Departamentul: Transporturi, Trafic şi Logistică

Disciplina: Trafic în Reţele cu Acces Reglementat,

Lucrări Aplicative

 DETERMINAREA INTERVALELOR DE STAȚIE ȘI

CIRCULAȚIE

 Noțiuni introductive:

Locul şi modul de apariţie a intervalelor de staţie şi de circulaţie, în funcţie

de înzestrările tehnice existente ale secţiei de circulaţie propuse spre analiză
şi staţiilor de cale ferată aferente acesteia, sunt prezentate în tabelul 4.1:

Tabelul nr. 4.1

LINIE SIMPLĂ
Telefon B.L.A.
C.C.B., C.E.D. C.E.D.
1 τ sn τ sn
2 τi τi
3 τu
4 τ es
5 τ se
6 I
7 Is
8 Ie
Intervalele de staţie reprezintă duratele minime ale opririi trenurilor, în
vederea realizării operaţiilor tehnice de încrucişare şi depăşire.

Aceste intervale asigură condiţiile de siguranţa circulaţiei trenurilor şi

utilizarea raţională a capacităţii de tranzit şi prelucrare a staţiilor şi secţiilor
de circulaţie .
Durata intervalelor de staţie sa calculează pentru fiecare staţie şi depinde
de următorii factori:

 sistemul de organizare a circulaţiei (cale liberă, B.L.A.);

 modul de manevrare a schimbătoarelor de cale (C.C.B., C.E.M.,

C.E.D.);

 schema punctului de secţionare (lungimea diagonalelor, amplasarea);

 felul trenului, tonaj, lungime.

A. Intervalul de sosire nesimultană

Reprezintă intervalul de timp scurs din momentul sosirii unui tren într-o
staţie până în momentul trecerii sau sosirii, în aceeaşi staţie, a unui tren din
sens opus.

Figura 4.1 Intervalul de sosire nesimultană

 Lmin=lt +l se +l bl lsp +l ps [m]
(4.1)

unde:

lt [m]
reprezintă lungimea trenului, ;

lbl [m]
– lungimea unui sector de bloc, ;

lse
– lungimea de la semnalul de intrare până la semnalul de ieşire al
[m]
liniei de unde se expediază trenul, ;

l ps
– distanţa parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei
[m]
semnalului prevestitor .

 Pentru cazul a) în care trenul nr. 1 intră și oprește în stație, iar trenul
nr. 2 de pe sensul opus trece fără oprire intervalul de sosire
nesimultană se determină cu relația:

Lmin
τ asn=t op+0 ,06
v t [min]
(4.2)

 în timp ce pentru cazul b) în care trenul nr. 2 oprește în stație

intervalul de sosire nesimultană se determină cu relația:

τ bsn =τ asn+t sf [min]

(4.3)
unde:

t op
reprezintă timpul necesar verificării garării trenului 1 şi
pregătirea parcursului de trecere sau primire pentru trenul nr.2;

vt
– viteza de trecere a trenului nr. 2 prin staţie .

 Cerință lucrare aplicativă:

Se cere să se calculeze valoare în minute a intervalului de sosire nesimultană

cunoscând datele din tabelul 4.2 (date de calcul) și tabelul cu operații 4.3.

Tabelul 4.2 Date de calcul

Denumire Simbol Valoare

Lungimea trenului [m] lt lt =600+10n

Lungimea unui sector de bloc [m] lbl lbl =1800+20n
Lungimea de la semnalul de intrare până la lse l se =300+5n
semnalul de ieşire al liniei de unde se expediază

trenul [m]
Distanţa parcursă de tren în timpul perceperii l ps l ps=100
indicaţiei semnalului prevestitor [m]

Viteza de trecere a trenului nr. 2 prin staţie vt v t =60

[km/h]

Unde n este numărul de ordine al fiecărui student în parte. Durata necesară

pregătirii parcursului este ilustrată în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 Operații efectuate pentru a putea primii trenul nr. 2 în stație
 Nr. Denumirea operației
Durata operației [ min ]
crt.
C.C.B. C.E.D. C.E.D.
+ +
B.L.A. Telefon
1. Raportarea sosirii trenului nr.1 1 1
2. Comanda de primire a trenului nr.2 1
3. Executarea parcursului pentru primirea
4
trenului nr.2 şi raportarea către IDM 1 1
4. Comanda de punere pe liber a semnalului de
1
intrare pentru trenul nr.2

 Valoarea obţinută cu ajutorul relaţiei (4.2) se rotunjeşte în plus, la

număr întreg de minute. Se vor calcula cele două valori pentru
intervalul de sosire nesimultană (cazul a şi b).

Timp de lucru: 1 oră

B. Intervalul de încrucişare

Reprezintă timpul minim, considerat din momentul trecerii sau sosirii în

staţie a unui tren până în momentul expedierii, pe aceeaşi distanţă de
circulaţie (sau sector de bloc ), a altui tren din sens opus, care a fost oprit
în staţie în vederea realizării operaţiei de încrucişare cu trenul sosit
anterior.

