MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE SOCIALE ȘI ALE EDUCAȚIEI
CATEDRA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIE

Elena VASILACHI
FACTORI FAMILIALI AI MOTIVAȚIEI DE REALIZARE LA
ADOLESCENȚI ȘI TINERI
Cercetare

Profesor :Iurchevici Iulia,

doctor în psihologie, conferențiar universitar

Autor:Vasilachi Elena, studentă la anul I,

specialitatea Psihologie clinică

Chișinău – 2022
 CUPRINS

INTRODUCERE 3
1. ASPECTE TEORETICE ALE MOTIVAȚIEI DE REALIZARE LA 5
ADOLESCENȚI ȘI TINERI
1.1. Abordarea teoretică a motivației de realizare 5
1.2. Factorii dezvoltării motivației de realizare la adolescenți și tineri 8
1.3. Factori familiali ai motivației de realizare la adolescenți și tineri 14
2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A FACTORILOR FAMILIALI AI 18
MOTIVAȚIEI DE REALIZARE LA ADOLESCENȚI ȘI TINERI

2.1. Metodologie și metode de cercetare 18

2.2. Rezultate și interpretări a factorilor familiali asupra motivației de 22
realizare la adolescenți și tineri
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 29

BIBLIOGRAFIE 31
 INTRODUCERE

Actualitatea cercetării. În sensul ei general, noţiunea de motivaţie, introdusă în

