Tipuri de lecţii si etapele lor

a. Lecţia de comunicare şi asimilare de noi cunoştinţe (mixtă) este des întâlnită în practica
didactică , comparativ cu celelalte tipuri de lecţie. Sarcina dominantă a acestei lecţii este
comunicarea şi însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe noi.

Structura orientativă:

 Momentul organizatoric cuprinde activităţi specifice, pregătirea mijloacelor de

învăţământ, capatarea atentiei.
 Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior vizează verificarea temei pentru acasă şi
reactualizarea cunoştinţelor, deprinderilor asimilate în lecţia precedent si care sunt
necesare pentru invatarea din aceasta lectie.
 Prezentarea materialului stimul. Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe
se realizează printr-o discuţie introductivă, cu relevanţă pentru noua temă. Se poate folosi
o ghicitoare, cantec, film, care sa pregateasca elevii pentru invatare.
 Precizarea titlului şi a obiectivelor lecţiei presupune anunţarea de către profesor a
subiectului lecţiei noi, care se va scrie pe tablă şi comunicarea rezultatelor care se
aşteaptă de la elevi la sfârşitul orei.
 Dirijarea invatarii este etapa cu ponderea cea mai mare din lecţie. În care profesorul
transmite noile conţinuturi, utilizând metode şi mijloace de învăţământ adecvate realizării
sarcinilor.
 Obtinerea performantei se poate realiza prin rezolvări de exerciţii şi probleme, prin
repetarea ideilor fundamentale ale lecţiei, in care elevii demonstreaza performanta
realizata.
 Incheierea activitatii. Explicaţii privind continuarea învăţării acasă şi pentru efectuarea
temelor în care profesorul reaminteşte elevilor ceea ce au de învăţat, dă temele pentru
acasă şi oferă indicaţii privind modul de efectuare a temelor.

b. Lecţia de formare a deprinderilor şi priceperilor (intelectuale, practice sau motrice) specifice

diferitelor discipline urmăreşte familiarizarea elevilor cu anumite procedee de muncă intelectuală
sau activităţi practice.

Structura orientativă:

 Momentul organizatoric
 Anunţarea subiectului lecţiei şi obiectivelor urmărite
 Reactualizarea cunoştinţelor necesare desfăşurării activităţii
 Demonstraţia sau execuţia model realizată de profesor, în care acesta le prezintă
elevilor un model de execuţie, explicând acţiunile. Operaţiile şi procedeele incluse în
activitate.
 Efectuarea de către elevi a activităţii sub supravegherea profesorului . profesorul
urmăreşte modul de executare a activităţii de către elevi, oferind sprijinul necesar.
  Aprecierea performanţelor elevilor presupune formularea de către profesor a unor
concluzii privitoare la modul de lucru al elevilor, la calitatea activităţii desfăşurate, la
rezultatele obţinute şi la greşelile tipice, eventual refacerea lucrărilor.
 Precizări privind modul de continuare a activităţii din timpul orei.

c. Lecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor şi abilităţilor îşi propune aprofundarea

şi consolidarea cunoştinţelor însuşite de elevi. Acest tip de lecţie se realizează periodic (la finalul
unui capitol sau a unei unităţi de învăţare, la finalul semestrului sau al anului şcolar).Solicită
efort mare din partea profesorului şi al elevilor pentru că necesită repetarea unui volum mare de
cunoştinţe acumulate în mai multe lecţii, într-o formă diferită faţă de cea în care au fost predate,
pentru a permite noi conexiuni, explicaţii sau aplicaţii relevante.

Structura orientativă:

 Momentul organizatoric
 Anunţarea temei,obiectivelor urmărite şi a planului recapitulativ. Planul cuprinde
puncte de reper, idei generale în jurul cărora gravitează cunoştinţele ce vor fi repetate şi
sistematizate.
 Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor pe baza planului stabilit presupune
dezvoltarea punctelor din plan, clarificarea şi eliminarea confuziilor constatate, stabilirea
unor conexiuni prin lărgirea orizontului cunoaşterii, multiplicarea perspectivelor de
abordarea conţinutului parcurs, realizarea unei scheme de recapitulare cu caracter sintetic
la nivelul conţinutului abordat.
 Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoştinţelor recapitulate presupune
rezolvarea de exerciţii şi probleme, realizarea de analize literare sau a lucrărilor cu
caracter tehnic.
 Aprecierea activităţii, formularea concluziilor şi explicarea temei pentru acasă.

d. Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare permite constatarea nivelului de

pregătire al elevilor şi luarea unor masuri de natură să eficientizeze activitatea elevilor şi a
profesorului. Aceste lecţii relevă măsura în care elevii şi profesorul au realizat obiectivele
propuse şi ceea ce ar mai trebui să se întreprindă în viitor în acest scop.
Structura orientativă:

 Moment organizatoric
 Stabilirea conţinutului tematic ce urmează să fie verificat. Se recomandă ca elevii să
primească o fişă cu conţinuturile, temele, obiectivele,posibilele subiecte ce urmează să
fie verificarea.
 Verificarea conţinuturilor. Vor fi folosite metode diferite de evaluare pentru a evita
construirea unor şabloane comportamentale.
 Aprecierea rezultatelor
 Precizări privind completarea lacunelor şi corectarea greşelilor.