Schemele posibile de încrucişare a trenurilor sunt prezentate în fig. 4.2:

Figura 4.2 Scheme posibile de încrucişare a trenurilor

Intervalul de încrucișare se determină cu ajutorul relației:

τ i =τ op+t ps [min]
(4.4)

unde :

t op
reprezintă timpul necesar pentru efectuarea operaţiilor în
legătură cu expedierea trenului din staţie (operaţiile sunt aceleaşi cu cele
prezentate în tabelul 4.3, dar operaţia numărul trei durează 1 minut);

t ps
– timpul necesar pentru perceperea indicaţiei semnalului de
ieşire de către trenul care se expediază şi punerea trenului în
mişcare(tps=0,05 min).

 Cerință lucrare aplicativă:

Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate pentru cazurile din

figura 4.2 și să se intocmească un tabel asemănător tabelului 4.3, adaptat
mișcărilor/operațiilor efectuate în raport cu analiza acestui interval. Cu
datele din acest tabel și relația 4.4 se cere să se determine valoarea
intervalului de încrucișare pentru cele două sisteme de circulație avute în
vedere (C.E.D.+telefon și C.E.D.+B.L.A.)

Timp de lucru: 1 oră

C. Intervalul dintre trenurile care circulă în grup

În determinarea acestui interval sunt analizate schemele posibile de urmărire
a trenurilor din figura 4.3

τu τu τu τu

Figura 4.3 Scheme posibile de urmărire a trenurilor

 Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c, este prezentată în figura 3.4:

Fig. 4.4 Poziţia trenurilor pentru cazurile a şi c

 Intervalul dintre trenurile care circulă în grup se calculează cu

ajutorul relației:

L min
τ u =t op +0 , 06
vt [min]
(4.5)
iar

t op=t b +t r +t a [min]
(4.6)

unde:

lsp
lungimea între semnalul de intrare şi semnalul prevestitor;

tb
– timpul necesar pentru verificarea garării (trecerii) trenului nr. 1
în(prin) staţia a, 1 minut;

tr
– timpul de transmitere a reavizului de sosire a trenului nr. 1 în
staţia a,1 minut;

ta
– timpul necesar efectuării operaţiilor legate de tranzitarea
trenului 3 prin staţia b. Cuprinde operaţiile 2,3 şi 4 din tabelul 4.3.

 Pentru cazurile b şi d intervalul de urmărire se calculează cu relaţia:

τ u =t op=t b +t r +t a [min]
(3.7)

τu
În lucrare, se va adopta pentru valoarea maximă reieşită din cele 4
cazuri calculate.

 Cerință lucrare aplicativă:

Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate pentru cazurile din
figura 4.3 și să se întocmească un tabel asemănător tabelului 4.3. Cu datele
din acest tabel și relațiile 4.5-7 se cere să se determine valoarea intervalului
dintre trenurile care circulă în grup pentru circulația la înțelegere telefonică
stațiile fiind înzestrate cu centralizare electrodinamică.

Timp de lucru: 1 oră

D. Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

Reprezintă durata minimă dintre momentul expedierii unui tren dintr-o

staţie, până în momentul sosirii în aceeaşi staţie a altui tren din acelaşi sens
de circulaţie (figura 4.5)

τ es

Figura 4.5 Intervalul de expediere şi sosire nesimultană

Relația de calcul este:

lt
Lmin l e+
2
τ es =t op +0 , 06 +0 , 06
v im v im [min]
(4.8)

unde:
 t op
va fi adaptat după modelul prezentat în tabelul 3.3;

i
vm Lmin [m]
– viteza medie realizata pe distanţa ;

lt
e
vm le +
2 [m]
– viteza medie realizata pe distanţa ;

l
le ( t +15 n)
2 [m]
– lungimea medie de ieşire .

L min L min s
0 , 06 +t f
v im vt
Termenul se calculează cu relaţia , iar termenul

√
l e +l t /2 2( l e +l t /2 )
0 , 06
v em a d max
se calculează cu relaţia: .

 Cerință lucrare aplicativă:

Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate și să se intocmească

un tabel asemănător tabelului 4.3, pentru acest interval. Cu datele din acest
tabel și relația de calcul 4.8 se cere să se determine valoarea intervalului de
expediere şi sosire nesimultană pentru circulația la înțelegere telefonică,
stațiile fiind înzestrate cu centralizare electrodinamică.

Timp de lucru: 1 oră

E. Intervalul de sosire şi expediere nesimultană

Reprezintă durata minimă dintre sosirea unui tren şi momentul expedierii,

din aceeaşi staţie, a altui tren în acelaşi sens de circulaţie (figura 4.6).

τ se

Figura 4.6 Intervalul de sosire şi expediere nesimultană

Relația de calcul este:

τ es =t op +t ps [min]
(4.9)

unde:

t op
reprezintă durata necesară efectuării operaţiilor de pregătire a
parcursului de ieşire pentru trenul nr. 3;

t ps
– timpul necesar pentru perceperea indicaţiei semnalului de
ieşire de către trenul care se expediază şi punerea trenului în
mişcare(tps=0,05 min).

