Estimări și schimbări de estimări

1.Durata de utilitate a unui utilaj cumpărat la începutul

lunii ianuarie N-2 şi amortizat linear a fost fixată iniţial la
7 ani. Se estimează că la sfârşitul duratei de utilitate
activul ar putea fi vândut cu suma de 1.000. Prin analiza
stării activului respectiv, la închiderea exerciţiului N se
apreciază că durata sa reziduală de utilitate este de numai
trei ani, din acest moment. Nu se estimează variaţii ale
valorii ce pot fi obţinute prin vânzarea activului la
sfârşitul duratei de utilitate. Costul de achiziţie este de
15.000. Sa se contabilizeze achiziția și amortizarea in N-
2, N-1 si N.

2.La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m.

pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de
utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. Cazul 1: Presupunem
că, la 31.12.N, valoarea recuperabilă a utilajului este 216.000
u.m. Cazul 2: Presupunem că, la 31.12.N, valoarea recuperabilă
a utilajului este 255.000 u.m.

3.Există indicii că un echipament tehnic, cu valoare contabilă

netă de 20.000 u.m., a pierdut din valoare. Echipamentul nu
produce fluxuri de trezorerie independente de alte active, el
făcând parte din aceeaşi unitate generatoare de trezorerie cu o
clădire, cu valoarea contabilă netă de 60.000 u.m., şi un teren, cu
valoarea contabilă de 40.000 u.m. Nu există fond comercial care
să poată fi ataşat raţional unităţii generatoare de trezorerie.
Presupunem că valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de
trezorerie este de 108.000 u.m. Să se efectueze testul de
depreciere la închiderea exerciţiului N.
4.La sfârşitul exerciţiului N, societatea M a achiziţionat
societatea X, la un cost de 9.000 u.m., din care valoarea justă a
activelor identificabile 6.000 u.m. şi fondul comercial 3.000
u.m. Presupunem că valoarea recuperabilă este dată de valoarea
de utilitate. La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este
mai mare decât valoarea contabilă. În exerciţiul N+2, în ţara în
care se află X, s-au impus restricţii privind exportul produselor
fabricate de către aceasta şi se estimează o scădere dramatică a
producţiei. La 31.12.N estimările legate de amortizare sunt:
durată rămasă 12 ani, metoda lineară, valoarea reziduală nulă.
La 31.12.N+2, valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de
trezorerie X este 4.080 u.m. În N+3, situaţia din ţara în care se
află X începe să se amelioreze şi se estimează o creştere a
producţiei. La 31.12.N+3, valoarea recuperabilă a unităţii
generatoare de trezorerie X este 5.730 u.m.
5.La 31.12.N, societatea X deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de Valoare

achiziţie de piaţă
(în u.m.) (în u.m.)
Mărfuri M1 10.000 9.500
Mărfuri M2 8.000 8.300
Mărfuri M3 30.000 32.000
Mărfuri M4 5.000 4.200
Total 53.000 54.000

Valoarea de piaţă a articolelor a fost stabilită de un evaluator

profesionist şi coincide cu valoarea netă de realizare.
În cursul exerciţiului N+1, s-au vândut mărfurile M1 şi M3 iar la
închiderea exerciţiului N+1 situaţia stocurilor se prezintă astfel:

Articole Cost de Valoarea

achiziţie netă de
realizare
Mărfuri M2 8.000 8.200
Mărfuri M4 5.000 5.100
Total 13.000 13.300
7.La începutul exerciţiului N, societatea ALFA a achiziţionat un
echipament tehnologic la costul de achiziţie de 200.000 u.m. Managerii
estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea acestei
perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului
tehnologic şi refacerea amplasamentului în valoare de 10.000 u.m.
Metoda de amortizare utilizată este cea liniară. Se estimează că rata
dobânzii pe piaţă va evolua astfel :
Ani N N+1 N+2 N+3 N+4
Rata 12% 13% 16% 18% 20%
dobânzii
La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului
sunt reestimate la 15.000 u.m. iar ratele dobânzii de piaţă sunt reestimate
astfel:
N+2 N+3 N+4
17% 20% 25%
Să se prezinte înregistrările contabile aferente exercițiilor N și
N+1.