraîncărcării elevilor în învăţare şi pentru realizarea unei instruiri, predominant, în clasă;

- selectarea conţinuturilor în funcţie de interesele şi preocupările elevilor, nivelul de performanţă, profilul

clasei, resursele didactice de care dispunem, diferenţierea şi personalizarea învăţării;

Opționalul se adresează elevilor de clasa a VIII-a și urmărește realizarea unor conexiuni între
cunoștințele dobândite și realitățile vieții de zi cu zi, înzestrarea elevului cu un set de competențe, valori și
atitudini pentru a-l face capabil sa dea răspunsuri, prin argumente științifice, la întrebări ce țin de realitatea
înconjurătoare.

Competențele generale, valorile și atitudinile ce se urmărește a fi formate la elevi sunt în

concordanță cu programa pentru curriculum la decizia școlii și cu finalitățile educației.
 Competențele specifice sunt corelate cu noile unități de conținut interdisciplinare (fizică, chimie,
biologie, matematică), astfel încât o competență specifică poate fi atinsă prin diferite unități de conținut.

Programa școlară propusă are următoarele componente:

- Competențe generale
- Competențe specifice și activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
- Bibliografie

COMPETENȚE GENERALE

1 Lărgirea orizontului cognitiv și realizarea de conexiuni interdisciplinare

2. Transferul informațiilor dobândite în contexte noi

3. Organizarea informațiilor de natură științifică în funcție de domeniul de interes

4. Aplicarea unor modele explicative științifice în interpretarea fenomenelor naturale

5. Evaluarea calității informațiilor științifice, pe baza surselor și a metodelor care au generat-o, în

contextul evoluției umanității.

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Lărgirea orizontului cognitiv și realizarea de conexiuni interdisciplinare

Competențe specifice Activități de învățare

1.1 Identificarea - Detreminarea temperaturii, transparenței, vitezei de
caracteristicilor definitorii curgere a apei având ca scop folosirea corectă a unor
ale unor ecosisteme instrumente simple (termomentru) și observarea
acvatice intâlnite în directă a unor procese prin deplasarea de-a lungul
natură albiei râului din localitate (râul Lotru)
- Determinarea compoziției chimice a apei, a culorii,
ph-ului, densității prin realizarea unor activități
practice în laborator în scopul determinării calității
din punct de vedere chimic a apei din râul Lotru

1.2 Identificarea - Extragerea de informații referitoare la calitatea apei

proprietăților apei utilizând internetul, având ca scop stabilirea valorilor
potabile admise ale unor indicatori de calitate a apei
- Vizitarea stației de tratare a apei de la Valea lui Stan
în vederea realizării unor activități experimentale de
testare a calității apei
2. Transferul informațiilor dobândite în contexte noi

Competențe specifice Activități de învățare

2.1 Investigarea unor - evidențierea unor procese – transpirație la plante,
fenomene fizice, a obținerea sifonului, stingerea varului în vederea
modului de producere și a exersării unor tehnici de lucru în laborator
cauzelor care duc la - Identificarea stărilor de agregare ale apei și
producerea acestora observarea fenomenelor de evaporare și
condensare având ca scop identificarea circuitului
apei în natură

2.2 Investigarea unor procese - determinarea rolului de solvent universal al apei

prin participarea apei la prin realizarea unor activități desfășurate în
diferite ecuații chimice laboratorul de chimie având ca scop parcurgerea
corectă a unor algoritmi
- evidențierea statutului apei de reactant sau produs
de reacție având ca scop identificarea unor ecuații
chimice care implică participarea apei (adiția apei)

3. Organizarea informațiilor de natură științifică în funcție de domeniul de interes

Competențe specifice Activități de învățare

3.1 Investigarea rolului
sistemelor fizice în obținerea
energiei electrice
- Extragerea de informații utilizând internetul și alte
surse bibliografice suplimentare (reviste, broșuri)
în vederea interpretării și sistematizării acestora
- Vizitarea Centralei Hidroelectrice Lotru – Ciunget
în vederea înțelegerii unor fenomene/procese

