Sunteți pe pagina 1din 3

1) Comentarea poeziei raportată la nuvelă

Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,


Căci pe mucedele pagini stau domniile române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăveşte din nou, iarăşi pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.
(Epigonii de Mihai Eminescu, 3-55 https://www.youtube.com/watch?v=chNDtEPNbew
mirean-care nu ține de biserică, nebisericesc,lumesc
2) Prezentarea biografiei lui Costache Negruzzi
Costache Negruzzi a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români din perioada pașoptistă.
Costache Negruzzi s-a născut la 24 august 1868, în satul Trifeștii, astăzi Hermeziu, județul Iași,
din apropierea Prutului și a fost fiul lui Dinu Negruzzi și al Sofiei Hermeziu. Și-a început
învățătura în limba greacă cu unul dintre dascălii greci cu renume din Iași, iar limba română a
învățat-o singur dintr-o carte a lui Petru Maior.
Când a început revoluția din 1821, Negruzzi s-a refugiat cu tatăl său în Basarabia, iar la Chișinău
a făcut cunoștință cu poetul rus Pușkin, cel care i-a trezit interesul pentru literatură, dar și cu un
emigrant francez de la care a luat lecții de limba și literatura franceză. Chiar din această
perioadă datează primele sale încercări literare: „Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821,
1822”.
Debutează în literatură cu traducerea poeziei „Șalul negru” după Aleksandr Pușkin. A scris
poezii, iar cea mai însemnată lucrare în versuri a sa este “Aprodul Purice”.
Operele în proză sunt împărțite în trei grupe, botezate cu titlul general de “Păcatele tinerețelor”
(1857). În prima grupă intră “Amintiri din junețe”, câteva povestiri și “O alergare de cai”, nuvele
în care intriga este plină de interes.
Din a doua grupă face parte cea mai însemnată lucrare a lui Costache Negruzzi, “Alexandru
Lăpușneanu”, una dintre nuvelele de referință ale literaturii române, iar din a treia grupă fac
parte “Scrisorile”, peste 30 de bucăți, care au fost publicate antum în volumul “Negru pe alb”.
Costache Negruzzi s-a stins din viață pe data de 24 august 1868 și a fost înmormântat în
cimitirul bisericii din Trifeștii Vechi, satul său natal.
Cine este Alexandru Lăpușneanu în istorie, dar în nuvelă?
Alexandru Lăpuşneanu a avut în Moldova două domnii (1552-1561; 1564-1568). Fiul nelegitim
al lui Bogdan III, nepotul lui Ștefan Cel Mare, poreclit „Lăpuşneanu” după numele tîrgului
Lăpuşna, locul copilăriei sale. Ocupă tronul Moldovei la începutul lui septembrie 1552, după ce
însoţit de vreo 3000 de călăreţi poloni surprinde la Şipote pe Ion Joldea, îi taie nasul şi îl trimite
la mănăstire. Numele său este Petru Stolnicul, însă urcînd pe tronul Moldovei îşi ia numele de
Alexandru Lăpuşneanu şi se căsătoreşte cu Ruxandra, fiica lui Petru Rareş. Alexandru
Lăpuşneanu a fost primul domn al Moldovei înscăunat nu de otomani, dominatorii ţării, ci de
regele polon.
Ce elemenete din istorie sunt preluate de C.Negruzzi în nuvelă, dar care sunt inventate?
notează intr-un tabel

Elemente realiste:

Costache Negruzzi foloseste ca principala sursa de inspiratie cronica lui Grigore


Ureche:

Alexandru Lapusneanul este un personaj cu atestare istorica. El a ocupat pentru a


doua oara tronul Moldovei între anii 1564-1569.

Întâlnirea lui Lapusneanul cu boierii: "Motoc vornicul, Veverita postelnicul si cu


Spanciog spatarul"

Celebra replica a lui Lapusneanul: "De nu ma vor, eu îi voiu pe ei si de nu ma


iubescu, eu îi iubescu pre dânsii si tot voiu merge, ori cu voie, ori fara voie"

Scena ospatului si a macelului de la curtea domneasca, omorârea celor 47 de


boieri: "...închis-au poarta si ca niste lupi într-o turma far' de nici un pastor au intrat într-
însii, de-i snopiia si-i junghiia, nu numai boierii, ci si slujitorii. (...)si au perit atuncea 47
de boieri, fara alta curte, ce nu s-au bagat în seama. si asa dupa atâta nedumnezeire, îi
pariia ca s-au rascumparat inima"

Descrierea mortii lui Lapusneanul: "vazându-sa în boala grea ce zacuse si neavându


nadejde de a mai firea viu, au lasat cuvântu episcopilor si boierilor, de-l vor vedea ca
ieste spre moarte, iara ei sa-l calugareasca. Decii vazându-l ei lesinându si mai multu
mort decât viu (...) l-au calugarit si i-au pus nume de calugarie Pahomie. Mai apoi, daca
s-au trezit si s-au vazut calugar, zic sa fie zis ca de se va scula, va popi si el pre unii.
(...) Roxanda, doamna-sa, temându-se de un cuvântu ca acesta (...) l-au otravit si au
murit. si cu cinste l-au îngropatu în mânastirea sa, Slatina, ce ieste de dânsul zidita".

Elemente de fictiune:

Vornicul Motoc nu mai traia în timpul celei de-a doua domnii a lui Lapusneanul,
deoarece fusese executat la Liov, în Polonia, împreuna cu boierii Spancioc si Stroici. De
aici decurge si fictiunea privitoare la linsarea boierului Motoc de catre multimea de
tarani, precum si ideea ca Lapusneanul a murit în bratele calailor sai, Spancioc si
Stroici.

De ce Costache Negruzzi modifică istoria?


Autorul modifică realitatea istorică, dar acţiunea nuvelei se păstrează în limitele verosimilului.
Negruzzi comprimă, omite sau modifică unele fapte istorice (de exemplu: decapitarea lui Motoc
la Liov). Scriitorul transformă evenimentele menţionate de cronicar în scene ample/ episoade
(de exemplu: uciderea boierilor), cărora le conferă o desfăşurare narativă impusă de evoluţia
conflictului.
ex. 2 pagina 84
momentele subiectului care sunt?
cum este structurata nuvela?
Nuvela este structurată pe patru capitole, fiecare purtând câte un motto cu rol rezumativ
și care constituie replici memorabile ale personajelor:

 Capitolul I: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...” - răspunsul dat de Lăpușneanul


boierilor care îi ceruseră să se întoarcă de unde a venit pentru că nu este dorit de
populație.
 Capitolul al II-lea: „Ai să dai samă, Doamnă!” - Amenințarea soției unui boier ucis
de Lăpușneanu adresată doamnei Ruxanda.
 Capitolul al III-lea: „Capul lui Moțoc vrem” - cererea de răzbunare a mulțimii
poporului care consideră că Moțoc este vinovat pentru toate nemulțumirile.
 Capitolul al IV-lea: „De mă voi scula, pre mulți am să popesc eu...” - amenințarea
rostită de Lăpușneanul care fusese călugărit și pierduse puterea domnească.
motivează utilizarea mottourilor prin exemple din text
ex.10 pagina 85

S-ar putea să vă placă și