 Cerință lucrare aplicativă:

Se cere să se identifice operațiile necesare a fi efectuate și să se intocmească

un tabel asemănător tabelului 4.3. Cu datele din acest tabel și relația 4.9 se
cere să se determine valoarea intervalului de expediere şi sosire nesimultană
pentru circulația la înțelegere telefonică stațiile fiind înzestrate cu
centralizare electrodinamică.

Timp de lucru: 1 oră

F. Intervale de circulație și stație pe secţii cu B.L.A.

 Când secția de circulație este înzestrată cu bloc de linie automat

circulația trenurilor se poate realiza la pachet, la interval de bloc.
I
Intervalul dintre trenurile care circulă în pachet , reprezintă
perioada minimă de timp dintre trenuri care circulă la urmărire.

 În cazul unei circulații normale, trenul care urmărește (al doilea)

circulă la lumină verde. Respectând acestă condiție, trenurile care
circulă în pachet sunt delimitate între ele prin trei sectoare de bloc
plus lungimea de tren.

Figura 4.7 Intervalul între trenurile care circulă în pachet la lumina verde

 În cazul unei asemenea delimitări a trenurilor în linie curentă,

intervalul dintre trenurile care circulă în pachet, se calculează cu
relația:
1 2 3
l +l +l +l t
I v=0 ,06 bl bl bl
vm [min]
(4.10)
 l1bl l2bl l3bl [m]
unde , și reprezintă lungimea sectoarelor de bloc ;

ltr [m]
– lungimea trenului ;

vm [km/h]
– viteza de mers cu care trenul circulă în linie curentă

 În cazul când se circulă la lumina galbenă se procedează în mod

analogic, numai că între trenurile care se urmăresc sunt două
sectoare de bloc. Relația de calcul este:

l 1bl +l 2bl +l t
I g =0 , 06
vm [min]
. (4.11)

Is
 Intervalul de sosire la urmărire a trenurilor, reprezintă timpul
minim din momentul sosirii (sau trecerii) în stație a unui tren, până
în momentul sosirii în aceași stație (sau trecerii) a altui tren din
același sens (figura 4.8).
 Figura 4.8 Intervalul de sosire la urmărire

Formula de calcul este:

L min
I min
s =t op +0 , 06
v [min]
(4.12)

iar

min s
I s =I s +t f [min]
(4.13)

lse
unde reprezintă lungimea de la semnalul de intrare până la marca de
siguranţă a liniei de garare a trenului nr. 2;
 l ps
– lungimea parcursă de tren în timpul perceperii indicaţiei
semnalului prevestitor;

lbl
– lungimea unui sector de bloc;

lt
– lungimea trenului

t op
- durata efectuării operațiilor legate de verificarea sosirii trenului
nr 2 și efectuare parcursului pentru trenul nr. 4 (se determină conform
exemplului din tabelul 4.3, si pentru acest tip de interval)

 Observaţii:

v
 Pentru cazul când trenul 4 intră şi opreşte în staţie, este viteza
Lmin
medie realizată de acest tren pe distanţa ;

 Pentru cazul când trenul nr. 4 trece prin staţie (figura 4.9), v este
viteza de trecere prin staţie a acestui tren (se consideră trecerea pe
v=60 km/h
linia directă a staţiei a trenului de marfă şi deci ).
 Figura 4.9 Intervalul de sosire la urmărire în cazul în care trenul nr. 4 trece fără oprire

Formula de calcul este:

Le min L min
I min
s =t op +0 ,06 0 ,06
v v [min]
(4.14)

le
unde reprezintă lungimea medie de ieşire.

Ie
Intervalul de expediere la urmărire , reprezintă timpul minim din
momentul expedierii (sau trecerii) unui tren până în momentul expedierii
din aceeași stație a următorului tren în aceeași direcție. Mărimea
intervalului, se determină ținând cont că trenul expediat la urmărire să
circule la lumina verde (figura 4.10).
 Figura 4.10 Intervalul de expediere la urmărire

Relația de calcul este:

Lmin
I 2e=0 , 06
v [min]
(4.15)

și
1 2 s
I e=I e +t d [min]
(4.16)

lu t op
unde reprezintă distanţa parcursă de trenul nr. 1 în timpul .

Observație:
  În urma determinării tuturor intervalelor în calculul de capacitate se
adoptă intervalul care are valoarea maximă în condițiile circulației
trenurilor fără oprire pe secție.

 Cerință lucrare aplicativă:

Cunoscând datele din tabelul 4.4 se cere să se determine valorile intervalelor

de stație și circulație pentru cazul secțiilor înzestrate cu bloc de linie
automat.

Tabelul 4.4 Date de calcul

Denumire Simbol Valoare

Lungimea de la semnalul de intrare până la lse l se =300+5n
marca de siguranţă a liniei de garare a trenului

nr. 2 [m]
Lungimea parcursă de tren în timpul perceperii
l ps l ps=100
indicaţiei semnalului prevestitor [m]

Lungimea unui sector de bloc [m] lbl l bl =1800+20n

Lungimea trenului [m] lt lt =600+10n
Lungimea medie de ieşire [m] le l
le=( t +15 n )
2

Timp de lucru: 1 ora