- Studierea ghidului privind cerințele pentru

3.2 Determinarea impactului producția de energie hidroelectică în contextul
modificării cursurilor de apă legislației UE privind Natura în vederea adoptării
- unui comportament responsabil față de
ecosistemele acvatice înconjurătoare
- Realizarea unor studii de caz în vederea
determinării importanței lucrărilor de regularizare
a albiilor și a condițiilor în care aceste lucrări sunt
permise
- Identificarea unor lanțuri trofice din mediul acvatic
în vederea stabilirii factorilor care duc la dispariția
sau scurtarea lor
4. Aplicarea unor modele explicative științifice în interpretarea fenomenelor naturale
Competențe specifice
4.1 Determinarea conexiunii
apă – efect de seră
4.2 Dezvoltarea gandirii
critice prin confruntarea
cu anumite realități
5. Evaluarea calității informațiilor științifice, pe baza surselor și a metodelor care au generat-o,
în contextul evoluției umanității.
5.1 Realizarea unor activități
proprii de cercetare și
colectare de informații
5.2 Explorarea mediului acvatic
ca sursă naturală epuizabilă
Activități de învățare
- Extragerea de informații din reviste, atlase sau
utilizând internetul în vederea identificării corelației
dintre pozițiile astronomice ale Pământului și
influența lor asupra maselor mari de apă
- vizionarea unor filmulețe referitoare la reflexia,
refracția luminii, dispersia luminii în apă și picăturile
de apă (curcubeul) în scopul interpretării unor
fenomene fizice
- Realizarea unor studii ce caz referitoare la încălzirea
globală în vederea identificării efectelor acesteia
asupra hidrosferei
- Urmărirea unor filmulețe referitoare la încălzirea
globală în scopul identificării activităților umane
care duc la apariția acestui fenomen
- utilizarea unor informații din manuale, reviste și atlase
în vederea identificării tipurilor de apă și repartizarea
acestora pe Glob
- inițierea unor dezbateri referitoare la utilizarea apei de
către oameni în vederea identificării importanței
surselor de apă in diferite domenii de activitate
- Vizualizarea unui filmuleț referitor la factorii poluanți
ai apei având ca scop identificarea acestora,
evidențierea fenomenului de eutrofizare, stabilirea
efectelor agenților poluanți asupra viețuitoarelor din
mediul acvatic și stabilirea efectelor poluării apelor pe
termen lung
- Identificarea unor efecte ale poluării apelor asupra
stării de sănătate a omului în scopul identificării
importanței acestui factor abiotic pentru
supraviețuire
- Folosirea surselor bibliografice suplimentare pentru
validarea unor concluzii
CONȚINUTURI

Domenii de conținut Conținuturi

1. Apa – mediu de viață
2. Prezența apei în diferite corpuri și
în natură
3. Apa și energia electrică
4. Efectul de seră și încălzirea globală
5. Ecologia apei
Studierea mediului de viață acvatic
Proprietățile apei
Fenomene în natură și laborator
Stările de agregare ale apei
Evaporarea și condensarea
Apa și reacțiile chimice
Rolul hidrocentralelor în producerea energiei
electrice
Impactul modificării cursurilor de apă
Influența poziției Pământului asupra maselor
de apă
Dispersia luminii în apă
Repartiția surselor de apă pe Glob
Utilizarea apei în activitățile umane
Poluarea apei
Efecte ale poluării apelor

SUGESTII METODOLOGICE

În vederea valorizării competențelor cheie și a asigurării transferabilității la nivelul activităților

educaționale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea opționalului să pună accent
pe:

- construcția progresivă a cunoașterii,

- flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat,

- coerență și abordări inter și transdisciplinare.

- utilizarea unor surse suplimentare, diferite, de instruire (cărţi, manuale, reviste de specialitate,
atlase, enciclopedii, internet) în structuri atractive, bazate pe o proiectare eficientă a instruirii;

- centrarea competenţelor şi a conţinuturilor pe elemente relevante şi de interes actual din lumea

contemporană;

- diversificarea situaţiilor de învăţare: sarcini de învăţare variate, strategii, metode şi mijloace

diverse de organizare a activităţilor didactice, valorificarea diferitelor medii de învăţare (formal,
informal, nonformal, şcolar, extraşcolar);