psihologie la începutul secolului XX, desemnează aspectul energetic, dinamic al
comportamentului uman. Motivația este importantă în viața tuturor. Generațiile actuale de
adolescenți și tineri reprezintă viitorii adulți din Republica Moldova. Cunoașterea
caracteristicilor de dezvoltare a motivației și a nevoilor adolescenței permite creșterea  unor
tineri sănătoși, capabili să se adapteze lumii și mai ales să o inoveze.
Motivaţia joacă un rol important în vieţile fiecăruia, fie că vorbim de partea personală
sau de cea profesională. Fără acel imbold care să-i impulsioneze să treacă la acţiune,
adolescenți și tineri nu vor face de cât să viseze, iar dacă vor decide la un moment dat să
acţioneze, fie vor renunţa repede, fie vor face necalitativ o sarcină dată.
Când indivizi sunt demotivaţi, energia insuccesului creează terenul favorabil pentru o
posibilă îmbolnăvire mentală, emoţională sau chiar fizică. Când vom înţelege cât de important
este ca fiecare individ să fie motivat psihologic, şansele de a atinge obiectivele pe care fiecare
și-a propus sunt foarte mari. Tocmai de aceea este importantă studierea motivației de realizare
la etapa adolescenței și tinereți deoarece este începutul la tot, și anume cunoașterea de sine ,
prin care identifică ce le place să facă, și ei își dedică timp activități de care sunt cu adevărat
pasionați.
Părinţii încearcă să înveţe copiii de la vârste mici să muncească, să facă o activitate şi
nu doar să primească totul drept „cadou”; să facă unele acţiuni pentru a se deprinde cu
respectul pentru muncă. Psihologii, studiind aceste activităţi pe care părinţii încearcă să le
includă în structura conduitei copiilor şi mai ales a adolescenţilor, ca mod de comunicare mai
profundă între cele două generaţii, apreciază schimbul de idei în cadrul relaţiei părinţi – copii.
Adolescenţii, ajutaţi astfel din copilărie sau pubertate îşi dezvoltă rădăcinile relaţionării de
mai târziu. Regulile cele mai simple se învaţă şi se respectă în familie, se reflectă în
comportamentul din grup (şcoală, prieteni, stradă) şi de muncă – dacă au fost iniţiate prin
conversaţie şi supravegheate de adult
Dar sunt comportamente ale părinților ce condiționează diminuarea/ inhibarea
motivației cum ar fi: obligația la care sunt supuși unii adolecenți de a îndeplini o activitate
nepotrivită cu vârsta lor sau de a alege între două dorințe ori acțiuni la fel de tentante pentru ei
le provoacă o tensiune interioară puternică, care este gata de a se exterioriza; presiunea din
partea părinților de a obține note bune la școală, apelând la șantaj, unde se pune pe cântar
iubirea parentală -dacă mai iei o notă mică, relația noastră de prietenie s-a încheiat. Am
încercat să fiu prieten cu tine, dar văd ca nu mai merge așa. S-a terminat cu binele. Interesele
adolescentului, tânărului, în care ar putea avea succes sunt subestimate de părinți, accentul
fiind pus pe notele de la școală: să văd mai întâi că iei note bune la școală și abia apoi mai
discutăm despre dansuri/fotbal/tenis/box/șah; refuzul de a accepta un eșec din partea
copilului; reacția exagerată a părinților la rezultatele nesatisfăcătoare
inhibă motivația adolescentului de a încerca să repare rezultatele obținute; insistența ca
toate sarcinile să fie realizate întotdeauna exact atunci cînd sunt programate.
Familia îşi menţine rolul de cadru primar care asigură siguranţa materială şi afectivă
şi, în acelaşi timp, de transmitere a unui sistem de valori şi mentalităţi. Incapacitatea părinţilor
de a găsi echilibrul între atitudinea hiperautoritară şi cea hiperprotectoare faţă de copii lor,
acum adolescenţi, îi determină pe aceştia să considere societatea adultă ca fiind ambivalentă,
contradictorie, inadecvată, injustă, ipocrită. Astfel, de cele mai multe ori se ajunge la
generarea unui aşanumit „conflict între generaţii” în care, pentru prima dată, tinerii pun în
discuţie valabilitatea şi gradul de adecvare al unor norme sociale, civice, a unor valori şi
cutume etice, culturale, sau religioase.
De foarte multe ori influenţa părinţilor în alegerea profesiei este decisivă. Modelele
comportamentale prezente în familie şi atitudinile parentale autoritare/neutre/de tip
compensator vor fi preluate de adolescenți și tineri contribuind la conturarea alegerilor.
Datorită legăturilor psiho-afective intrafamiliale specifice, unii părinţi îşi supraapreciază
adolescenții și tinerii şi le impun trasee educaţionale şi profesionale la care aceştia nu aderă
sau care nu sunt compatibile cu potenţialul, cu aptitudinile şi interesele lor. Dezacordul dintre
părinţi şi adolescenți, tineri cu privire la traseul educațional și profesional va influenţa
alegerea, în sensul că aceasta se va contura dificil, iar adeziunea la decizie va fi redusă. În
etapele mai mici de vârstă „criteriile” alegerii vocaţionale sunt afectiv motivaţionale. Pe
măsură ce copiii sunt incluşi în niveluri mai înalte de şcolarizare, „criteriile” pe care le au în
vedere părinţii în influenţarea deciziei se referă la: siguranţa şi viitorul profesiei pe piaţa
muncii, durata studiilor necesară pentru a atinge obiectivele, costurile fi nanciare, avantajele
materiale, poziţia socială conferită de profesie, potenţialele riscuri ale muncii în exercitarea
profesiei, conservarea unei tradiţii familiale, hiperprotecția adolescenților și tinerilor.
Problema investigaţiei se rezumă la insuficiența cunoașterii factorilor de ordin
personal și social care ar explica diferențele în nivelul de dezvoltare a motivației de realizare
la adolescenți și tineri, formarea cărora s-a realizat în același spațiu socio-cultural.
 Obiectul cercetării îl constituie factori familiali ai motivației de realizare la
adolescenți și tineri.
Scopul cercetării constă în identificarea factorilor familiali care contribuie la
dezvoltarea și menținerea în timp a motivației de realizare la adolescenți și tineri.
Obiectivele cercetării:
1. Analiza teoriilor explicative ale motivației de realizare.
2. Determinarea factorilor dezvoltării motivatiei de realizare.
3. Identificarea metodelor de cercetare a motivației de realizare la vârsta adolescenței și
tinereței.
4. Identificarea factoriilor familiali care influențează motivația de realizare la adolescenți
și tineri.
5. Valorificarea rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări.
Ipotezele cercetării:
1. Adolescenți vor demonstra un nivel mai înalt al motivației de realizare în comparație
cu tinerii.
2. Motivația de realizare este determinată de cultura socială în care se formează
adolescenții și tinerii.
1 Modelul parental al motivației de realizare se asociază în sens pozitiv cu motivația de
realizare a adolescenților și tinerilor.
Baza conceptuală a cercetării. În explicarea fenomenului motivației de realizare
aportul semnificativ este atribuit Teoriei factorilor duali a lui Herzberg; teoriei trebuințelor
umane a lui Abraham Maslow, teoriei motivației de realizare, elaborată de D. McClelland și J.
Atkinson. Dintre teoriile actuale sunt indicate Teoria autodeterminării a lui Ryan şi Deci,
Teoria triarhică a lui R. Sternberg.
Metode‚ procedee şi tehnici de cercetare: teoretice – documentarea stiințifică, de
colectare a materialului empiric – Ancheta demografică, chestonar privind atitudinile
parentale, chestonarul lui A.Mehrabinian pentru măsurarea motivației de realizare (TMD), de
prelucrare statistică și interpretare a datelor – metode statistice de prelucrare a datelor.

Baza experimentală a cercetării este constituită din 30 subiecți, dintre care 14 sunt
de gen masculin și 16 de gen femenin. Vîrsta subiecților variază de la 15ani pînă la 30 ani.
Importanţa lucrării. Rezultatele investigației cu referire la factorii familiali ai
motivației de realizare la adolescenți și tineri vor putea servi cadrelor didactice și studenților
în învățământul superior ca matereal didactic. Va fi un material reper pentru cei cointeresați
de problema dată.
Termeni-cheie: adolescenți, familie, motiv de realizare, nevoia de realizare,
performanțe, părinți, tineri, trebuințe.