- asumarea de noi roluri de către profesori şi elevi pentru a creşte implicarea elevilor şi eficacitatea
învăţării, profesorul poate organiza situaţii de învăţare în care elevii să interpreteze anumite roluri;
- valorificarea experienţei elevilor, dobândită în contexte formale sau nonformale de educaţie
(experienţa personală a elevilor va constitui un reper important în organizarea activităţilor
educaţionale, pentru ca acestea să aibă legătură cu viaţa de zi cu zi şi să fie relevante). Conţinuturile
propuse sunt un punct de legătură între ceea ce ştiu deja elevii şi ceea ce ar trebui să mai ştie, astfel
încât să abordeze complex şi unitar fenomenul studiat;
 - utilizarea metodelor interactive de învăţare, care au rolul de a stimula lucrul în grup, învăţarea
prin colaborare, schimbul de informaţii între elevi. Aceste tipuri de sarcini şi modalităţile de
organizare a instruirii conduc şi la crearea unui climat de învăţare plăcut, bazat pe respect reciproc,
pe valori democratice, facilitând nu doar dezvoltarea cognitivă, ci şi pe cea sociomorală;

- utilizarea metodei proiectului, aceasta stimulând implicarea elevilor şi învăţarea prin cooperare,
lucrul individual, dar şi lucrul în grup, distribuirea sarcinilor şi asumarea de responsabilităţi,
completarea activităţilor din clasă cu activităţi în afara clasei. Metoda pune în valoare şi alte
metode sau tehnici, precum documentarea sau investigaţia, facilitând astfel, transferul de
cunoştinţe şi dezvoltarea competenţelor transversale.

Sugestii de evaluare

Curriculumul are ca scop principal dezvoltarea de competenţe şi formarea de atitudini ce

valorifică cunoştinţele deja asimilate, de aceea, evaluarea este gândită ca o modalitate de a sprijini
procesul de predare-învăţare, de a facilita dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a competenţei
de a învăţa să înveţi. Astfel, modelul adecvat de evaluare îl reprezintă „evaluarea autentică”. Astfel,
evaluarea elevilor va cuprinde sarcini reprezentative în raport cu finalităţile programei şi cu
activităţile de învăţare propuse: rezolvări şi formulări de probleme, evaluarea alternativelor,
explorări de soluţii posibile, experimente.

Sarcinile de evaluare trebuie să fie complexe, să răspundă particularităţilor individuale ale

elevilor şi să le ofere posibilitatea exprimării stilului de învăţare.

Întregul proces de evaluare va evidenţia rolul autoevaluării: elevii îşi analizează rezultatele,
le compară, îşi înţeleg procesul de învăţare şi îşi revizuiesc strategia de lucru. Elevii sunt evaluaţi în
mediul obişnuit de învăţare, prin intermediul: experimentelor, proiectelor, portofoliilor,
prezentărilor PowerPoint, acestea fiind în acelaşi timp sarcini de instruire şi probe de evaluare. O
astfel de abordare a evaluării centrate nu doar pe rezultat, ci şi pe procesul de învăţare are
avantajul de a transmite elevilor ideea că munca lor este importantă şi nu doar rezultatele finale.

BIBLIOGRAFIE

1. Baciu, A.S., “Spre chimia modernă”, Editura Albatros, 1987

2. Baciu, A.S., “Descoperiri epocale în chimie”, Editura Albatros, 1987
3. Băcescu, M., Uzina Aqua, Editura I. Creangă, București, 1983
4. Gheorghiu, C., “Metoda predării chimiei în gimnaziu”, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1982
5. Ghid metodologic – Matematică și științe ale naturii, MEC, CNC, 2002
6. Peprovanu, O., “Experimente chimice și lucrări de cerc pentru gimnaziu”, Editura Didactică și
Pedagocică, București, 1982
7. Tufescu, M., Gavrilă, L., Soran, Cîmpeanu, N., “Lucrări practice de biologie generală”, E.D.P.,
București, 1997

Referințe internet

https://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/wwf_7_mituri_despre_hidroenergie_1.pdf
https://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/brochures/
HYD_Summary_RO_PDF_HR_rev_22.pdf

http://arpmgl.anpm.ro/files/ARPM%20Galati/ACORDURI/EIA%20si%20EA/13%20ian/
RIM.finalHidroelectrica.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83